Sunteți pe pagina 1din 3

Pasajul inofensiv al navelor străine.

1. Definiți dreptul de trecere a navelor străine prin marea teritorială.


2. Analizaţi acțiunile ce nu constituie pasaj inofensiv.
3. Formulaţi drepturile de protecție și obligațiile statelor riverane vis a vis de pasajul inofensiv.

1. Trecerea navelor străine prin marea teritorială a unui stat reprezintă pasajul inofensiv care se efectuează
conform cerințelor cerute de Convenția din 1982. Potrivit art.18 prin „trecere” se înţelege faptul de a
naviga în marea teritorială în scopul:
1. de a o traversa fără a intra în apele interioare ori a face escală într-o radă sau o instalaţie portuară situată
în afara apelor interioare sau
2. de a intra în apele interioare sau de a le părăsi, sau de a face escală într-o asemenea radă sau instalaţie
portuară sau de a o părăsi.
Această trecere trebuie să fie continuă şi rapidă, cu exceptia dacă oprirea şi ancorarea constituie incidente
obişnuite ale navigaţiei< dacă ele se impun ca urmare a unui caz de forţă majoră sau de avarie< dacă se
recurge la ele în scopul acordării ajutorului persoanelor, navelor sau aeronavelor aflate în pericol sau
avariere.
Conform art.19 din Convenție, trecerea este inofensivă atât timp cît nu aduce atingere păcii, ordinii sau
securității statului riveran.

2. Art. 19 din Convenție enumeră cazurile în care trecerea unei nave străine nu constituie pasaj inofensiv,
adică este considerată ca aduce atingere păcii, ordinii sau securității statului riveran, dacă, în marea
teritorială, o asemenea nava se angajează în una dintre activitățile următoare:
a) amenințarea sau folosirea forței împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independentei politice a
statului riveran sau în orice alt mod contrar principiilor dreptului internațional enunțate în Carta Națiunilor
Unite;- Comunitatea internațională are responsabilitatea de a reacționa la încălcările care se petrec în
întreaga lume, pentru a preveni un eventual diferend dintre state, până la urmă, scopul ONU este de a
promova pace și securitatea în lume. Principiile fundamentale sunt acele norme care impun și asigură
suveranitatea și integritatea, cât și independent teritorială a unui stat și nu numai.
b) exercițiu sau manevra cu arme de orice fel;- tragerea cu arme de foc și efectuarea de tactici de manevră
cu arme este interzisă, pentru că sunt niște trăsături caracteristice conflictelor armate. Infracțiunea de
război poate avea loc în aceleaşi circumstanţe ca şi infracţiunea contra păcii şi securităţii omenirii, dar
cea din urmă nu presupune existenţa unui conflict armat, cred că din acest motiv, a fost introdusă această
acțiune distinsă de prima actiune interzisă.
c) culegerea de informații în detrimentul apărării sau securității statului riveran;- Nivelul de secretizare este
determinat de magnitudinea prejudiciilor aduse siguranței naționale în cazul divulgării informaţiilor. Unul
dintre cazurile cele mai periculoase poate fi supunerea acestor date pentru a interveni cu niște acte
teroriste. Este cunoscut faptul că după actul terorist din 11.09.2001 din SUA, această scurgere de
informații sau culegere a datelor poate aduce daune majore statului riveran.
d) propaganda vizind prejudicierea apărării sau securității statului riveran;- Ca element al războiului
informaţional, propaganda străină, manifestată prin tehnici de manipulare mediatică cu potenţial
distructiv și nu doar, este capabilă să influenţeze negativ opinia publică autohtonă, să afecteze vectorii
strategici ai politicii externe şi să prejudicieze imaginea instituţiilor guvernamentale ale statului riveran, în
special a instituţiilor din sistemul de apărare. Propaganda străină constituie una dintre cele mai grave
ameninţări la adresa valorilor şi intereselor naţionale, diminuînd încrederea societăţii în instituţiile
sistemului naţional de apărare şi capacitatea lor de a proteja teritoriul ţării şi populaţia acesteia.
Propaganda, în special cea manifestată prin diverse surse de informare (mass-media, reţele de socializare
etc.), favorizează apariţia radicalismului şi acţiunilor extremist-teroriste.
e) lansarea, aterizarea pe nave sau imbarcarea de aeronave;- Securitatea statului riveran este una dintre
prioritățile Convenției din 1982, respectiv, orice intervenție străină ar presupune impunerea unui pericol
asupra statului riveran, iar pentru ca să fie efectuate orice acțiune în marea teritorială trebuie să fie
autorizată de statul riveran, care se consideră drept teritoriul acestui stat.
f) lansarea, debarcarea sau imbarcarea de tehnica militară;- Orice intervenție cu anumite tehnici militare ar
pune stataul riveran la înțelegerea greșită a acestor acțiuni, respective s-ar isca un conflict dintre state, nu
este exclus și un conflict armat. Aceasta ar contraveni și ar atenta la suveranitatea și integritatea
teritoriului statului riveran, adică ar contraveni și principiilor DIP.
g) imbarcarea sau debarcarea de mărfuri, fonduri bănești sau persoane contrar legilor și reglementărilor
vamale, fiscale, sanitare sau de imigrare ale statului riveran;- pentru a evita infracțiunile de contrabandă,
traficul de persoane și alte infracțiuni care contravin legilor.
h) poluarea deliberata și gravă, prin violarea prezentei convenții;- problema mediului a fost mereu o
problemă pentru întreaba umanitate, dacă un stat terț ar polua teritoriul statului riveran, atunci aceasta nu
doar că ar contravene principiilor fundamentale, dar și ar adduce un prejudiciu mediului, populației etc.
i) pescuitul;- Pescuitul marin este un sector economic important, astfel, acest domeniu reprezintă o sursă
de venituri pentru statul riveran, nu poate un alt stat să se foloseasca de aceste resurse naturale de care
dispune statul riveran, care, pentru un stat poete fi unica sursă economică.
j) cercetări sau ridicari hidrografice;- În primul rând acesta la fel colectează un șir de informații despre
marea teritorială al unui stat, prin procesarea și furnizearea produsele hidrografice pentru realizarea
materialelor cartografice, acordă consultații de speialitate pe probleme de hidrografie personalului din
Forțele Navale, actualizează cu date hidrografice baza oficială de date a Direcției Hidrografice Maritime
(dacă vorbim de România), ceea ce trebuie să reprezinte o prerogativă exclusivă statului riveran.
k) perturbarea funcționarii oricărui sistem de comunicare sau a oricărui alt echipament sau instalatie a
statului riveran- un system de comunicare este o componentă esențială a oricărui stat, prin care acesta
poate avea niște schimburi de informție cu oricare stat, respectiv, odată ce va fi perturbată funcționarea
acestuia, va îngrădi dreptul statului riveran de a-și executa funțiile și necesitățile acestui stat.
l) orice alta activitate care nu are legătura directa cu trecerea.

3. Statul riveran dispune de următoarele drepturi de protecţie cu privire la exercitarea dreptului de pasaj
inofensiv din partea navelor maritime străine în marea sa teritorială:
1. să adopte legi şi reglementări cu privire la pasajul inofensiv în marea sa teritorială privind securitatea
navigaţiei, reglementarea traficului maritim, protecţia echipamentelor şi a sistemelor de asigurare a
navigaţiei, protecţia cablurilor şi a conductelor submarine, conservarea resurselor biologice ale mării,
prevenirea pescuitului ilegal ş.a.
2. când securitatea navigaţiei o impune, să pretindă navelor străine care-şi exercită dreptul de trecere
inofensivă în marea sa teritorială să utilizeze căile de navigaţie desemnate de el şi să respecte dispozitivele
de separare a traficului prescrise de el pentru reglementarea trecerii navelor. Statul riveran trebuie să indice
în mod clar asemenea căi de navigaţie şi dispozitive de separare a traficului pe hărţi maritime cărora le
asigură publicitatea necesară;
3. să ia, în marea sa teritorială, măsurile necesare pentru a împiedica orice trecere care nu este inofensivă;
4. să ia măsurile necesare pentru a preveni orice încălcare a condiţiilor de intrare în apele interioare sau
instalaţiile portuare;
5. fără a stabili vreo discriminare de drept sau de fapt între navele străine, să suspende temporar, în anumite
zone ale mării sale teritoriale, exercitarea dreptului de pasaj inofensiv a navelor străine dacă această
suspendare este indispensabilă pentru asigurarea securităţii sale, între altele, pentru a putea executa exerciţii
militare. Suspendarea nu va avea efect decât după publicarea ei în modul cuvenit.

Cu toate acestea, statul riveran are şi unele obligaţii în marea sa teritorială. Astfel el este obligat:
1. să nu împiedice trecerea inofensivă a navelor străine în marea teritorială, în afară de cazurile prevăzute
de Convenţie;
2. să nu impună navelor străine obligaţii care să aibă drept urmare împiedicarea sau restrângerea exercitării
dreptului de pasaj inofensiv al acestor nave;
3. să nu exercite o discriminare de drept sau de fapt împotriva navelor unui anumit stat sau a navelor care
transportă mărfuri dintr-un anumit stat sau cu destinaţia spre un anumit stat sau în numele unui anumit stat;
4. să semnaleze printr-o publicitate adecvată orice pericol pentru navigaţie în marea sa teritorială, de care
are cunoştinţă;
5. să nu perceapă taxe de la navele străine pentru simpla lor trecere în mare teritorială, decât pentru
remunerarea unor servicii determinate prestate acestei nave.

S-ar putea să vă placă și