Cap. I.

Securitatera maritim - 2h
Generaliti, termeni i definiii; Responsabiliti ale guvernelor, companiilor i
persoanelor; Nivelurilor securitii maritime i msurile de securitate la bordul navei i facilitii
portuare; Planul de securitate i procedurile ntre nav i port; Declaraia de securitate; Accesul la
bord i arii interzise; Controlul ambarcrii, debarcrii i accesului la bord a persoanelor i
bunurilor.
Cap. II. Convenia SOLAS -1974 - 2h
Cerine obligatorii privind prevederile cap. XI-2 referitoare la sigurana i securitatea maritim.
Generaliti; Definiii i aplicare; Responsabilitii; Declaraia de securitate; Evaluarea securitii
navei; Planul de securitate; Procesul Verbal de securitate.
Cap. III. Ofierul nsrcinat cu securitatea companiei i cel nsrcinat cu securitatea navei- 2h
Pregtire i antrenament; exerciii de securitate a navei; Securitatea facilitii portuare;
Evaluarea securitii; Planul de securitate a facilitii portuare i a navei.
Cap. IV. Verificarea i certificarea navelor- 2h
Verificri, emiterea sau avizarea certificatelor; Durata de valabilitate; Certificarea
interioar; Certificatul Internaional de securitate al navei; Alocarea pentru verificarea interioar;
Certificatul Internaional intermediar de securitate al navei.
Cap.V. Codul I.S.P.S. - 2h
Generaliti; Responsabiliti generale contractorii; Stabilirea gradului de securitate;
Compania i nava; Facilitatea portuar; Informarea i comunicarea; Aplicarea.
Cap.VI. Msuri speciale pentru sporirea siguranei maritime- 2h
Numarul de identificare al navei; Registrul Sinoptic
Cap VII. Msuri speciale pentru sporirea securitii maritime- 2h
Definiii; Aplicaii; Cerine impuse companiilor si navelor i obligaiile acestora;
Prevenirea n domeniul securitii; Msuri de control i conformitate; Ameninri aduse navelor;
Discreia comandantului referitoare la sigurana i securitatea navei.
Cap VIII. Prevederi pentru sporirea securitii maritime- 2h
Facilitatea portuar i cerine impuse acesteia; Acorduri alternative de securitate; Msuri
echivalente de securitate; Comunicarea informaiilor; Gradul de echipare al navei; Securitatea
navei n zone cu pirai i tlhari.
Cap. IX. Msuri de control i conformitate- 2h
Generalitii; Controlul navelor n port; Nava care intenioneaz s intre ntr-un port al
altui Guvern contractant; Nave non-parti i nave inferioare; Declaraia de securitate; Obligaiile
companiei; Securitatea navei; Evaluarea securitii navei; Inspecia la faa locului.
Cap. X. Planul de securitate al Navei- 2h
Generaliti; Gradele de Securitate; Zone restricionare la nav; Manipularea Mrfurilor;
Furnizarea proviziilor; Manipularea bagajelor nensoite; Monitorizarea securitii navei; Grade
de securitate deosebite; Activiti care nu au acoperire de cod.
Cap. XI. nregistrri; instruire, antrenamente i exerciii privind securitatea navei- 2h
Generalitii; Ofierul cu securitatea companiei; Ofierul cu securitatea navei; Exerciii i
antrenamente.
Cap. XII. Securitatea facilitii portuare- 2h
Evaluarea securitii facilitii portuare; elemente; asisten de specialitate; identificarea i
evaluare infrastructurii, identificarea punctelor slabe; Organizarea i ndeplinirea ndatoririlor de
securitate i falicitile portuare; Accesul la facilitile portuare; Zone restricionare; Manipularea

mrfii; Livrarea proviziilor la nav; Manipularea bagajelor nensoite; Audit revizuire i

amendament; Declaraia de conformitate.
Cap. XIII. Ofierul nsrcinat cu securitatea facilitii portuare.-2h
Generaliti; Instruire; Antrenament; Exerciii.
Cap. XIV. Aspecte referitoare la promovarea cooperrii, asistenei tehnice, n vederea sporirii
securitii navelor i n cooperare cu organizaia internaional a muncii i la elementul uman
i permisia la rm a navigatorulor. -2h
- Sporirea securitii n cooperare cu organizarea mondial a vmilor; muncii, etc
- Implementarea sistemului de urmrire i identificare de la distan.
NOTE BIBLIOGRAFICE
[1] Apostol, I.Gh. - Gestionarea crizelor interne care afecteaz securitatea naional,tez de
doctorat, 2003.
[2] Aymeric, C. - Dicionar de geopolitic, Ed CORINT, Bucureti, 2003.
[3]Bauman, Z. - Globalizarea i efectele sale sociale, Ed. Antet, Bucureti, 1999.
[4]Ctlin-Marius - Marea Neagr i securizarea Drumului Mtsii, Gndirea Militar
Romneasc, 5/2002
[5]David, Aurel - NAIUNEA ntre starea de securitate i crizele politico- militare, Ed.
LICORNA, Bucureti, 2000.
[6]Friedman, Th - Globalizarea, democraia i terorismul transnaional, Kaplan, R. traducere,
2002.
[7]Gheorghe, I. - Securitate deplin, Cap. Managementul riscului operaional, Tiberiu, U.
Bucureti, 2001.
[8]Hantington, S. - ORDINEA POLITIC a societilor n schimbare, Ed. Polirom, 1999.LM
[9]Kotler, Ph. - Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucureti, 1997.
[10]Lagadec, Patrick - Prevenirea i gestionarea situaiilor de criz, Revista CIVIC (Frana), nr.
46/1994.
[11]Paul, Hirst - Rzboi i Putere n secolul 21, Ed. Antet, 2003.
[12]Rdulescu, Adriana - Istoria Dobrogei, Ed. Ex Ponto, Constana, 1998.
[13]Soros, G. - Criza capitalismului global. Societatea deschis n primejdie, Ed. Polirom Arc,
Iai, 1999.
[14]Toma, Gheorghe, - Secretul managementului. Abilitatea conducerii, Ed. CERES, *** Colectia Revistei Geopolitica 2008-2010
*** - Colectia revistei Gndirea militar romneasc, *** - Strategia de securitate naional a
Romniei.
15 Ordonana de urgen nr. 104 din 27 iunie 2001 privind organizarea i funcionarea Poliiei de
frontier romne, art. 22.
16 FN-1/2004, Doctrina pentru Operaii a Forelor Navale, art. 11, 12.
17 Ordonana de urgen nr. 104 din 27/2001 privind organizarea i funcionarea Poliiei de
Frontier Romne
18 Hotrrea Guvernului nr. 1133 din 10 octombrie 2002 privind organizarea i funcionarea
Autoritii Navale Romne
19 Ordonana Guvernului nr. 115 din 27 august 1998 pentru aderarea Romniei la Convenia
internaional din 1979 privind cutarea i

salvarea pe mare, adoptat de Conferina Internaional din 1979 privind cutarea i salvarea pe
mare, organizat de Organizaia Maritim Internaional la Hamburg n perioada 9 - 27 aprilie
1979
20 Ordonan de urgen Nr. 182 din 3 noiembrie 2000 pentru ratificarea Acordului de cooperare
privind serviciile de cutare i
salvare pe mare dintre statele riverane Mrii Negre, semnat la Ankara la 27 noiembrie 1998
21 Legea nr. 280 din 24 iunie 2003 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
202/2002 privind gospodrirea integrat a
zonei costiere. Conform legii Ministerul Aprrii Naionale are doi reprezentani n Comitet, din
care unul este din Forele Navale.
22 Hotrrea nr. 532 din 30 mai 2007 privind organizarea i funcionarea Autoritii Naionale a
Vmilor
23 Hotrrea nr. 865 din 28 iulie 2005 privind organizarea i funcionarea Ageniei Naionale
pentru Pescuit i Acvacultur23
24 Gheorghe Caraiani,Pricin Lucian,Cuut Cristian, Fulger Aurelia, Gearp Tudor, Mihei
Andrian, Mironescu Laureniu, Simu Viorel-Marketing i managementul n activitatea de
transporturi, LUMINA LEX,Bucureti, 2002
25 Simona Valentina Mlescu-Securitatea navelor i facilitilor portuare, Editura
UNAP,Bucureti,2006
26 Gheorghe Marin, Andrian Siroja Mihei-Terorismul maritim mit i realitate, Editura Centrului
editorial al armatei,Bucureti, 2010
27 Simona Milecu Particularitile geopolitice ale Mrii Negre privind gestionarea situaiilor
de criz,Editura UNAP, mBucureti,2006
28 http://europa.eu/legislation_summaries/transport/waterborne_transport/l24099_ro.htm
29 Convenia SOLAS -1974
30 http://www.romanian-ports.ro/legi_isps/Cod_isps.pdf
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/transporturi/conventia-internationala-privind-ocrotireavietii-pe-mare-solas-1974-turism-180616.html ( Documentul!!!)
31 Ofierul nsrcinat cu securitatea companiei i cel nsrcinat cu securitatea navei
http://www.rna.ro/servicii/certificare%20ISM%20ISPS.html
32 Verificarea i certificarea navelor
http://www.rna.ro/servicii/Structura/Serviciul%20Certificare%20Tehnica%20Nave%20FSC.htm
l
33 Codul I.S.P.S
http://www.romanian-ports.ro/pdf/Cod%20isps.pdf
34 Msuri speciale pentru sporirea siguranei maritime
http://www.romanian-ports.ro/pdf/Cod%20isps.pdf
35 Planul de securitate al Navei
http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/transporturi/implementarea-amendamentelor-solas-si-alecodului-isps-in-activitaea-portuara-planul-de-securitate-al-navei-nava-portcontainer-diana186316.html
36 Managementul Riscului in stuatii de criza, in bazinul Marii NegreTeza de doctoratgen.Balta IonCONDUCTOR DE DOCTORAT Contraamiral,prof. univ. dr.
GHEORGHEMARIN,UNAP 2005
37 http://conference.dresmara.ro/conferences/2010/02_Coanda_Elena.pdf

38 Teza de doctorat :Cunosterea impactului dreptului maritim asupra securitatii transporturilor

maritime,Autor :Simona-Valentina Malescu; - Conductor de doctorat Amiral prof. univ. dr.
MARIN GHEORGHE,UNAP BUCURESTI 2008.17
39 http://www.arduph.ro/domenii/altele/securitatea-maritima-abordare-conceptuala/
40 Ordonan de urgen nr. 80/200, din 11/09/2003, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.
684 din 29/09/2003
41 Codul internaional pentru securitatea navelor i facilitilor portuare ,din 09/12/2002
,Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 684bis din 29/09/2003

PRESCURTARI
OMI-Organizaia Maritim Internaional
OSR-Organizaia de Securitate Recunoscut
OSC- Organizaia cu Securitatea Companiei
OSN- Organizaia cu Securitatea Navei
OSFP- Organizaia cu Securitatea Facilitii Portuare
PSFP- Plan de Securitate a Facilitii Portuare
RSP- Registru Sinoptic Permanent
ESN- Evaluarea Securitii Navei
PSN- Plan Securitate Nav
CMN- Certificat Management al Navei
CISN- Certificat Internaional privind Securitatea Navei
ISPS- Cod Internaional privind Securitatea Navei i a Facilitii Portuare
MSC- Comitetul pentru Sicuran Maritim
DdS-Declaraia de Securitate
ISM- Codul Internaional privind Managementul Siguranei

SECURITATEA MARITIMA O ABORDARE CONCEPTUALA

n viziunea Organizaiei Internaionale de Marin (IMO), cele ase ameninri la securitatea
maritim care afecteaz fiecare port i fiecare nav ntr-o anumit msur sunt:
1 furtul de marfa,
2 contrabanda cu droguri Rezoluia IMO A.872 (20) Linii directoare pentru prevenirea i
mpiedicarea contrabandei cu droguri, cu substane psihotrope i chimice pe nave angajate n
traficul maritim internaional,
3 emigrani ilegali i transfugi Rezoluia IMO A.871(20) Linii directoare privind repartizarea
responsabilitilor pentru rezolvarea cu succes a cazurilor de imigrare ilegal,
4 pirateria (UNCLOS Art. 101)
5 atacul armat ndreptat mpotriva navei,
6 sabotajul si terorismul.
Creterea ameninrilor teroriste si noile reglementari aprute solicita ca toate organizaiile, fie
ele autoriti sau companii private, sa isi regndeasc poziia cu privire la securitatea in lanul de
distribuie. Modul de abordare curent furnizeaz soluii punctuale, singulare la problemele de
securitate din lanul logistic insa nu adopta o politica de securizare a ntregului lan de transport.
Aceasta abordare are ca rezultat costuri ridicate, ntreruperi in procesul lanului logistic si o
influenta slaba asupra calitii securitii.
Tehnologia informatica si cooperarea corespunztoare in cadrul lanului de distribuie va integra
securitatea in procesul de afaceri si va conduce la noi oportuniti. Securitatea si performanta
unui lan de distribuie reprezint doua aspecte care se imbina si se completeaz una pe cealalt.
Transportul maritim si porturile reprezint noduri vitale in lanul de distribuie, motiv pentru care
atenia trebuie sporita in sensul asigurrii unei securiti adecvate. Ultimul studiu al UNCTAD,
publicat la nceputul anului 2005 Review of maritime transport indica faptul ca traficul
maritim mondial in anul 2004 a nregistrat o cifra record de 6,76 miliarde tone. Particulariznd la
Europa, creterile masive de trafic nregistrate in interiorul Uniunii Europene in ultimii ani, a
condus la adoptarea unei politici europene de transport, formulata in Cartea Alba a transportului
2001- Timpul deciziei. Este preconizat ca traficul in interiorul Uniunii Europene sa creasc cu
70% pana in anul 2020. In statele noi membre ale UE creterea va fi chiar mai mare, cu pana la
95 % in aceeai perioada de timp. Sistemul de transport existent in momentul de fata in UE nu va
putea face fata acestor creteri previzionale de trafic, de aceea a devenit eseniala dezvoltarea
unor sisteme alternative de transport, in vederea eliminrii blocajelor care vor dauna economiei
Uniunii Europene. Transportul intermodal furnizeaz o soluie prin combinarea diferitelor
moduri de transport pentru o singura cltorie si prin utilizarea cea mai eficienta a infrastructurii
disponibile, cu costuri generale reduse ale societii. De-a lungul coastelor maritime ale UE
marea este o resursa pentru transportul bunurilor si persoanelor neutilizat la capacitatea sa reala.
In fapt, politica UE in domeniul transporturilor vizeaz transferarea cantitilor de mrfuri
transportate de pe rutier pe celelalte moduri de transport, transportul maritim si pe cai navigabile
interioare reprezentnd direcii principale de transfer ale traficului.
Eforturile de transferare a traficului din interiorul Uniunii Europene pe caile maritime si pe cai
navigabile interioare, ambele reprezentnd o alternativa eficienta transportului rutier, care nu mai
poate face fata creterilor de trafic, sporete astfel rolul pe care porturile europene ii au, in
calitate de noduri ale lanurilor de distribuie. Pe cale de consecina, asigurarea securitii lor este
importanta, reprezentnd o latura dintr-un proces de securizare a intregului lan de distribuie. Se
asigura astfel un nod de distribuie, dar nu intregul lan.

Securitatea in sectorul maritim si portuar, nod al lanului de distribuie

In momentul de fata, pe plan internaional lumea traverseaz o situaie fr precedent, fiind
profund marcata de aciunile iraionale ale unor forte ce promoveaz terorismul ca mijloc de
divizare a comunitii internaionale si de slbire a stabilitii mondiale in general. Caracterul
global al luptei mpotriva terorismului a devenit componenta necesara, dar neateptata si cel mai
puin dorita a fenomenului globalizarii, constituind deja un imperativ de lupta si atitudine al
tuturor statelor.
Atentatele de la 11 septembrie 2001 nu au constituit un eveniment singular si izolat,
reprezentnd doar nceputul unei serii de acte teroriste de amploare (Madrid, Londra, Sharm El
Sheik). Rezultatul este ca, in prezent, ne aflam intr-un ,razboi impotriva terorii, cu att mai
complex si mai dificil, cu cat este unul mai neconventional. Se observa ca teroritii adopta
metode care contravin dreptului clasic al conflictelor armate, nu reprezint un subiect de drept
internaional reprezentnd entiti nestatale si in acelai timp trans-statale.
In urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 si a altor atacuri teroriste produse, atenia
internaionala s-a ndreptat ctre vulnerabilitatea sectorului de transport in fata atentatelor si
aciunilor teroriste. Astfel, eforturile organismelor specializate internaionale s-au ndreptat ctre
asigurarea de norme si reglementari care sa asigure un cadru de securitate crescut in special in
aeroporturi si porturi.
Dup evenimentele de la 11 septembrie 2001, Organizaia Maritima Internaionala a luat in
considerare riscurile care pot aprea ca urmare a actelor de terorism ndreptate asupra navelor si
facilitailor portuare si a stabilit, la Adunarea generala OMI din 19-30 noiembrie 2001,
necesitatea tratrii acestei probleme intr-o forma cat mai elaborata si pe baza experienei
colective a comunitilor implicate in activitatea de transport maritim (companii de navigaie,
autoriti portuare, autoriti maritime, operatori portuari, ageni maritimi etc.) in vederea
elaborrii si adoptrii cu prioritate a unui instrument juridic internaional. In acest sens, s-a
format un grup de lucru care a ntocmit proiectul Codului internaional pentru securitatea navei si
a facilitaii portuare, care a fost aprobat, in principiu, in cadrul sesiunii a 75-a a Comitetului
Siguranei Maritime din februarie 2002, cu scopul supunerii spre adoptare, Conferinei
Diplomatice din 9-13 decembrie 2002. In acest context, O.M.I. a asigurat organizarea si
desfurarea activitilor necesare pentru elaborarea, finalizarea si transmiterea ctre toate statele
membre a textului final al Codului internaional pentru securitatea navei si a facilitaii portuare.
Cu prilejul Conferinei Diplomatice a Guvernelor Contractante, care a avut loc la Londra in
perioada 9-13 decembrie 2002, prin Rezoluia nr.l s-au adoptat amendamente la Convenia
internaionala pentru ocrotirea vieii omeneti pe mare SOLAS 1974 si s-a adugat un nou
subcapitol XI-2 la aceasta convenie. Prin Rezoluia nr.2 a fost adoptat Codul internaional
pentru securitatea navei si a facilitaii portuare, denumit in continuare Codul 1SPS, ca un
instrument de lucru in cadrul Conveniei. Totodat au fost fcute recomandri referitoare la unele
masuri pentru sporirea securitii navelor, facilitailor portuare, unitilor mobile de foraj marin
aflate la locul de activitate si platformelor fixe si plutitoare care nu fac parte din categoria celor
acoperite de prevederile subcapitolului XI-2 al Conveniei internaionale pentru ocrotirea vieii
omeneti pe mare SOLAS 1974, precum si recomandri pe termen scurt, si aciunile viitoare
care prevd cooperarea tehnica, cooperarea cu Organizaia Internaionala a Vmilor, cu
Organizaia Internaionala a Muncii. De asemenea s-au fcut precizri cu privire la modul de
adoptare a amendamentelor viitoare la capitolul XI.

Prevederile Codului ISPS, stabilesc un set de masuri obligatorii pentru navele care efectueaz
voiaje internaionale, precum si pentru autoritile portuare, destinat sa conduc la creterea
nivelului de ave si facilitai portuare si sa reduc cat mai mult cu putina riscul unui atac terorist,
fie asupra navelor maritime, fie asupra facilitailor portuare sau, in cazul cel mai nefericit, al
atacurilor teroriste asupra navelor care opereaz la terminalele portuare.
Prevederile Codului ISPS se refera la cele doua laturi ale activitii, cea de la bordul navelor
maritime si cea din porturi. Aceste prevederi presupun si conduc in primul rnd la evaluarea
factorului de risc privind un atac terorist. Drept consecina, masurile ce trebuie avute in vedere se
vor diferenia corespunztor in funcie de nivelul de securitate aplicabil, dictat de factorul de risc
evaluat si definit. Un alt aspect care este introdus prin acest cod este acela ca implementarea lui
se refera la realizarea unui sistem de management al securitii care, in conformitate cu
procedurile generale, se evalueaz si certifica pe baza de audit extern. Totodat, avnd in vedere
importanta asigurrii securitii, precum si necesitatea tratrii acestui aspect cu responsabilitate,
att la bordul navei, Ia nivelul companiilor de navigaie cat si in porturi, vor fi nominalizate
persoane responsabile cu securitatea ale cror sarcini sunt definite in cadrul Codului.
Prin acest Cod sunt stabilite sarcinile si responsabilitile care revin Guvernelor statelor
contractante, companiilor de navigaie si navelor, precum si autoritilor portuare.
Conform prevederilor inscrise in Cod, Guvernul fiecrui stat contractant stabilete gradele de
securitate la nivelul crora trebuie organizate sistemele de management al securitii si transmite
toate informaiile pertinente legate de sistemele de securitate, Secretarului General al
Organizaiei Maritime Internaionale, care urmeaz sa le aduc la cunotina celorlalte Guverne
contractante.
Toate companiile de navigaie precum si navele acestora, fie ca sunt in proprietate, fie ca sunt
operate de acestea in baza unor contracte corespunztoare, trebuie sa dovedeasc ca au organizat
un sistem de management al securitii care sa corespunda cu cerinele nscrise in Cod, precum si
gradului de securitate stabilit si sa fac dovada conformitii prin certificate eliberate in numele
Guvernul statului in care isi desfoar activitatea. Operatorii facilitailor portuare, aa cum sunt
ele definite in Codul ISPS sunt obligai sa-si organizeze propriile sisteme de management al
securitii pentru facilitatea portuara in care isi desfoar activitatea, pe baza unor planuri de
securitate realizate in care respecta cerinele inscrise in Cod.
In conformitate cu hotrrile adoptate, prevederile Codului internaional pentru securitatea navei
si a facilitaii portuare devin cerine ale Conveniei internaionale pentru ocrotirea vieii omeneti
pe mare SOLAS 1974 si pe cale de consecina sunt obligatorii ncepnd cu data intrrii lor in
vigoare. Avnd in vedere riscurile enorme cauzate de creterea fenomenului terorismului,
termenul de intrare in vigoare a fost stabilit la l iulie 2004. ncepnd cu aceasta data, nici o nava
de pasageri, unitate de foraj marin sn nava de mrfuri avnd tonajul brut mai mare de 500 nu
mai este admisa sa opereze in porturi daca nu are un Certificat internaional de securitate a
navei eliberat in numele Guvernului statului de pavilion. De asemenea, tot ncepnd cu aceeai
data, fiecare facilitate portuara, trebuie sa aib un atestat denumit Declaraia de conformitate a
unei facilitai portuare, eliberat in numele guvernului statului in care este situata facilitatea.
Securitatea in Portul Constanta, nod n lanul de distribuie
Porturile maritime reprezint noduri importante ale lanului de distribuie. Implementarea
normelor Codului ISPS (Codul Internaional pentru Securitatea Navelor si Facilitailor Portuare)
la nivel portuar are drept rezultat o securizare sporit a facilitailor acestora, ca parte integranta a
lanului de transport.

Portul Constanta este cel mai mare port din regiunea Marii Negre si cel mai important port
maritim romanesc. Importanta sa depete graniele naionale, cptnd conotaii regionale si
internaionale, odat cu intrarea Romniei in NATO in 29 martie 2004 si cu aderarea la Uniunea
Europeana la 01.01.2007. In calitate de grania a structurilor euro-atlantice, eforturile Romniei
se ndreapt ctre asigurarea securitii naionale, Portul reprezentnd un obiectiv strategic
naional.
innd cont de rolul incontestabil al Romniei in ceea ce privete stabilizarea regiunii Europei de
Sud-Est, asigurarea granielor de est ale UE lupta mpotriva terorismului si promovarea
constructiva a relaiilor de cooperare din regiune si a comerului internaional in zona, aplicarea
masurilor de securitate nu a ntrziat sa apar si in Portul Constanta, centru regional de distribuie
si Poarta de Est a Uniunii Europene.
Urmare a implementrii in legislaia naionala a reglementarilor internaionale privind
securitatea, Portul Constanta s-a conformat, adoptnd si aplicnd toate normele de securitate
solicitate de Uniunea Europeana.
Normele metodologice de implementare a Codului ISPS au fost elaborate in conformitate cu
articolul 11 din Ordonana de Urgenta a Guvernului nr.802003 pentru acceptarea de ctre
Romnia a amendamentelor la Convenia Codului Internaional pentru ocrotirea vieii omeneti
pe mare 1974 amendata si a Codului Internaional pentru securitatea navelor si facilitailor
portuare, adoptate la Conferina Diplomatica asupra Securitii Maritime la Londra, in perioada
9- 13 decembrie 2002, aprobata prin Legea 464/2003.
Actelor normative ce au fost adoptate la nivel naional care au implementat prevederile Codului
ISPS si innd seama si de importanta naionala si complexitatea obiectivului, complexitatea si
importanta cerinelor de securitate, Companiei Naionale Administraia Porturilor Maritime SA
Constanta ii revine rolul de asigurare/supraveghere a securitii in domeniul portuar.
Portul maritim Constanta este un port comercial care a nregistrat o dezvoltare susinuta in ultima
perioada si al crui trafic isi urmeaz trendul ascendent. Particularitatea si unul din avantajele
majore ale Portului Constanta sunt reprezentate de legtura indisolubila cu Dunrea (Coridorul
de Transport Pan European nr. VII) prin Canalul Dunrea Marea Neagra. Aceasta legtura
permite conectarea celor doi poli europeni aflai la Marea Nordului Portul Rotterdam si la
Marea Neagra Portul Constanta prin Coridorul Rin-Main- Dunre.
Legtura cu Dunrea permite ca Portul Constanta sa foloseasc drept punct de tranzit pentru
mrfurile aflate in tranzit dinspre/inspre Europa Centrala si de Est.
Principalele linii internaionale fac escala in Portul Constanta care deservete practic, intr-o
msura mai mare sau mai mica, traficul ctre/dispre majoritatea statelor lumii. Deschiderea
liniilor de containere pe Dunre important in fluidizarea si atragerea de trafic dinspre/spre si
Europa Centarl i de Est.
Portul Constanta beneficiaz de conexiuni bune cu toate modurile de transport, acest lucru fiind
realizat printr-o importanta infrastructura de transport. Portul este conectat la reeaua naionala si
internaionala de osele si cai ferate, precum si la reeaua de conducte si se situeaz in apropierea
Aeroportului Internaional Mihail Kogalniceanu. Legtura cu fluvialul, Dunrea, se realizeaz in
partea de sud, intr-o zona fluvio-maritima care permite acostarea att a navelor fluviale cat si a
celor maritime.
In fapt, Portul Constanta beneficiaz de o poziie geostrategica, fiind localizat la intretaierea
rutelor comerciale care leag tarile dezvoltate ale Europei Occidentale si pieele in dezvoltare ale
Europei Centrale de furnizorii de materii prime din C.S.I., Asia Centrala si Transcaucaz.
Strategia Portului Constanta pentru urmtorul orizont de timp vizeaz mbuntirea facilitailor

portuare si crearea de infrastructuri noi in partea de sud a portului, zona de dezvoltare viitoare
aflata in apropierea legturii cu Dunrea, fapt ce va spori importanta portului Constanta in
conjunctura comerului internaional. In prezent, portul beneficiaz de facilitai pentru operarea
oricrui tip de marfa.
Problema asigurrii securitii Portului Constanta si importanta acestui aspect trebuie privita sub
cele doua faete pe care le comporta:pe de o parte asigurarea securitii naionale prin securizarea
portului in calitate de obiectiv strategic, Romnia aflndu-se la grania alianei nord-atlantice si
viitor stat grania de est a Uniunii Europene;pe de alta parte securitatea unui port comercial aflat
in trafic internaional, nod le distribuie, port aflat intr-o continua dezvoltare si in care traficul
capt o pondere nsemnata.
Asigurarea securitii Portului Constanta reprezint un element al strategiei de dezvoltare, fiind
interpretat ca un avantaj competitiv de ctre autoritile romane si comunitatea portuara.
RISCURI SI PUNCTE VULNERABILE IN SECURITATEA MARITIMA
Activitatea navelor de transport, deplasarea acestora dintr-un port n altul, este dificil de
controlat, navele implicndu-se uneori n activiti ilegale. Dac la toate acestea adugm faptul
c oceanele sunt ameninate din ce n ce mai mult de exploatrile ilegale ale resurselor maritime,
avem imaginea unui domeniu a crui securitate este extrem de ameninat
1. Oceanul planetar reprezint un mediu vast, permisiv pentru gruprile contrabanditilor,
teroritilor i infractorilor. Eliminarea acestor ameninri necesit elaborarea i aplicarea unei
strategii eficiente de realizare a securitii maritime.Paleta de ameninri include comerul ilegal
cu arme de distrugere i necesit o nelegere comun i un efort ntrunit spre aciune la scar
global. Deoarece viaa oamenilor din ntreaga lume depinde n mare msur de comerul i
tranzaciile maritime, securitatea maritim trebuie s fie o prioritate maxim. Securitatea
maritim este necesar pentru facilitarea libertii de navigaie i comer, dezvoltarea
prosperitii libertii i protejarea oceanelor. Aa cum naiunile beneficiaz de securitatea
colectiv, tot aa ele trebuie s participe la meninerea securitii maritime. Securitatea maritim
trebuie s reprezinte un obiect de studiu extrem de important n ecuaia securitii naionale, dar
i a securitii colective, realizat prin intermediul organizaiilor euroatlantice i regionale de
securitate. O politic maritim integrat necesit un cadru de administrare care s aplice
abordarea integrat la toate nivelurile, precum i instrumente de politic orizontale i
intersectoriale. Agravarea situaiei economice ntr-un numr mare de state, n condiiile crizei
economice mondiale, dar i posibilitatea cunoaterii realitilor economice i sociale din alte ri,
cu un nivel de trai mult mai ridicat, alturi de problemele complexe legate de asigurarea
resurselor de materii prime i ap, explozia demografic i protecia mediului, favorizeaz
escaladarea disensiunilor i conflictelor dintre state. Suprapunerea procesului globalizrii cu
tendina de regionalizare i mai ales afirmarea unor actori non- statali vor determina manifestarea
unui spectru larg de riscuri i ameninri n domeniul transporturilor maritime
2. Disponibilitatea i accesibilitatea unei game largi de date i informaii privind activitatea
natural i uman asupra oceanelor sunt elemente eseniale pentru luarea de decizii strategice
referitoare la politica maritim. Avnd n vedere numrul mare de date colectate i stocate n
ntreaga Europ n scopurifoarte variate, nfiinarea unei infrastructuri corespunztoare de date i
informaii marine este de maxim importan.
Este necesar ca aceste date s fie compilate ntr-un sistem cuprinztor i compatibil i s devin
accesibile ca instrument care permite o mai bun administrare, o extindere a serviciilor cu

valoare adugat i o dezvoltare maritim durabil. Aceasta este o aciune vast, cu multe
aspecte i va trebui pus n practic n conformitate cu un plan clar i coerent, desfurat pe mai
muli ani. Navele, oamenii, infrastructura naval, mediul marin, ca i comerul maritim pot fi
afectate de actele de terorism sau piraterie sau pot fi inta unor atacuri colaterale. Protecia
acestora mpotriva unor asemenea acte reprezint n prezent o preocupare major a statelor,
armatorilor i a comunitii internaionale materializat ntr-un set de msuri i aciuni special
destinate acestui scop. Securitatea maritim a devenit n acest sens obiectul i subiectul a
numeroase dezbateri, acesta fiind de fapt i scopul principal al acestei lucrri de cercetare
tiinific. Dar, chiar dac securitatea maritim este conceptul care captiveaz, n acest moment,
aproape toat atenia dezbaterilor-referitoare la problematica naval, trebuie s ne amintim c pe
mrile i oceanele lumii se produc i multe alte evenimente nedorite cu efecte incomensurabile
pentru infrastructura naval i mediul maritim. Aceste accidente navale, care se produc destul de
frecvent i nu au drept cauz principal terorismul sau pirateria,reprezint o realitate care nu
trebuie ignorat.
Problematica situaiei maritime n NATO
n cadrul NATO a fost elaborat conceptul Cunoaterea Situaiei Maritime (Maritime
Situational Awareness MSA). Problematica cunoaterii domeniului maritim este abordat ntro serie ntreag de doctrine, concepte sau proceduri dezvoltate anterior, cum ar fi: conceptul de
coordonare a supravegherii maritime , procedurile de operare standard pentru managementul
Imaginii Maritime Recunoscute (RMP) sau conceptul pentru cooperare i coordonare ntre
forele navale i marina civil.Necesitatea apariiei acestui concept rezid n emergena unor
ameninri la adresa securitatii domeniului maritim (astfel se pot enumera: terorismul,
proliferarea sau fenomenele asociate criminalitii transfrontaliere contrabanda, pirateria,
traficul de droguri, persoane, migraia ilegal, etc.), apariia unor noi surse de date i informaii
n domeniul maritim prin dezvoltarea tehnologiei n domeniu (ex. AIS7), precum i a unor noi
instrumente de analiz acestor date.
NATO MSA a plecat iniial de la dezvoltrile conceptului Cunoaterea Domeniului Maritim
(Maritime Domain Awareness) dezvoltat de ctre SUA. Odat cu introducerea noului mod de
operare (oct. 2004) n cadrul Operaiei Active Endeavour (the new operational pattern) prin
care informaiile militare au devenit un factor determinant pentru alocarea zonelor de patrulare
pentru forele din grupare (OAE devenind astfel an intelligence driven operation), cunoaterea
aprofundat a situaiei, fenomenelor i proceselor din zona de responsabilitate i de interes a
OAE a devenit imperativ. Un alt factor important ce a condus la dezvoltarea conceptului MSA a
fost reprezentat de necesitatea exploatrii succesului obinut prin introducerea n 2005 (n scop
experimental) a echipamentelor AIS la bordul navelor i aviaiei de patrulare participante la
operaie i integrarea datelor obinute n cadrul unui sistem de colectare a datelor. Importana
cunoaterii domeniului maritim a fost evideniat i n cadrul directivelor politice elaborate,
transpuse n directive militare11 i a prevederilor documentului final al summit-ului NATO de la
Riga12, unde MDA a fost redenumit MSA.
Cunoaterea situaiei maritime este definit ca o capabilitate de sprijin (enabling capability)
menit s asigure superioritatea informaiei n domeniul maritim, pentru a asigura o nelegere
comun a situaiei n vederea creterii eficienei planificrii i executrii operaiilor. Prin
domeniul maritim se neleg oceanele, mrile, golfurile, estuarele, rutele navigabile, regiunile
costiere i porturile.Conceptul MSA este strns legat de conceptul operaiilor de securitate a
NATO (MSO) i Documentul MSO al NATO (draft), care identific MSA ca fiind unul din

mijloacele prin care se pot atinge obiectivele unei operaii de securitate maritim i prin aceasta,
se poate menine securitatea maritim.
Supravegherea maritim n Uniunea European
n accepiunea UE, nelegerea evenimentelor, proceselor i fenomenelor din domeniul maritim
este descris prin noiunea de supraveghere maritim (Maritime Surveillance - MS).
Monitorizarea i supravegherea maritim este definit ca abilitatea de a monitoriza toate
activitile din domeniul maritim, cu scopul de a sprijini, acolo unde este necesar, un proces
eficient de luare a deciziilor cu privire la aciunile ce se vor desfura. Scopul supravegherii
maritime este de a nelege, preveni acolo unde este nevoie i a manageria toate evenimentele i
aciunile din domeniul maritim care ar produce un impact asupra siguranei i securitii pe mare,
impunerii legii, aprrii, controlului frontierelor, proteciei mediului marin, controlului
pescuitului, comerului[13] i intereselor economice ale UE, folosind toate sursele de informaii
pentru construirea unei situaii atotcuprinztoare.
Aceast definiie relev faptul c, conceptul de supraveghere maritim a UE este mult mai extins
dect conceptul MSA al NATO (dac NATO MSA este o capabilitate de sprijin pentru operaiile
conduse de Alian, MS UE ofer i sprijin mult mai multe domenii, aprarea fiind numai unul
dintre acestea). Documentul Comisiei Europene Green Paper: Towards a future Maritime Policy
for the Union-[14] -pune n discuie modul n care se pot raionaliza activitile UE i statelor
membre privind managementul domeniului maritim, i dac UE ar trebui s integreze sistemele
de supraveghere maritim, monitorizare i raportare existente i viitoare ntr-o Declaraia
comun a efilor de state i guverne din Aliana Nord-Atlanic (Riga, 2006) [13] .
Exemplu: n scopul stabilirii unui nivel similar al proteciei mpotriva ameninrilor la sigurana
i securitatea bunurilor comerciale, cu ncepere de la 01.07.2009 se va introduce obligativitatea
declaraiilor electronice nainte de intrarea, respectiv ieirea bunurilor transportate n/din UE cu
toate mijloacele de transport (incluznd transportul maritim). [14]- COM(2006) 275 final, 07
iunie 2006-,reea integrat de informaii i supraveghere maritim (Integrated Maritime
Information and Surveillance Network). Consultrile ulterioare adoptrii Green Paper au relevat
c aciunile viitoare ale UE trebuie s aib un caracter multinaional i multisectorial (crossborder, cross-sectorial) i s fie orientate spre integrarea progresiv a sistemelor de supraveghere
existente i
viitoare.
Cteva iniiative legate de supravegherea maritim au fost dj implementate, cum este cazul
Sistemului de Informaii i Monitorizare a Traficului Navelor Comunitare (Community Vessel
Traffic Monitoring and Information System VTMIS), care colecteaz date despre micrile i
ncrctura navelor comerciale, sau Sistemul de Monitorizare al Navelor de Pescuit din UE
(European Union Fisheries Vessel Monitoring System - VMS).
Sunt demne de menionat proiectele de cercetare i noile tehnologii cu impact asupra
supravegherii maritime (fiind n curs de dezvoltare sau testare).
Supravegherea maritim, printr-o reea european de supraveghere maritim este un element de
cea mai mare importan care garanteaz sigurana utilizrii mrii i securizarea frontierelor
maritime ale Europei. mbuntirea i optimizarea activitilor de supraveghere maritim,
precum i interoperabilitatea la nivel european sunt aspecte semnificative n eforturile Europei de
a rspunde provocrilor i ameninrilor legate de sigurana navigaiei, poluarea marin,
aplicarea legii i securitate, n general.

Activitile de supraveghere sunt derulate de statele membre, ns cea mai mare parte a
activitilor i ameninrilor abordate de acestea au un caracter transnaional. n majoritatea
statelor membre, activitile de supraveghere privind pescuitul, mediul i controlul mrilor sau
imigraia intr n responsabilitatea mai multor agenii de aplicare a legii care funcioneaz
independent una de cealalt. Acest fapt conduce la o utilizare ineficace a resurselor deja foarte
limitate.Prin urmare, Comisia susine necesitatea unei mai bune coordonri privind
supravegherea maritim printr-o cooperare mai strns ntre grzile de coast ale statelor
membre i alte agenii din domeniu.
Avnd n vedere aceste aspecte referitoare la importana transportului maritim Uniunea
European vizeaz o politic maritim ampl. Transportul maritim este una din cele mai mari
industrii ale Europei. n vederea mbuntirii eficienei transportului maritim i a asigurrii
competitivitii pe termen lung a acestuia, Comisia a propus un spaiu european de transport
maritim fr bariere i a pregtit o strategie complet de transport maritim pentru 2008-2018.
Securitatea maritim n Romnia
Spre deosebire de supravegherea maritim n teritoriul de suveranitate al Romniei, care este n
responsabilitatea Poliiei de Frontier-[15]-, supravegherea spaiului aerian n teritoriul de
suveranitate a Romniei (inclusiv cel deasupra spaiului maritim de suveranitate a Romniei) este
prin lege n responsabilitatea Ministerului Aprrii Naionale.
Urmtoarele trei instrumente prezint o importan deosebit pentru acest domeniu:
supravegherea maritim- esenial pentru sigurana i securitatea utilizrii spaiului marin;
planificarea spaiului maritim- un instrument de planificare fundamental pentru un proces
decizional durabil ;
surs de date i informaii complet i accesibil.
Din punct de vedere legislativ, exista o serie de acte normative de referin pentru reglementarea
activitilor legate de cunoaterea domeniului maritim. Succesul executrii misiunilor Forelor
Navale-[16]- este n mod cert condiionat de cunoaterea situaiei n domeniul maritim, ns
aceasta nu este abordat din punct de vedere doctrinar. O oarecare echivalen a conceptului de
cunoatere a domeniului maritim este asigurat de supravegherea naval, care este menionat ca
una din modalitile de aciune pentru asigurarea contribuiei Forelor Navale la securitatea
Romniei pe timp de pace. n plus, pentru ndeplinirea misiunii de promovare a stabilitii
regionale i globale, Forele Navale vor schimba reciproc informaii privind situaia naval cu
forele navale ale altor state.
Pentru realizarea schimbului de informaii din domeniul maritim n plan naional, datele i
informaiile din domeniu pot fi deinute de ctre o gam larg de instituii, agenii sau companii
private. Prezentm n cele ce urmeaz cteva instituii guvernamentale, civile, militare i private
cu atribuii, responsabiliti sau interese in domeniul supravegherii maritme:
a) Ministerul Aprrii Naionale (Armata Romniei);
b) Ministerul administraiei i internelor (Poliia de Frontier-[17]):
c) Ministerul transporturilor i infrastructurii (Autoritatea naval romn-[18], Centrul maritim
de coordonare a salvrii pe mare([19,20]), Compania naional Administraia porturilor
maritime);
d) Ministerul mediului (Comitetul naional al zonei costiere, cu atribuii n asigurarea
gospodririi integrate a zonei costiere[21] i protecia mediului);
e) Ministerul sntii publice;
f) Ministerul justiiei i libertilor ceteneti;

g) Ministerul economiei;
h) Ministerul finanelor publice;
i) Serviciul romn de informaii;
j) Serviciul de informaii externe;
k) Autoritatea naional a vmilor[22];
l) Agenia naional pentru pescuit i acvacultur[23];
m) Agenia naional pentru resurse minerale;
n) Companii private: operatori portuari, armatori, firme de shipping, crewing.
n scopul realizrii cunoaterii domeniului maritim se urmrete asigurarea unui schimb de
informaii suficient ntre toi actorii din domeniul maritim, cu respectarea att a principiului
nevoii de a cunoate (need to know), ct i pe al nevoii de diseminare a informaiei (need to
share). Un aspect crucial al mecanismului de schimb de informaii const n transferul electronic,
de date i informaii n timp real (sau aproape real). Romnia a ncheiat acorduri, la nivel
guvernamental, cu un numr nsemnat de state privind schimbul de informaii, precum i
protecia reciproc a informaiilor clasificate.
n vederea executrii supravegherii navale n zona de responsabilitate i de interes de la Marea
Neagr, Ministerul Aprrii Naionale, a iniiat proiectul Sistemului integrat de cercetare i
observare la Marea Neagr SCOMAR.
Prin prisma responsabilitilor specifice Ministerul Administraiei i Internelor a devenit parte la
proiect, anumite subsisteme fiind realizate de ctre acesta sau n comun de ctre cele dou
ministere. Cerinele sistemului au fost definite pentru prima oar n anul 1995, ca rezultat al
nevoilor de informare ale Forelor Navale i de modernizare a sistemului de cercetare
maritim existent. Misiunea sistemului este de a obine informaiile despre ameninrile la adresa
securitii zonei de responsabilitate a Forelor Navale prin:
monitorizarea traficului naval la Marea Neagr
monitorizarea traficului aerian la joas nlime
supravegherea electronic a zonei de interes i de responsabilitate a Forelor Navale
observarea optoelectronic i vizual
integrarea datelor proprii cu date externe
diseminarea informaiilor la beneficiari
Analiza i interpretarea automat a datelor i informaiilor este departe de a fi acoperit de acest
sistem, el fiind practic o reea de senzori conectai la un centru de operaii. Capabilitile de
analiz a informaiei din domeniul maritim sunt eseniale pentru nelegerea i interpretarea
situaiei din zona de responsabilitate, respectiv eficientizeaz procesul de luare a deciziilor. Din
punct de vedere al cadrului normativ i doctrinar, cunoaterea domeniului maritim nu este clar
fundamentat legislativ i nici abordat din punct de vedere doctrinar.Problematica supravegherii
maritime sau a cunoaterii domeniului maritim n Romnia este pe agenda de lucru a instituiilor
cu responsabiliti n gestionarea domeniului maritim, att la nivel conceptual ct,i tehnologic
neputndu-se realiza o cunoatere cuprinztoare a domeniului maritim fr o cooperare ntre toi
actorii ce joac un rol n domeniu, fie ei militari sau civili, guvernamentali sau privai, naionali
sau internaionali.
CONCLUZII
n ciuda existenei unui cadru bine dezvoltat n ceea ce privete standardele internaionale de
securitate pe mare i de protecie a mediului marin - majoritatea nscrise n Conveniile realizate
n cadrul Organizaiei Maritime Internaionale (IMO) i n cadrul Organizaiei Internaionale a

Muncii (ILO) - multe state i armatori continu s ncalce regulile, astfel punnd n pericol
echipajele i mediul i beneficiind de pe urma concurenei neloiale. n lume, peste 100 de nave
de transport sunt pierdute n fiecare an, accidentele avnd ca urmare pierderea a peste 3.000 de
viei. Printre cele mai recente dezastre se numr accidentele petrolierelor Erika (n 1999) i
Prestige (n 2002). Din rezervoarele acestora s-au scurs n jur de 22.000 i respectiv 20.000 de
tone de petrol n mare, provocnd daune imense mediului,industriei pescuitului i turismului.
De aceea multe state, inclusiv organizaii precum Uniunea European, au adoptat politici
speciale n materie de securitate maritim, avnd ca scop asigurarea faptului c toate navele care
arboreaz drapelele lor naionale sau intr ntr-unul din porturile proprii se conformeaz
standardelor internaionale de siguran.
Asigurarea securitii maritime, necesitate stringent pentru zonele maritime i de coast
contribuie la realizarea unui climat favorabil pentru dezvoltarea activitilor economice
durabile.n urma analizei prezentate se identific necesitatea cooperrii internaionale, deoarece
nu se poate realiza nelegerea efectiv a domeniului maritim numai prin utilizarea
instrumentelor proprii de colectare i prelucrare a datelor i informaiilor specifice.24

Ordonan de urgen nr. 80/2003, din 11/09/2003-Publicat in Monitorul Oficial, Partea I

nr. 684 din 29/09/2003 pentru acceptarea de ctre Romnia a amendamentelor la anexa
Conveniei internaionale pentru ocrotirea vieii omeneti pe mare, 1974, amendat, i a
Codului internaional pentru securitatea navelor i facilitilor portuare, adoptate la
Conferina Organizaiei Maritime Internaionale, la Londra, n perioada 9-13 decembrie
2002
CAPITOLUL XI -MSURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SIGURANEI
MARITIME
Regula 3 Numrul de identificare al navei
4.Pentru navele construite nainte de [1 iulie 2004], cerinele vor fi respectate nu mai trziu de
prima andocare programat a navei, dup [1 iulie 2004])"
Numrul de identificare al navei va fi marcat n permanen:
.1 ntr-un loc vizibil fie pe pupa navei sau pe o parte a corpului navei la jumtatea distanei dintre
prova i pupa, deasupra celei mai joase linii de ncrcare stabilite sau pe o parte a suprastructurii,
prova sau pupa sau pe partea din fa a suprastructurii sau, n cazul navelor de pasageri, pe o
suprafa orizontal vizibil din aer; i
.2 ntr-un loc uor accesibil fie pe unul dintre pereii transversali de capt ai compartimentului
maini, cum este definit n Regula II-2/3.30, sau pe una dintre gurile de magazie sau, n cazul
petrolierelor, n compartimentul pompelor sau, n cazul navelor cu spaii pentru autovehicule,
cum este definit n Regula II-2/3.41, pe unul dintre pereii transversali de capt ai spaiului
pentru autovehicule.

5.1 Marcajul permanent va fi clar vizibil, fr alte marcaje pe corpul navei i va fi vopsit ntr-o
culoare contrastant.
5.2 Marcajul permanent la care se face referire n paragraful 4.1 nu va fi mai mic de 200 mm n
nlime. Marcajul permanent la care se face referire n paragraful 4.2 nu va fi mai mic de 100
mm n nlime. Limea marcajelor va fi proporional cu nlimea.
5.3 Marcajul permanent poate fi fcut cu litere n relief sau prin gravare sau prin perforare sau
prin alt metod echivalent de marcare a numrului de identificare al navei prin care s se
asigure c marcajul nu va fi ndeprtat prea uor.
5.4 Pe navele construite din alt material dect oel sau metal, Administraia va aproba metoda de
marcare a numrului de identificare al navei."
"Regula 5 Registrul Sinoptic Permanent
1 Fiecrei nave, creia i se aplic capitolul I, i se va emite un Registru Sinoptic Permanent.
2.1 Registrul Sinoptic Permanent are scopul de a furniza un document la bordul navei al
istoricului navei cu privire la informaiile nregistrate n acesta.
2.2 Pentru navele construite nainte de 1 iulie 2004, Registrul Sinoptic Permanent va furniza, cel
puin, istoricul navei ncepnd cu 1 iulie 2004.
3 Registrul Sinoptic Permanent va fi emis de ctre Administraie pentru fiecare nav care are
dreptul s arboreze pavilionul ei i va conine cel puin, urmtoarele informaii:
1. numele Statului al crui pavilion nava are dreptul de a-l arbora;
2. data la care nava a fost nregistrat n acel Stat;
3. numrul de identificare al navei n conformitate cu Regula 3;
4. numele navei;
5. portul n care nava a fost nregistrat;
6. numele proprietarului/proprietarilor nregistrat/i i adresa/ele lui/lor nregistrate;
7. numele navlositorului/navlositorilor bareboat nregistrat/i i adresa/ele lor nregistrat/e dac
se poate aplica;
8. numele Companiei, cum este definit n Regula IX/1, adresa ei nregistrat i adresa/ele de la
care desfoar activitile de management al siguranei;
9. numele tuturor societilor de clasificare la care este clasificat nava;

10. numele Administraiei sau al Guvernului Contractant sau al organizaiei recunoscute care a
eliberat Documentul de Conformitate (sau Documentul de Conformitate Interimar) specificat n
Codul ISM, aa cum este definit n Regula IX/1, Companiei care opereaz nava i numele
organismului care a efectuat auditul pe baza cruia a fost eliberat documentul, dac acesta este
altul dect cel care elibereaz documentul;
11. numele Administraiei sau al Guvernului Contractant sau al organizaiei recunoscute care a
eliberat Companiei care opereaz nava Certificatul de Management al Siguranei (sau
Certificatul Interimar de Management al Siguranei), specificat n Codul ISM cum este definit n
Regula IX/1, i numele organismului care a efectuat auditul pe baza cruia a fost eliberat
certificatul, dac acesta este altul dect cel care elibereaz certificatul;
12. numele Administraiei sau al Guvernului Contractant sau al organizaiei recunoscute de
securitate care a eliberat navei Certificatul Internaional de Securitatea al Navei (sau un Certificat
Internaional Interimar de Securitatea Navei), specificat n partea A a Codului ISPS cum este
definit n Regula XI-2/1 i numele organismului care a efectuat inspecia pe baza creia a fost
eliberat certificatul, dac acesta este altul dect cel care elibereaz certificatul; i
13. data la care nava a ncetat s mai fie nregistrat n acel Stat.
4.1 Orice modificare privitoare la punctele la care se face referire n paragrafele 3.4 - 3.12 va fi
nregistrat n Registrul Sinoptic Permanent pentru a furniza informaii actualizate i curente
alturi de istoricul modificrilor.
4.2 n cazul unei modificri privitoare la punctele la care se face referire n paragraful 4.1,
Administraia va elibera, ct de repede posibil dar nu mai trziu de trei luni de la data
modificrii, navelor care au dreptul de a arbora pavilionul ei, fie o versiune revzut i
actualizat a Registrului Sinoptic Permanent sau amendamentele corespunztoare la acesta.
4.3 n cazul unor modificri privitoare la punctele la care se face referire n paragraful 4.1,
Administraia, n ateptarea emiterii unei versiuni actualizate a Registrului Sinoptic Permanent,
va autoriza i va solicita fie Companiei cum este definit n Regula IX/1 sau comandantului
navei s amendeze Registrul Sinoptic Permanent pentru a evidenia modificrile. n cazul unor
astfel de modificri, dup ce Registrul Sinoptic Permanent a fost amendat, Compania va informa,
fr ntrziere, Administraia, conform datelor actuale.
5.1 Registrul Sinoptic Permanent va fi redactat n englez, francez sau spaniol. n plus, poate fi
furnizat i o traducere a Registrului Sinoptic Permanent n limba sau limbile oficial/e a/le
Administraiei.
5.2 Registrul Sinoptic Permanent va fi n formatul elaborat de ctre Organizaie i va fi pstrat
conform liniilor directoare elaborate de ctre Organizaie. Nici unul dintre punctele anterioare

din Registrul Sinoptic Permanent nu va fi modificat, eliminat sau, n vreun fel, ters sau
deteriorat.
6 Oricnd o nav este transferat sub pavilionul altui Stat sau o nav este vndut altui proprietar
(sau este preluat de ctre alt navlositor bareboat) sau alt Companie i asum responsabilitatea
pentru operarea navei, Registrul Sinoptic Permanent va fi lsat la bord.
7 Cnd o nav urmeaz s fie transferat sub pavilionul altui Stat, Compania va ntiina
Administraia asupra numelui Statului sub al crui pavilion nava urmeaz sa fie transferat astfel
nct s permit Administraiei s nainteze acelui Stat o copie a Registrului Sinoptic Permanent
ce acoper perioada n care nava a fost sub jurisdicia lor.
8 Cnd o nav este transferat sub pavilionul altui Stat al crui Guvern este Guvern Contractant,
Guvernul Contractant al Statului al crui pavilion l arborase pn atunci nava va transmite
Administraiei ct de repede posibil, dup ce transferul a avut loc, o copie a Registrului Sinoptic
Permanent ce acoper perioada n care nava a fost sub jurisdicia lor alturi de toate Registrele
Sinoptice Permanente anterior eliberate navei de ctre alte State.
9 Cnd o nav este transferat sub pavilionul altui Stat, Administraia va anexa Registrul
Sinoptic Permanent anterior la Registrul Sinoptic Permanent pe care Administraia l va elibera
navei astfel nct s furnizeze un raport istoric continuu intenionat prin aceast regul.
10 Registrul Sinoptic Permanent va fi inut la bordul navei i va fi pus la dispoziie pentru
inspecie n orice moment."
"CAPITOLUL XI-2-MSURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SECURITII
MARITIME
Regula 1 Definiii
1 n scopul acestui capitol, numai dac nu se prevede n mod expres altfel:
1 Vrachier nseamn un vrachier aa cum este definit n regula IX/1.6.
2 Nav cistern pentru transportul de produse chimice nseamn o nav de transport produse
chimice aa cum este definit n regula VII/8.2.
3 Nav pentru transportul gazelor nseamn o nav de produse lichefiate aa cum este definit n
regula VII/11.2.
4 Nav de mare vitez nseamn o nav aa cum este definit n regula X/1.2.
5 Unitate mobil de foraj marin nseamn o unitate mobil de foraj n larg propulsat mecanic
aa cum este definit n regula IX/1.
6 Petrolier nseamn un petrolier aa cum este definit n regula II-1/2.12.

7 Companie nseamn o Companie aa cum este definit n regula IX/1.

.8 Interfaa nav/port desemneaz interaciunile ce au loc atunci cnd o nav este n mod direct i
imediat afectat de ctre aciunile ce implic deplasarea oamenilor, a bunurilor sau a proviziilor
din serviciile portuare ctre sau dinspre nav.
9 Instalaia portuar este o locaie, aa cum este determinat de ctre Guvernul Contractant sau
Autoritatea Desemnat, unde are loc interfaa nav/port. Acestea includ zone precum locurile de
ancoraj, dane de ateptare, apropieri dinspre mare, dup caz.
10 Activitatea de la nav la nav nseamn activitatea care nu are legtur cu o facilitate portuar
care implic transferul de bunuri sau persoane de pe o nav pe alta.
11 Autoritatea Desemnat nseamn organizaia/organizaiile sau administraia/administraiile
identificate, n cadrul guvernului Contractant, responsabile de asigurarea implementrii acestui
capitol, n legtur cu securitatea facilitii portuare i interfaa nav/port, din punctul de vedere
al facilitii portuare.
12 Codul Internaional privind Securitatea Navei i a Facilitii Portuare desemneaz Codul
Internaional pentru Securitatea Navei i a Facilitii Portuare ce conine partea A (ale crei
prevederi vor fi tratate ca obligatorii) i partea B (ale crei prevederi vor fi tratate ca
recomandabile), adoptat la 12 decembrie 2002 prin rezoluia 2 a Conferinei Guvernelor
Contractante la Convenia Internaional pentru Ocrotirea Vieii Omeneti pe Mare, 1974, aa
cum poate fi amendat de ctre Organizaie cu condiia ca:
a- amendamentele la partea A a Codului sunt adoptate, intrate n vigoare i aplicate n
conformitate cu articolul VIII al prezentei Convenii privind procedurile de amendare aplicabile
Anexei, alta dect capitolul I; i
b-amendamentele la partea B ale Codului sunt adoptate de ctre Comitetul de Siguran
Maritim n conformitate cu Regulamentul Interior.
13 Incidentul de securitate nseamn orice act sau mprejurare suspect care amenin securitatea
unei nave, inclusiv a unei uniti mobile de foraj n larg sau a unei ambarcaiuni rapide, sau a
unei faciliti portuare sau a oricrei conexiuni nav/port sau a unei activiti de la nav la nav.
14 Gradul de securitate nseamn clasificarea gradului de risc pe care l presupune posibilitatea
producerii sau nsui producerea unui incident de securitate.
15 Declaraia de securitate nseamn un acord ncheiat ntre o nav i o facilitate portuar sau o
alt nav cu care realizeaz interfaa specificnd msurile de securitate pe care fiecare le va
implementa.
16 Organizaia recunoscut de securitate nseamn o organizaie cu experien corespunztoare
n problemele de securitate i cu cunotine corespunztoare n legtur cu operaiunile portuare

i de la bordul navei autorizat s efectueze o evaluare, sau o verificare, sau o activitate de

aprobare sau certificare cerut de acest capitol sau de partea A din Codul ISPS.
2 Termenul "nav", cnd este folosit n Regula 3-13, include unitile mobile de foraj marin i
navele de mare vitez.
3 Termenul "toate navele", cnd este folosit n acest capitol, nseamn orice nava creia i se
aplic acest capitol.
4 Termenul "Guvern Contractant", cnd este folosit n Regulile 3, 4, 7, 10, 11, 12 i 13, include o
referire la "Autoritatea Desemnat".
Regula 2-Aplicarea
1. Acest capitol se aplic:
1 urmtoarelor tipuri de nave angajate n voiaj internaional:
1.1 nave de pasageri, inclusiv navele de mare vitez de pasageri;
1.2 nave de mrfuri, inclusiv navele de mare vitez cu tonaj brut de 500 tone i mai mult; i
1.3 uniti mobile de foraj marin; i
2 faciliti portuare ce deservesc astfel de nave angajate n voiaj internaionale.
2. Fr a lua n considerare prevederile paragrafului 1.2, Guvernele Contractante vor decide
msura n care se aplic acest capitol i seciunile relevante ale prii A din Codul ISPS
facilitilor portuare de pe teritoriul lor, care, dei au fost folosite n special de nave neangajate n
voiaj internaionale, sunt cerute, ocazional, s deserveasc nave care vin din sau pleac ntr-un
voiaj internaional.
2.1 Guvernele Contractante i vor baza deciziile din paragraful 2 pe o evaluare a securitii unei
faciliti portuare efectuat n conformitate cu prevederile prii A din Codul ISPS.
2.2 Orice decizie pe care o ia un Guvern Contractant n paragraful 2 nu va compromite atingerea
gradului de securitate stabilit de acest capitol sau de partea A din Codul ISPS.
3. Acest capitol nu se aplic navelor de rzboi, navelor auxiliare sau altor nave deinute sau
operate de ctre un Guvern Contractant i folosite numai n serviciul non-comercial al
Guvernului.
4.Nimic din acest capitol nu va prejudicia drepturile i obligaiile Statelor de sub incidena
Dreptului Internaional.
Regula 3-Obligaiile Guvernelor Contractante cu privire la securitate

1. Administraiile vor stabili niveluri de securitate i vor asigura prevederea de a informa navele
care au dreptul de a arbora pavilionul lor asupra gradului de securitate. Atunci cnd se produc
modificri privitoare la gradul de securitate, informaiile asupra gradului de securitate vor fi
reactualizate conform mprejurrilor.
2. Guvernele Contractante vor stabili gradele de securitate i vor asigura prevederea de a informa
facilitile portuare de pe teritoriul lor i navele care urmeaz s intre n port sau care staioneaz
ntr-un port de pe teritoriul lor asupra gradului de securitate. Atunci cnd se produc modificri
privitoare la gradul de securitate, informaiile asupra gradului de securitate vor fi reactualizate
conform mprejurrilor.
Regula 4-Cerine impuse Companiilor i navelor
1. Companiile vor respecta cerinele relevante ale acestui capitol i ale prii A din Codul ISPS
lund n considerare ghidul dat n partea B a Codului ISPS.
2. Navele vor respecta cerinele relevante ale acestui capitol i ale prii A din Codul ISPS, lund
n considerare ghidul dat n partea B a Codului ISPS, i respectarea lor va fi verificat i
certificat aa cum se prevede n partea A din Codul ISPS.
3. nainte de a intra n port sau n timpul staionrii ntr-un port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant, o nav va respecta cerinele presupuse de un anumit grad de securitate stabilit de
acel Guvern Contractant, dac acest grad de securitate este mai mare dect gradul de securitate
stabilit de ctre Administraie pentru acea nav.
4.Navele vor rspunde fr ntrziere la fiecare schimbare spre un grad mai nalt de securitate.
5. Cnd o nav nu respect cerinele aplicabile ale acestui capitol sau ale prii A din Codul ISPS
sau nu poate respecta cerinele gradului de securitate stabilit de ctre Administraie sau alt
Guvern Contractant, i aplicabile acelei nave, atunci nava va ntiina autoritatea competent
corespunztoare nainte de efectuarea oricrei interfee nav/port sau naintea intrrii n port,
oricare dintre acestea are loc mai nti.
Regula 5-Responsabiliti specifice companiilor
Compania se va asigura c, Comandantul are n permanen disponibile la bord informaii prin
care persoanele corespunztor autorizate de ctre un Guvern Contractant pot stabili:
1. cine este responsabil cu numirea membrilor echipajului sau a altor persoane n prezent
angajate sau angrenate pe orice post n serviciul acelei nave;
2. cine este responsabil cu decizia de angajare a navei; i
3. n cazurile n care nava este angajat n termenii unui contract de charter, care sunt prile unui
astfel de contract.

Regula 6-Sistemul de alarm de securitate al navei

1.Toate navele vor fi prevzute cu un sistem de alarm de securitate al navei, dup cum urmeaz:
1. navele construite la sau dup 1 iulie 2004;
2 .navele de pasageri, inclusiv ambarcaiunile rapide de pasageri, construite nainte de 1 iulie
2004, nu mai trziu de prima inspecie a echipamentelor radio dup 1 iulie 2004;
3 .petroliere, navele cistern pentru transportul de produse chimice, navele pentru transportul
gazelor, vrachiere i navele de mare vitez de mrfuri cu tonaj brut de 500 tone i mai mare,
construite nainte de 1 iulie 2004, nu mai trziu de prima inspecie a echipamentelor radio dup 1
iulie 2004; i
4 .alte nave de mrfuri cu tonaj brut de 500 tone i mai mare i uniti mobile de foraj marin
construite nainte de 1 iulie 2004, nu mai trziu de prima inspecie a echipamentelor radio dup 1
iulie 2006.
2.Sistemul de alarm de securitate al navei, cnd este activat: va iniia i transmite o alarm de
securitate ntre nav i rm unei autoriti competente
1.desemnate de ctre Administraie, care, n aceste mprejurri poate s includ Compania,
identificnd nava, locaia acesteia i indicnd c securitatea navei este ameninat sau c aceasta
a fost compromis;
2.nu va trimite alarma de securitate a navei nici unei alte nave;
3. nu va declana nici o alarm de la bordul navei; i
4. va continua s transmit alarma de securitate a navei pn cnd aceasta va fi fost dezactivat
i/sau anulat.
3.Sistemul de alarm de securitate al navei:
1. va putea fi activat din comanda de navigaie i din cel puin un alt loc; i
2. se va conforma unor standarde de funcionare ce nu vor fi inferioare celor adoptate de ctre
Organizaie.
4. Punctele de activare a sistemului de alarm de securitate al navei vor fi astfel proiectate nct
s previn iniierea accidental a alarmei de securitate a navei.
5. Cerina pentru un sistem de securitate a navei poate fi respectat prin utilizarea facilitii radio
echipat n conformitate cu cerinele capitolului IV, cu condiia ca toate cerinele acestei
reglementri s fie respectate.

6. Cnd o Administraie primete o ntiinare despre o alarm de securitate a unei nave, acea
Administraie va ntiina imediat Statul/Statele n vecintatea cruia/crora opereaz nava.
7. Cnd un Guvern Contractant primete o ntiinare despre o alarm de securitate de la o nav
care nu are dreptul s arboreze pavilionul lui, acel Guvern Contractant va ntiina imediat
Administraia corespunztoare i, dac este cazul, Statul/Statele n vecintatea cruia/crora
opereaz nava.
Regula 7-Ameninri aduse navelor
1. Guvernele Contractante vor stabili grade de securitate i vor asigura prevederea de a informa
navele care opereaz n marea lor teritorial sau care au comunicat intenia de a intra n marea lor
teritorial asupra gradului de securitate.
2. Guvernele Contractante vor furniza un punct de contact prin care astfel de nave pot solicita
consiliere sau asisten i cruia astfel de nave s poat raporta orice problem privind
securitatea altor nave, deplasarea sau comunicaiile.
3. Acolo unde s-a identificat un risc de atac, Guvernul Contractant implicat va informa navele n
chestiune i Administraiile lor cu privire la:
- gradul de securitate n vigoare;
- orice msur de securitate care va fi pus n aplicare de ctre navele interesate s se protejeze
mpotriva atacului, n conformitate cu prevederile prii A din Codul ISPS; i
- msurile de securitate pe care Statul de coast s-a hotrt s le pun n aplicare, n mod
corespunztor.
Regula 8-Discreia comandantului n ceea ce privete sigurana i securitatea navei
1 .Comandantul nu va fi mpiedicat de ctre Companie, navlositor sau orice alt persoan s ia
sau s pun n aplicare o decizie care, n judecata profesional a comandantului, este necesar
pentru meninerea siguranei i securitii navei. Aceasta include interzicerea accesului
persoanelor (cu excepia celor identificate ca fiind corespunztor autorizate de ctre Guvernul
Contractant) sau al efectelor acestora i refuzul de a ncrca marfa, inclusiv containere sau alte
uniti nchise de transport al mrfii.
2. Dac, n judecata profesional a comandantului, apare un conflict ntre cerinele de siguran
i securitate aplicabile unei nave n timpul operrii ei, comandantul va pune n aplicare cerinele
necesare pentru meninerea siguranei navei. n astfel de cazuri, comandantul poate implementa
msuri temporare de securitate i va informa imediat Administraia i, dac este cazul, Guvernul
Contractant n al crui port opereaz nava sau intenioneaz s intre. Orice astfel de msur
temporar de securitate prevzut de aceast regul va fi, n limita posibilitilor, proporional cu

gradul de securitate predominant. Cnd astfel de cazuri sunt identificate, Administraia se va

asigura c astfel de conflicte sunt soluionate i c posibilitatea repetrii lor este minimalizat.
Regula 9-Msuri de control i conformitate
1 Controlul navelor n port
1.1 n scopul acestui capitol, fiecare nav creia i se aplic acest capitol este supus controlului
cnd staioneaz ntr-un port al altui Guvern Contractant de ctre ofierii corespunztor autorizai
de acel Guvern, care pot fi tot cei care efectueaz funciile regulei I/19. Un astfel de control se va
limita la verificarea dac la bordul navei exist un Certificat Internaional de Securitate al Navei
valabil sau un Certificat Internaional Interimar de Securitate al Navei valabil emis n
conformitate cu prevederile prii A din Codul ISPS (Certificat), care dac este valabil, va fi
acceptat, doar dac exist baze reale pentru a se crede c nava nu respect cerinele acestui
capitol sau ale prii A din Codul ISPS.
1.2 Atunci cnd exist astfel de baze reale, sau cnd nu se prezint la solicitare un Certificat
valabil, persoanele corespunztor autorizate de ctre Guvernul Contractant vor impune una sau
mai multe msuri de control legate de acea nav aa cum se prevede n paragraful 1.3. Orice
astfel de msuri impuse trebuie s fie proporionale, lund n considerare ghidul dat n partea B a
Codului ISPS.
1.3 Astfel de msuri de control sunt urmtoarele: inspecia navei, ntrzierea navei, reinerea
navei, restricionarea operaiunilor inclusiv deplasarea n interiorul portului sau expulzarea navei
din port. Astfel de msuri de control pot include n plus sau alternativ alte msuri mai puin
corective sau de sancionare.
2. Nave care intenioneaz s intre ntr-un port al altui Guvern Contractant
2.1 n scopul acestui capitol, un Guvern Contractant poate cere ca navele care intenioneaz s
intre n porturile sale s prezinte urmtoarele informaii ofierilor corespunztor autorizai de
ctre acel Guvern Contractant pentru a se asigura conformitatea cu acest capitol nainte de
intrarea n port n scopul evitrii necesitii de a impune msuri sau etape de control:
1. nava posed un certificat valabil i numele autoritii emitente;
2. gradul de securitate la care opereaz n prezent nava;
3. gradul de securitate la care nava a operat n orice alt port precedent unde a efectuat o interfa
nav/port n perioada de timp specificat n paragraful 2.3;
4. orice msuri speciale sau adiionale de securitate care au fost luate de ctre nav ntr-un port
precedent n care a efectuat o conexiune nav/port n perioada de timp specificat n paragraful
2.3;

5. c procedurile corespunztoare de securitate a navei au fost meninute pe durata oricrei

activiti de la nav la nav n perioada de timp specificat n paragraful 2.3; sau
6. alte informaii practice de securitate asociate (dar nu detalii ale planului de securitate a navei),
lund n considerare ghidul dat n partea B a Codului ISPS.
Dac Guvernul Contractant cere, nava sau compania va prezenta confirmarea informaiilor cerute
mai sus, acceptabil pentru acel Guvern Contractant.
2.2 Fiecare nav, creia i se aplic acest capitol, care intenioneaz s intre ntr-un port al altui
Guvern Contractant va furniza informaiile descrise n paragraful 2.1 asupra solicitrii din partea
ofierilor corespunztor autorizai de ctre acel Guvern Contractant. Comandantul poate refuza
furnizarea acestor informaii, fiind contient de faptul c acest refuz poate avea ca rezultat
interzicerea accesului n port.
2.3 Nava va ine registre ale informaiilor la care se face referire n paragraful 2.1 pentru ultimele
10 escale la facilitile portuare.
2.4 Dac, dup primirea informaiilor descrise n paragraful 2.1, persoanele corespunztor
autorizate de ctre Guvernul Contractant al portului n care nava intenioneaz s intre, au baze
reale pentru a crede c nava nu respect cerinele acestui capitol sau ale prii A din Codul ISPS,
aceste persoane vor ncerca s stabileasc comunicaia cu i ntre nav i Administraie pentru a
rectifica non-conformitatea. Dac aceste comunicaii nu rezult ntr-o rectificare, sau dac
persoanele corespunztor autorizate au baze reale pentru a crede c nava nu respect cerinele
acestui capitol sau ale prii A din Codul ISPS, persoanele corespunztor autorizate pot lua
msuri privind acea nav aa cum este prevzut n paragraful 2.5. Orice astfel de aciune trebuie
s fie proporional, lund n considerare ghidul dat n partea B a Codului ISPS.
2.5 Aceste aciuni sunt:
1. o cerin de rectificare a non-conformitii;
2. o cerin ca nava s porneasc spre o locaie specificat n marea teritorial sau apele
interioare ale acelui Guvern Contractant;
3. inspecia navei, dac nava se afl n marea teritorial a Guvernului Contractant n al crui port
nava intenioneaz s intre; sau
4. interzicerea accesului n port.
nainte de iniierea unor astfel de aciuni, nava trebuie s fie informat de ctre Guvernul
Contractant asupra inteniilor acestuia. Pe baza acestei informri, comandantul i poate retrage
intenia de a intra n acel port. n astfel de cazuri, aceast regul nu se va aplica.
3. Prevederi suplimentare

3.1 n cazul ntreprinderii:

1 unei msuri de control, alta dect o msur mai puin corectiv sau de sancionare, la care se
face referire n paragraful 1.3; sau
2 oricrei aciuni la care se face referire n paragraful 2.5,
O persoan corespunztor autorizat de ctre Guvernul Contractant va informa imediat n scris
Administraia specificnd ce msuri de control au fost impuse sau ce aciuni s-au ntreprins i
motivele pentru acestea. Guvernul Contractant care impune msurile de control sau aciunile va
ntiina organizaia de securitate recunoscut, care a eliberat certificatul navei vizate i
Organizaia cnd astfel de msuri de control sau aciuni au fost impuse sau ntreprinse.
3.2 Cnd accesul n port este interzis sau nava este expulzat din port, autoritile portului
Statului trebuie s comunice datele corespunztoare autoritilor Statului urmtor de escal,
atunci cnd acesta se cunoate, i oricror alte State riverane, lund n considerare liniile
directoare care urmeaz s fie elaborate de Organizaie. Confidenialitatea i securitatea acestor
ntiinri trebuie s fie asigurat.
3.3 Interzicerea accesului n port, ca urmare a paragrafelor 2.4 i 2.5, sau expulzarea din port, ca
urmare a paragrafelor 1.1-1.3, vor fi impuse numai atunci cnd persoanele corespunztor
autorizate de ctre Guvernul Contractant au baze reale pentru a crede c nava reprezint o
ameninare imediat pentru securitatea sau sigurana persoanelor, navei sau a proprietii i nu
exist alte modaliti de ndeprtare a ameninrii.
3.4 Msurile de control la care se face referire n paragraful 1.3 i aciunile la care se face referire
n paragraful 2.5 vor fi impuse numai ca urmare a acestei reglementri, pn cnd nonconformitatea ce a impus msurile de control sau aciunile a fost corectat spre satisfacia
Guvernului Contractant, lund n considerare aciunile propuse de nav sau Administraie, dac
acestea exist.
3.5 Cnd Guvernele Contractante exercit controlul la care se refer paragraful 1 sau ntreprind
aciuni la care se refer paragraful 2:
1. toate eforturile posibile vor fi fcute pentru a evita reinerea pe nedrept sau ntrzierea unei
nave. Dac o nav este astfel reinut pe nedrept sau ntrziat, va avea dreptul la compensaia
tuturor pierderilor sau pagubelor suferite; i
2. accesul necesar navei nu va fi interzis n cazul urgenelor, al unor motive umanitare sau de
securitate.
Regula 10-Cerine impuse facilitilor portuare
1. Facilitile portuare vor respecta cerinele relevante ale acestui capitol i ale prii A din Codul
ISPS, lund n considerare ghidul dat n partea B a Codului ISPS.

2 .Guvernele Contractante cu facilitatea/le portuar/e de pe teritoriul lor, crora se aplic aceast

regul, se vor asigura c:
- evaluarea securitii facilitilor portuare este efectuat, revizuit i aprobat n conformitate cu
prevederile prii A din Codul ISPS; i
-planurile de securitate a facilitilor portuare sunt elaborate, revzute i implementate n
conformitate cu prevederile prii A din Codul ISPS.
3 Guvernele Contractante vor desemna i comunica msurile cerute a fi incluse ntr-un plan de
securitate a facilitilor portuare pentru diferite grade de securitate, inclusiv atunci cnd
prezentarea unei Declaraii de Securitate va fi cerut.
Regula 11-Acorduri alternative de securitate
1. Guvernele Contractante pot atunci cnd implementeaz acest capitol i partea A din Codul
ISPS, s ncheie n scris acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte Guverne Contractante asupra
msurilor alternative de securitate ce acoper voiaje internaionale scurte pe rute fixe ntre
faciliti portuare de pe teritoriul lor.
2. Orice astfel de acord nu va compromite gradul de securitate al altor nave sau faciliti portuare
ce nu sunt acoperite de acord.
3. Nici o nav acoperit de un astfel de acord nu va efectua activiti de la nav la nav cu o nav
neacoperit de acord.
4. Astfel de acorduri vor fi revzute periodic, lund n considerare experiena ctigat precum i
modificrile anumitor mprejurri sau a ameninrilor estimate fa de nave, faciliti portuare
sau rutele acoperite de acest acord.
Regula 12-Msuri echivalente de securitate
1. O Administraie poate permite unei anumite nave sau unui grup de nave ce au dreptul de a
arbora pavilionul lor s implementeze alte msuri de siguran echivalente cu cele prescrise n
acest capitol sau n partea A din Codul ISPS, cu condiia ca astfel de msuri de securitate s fie
cel puin la fel de eficiente ca cele prescrise n acest capitol sau n partea A din Codul ISPS.
Administraia, care permite astfel de msuri de securitate, va comunica Organizaiei detalii
despre acestea.
2. Cnd implementeaz acest capitol i partea A din Codul ISPS, un Guvern Contractant poate
permite unei anumite faciliti portuare sau unui grup de faciliti portuare localizate n limitele
teritoriului su, altele dect cele acoperite de un acord ncheiat n baza regulii 11, s
implementeze msuri de securitate echivalente cu cele precise n acest capitol sau n partea A din
Codul ISPS, cu condiia ca astfel de msuri de securitate s fie cel puin la fel de eficiente ca cele

prescrise n acest capitol sau n partea A din Codul ISPS. Guvernul Contractant, care permite
astfel de msuri de securitate, va comunica Organizaiei detalii despre acestea.
Regula 13-Comunicarea informaiilor
1. Guvernele Contractante vor comunica Organizaiei, nu mai trziu de 1 iulie 2004 i vor pune
la dispoziie pentru informarea Companiilor i navelor, urmtoarele:
1. numele i detalii privind contactarea autoritii/lor lor naionale responsabile cu securitatea
navei i a facilitilor portuare;
2. locaiile de pe teritoriul lor, acoperite de planurile de securitate ale facilitilor portuare
aprobate.
3. numele i detaliile privind contactarea celor care au fost desemnai s fie disponibili n
permanen s primeasc i s acioneze n cazul unor alarme de securitate de la nav la rm la
care se face referire n regula 6.2.1;
4 .numele i detaliile privind contactarea celor care au fost desemnai s fie disponibili n
permanen s primeasc i s acioneze n cazul oricror comunicaii de la Guvernele
Contractante ce exercit msuri de control i conformitate, la care se face referire n regula 9.3.1;
5. numele i detaliile privind contactarea celor care au fost desemnai s fie disponibili n
permanen s furnizeze consultan i asisten navelor i crora navele trebuie s raporteze
orice probleme privind securitatea, la care se face referire n regula 7.2;
6 .s actualizeze aceste informaii conform i cnd modificrile care se refer la acestea se
petrec. Organizaia va circula aceste detalii altor Guverne Contractante pentru informarea
acestora.
2. Guvernele Contractante vor comunica Organizaiei, nu mai trziu de 1 iulie 2004, numele i
detaliile privind contactarea tuturor organizaiilor de securitate autorizate care s acioneze n
numele lor mpreun cu detaliile privind responsabilitatea specific i condiiile autoritii
delegate pentru astfel de organizaii. Astfel de informaii vor fi actualizate conform i cnd
modificrile la care se refer acestea se petrec. Organizaia va circula aceste detalii altor Guverne
Contractante spre informarea lor.
3 .Guvernele Contractante vor comunica Organizaiei, nu mai trziu de 1 iulie 2004, o list a
planurilor aprobate de securitate a facilitilor portuare situate n limitele teritoriului lor mpreun
cu locaia sau locaiile acoperite de fiecare plan aprobat de securitate a facilitilor portuare i
data corespunztoare aprobrii i apoi vor comunica oricare dintre urmtoarele schimbri care
vor avea loc:
1. modificri ale locaiei sau locaiilor acoperite de un plan aprobat de securitate a facilitilor
portuare care urmeaz s fie introduse sau au fost introduse. n astfel de cazuri informaiile care

urmeaz s fie comunicate vor indica modificrile locaiei sau locaiilor acoperite de plan i data
de la care astfel de modificri urmeaz s fie introduse sau au fost introduse.
2. un plan aprobat de securitate a facilitilor portuare, anterior inclus n lista prezentat
Organizaiei, urmeaz s fie retras sau a fost retras. n astfel de cazuri informaiile care urmeaz
s fie comunicate vor indica data la care retragerea va intra n vigoare sau a fost implementat. n
aceste cazuri, Organizaia va fi informat ct de repede este practic posibil; i
3 .adugiri urmeaz s fie fcute la lista planurilor aprobate de securitatea facilitilor portuare.
n astfel de cazuri, informaiile ce urmeaz s fie comunicate vor indica locaia sau locaiile
acoperite de plan i data aprobrii.
4. Guvernele Contractante vor comunica Organizaiei, la interval de 5 ani dup 1 iulie 2004, o
list revzut i actualizat care s indice toate planurile de securitate a facilitilor portuare
aprobate pentru facilitile portuare de pe teritoriul lor mpreun cu locaia sau locaiile acoperite
de fiecare plan de securitate a facilitilor portuare aprobat i data corespunztoare de aprobare
(i data aprobrii oricror amendamente la aceasta) care va elimina sau nlocui toate informaiile
comunicate Organizaiei, ca urmare a paragrafului 3, n ultimii 5 ani.
5 .Guvernele Contractante vor comunica Organizaiei informaia c s-a ncheiat un acord n baza
reglementrii 11. Informaia comunicat va cuprinde:
1. numele Guvernelor Contractante care au ncheiat acordul;
2. facilitile portuare i rutele fixe acoperite de acord;
3. periodicitatea revizuirii acordului;
4. data intrrii n vigoare a acordului; i
5. informaii asupra oricror consultaii care au avut loc cu celelalte Guverne Contractante;
i apoi vor comunica Organizaiei, ct mai repede posibil, informaii atunci cnd acordul a fost
amendat sau a expirat.
6. Orice Guvern Contractant care permite, n baza prevederilor regula 12, orice msuri de
securitate echivalente n cazul unei nave care are dreptul de a arbora pavilionul sau n cazul unei
faciliti portuare localizate n limitele teritoriului su, va comunica organizaiei detalii despre
acestea.
7. Organizaia va face disponibile informaiile comunicate n paragraful 3 pentru alte Guverne
Contractante la cerere."
ANEXA nr. 2-Act din 09/12/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 684bis din
29/09/2003

Codul internaional pentru securitatea navelor i facilitilor portuare

1. Conferina Diplomatic asupra Securitii Maritime care a avut loc la Londra n decembrie
2002 a adoptat noile prevederi referitoare la Convenia Internaional pentru Ocrotirea Vieii
Omeneti pe Mare, 1974 i prezentul Cod*) n vederea sporirii securitii maritime. Aceste noi
cerine formeaz cadrul internaional prin care navele i facilitile portuare pot coopera n
vederea depistrii i mpiedicrii actelor care amenin securitatea n sectorul transporturilor
maritime. Denumirea complet a acestui Cod este Codul Internaional pentru securitatea navelor
i facilitilor portuare. Denumirea abreviat a acestui Cod, dup cum se face referire n
reglementarea XI-2/1 din Convenia SOLAS'74 amendat, este Codul Internaional pentru
securitatea navelor i facilitilor portuare (ISPS) sau, pe scurt, Codul ISPS.
2. n urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, cea de-a 22-a sesiune a Adunrii
Organizaiei Maritime Internaionale (Organizaia), n noiembrie 2001, a convenit n mod
unanim asupra dezvoltrii unor noi msuri n legtur cu securitatea navelor i a facilitilor
portuare pentru adoptarea n cadrul unei Conferine a Guvernelor Contractante la Convenia
Internaional pentru Ocrotirea Vieii Omeneti pe Mare, 1974 (cunoscut sub numele de
Conferina Diplomatic asupra Securitii Maritime) n decembrie 2002. Pregtirea Conferinei
Diplomatice a fost n sarcina Comitetului pentru Sigurana Maritim al Organizaiei (MSC) pe
baza documentelor ntocmite de Statele Membre, organizaiile interguvernamentale i nonguvernamentale n faza de consultri cu Organizaia.
3. MSC, n cadrul primei sale sesiuni extraordinare, care a avut loc de asemenea n noiembrie
2001, pentru a accelera dezvoltarea i adoptarea msurilor de securitate corespunztoare, a
stabilit un Grup de lucru MSC intersesional asupra securitii maritime. Prima edin a Grupului
de lucru MSC intersesional asupra securitii maritime a avut loc n februarie 2002, iar
rezultatele discuiilor au fost raportate i analizate la cea de-a 75-a sesiune a MSC din martie
2002, cnd a fost stabilit un Grup de lucru ad-hoc n vederea dezvoltrii ulterioare a propunerilor
fcute. Cea de-a 75-a sesiune a MSC a analizat raportul acelui Grup de lucru i a recomandat ca
lucrrile s aib loc n cadrul unui viitor Grup de lucru MSC intersesional, care a avut loc n
septembrie 2002. Cea de-a 76-a sesiune a MSC a analizat rezultatele sesiunii din septembrie
2002 a Grupului de lucru MSC intersesional i lucrrile ulterioare realizate de ctre Grupul de
lucru MSC care a avut loc n legtur cu cea de-a 76-a sesiune a Comitetului n decembrie 2002,
imediat nainte de Conferina Diplomatic i a fost de acord ca versiunea final a textelor
propuse s fie analizate n cadrul Conferinei Diplomatice.
4. Conferina Diplomatic (9-13 decembrie) a adoptat, de asemenea, amendamentele la
prevederile existente ale Conveniei Internaionale pentru Ocrotirea Vieii Omeneti pe Mare,
1974 (SOLAS 1974) care accelereaz implementarea cerinei cu privire la echiparea Sistemelor
de Identificare Automat i a adoptat noile Reguli ale Capitolului XI-1 din SOLAS'74 cu privire
la marcarea Numrului de Identificare al Navei i ntocmirea unui Registru Sinoptic Continuu.
Conferina Diplomatic a adoptat, de asemenea, un numr de Rezoluii ale Conferinei inclusiv

acelea referitoare la implementarea i revizuirea acestui Cod, Cooperarea Tehnic, precum i

lucrrile n colaborare cu Organizaia Internaional a Muncii i Organizaia Mondial a
Vmilor. A fost recunoscut c analizarea i amendarea unora din noile prevederi cu privire la
securitatea maritim pot fi cerute la ncheierea lucrrilor acestor dou Organizaii.
5.Prevederea Capitolului XI-2 din SOLAS'74 i prezentul Cod se aplic navelor i facilitilor
portuare. Extinderea SOLAS'74 pentru a acoperi facilitile portuare a fost acceptat n baza
faptului c SOLAS'74 a oferit cele mai rapide mijloace de asigurare a msurilor de securitate
necesare intrate n vigoare i puse rapid n aplicare. Oricum, s-a convenit i n legtur cu faptul
c prevederile cu privire la facilitile portuare ar trebui puse n legtur exclusiv cu interfaa
nav/port. Problema mai ampl a securitii zonelor portuare va face subiectul unor lucrri
viitoare de colaborare ntre Organizaia Maritim Internaional i Organizaia Internaional a
Muncii. S-a convenit de asemenea c prevederile nu ar trebui extinse asupra rspunsului efectiv
la atacuri sau asupra oricror alte activiti necesare de combatere a efectelor dup un astfel de
atac.
6. n proiectarea prevederilor, s-a acordat atenie asigurrii compatibilitii cu prevederile
Conveniei Internaionale asupra standardelor de instruire, certificare i serviciul de cart pentru
navigatori (STCW), 1978, amendat, Codul Internaional privind Managementul Siguranei
(ISM) i sistemul armonizat de inspecie i certificare.
7. Prevederile reprezint o schimbare important n abordarea industriilor maritime
internaionale privind problema securitii n sectorul transporturilor maritime. Este recunoscut
faptul c acestea pot plasa o rspundere suplimentar semnificativ asupra Guvernelor
Contractante. Importana cooperrii tehnice pentru asistarea Guvernelor Contractante n
implementarea prevederilor este complet recunoscut.
8. Implementarea prevederilor va necesita o cooperare efectiv continu i nelegere ntre toi
cei implicai n acest lucru sau care utilizeaz nave i faciliti portuare inclusiv personalul navei,
personalul portuar, pasageri, interese privind marfa, managementul navei i portului i cei din
cadrul autoritilor naionale i locale cu responsabiliti n securitate. Practicile i procedurile
existente vor trebui revzute i schimbate dac nu asigur un grad corespunztor de securitate. n
interesul securitii maritime crescute, vor trebui suportate responsabiliti suplimentare de ctre
industriile portuare i de navigaie i de ctre autoritile locale i naionale.
9. Ghidul prezentat n partea B a prezentului Cod trebuie luat n considerare atunci cnd se
implementeaz prevederile privind securitatea stabilite n Capitolul XI-2 din SOLAS'74 i n
partea A din prezentul Cod. Oricum, este recunoscut c extinderea pentru care se aplic ghidul
poate varia n funcie de natura facilitii portuare i a navei, specificul i/sau ncrctura.
10 .Nimic din prezentul Cod nu va fi interpretat sau aplicat ntr-o manier inconsistent cu
respectarea corespunztoare a drepturilor i libertilor fundamentale dup cum este stabilit prin
instrumente internaionale, n special acelea cu privire la lucrtorii maritimi i la refugiai

inclusiv Declaraia Organizaiei Internaionale a Muncii asupra principiilor i drepturilor

fundamentale la lucru, precum i standardele internaionale cu privire la lucrtorii maritimi i
portuari.
11. Recunoscnd c, Convenia asupra Facilitrii Traficului Maritim, 1965, amendat, prevede ca
membrilor echipajelor strine s le fie permis de ctre autoritile publice s coboare la rm n
timp ce nava cu care sosesc se afl n port, dovedind c formalitile de sosire ale navei au fost
ndeplinite i autoritile publice nu au nici un motiv s refuze coborrea la rm din considerente
de sntate public, siguran public sau ordine public, Guvernele Contractante atunci cnd
aprob planurile de securitate ale navei i facilitii portuare trebuie s acorde o atenie deosebit
faptului c personalul navei triete i muncete pe nav i are nevoie s coboare la rm i s
aib acces la facilitile de la rm pentru navigatori privind asistena social, inclusiv ngrijire
medical.
PARTEA A
CERINE OBLIGATORII PRIVIND PREVEDERILE CAPITOLULUI XI - 2
AL CONVENIEI INTERNAIONALE PENTRU OCROTIREA
VIEII OMENETI PE MARE, 1974, AMENDAT
Aceast parte a Codului internaional pentru securitatea navelor i facilitilor portuare conine
prevederi obligatorii la care se face referire n capitolul XI - 2 al Conveniei Internaionale pentru
Ocrotirea Vieii Omeneti pe Mare, 1974, amendat.
1.2.Obiectivele acestui Cod sunt:
1 s stabileasc un cadru internaional care s implice cooperarea ntre Guvernele Contractante,
ageniile guvernamentale, administraiile locale i ramurile industriale de navigaie i portuare
pentru a detecta ameninrile la securitate i a lua msuri preventive contra incidentelor de
securitate ce afecteaz navele sau facilitile portuare folosite n comerul internaional;
2 s stabileasc rolurile i responsabilitile respective ale Guvernelor Contractante, ageniilor
guvernamentale, administraiilor locale i ale ramurilor industriale de navigaie i portuare, la
nivel naional i internaional pentru asigurarea securitii maritime;
3 s asigure adunarea i schimbul la timp i eficient de informaii legate de securitate;
4 s ofere o metodologie pentru evalurile de securitate astfel nct s aib stabilite planuri i
proceduri pentru a reaciona la grade de securitate n schimbare; i
5 s asigure ncrederea c sunt stabilite msuri de securitate maritim, adecvate i proporionate.
1.3. Cerine funcionale
Pentru a atinge aceste obiective, prezentul Cod cuprinde un numr de cerine funcionale.
Acestea includ, dar nu sunt limitate la:

1 strngerea i evaluarea informaiei cu privire la ameninrile securitii i schimbul de astfel de

informaii cu Guvernele Contractante corespunztoare;
2 solicitarea meninerii protocoalelor de comunicare pentru nave i faciliti portuare;
3 prevenirea accesului neautorizat la nave, faciliti portuare i n zonele lor restricionate;
4 prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau explozibile la nave i
faciliti portuare;
5 furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reacie la ameninrile privind securitatea sau
incidentele de securitate;
6 solicitarea de planuri de securitate a navei i a facilitii portuare bazate pe evalurile de
securitate; i
7 solicitarea de instruire i exerciii pentru a asigura familiarizarea cu planurile i procedurile de
securitate.
2 DEFINIII
2.1. n sensul acestei pri, dac nu este prevzut n mod expres altfel:
1 Convenie nseamn Convenia Internaional pentru Ocrotirea Vieii Omeneti pe Mare, 1974,
amendat.
2 Regula nseamn o regul a Conveniei.
3 Capitol nseamn un capitol al Conveniei.
4 Planul de securitate al navei nseamn un plan elaborat pentru a se asigura aplicarea msurilor
la bordul navei, destinate s protejeze persoanele de la bord, marfa, unitile de transport a
mrfii, magaziile navei sau nava de riscurile unui incident de securitate.
5 Planul de securitate a facilitii portuare nseamn un plan elaborat pentru a se asigura
aplicarea msurilor destinate s protejeze facilitatea portuar i navele, persoanele, mrfurile,
unitile de transport a mrfii i magaziile navei n interiorul facilitii portuare de riscurile unui
incident de securitate.
6 Persoan desemnat cu securitatea la nav nseamn persoana de la bord, subordonat
comandantului, desemnat de Companie ca responsabil cu securitatea navei, inclusiv
implementarea i meninerea planului de securitate a navei i n legtur cu persoana desemnat
nsrcinat cu securitatea companiei i cu persoana desemnat nsrcinat cu securitatea
facilitii portuare.

7 Persoan desemnat cu securitatea companiei nseamn persoana desemnat de ctre

Companie pentru a se asigura c evaluarea securitii navei este realizat, c este elaborat un plan
de securitate a navei, transmis spre aprobare i apoi implementat i meninut, i pentru legtura
cu persoana desemnat nsrcinat cu securitatea facilitii portuare i persoana desemnat
nsrcinat cu securitatea navei.
8 Persoan desemnat cu securitatea facilitii portuare nseamn persoana desemnat,
responsabil cu elaborarea, implementarea, revizuirea i meninerea planului de securitate a
facilitii portuare i n legtur cu persoanele desemnate nsrcinate cu securitatea navei i cu
persoanele desemnate nsrcinate cu securitatea companiei.
9 Grad de securitate 1 nseamn gradul pentru care trebuie meninute tot timpul msuri de
securitate minime de protecie corespunztoare.
10 Grad de securitate 2 nseamn gradul pentru care trebuie meninute pe o perioad de timp
msuri de securitate suplimentare de protecie corespunztoare ca rezultat al riscului ridicat al
unui incident de securitate.
11 Grad de securitate 3 nseamn gradul pentru care trebuie meninute msuri de securitate
suplimentare specifice de aprare pe o perioad de timp cnd un incident de securitate este
probabil sau iminent, dei poate nu este posibil de identificat inta specific.
2.2. Termenul "nav", atunci cnd este folosit n prezentul Cod, include uniti mobile de foraj
marin i nave de mare vitez, aa cum sunt definite n regula XI-2/1.
2.3. Termenul "Guvern Contractant" n legtur cu orice referire la o facilitate portuar, atunci
cnd este folosit n seciunile de la 14 la 18, include o referin la "Autoritatea Desemnat".
2.4. Termenii care nu sunt definii altfel n aceast parte au acelai neles ca cel atribuit lor n
capitolele XI-1 i XI-2.
3 APLICARE
3.1. Acest cod se aplic urmtoarelor tipuri de nave angajate n voiaje internaionale:
1 navelor de pasageri, inclusiv nave de mare vitez pentru pasageri;
2 cargourilor, inclusiv navele de mare vitez de 500 tone tonaj brut i mai mult; i
3 unitilor mobile de foraj marin
i facilitilor portuare ce servesc astfel de nave angajate n voiaje internaionale.
3.2. n ciuda prevederilor seciunii 3.1.2, Guvernele Contractante vor decide extinderea aplicrii
prezentei Pri din Cod asupra acelor faciliti portuare n interiorul teritoriului lor care, dei

iniial erau folosite de ctre nave care nu erau angajate n voiaje internaionale, sunt solicitate,
ocazional, s serveasc nave care sosesc din sau pleac ntr-un voiaj internaional.
3.2.1. Guvernele Contractante i vor baza deciziile, conform seciunii 3.2, pe o evaluare a
securitii facilitii portuare efectuat n conformitate cu prezenta parte a Codului.
3.2.2. Orice decizie adoptat de un Guvern Contractant, conform seciunii 3.2, nu va compromite
gradul de securitate ce se intenioneaz a fi atins prin capitolul XI-2 sau prin prezenta parte a
Codului.
3.3. Prezentul Cod nu se aplic navelor de rzboi, navelor auxiliare sau altor nave deinute sau
operate de un Guvern Contractant i utilizate numai n serviciul non-comercial al Guvernului.
3.4. Seciunile 5-13 i 19 ale acestei pri se aplic navelor i companiilor aa cum se specific n
regula XI-2/4.
3.5. Seciunile 5 i 14-18 ale acestei pri se aplic facilitilor portuare aa cum se specific n
regula XI-2/10.
3.6. Nimic din prezentul Cod nu va prejudicia drepturile sau obligaiile statelor conform
legislaiei internaionale.
4 RESPONSABILITILE GUVERNELOR CONTRACTANTE
4.1. Conform prevederilor reglementrii XI-2/3 i XI-2/7, Guvernele Contractante vor stabili
grade de securitate i vor oferi ghid pentru protecia mpotriva incidentelor de securitate. Gradele
de securitate mai ridicate indic o probabilitate mai mare de apariie a unui incident de securitate.
Factorii ce trebuie analizai n stabilirea gradului corespunztor de securitate includ:
1 gradul n care informaia privind ameninarea este credibil;
2 gradul n care informaia privind ameninarea este coroborat;
3 gradul n care informaia privind ameninarea este specific sau iminent; i
4 consecinele poteniale ale unui astfel de incident de securitate.
4.2. Guvernele Contractante, atunci cnd stabilesc gradul de securitate 3, vor emite, dup cum
este necesar, instruciuni corespunztoare i vor furniza informaii referitoare la securitate
navelor i facilitilor portuare care pot fi afectate.
4.3. Guvernele Contractante pot delega ctre o organizaie de securitate recunoscut unele din
responsabilitile sale referitoare la securitate conform capitolului XI-2 i prezentei pri a
Codului cu excepia urmtoarelor aspecte:
1 stabilirea gradului de securitate aplicabil;

2 aprobarea unei evaluri a securitii facilitii portuare i amendamentele ce urmeaz unei

evaluri aprobate;
3 determinarea facilitilor portuare care vor trebui s desemneze o persoan desemnat cu
securitatea facilitii portuare;
4 aprobarea unui Plan de securitate a facilitii portuare i amendamentele care urmeaz unui
plan aprobat;
5 exercitarea controlului i msurile corespunztoare n conformitate cu regula XI-2/9; i
6 stabilirea cerinelor pentru Declaraia de securitate.
4.4. Guvernele Contractante, n sensul extinderii pe care acestea o consider corespunztoare,
vor verifica eficiena planurilor de securitate a navelor sau a facilitilor portuare, sau eficiena
amendamentelor la astfel de planuri pe care le-au aprobat sau, n cazul navelor, eficiena
planurilor care au fost aprobate n numele lor.
5 DECLARAIA DE SECURITATE
5.1. Guvernele Contractante vor determina cnd o declaraie de securitate este cerut prin
evaluarea riscului pe care l prezint o interfa nav/port sau activitatea nav-nav pentru
persoane, proprietate sau mediu.
5.2. O nav poate solicita ncheierea declaraiei de securitate atunci cnd:
1 nava opereaz la un grad de securitate mai nalt dect facilitatea portuar sau alt nav cu care
aceasta este n interfa;
2 exist un acord asupra unei declaraii de securitate ntre Guvernele Contractante care acoper
anumite voiaje internaionale sau nave specifice n acele voiaje;
3 a existat o ameninare la securitate sau un incident de securitate care a implicat nava sau
facilitatea portuar, dup caz;
4 nava se afl ntr-un port care nu trebuie s dein i s implementeze un plan de securitate a
facilitii portuare aprobat; sau
5 nava deruleaz activiti nav-nav cu o alt nav care nu trebuie s dein i s implementeze
un plan de securitate al navei aprobat.
5.3. Cererile pentru ncheierea unei declaraii de securitate, conform acestei seciuni, vor fi fcute
cunoscute de ctre nav sau facilitatea portuar aplicabil.
5.4. Declaraia de securitate va fi completat de:

1 comandant sau de persoana desemnat cu securitatea navei n numele navei (navelor); i, dac
este cazul,
2 persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare sau, dac Guvernul Contractant stabilete
altfel, alt organ responsabil cu securitatea pe rm, n numele facilitii portuare.
5.5. Declaraia de securitate va conine cerinele de securitate care ar putea fi mprite ntre o
facilitate portuar i o nav (sau ntre nave) i va stabili responsabilitatea fiecreia dintre acestea.
5.6. Guvernele Contractante vor specifica, innd cont de prevederile regulei XI-2/9.2.3, perioada
minim pentru care Declaraiile de securitate vor fi pstrate de ctre facilitile portuare aflate n
cadrul teritoriilor lor.
5.7. Administraiile vor specifica, innd cont de prevederile reglementrii XI-2/9.2.3, perioada
minim pentru care Declaraiile de securitate vor fi pstrate de ctre navele ndreptite s
arboreze pavilionul lor.
6 OBLIGAIILE COMPANIEI
6.1. Compania se va asigura c planul de securitate a navei conine o declaraie clar ce
accentueaz autoritatea comandantului. Compania va stabili n planul de securitate a navei c,
comandantul are autoritatea i responsabilitatea superioar n a lua decizii cu privire la sigurana
i securitatea navei i la cererea de asisten a companiei sau a oricrui alt Guvern Contractant, n
funcie de necesiti.
6.2. Compania se va asigura c persoanei desemnate cu securitatea companiei, comandantului i
persoanei desemnate cu securitatea navei li se acord sprijinul necesar pentru a-i ndeplini
ndatoririle i responsabilitile n conformitate cu capitolul XI-2 i prezenta Parte a acestui Cod.
7 SECURITATEA NAVEI
7.1. Unei nave i se cere s opereze conform gradelor de securitate stabilite de Guvernele
Contractante, aa cum se indic mai jos.
7.2. La gradul de securitate 1, vor fi ndeplinite urmtoarele activiti, prin msuri
corespunztoare, pe toate navele, lund n considerare ghidul dat n partea B a acestui Cod,
pentru a identifica i a lua msuri preventive mpotriva incidentelor de securitate:
1 asigurarea executrii tuturor sarcinilor de securitate la nav;
2 controlul accesului la nav;
3 controlarea ambarcrii persoanelor i a efectelor lor;
4 monitorizarea zonelor restricionate pentru a se asigura c numai persoanele autorizate au
acces;

5 monitorizarea zonelor pe punte i a zonelor ce nconjoar nava;

6 supervizarea manevrrii mrfii i a proviziilor navei; i
7 asigurarea c sistemul de comunicare privind securitatea este disponibil.
7.3. La gradul de securitate 2, msurile suplimentare de protecie, specificate n planul de
securitate a navei vor fi implementate pentru fiecare activitate detaliat n seciunea 7.2, lund n
considerare ghidul dat n partea B a acestui Cod.
7.4. La gradul de securitate 3, msuri de protecie suplimentare specifice, specificate n planul de
securitate a navei vor fi implementate n fiecare activitate detaliat n seciunea 7.2, lund n
considerare ghidul dat n partea B a acestui Cod.
7.5. Oricnd gradele de securitate 2 i 3 sunt stabilite de ctre Administraie, nava va lua la
cunotiin primirea instruciunilor asupra schimbrii gradului de securitate.
7.6. naintea intrrii ntr-un port sau n timp ce se afl ntr-un port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant care a stabilit gradul de securitate 2 sau 3, nava va lua la cunotiin primirea acestei
instruciuni i va confirma persoanei desemnat nsrcinat cu securitatea facilitii portuare
iniierea implementrii msurilor i procedurilor corespunztoare aa cum este detaliat n planul
de securitate al navei i, n cazul gradului de securitate 3, n instruciunile emise Guvernul
Contractant care a stabilit gradul de securitate 3. Nava va raporta orice dificultate aprut n
procesul de implementare, n astfel de cazuri, persoana desemnat cu securitatea facilitii
portuare i persoana desemnat cu securitatea navei vor ine legtura i vor coordona aciunile
corespunztoare.
7.7. Dac o nav este solicitat de ctre Administraie s stabileasc un grad de securitate mai
mare sau este deja la un grad de securitate mai mare, altul dect acela stabilit pentru portul n
care intenioneaz s intre sau n care se afl deja, nava va aviza apoi, fr ntrziere, autoritatea
competent a Guvernului Contractant pe teritoriul cruia este localizat facilitatea portuar i
persoana desemnat cu securitatea instalaiei portuare asupra situaiei.
7.7.1. n astfel de cazuri, persoana desemnat cu securitatea navei va ine legtura cu persoana
desemnat cu securitatea facilitii portuare i va coordona aciunile corespunztoare, dac este
necesar.
7.8. O Administraie care solicit navelor ndreptite s arboreze pavilionul sau s stabileasc
gradul de securitate 2 sau 3 ntr-un port al altui Guvern Contractant, va informa acel Guvern
Contractant fr ntrziere.
7.9. Atunci cnd Guvernele Contractante stabilesc grade de securitate i asigur prevederea
referitoare la informarea asupra gradului de securitate pentru navele care opereaz n marea lor
teritorial sau care au transmis intenia lor de a intra n marea lor teritorial, astfel de nave vor fi

avizate s fie vigilente i s raporteze Administraiei lor i oricror State aflate n apropierea
coastei orice informaie pe care o observ i care ar putea afecta securitatea maritim n zon.
7.9.1. Atunci cnd avizeaz astfel de nave asupra gradului de securitate aplicabil, un Guvern
Contractant, innd cont de ghidul dat n Partea B a prezentului Cod, va aviza de asemenea acele
nave i asupra oricrei msuri de securitate pe care acestea ar trebui s o ia i, dac este cazul,
asupra msurilor care au fost luate de ctre Guvernul Contractant pentru a asigura protecia
mpotriva ameninrilor.
8 EVALUAREA SECURITII NAVEI
8.1. Evaluarea securitii navei este o parte esenial i integrant a procesului elaborrii i
actualizrii planului de securitate a navei.
8.2. Persoana desemnat cu securitatea companiei se va asigura c evaluarea securitii este
executat de persoane cu abiliti corespunztoare n a evalua securitatea unei nave, n
conformitate cu aceast seciune i lund n considerare ghidul dat n Partea B a acestui Cod.
8.3. Supus prevederilor din seciunea 9.2.1, o organizaie recunoscut de securitate poate
efectua evaluarea securitii unei nave specifice.
8.4. Evaluarea securitii navei va include o inspecie a securitii la faa locului, i, cel puin,
urmtoarele elemente:
1 identificarea msurilor de securitate, a procedurilor i operaiunilor existente;
2 identificarea i evaluarea operaiunilor-cheie de la bord, important de protejat;
3 identificarea ameninrilor posibile fa de operaiunile cheie de la bord i probabilitatea
incidenei lor, pentru a stabili i da prioritate msurilor de securitate; i
4 identificarea punctelor slabe, inclusiv factorii umani din infrastructur, politici i proceduri.
8.5. Evaluarea securitii navei va fi documentat, revzut, acceptat i pstrat de Companie.
9 PLANUL DE SECURITATE AL NAVEI
9.1. Fiecare nav va avea la bord un plan de securitate a navei aprobat de Administraie, planul
va prevedea pentru cele trei grade de securitate aa cum este definit n aceast Parte a prezentului
Cod.
9.1.1. Supus prevederilor seciunii 9.2.1, o organizaie recunoscut de securitate poate pregti
planul de securitate pentru o nav specific.
9.2. Administraia poate ncredina revederea i aprobarea planurilor de securitate a navelor, sau
a amendamentelor la un plan aprobat anterior unor organizaii recunoscute de securitate.

9.2.1. n astfel de cazuri, organizaia recunoscut de securitate, efectueaz revederea i aprobarea

unui plan de securitate a navei, sau a amendamentelor la acesta, pentru c o anumit nav nu
trebuie s fie implicat nici mcar n pregtirea evalurii securitii navei pe baza creia planul,
sau amendamentele, au fost elaborate.
9.3. Transmiterea spre aprobare a unui plan de securitate al navei sau a amendamentelor la un
plan aprobat anterior trebuie s fie nsoit de evaluarea securitii n baza creia au fost elaborate
planul sau amendamentele.
9.4. Un astfel de plan va fi elaborat lund n considerare ghidul dat n partea B a acestui Cod i
va fi redactat n limba sau limbile de lucru de la nav. Dac limba sau limbile folosite nu sunt
engleza, franceza sau spaniola, o traducere ntr-una din aceste limbi va fi inclus. Planul va
cuprinde cel puin:
1 msurile destinate s mpiedice introducerea la bordul navelor a armelor, substanelor i
echipamentelor periculoase cu intenia de a fi folosite mpotriva oamenilor, navelor sau
porturilor i transportul crora este neautorizat;
2 identificarea zonelor restricionate i msurilor pentru prevenirea accesului neautorizat n
acestea;
3 msuri pentru prevenirea accesului neautorizat la nav;
4 procedurile de rspuns la ameninrile privind securitatea sau atentatele la securitate, inclusiv
prevederile pentru meninerea operaiunilor vitale ale navei sau ale interfeei nav/port;
5 procedurile de rspuns la orice instruciuni de securitate pe care Guvernele Contractante le pot
da pentru gradul de securitate 3;
6 procedurile pentru evacuare n caz de ameninri privind securitatea sau atentatele la securitate;
7 ndatoririle personalului de la bord nsrcinat cu responsabiliti privind securitatea i ale altor
membri ai personalului de la bord n privina aspectelor de securitate;
8 procedurile pentru auditarea activitilor de securitate;
9 procedurile pentru instruire, exerciii i antrenamente asociate cu planul;
10 proceduri pentru interfaa cu activitile n legtur cu securitatea facilitii portuare;
11 procedurile pentru revizuirea periodic a planului i pentru actualizarea acestuia;
12 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
13 identificarea persoanei desemnate nsrcinat cu securitatea navei;

14 identificarea persoanei desemnate nsrcinat cu securitatea companiei, inclusiv a serviciului

de contactat 24 ore pentru detalii;
15 procedurile pentru asigurarea inspeciei, testrii, calibrrii i ntreinerii oricror echipamente
de securitate prevzute la bord;
16 frecvena testrii sau calibrrii oricror echipamente de securitate prevzute la bord;
17 identificarea locurilor unde sunt prevzute puncte de activare a sistemului de alarm privind
securitatea navei;*) i
18 procedurile, instruciunile i ghidul referitoare la folosirea sistemului de alarm privind
securitatea navei, inclusiv testarea, activarea, dezactivarea i anularea pentru limitarea alarmelor
false.
Administraiile pot permite, pentru a evita compromiterea n orice fel a obiectivului referitor la
prevederea la bord a alarmei de securitate a navei, ca aceast informaie s fie pstrat n alt
parte la bord, ntr-un document cunoscut de comandant, de persoana desemnat nsrcinat cu
securitatea navei i a altor membri superiori de la bord, aa cum poate decide compania.
9.4.1. Personalul care efectueaz audituri interne ale activitilor de securitate specificate n plan
sau care evalueaz implementarea acestora va fi independent de activitile care sunt auditate
mai puin atunci cnd acest lucru este impracticabil datorit mrimii sau specificului companiei
sau navei.
9.5. Administraia va determina care dintre schimbrile la un plan de securitate aprobat sau la
orice echipamente de securitate specificate ntr-un plan aprobat nu vor fi implementate mai puin
atunci cnd amendamentele relevante aduse planului sunt aprobate de ctre Administraie. Orice
astfel de schimbri vor fi cel puin la fel de eficiente ca i acelea prescrise n capitolul XI-2 i
prezenta parte din Cod.
9.5.1. Natura schimbrilor aduse planului de securitate a navei sau echipamentelor de securitate
care au fost n mod specific aprobate de ctre Administraie, conform seciunii 9.5, vor fi
documentate ntr-o manier care indic n mod clar o astfel de aprobare. Aceasta aprobare va fi
disponibil la bord i va fi prezentat mpreun cu Certificatul Internaional de Securitate a Navei
(sau cu Certificatul Internaional Interimar de Securitate a Navei). Dac aceste schimbri sunt
temporare, odat ce msurile sau echipamentele originale aprobate sunt reinstaurate, aceast
documentaie nu mai trebuie pstrat de ctre nav.
9.6. Planul poate fi inut n format electronic. ntr-un astfel de caz, va fi protejat prin proceduri ce
au ca scop prevenirea tergerii, distrugerii sau amendrii acestuia neautorizate.
9.7. Planul va fi protejat de accesul sau dezvluirea neautorizat.

9.8. Planurile de securitate ale navei nu sunt supuse inspeciei de ctre persoane corespunztor
autorizate de un Guvern Contractant s execute controlul i conformitatea msurilor potrivit
reglementrii XI-2/9, cu excepia circumstanelor specificate n seciunea 9.8.1.
9.8.1. Dac persoanele corespunztor autorizate de ctre un Guvern Contractant au motive clare
s cread c nava nu respect cerinele capitolului XI-2 sau partea A din prezentul Cod i
singurul mod de verificare sau rectificare a non-conformitii este acela de revedere a cerinelor
relevante din planul de securitate a navei, accesul limitat la seciunile specifice ale planului n
legtur cu non-conformitatea este permis n mod excepional, dar numai cu consimmntul
Guvernului Contractant al navei n cauz sau al comandantului navei respective. Cu toate
acestea, prevederile din plan referitoare la seciunea 9.4 subseciunile .2, .4, .5, .7, .15, .17 i .18
din prezenta Parte a Codului sunt considerate informaii confideniale i nu pot fi subiectul unei
inspecii, mai puin atunci cnd este convenit altfel de ctre Guvernele Contractante implicate.
10 PROCESE VERBALE/NREGISTRRI
10.1. Procesele verbale ale urmtoarelor activiti din planul de securitate al navei vor fi inute la
bord pentru cel puin perioada minim specificat de Administraie, avnd n vedere prevederile
reglementrii XI-2/9.2.3:
1 instruire, antrenament i exerciii;
2 ameninri la securitate i incidente de securitate;
3 atentatele la securitate;
4 schimbri ale gradului de securitate;
5 comunicaiile legate de securitatea direct a navei precum ameninrile specifice aduse navei
sau facilitilor portuare la care se afl sau a fost nava;
6 audituri interne i revizuiri ale activitilor legate de securitate;
7 revizuirea periodic a evalurii securitii navei;
8 revizuirea periodic a planului de securitate al navei;
9 implementarea oricror amendamente aduse planului; i
10 ntreinerea, calibrarea i testarea oricrui echipament de securitate prevzut la bord inclusiv
testarea sistemului de alarm pentru securitatea navei.
10.2. Procesele verbale trebuie pstrate n limba sau limbile de lucru de pe nav. Dac limba sau
limbile utilizate nu sunt engleza, franceza sau spaniola, o traducere ntr-una din aceste limbi va fi
inclus.

10.3. Procesele verbale pot fi pstrate n format electronic. ntr-un astfel de caz, ele vor fi
protejate prin proceduri ce au ca scop prevenirea tergerii, distrugerii sau amendrii neautorizate.
10.4. Procesele verbale vor fi protejate de accesul sau dezvluirea neautorizat.
11 PERSOANA DESEMNAT CU SECURITATEA COMPANIEI
11.1. Compania va nomina persoana desemnat cu securitatea companiei. O persoan desemnat
cu securitatea companiei poate aciona ca persoan desemnat cu securitatea companiei pentru
una sau mai multe nave, n funcie de numrul sau tipurile de nave pe care le opereaz compania
cu condiia s se identifice clar pentru care nave este responsabil aceast persoan. O companie
poate, n funcie de numrul sau tipurile de nave pe care le opereaz, s desemneze mai multe
persoane ca persoane desemnate cu securitatea companiei, cu condiia s se identifice clar pentru
care nave este responsabil fiecare persoan.
11.2. n plus fa de cele specificate oriunde n prezenta Parte a acestui Cod, atribuiile i
responsabilitile persoanei desemnat cu securitatea companiei trebuie s cuprind, dar nu se
limiteaz la:
1 s informeze cu privire la gradul de ameninare posibil cu care ar putea s se confrunte nava,
folosind evalurile corespunztoare referitoare la securitate i alte informaii relevante;
2 s se asigure c evalurile referitoare la securitatea navei sunt efectuate;
3 s asigure dezvoltarea, transmiterea spre aprobare i apoi implementarea i ntreinerea
planului de securitate a navei;
4 s se asigure c planul de securitate a navei este modificat, dup cum este potrivit, pentru a
corecta deficienele i a satisface cerinele de securitate ale fiecrei nave;
5 s pregteasc auditurile interne i s revad activitile referitoare la securitate;
6 s pregteasc verificarea iniial a navei i cele care urmeaz efectuate de ctre Administraie
sau de organizaia de securitate recunoscut;
7 s se asigure c deficienele i non-conformitile identificate n timpul auditurilor interne,
revizuirilor periodice, inspeciilor de securitate i verificrilor de conformitate sunt fcute
cunoscute i corectate n mod prompt;
8 s intensifice atenia i vigilena fa de securitate;
9 s asigure o pregtire corespunztoare pentru personalul responsabil cu securitatea navei;
10 s asigure o comunicare i o cooperare efectiv ntre persoana desemnat cu securitatea navei
i persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare relevante;

11 s asigure uniformitatea ntre cerinele de siguran i cele de securitate;

12 s se asigure c, atunci cnd planurile de siguran a flotei sau a navelor-surori (cu aceleai
caracteristici) sunt utilizate, planul pentru fiecare nav reflect cu acuratee informaiile specifice
fiecrei nave; i
13 s se asigure c orice msuri alternative sau echivalente aprobate pentru o anumit nav sau
grup de nave sunt implementate i meninute.
12 PERSOANA DESEMNAT CU SECURITATEA NAVEI
12.1. Pe fiecare nav trebuie s fie nominat o persoan desemnat cu securitatea navei.
12.2. n plus fa de cele specificate oriunde n prezenta parte a acestui Cod, atribuiile i
responsabilitile persoanei desemnat cu securitatea navei trebuie s cuprind, dar nu se
limiteaz la:
1 s efectueze inspecii regulate privind securitatea navei pentru a se asigura c sunt meninute
msurile de securitate corespunztoare;
2 s menin i s supravegheze implementarea planului de securitate a navei, inclusiv orice
amendamente aduse planului;
3 s coordoneze aspectele de securitate privind manipularea mrfii i a proviziilor cu restul de
personal aflat la bord i cu persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare relevante;
4 s propun modificri la planul de securitate a navei;
5 s raporteze persoanei desemnate cu securitatea companiei orice deficiene i non-conformiti
identificate n timpul auditurilor interne, revizuirilor periodice, inspeciilor de securitate i
verificrilor de conformitate i s implementeze aciunile corective;
6 s sporeasc atenia i vigilena la bord cu privire la securitate;
7 s se asigure c personalul de la bordul navei a primit o pregtire corespunztoare;
8 s raporteze toate incidentele de securitate;
9 s coordoneze implementarea planului de securitate a navei mpreun cu persoana desemnat
cu securitatea companiei i cu persoana desemnat cu securitatea facilitilor portuare
importante; i
10 s se asigure c echipamentele de securitate, dac acestea exist, sunt operate, testate,
calibrate i ntreinute n mod corespunztor.

13 PREGTIREA, ANTRENAMENTELE I EXERCIIILE PENTRU SECURITATEA

NAVEI
13.1. Persoana desemnat cu securitatea companiei i personalul corespunztor de la rm trebuie
s aib cunotine i s fie pregtit, innd cont de ghidul dat n Partea B a prezentului Cod.
13.2. Persoana desemnat cu securitatea navei trebuie s aib cunotine i s fie pregtit, innd
cont de ghidul dat n Partea B a prezentului Cod.
13.3. Personalul de la bordul navei care are atribuii i responsabiliti specifice n legtur cu
securitatea trebuie s neleag responsabilitile pe care le are pentru securitatea navei dup cum
este descris n planul de securitate al navei i trebuie s dein suficiente cunotine i abiliti
pentru realizarea atribuiilor pe care le au, innd cont de ghidul dat n Partea B a prezentului
Cod.
13.4. Pentru a se asigura implementarea efectiv a planului de securitate al navei, trebuie
realizate antrenamente la intervale corespunztoare innd cont de tipul navei, schimbrile de
personal de pe nav, facilitile portuare care vor fi inspectate i alte circumstane relevante,
innd cont de ghidul dat n Partea B a prezentului Cod.
13.5. Persoana desemnat cu securitatea companiei va asigura coordonarea i implementarea
eficient a planurilor de securitate a navei prin participarea la exerciii la intervale
corespunztoare, innd cont de ghidul dat n Partea B a prezentului Cod.
14. SECURITATEA FACILITILOR PORTUARE
14.1. O facilitate portuar trebuie s funcioneze n baza gradelor de securitate stabilite de ctre
Guvernul Contractant pe teritoriul cruia este situat aceasta. Msurile i procedurile de
securitate trebuie s fie aplicate facilitii portuare ntr-o asemenea manier astfel nct s
cauzeze perturbri sau ntrzieri minime pasagerilor, navei, personalului navei i inspectorilor,
mrfurilor i serviciilor.
14.2. La gradul de securitate 1, urmtoarele activiti trebuie efectuate prin intermediul unor
msuri corespunztoare n toate facilitile portuare, innd cont de ghidul dat n Partea B a
prezentului Cod, pentru a identifica i a lua msurile preventive mpotriva incidentelor de
securitate:
1 asigurarea ndeplinirii tuturor atribuiilor de securitate a tuturor facilitilor portuare;
2 controlul accesului la facilitile portuare;
3 monitorizarea facilitilor portuare, inclusiv a zonei (zonelor) de acostare;
4 monitorizarea zonelor restricionate pentru a se asigura c numai persoanele autorizate au
acces;

5 supravegherea manipulrii mrfurilor;

6 supravegherea manipulrii proviziilor navei; i
7 asigurarea c sistemul de comunicare pentru siguran este disponibil oricnd.
14.3. La gradul de securitate 2, msurile protective adiionale, specificate n planul de securitate
a facilitilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliat n seciunea 14.2,
innd cont de ghidul dat n Partea B a prezentului Cod.
14.4. La gradul de securitate 3, msuri protective specifice suplimentare, specificate n planul de
securitate a facilitilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliat n
seciunea 14.2, innd cont de ghidul dat n Partea B a prezentului Cod.
14.4.1. n plus, la gradul de securitate 3, facilitilor portuare li se cere s rspund i s
implementeze orice instruciuni de securitate date de Guvernul Contractant pe teritoriul cruia
facilitatea portuar este localizat.
14.5. Atunci cnd o persoana desemnat cu securitatea facilitilor portuare este informat c o
nav ntmpin dificulti n ndeplinirea cerinelor din capitolul XI-2 sau din aceast parte sau n
implementarea msurilor i procedurilor corespunztoare dup cum sunt detaliate n planul de
securitate a navei, i n cazul gradului de securitate 3 care urmeaz orice instruciuni de securitate
dat de ctre Guvernul Contractant pe al crui teritoriu se afl facilitatea portuar, persoana
desemnat cu securitatea facilitii portuare i cea nsrcinat cu securitatea navei trebuie s fie
n legtur i s coordoneze aciunile corespunztoare.
14.6. Atunci cnd o persoan desemnat cu securitatea facilitii portuare este informat c o
nav are un grad de securitate care este mai nalt dect cel al facilitii portuare, persoana
desemnat cu securitatea facilitii portuare va raporta problema autoritii competente i va fi n
legtur cu persoana desemnat cu securitatea navei i vor coordona aciunile corespunztoare,
dac este necesar.
15 EVALUAREA SECURITII FACILITILOR PORTUARE
15.1. Evaluarea securitii facilitilor portuare reprezint o parte esenial i integrant a
procesului de dezvoltare i actualizare a planului de securitate a facilitilor portuare.
15.2. Evaluarea securitii facilitilor portuare trebuie efectuat de Guvernul Contractant pe al
crui teritoriu se afl facilitatea portuar. Un Guvern Contractant poate autoriza o organizaie
recunoscut de securitate s efectueze evaluarea securitii facilitii portuare pentru o anumit
facilitate portuar localizat pe teritoriul acestuia.
15.2.1. Atunci cnd evaluarea securitii facilitilor portuare a fost efectuat de ctre o
organizaie recunoscut de securitate, evaluarea securitii va fi revzut i aprobat n scopul

conformitii cu prezenta seciune de ctre Guvernul Contractant pe al crui teritoriu se afl

facilitatea portuar.
15.3. Persoanele care efectueaz evaluarea trebuie s aib aptitudini corespunztoare pentru a
evalua securitatea facilitii portuare conform prezentei seciuni, innd cont de ghidul dat n
partea B a prezentului Cod.
15.4. Evalurile securitii facilitilor portuare vor fi revzute i actualizate periodic, innd cont
de caracterul schimbtor al ameninrilor i/sau al altor schimbri minore n cadrul facilitilor
portuare i vor fi ntotdeauna revzute i actualizate atunci cnd au loc schimbri majore n
cadrul facilitilor portuare.
15.5. Evaluarea securitii facilitilor portuare trebuie s cuprind, cel puin, urmtoarele
elemente:
1 identificarea i evaluarea activelor i infrastructurii relevante, importante de protejat;
2 identificarea posibilelor ameninri privind activele i infrastructura i probabilitatea incidenei
acestora, pentru a stabili prioritatea msurilor de securitate;
3 identificarea, selectarea i stabilirea prioritii contra msurilor i schimbrilor procedurale i
nivelul eficienei acestora n reducerea vulnerabilitii; i
4 identificarea punctelor slabe, inclusiv factorul uman n infrastructur, politici i proceduri.
15.6. Guvernul Contractant poate permite ca o evaluare a securitii facilitii portuare s acopere
mai mult dect o singur facilitate portuar, dac operatorul, locaia, operarea, echipamentul i
structura acelor faciliti portuare sunt similare. Orice Guvern Contractant care permite un astfel
de aranjament va comunica ctre Organizaie particularitile acestuia.
15.7. La terminarea evalurii securitii facilitilor portuare, trebuie pregtit un raport, constnd
ntr-un rezumat cu privire la modul de efectuare a evalurii, o descriere a fiecrui aspect
vulnerabil gsit n timpul evalurii i o descriere a contramsurilor ce ar putea fi utilizate pentru
fiecare aspect vulnerabil. Raportul trebuie protejat mpotriva accesului neautorizat sau
dezvluirii neautorizate.
16 PLANUL DE SECURITATE AL FACILITILOR PORTUARE
16.1. Un plan de securitate al facilitilor portuare trebuie s fie elaborat i meninut, pe baza
evalurii securitii facilitilor portuare, pentru fiecare facilitate portuar, corespunztor pentru
interfaa nav/port. Planul va conine prevederi pentru cele trei grade de securitate, dup cum
este definit n prezenta Parte a Codului.
16.1.1. Supus prevederilor seciunii 16.2, o organizaie recunoscut de securitate poate pregti
planul de securitate pentru o anumit facilitate portuar.

16.2. Planul de securitate a facilitilor portuare va fi aprobat de Guvernul Contractant pe al crui

teritoriu este situat facilitatea portuar.
16.3. Un astfel de plan va fi elaborat innd cont de ghidul dat n partea B a prezentului Cod i va
fi redactat n limba de lucru a facilitii portuare. Planul se va referi, cel puin, la urmtoarele
aspecte:
1 msurile concepute pentru a mpiedica armele i orice alte dispozitive i substane periculoase
destinate pentru a fi folosite mpotriva oamenilor, navelor sau porturilor, al cror transport nu
este autorizat, s fie aduse n interiorul facilitilor portuare sau la bordul navei;
2 msurile concepute s previn accesul neautorizat la facilitile portuare, la navele acostate la
faciliti, i n zonele restricionate ale facilitilor;
3 procedurile de rspuns la ameninrile privind securitatea sau atentatele la securitate, inclusiv
prevederile pentru meninerea operaiunilor vitale ale facilitii portuare sau a interfeei
nav/port;
4 procedurile de rspuns la orice instruciuni privind securitatea pe care Guvernul Contractant, pe
al crui teritoriu se afl facilitatea portuar, le poate da pentru gradul de securitate 3;
5 procedurile de evacuare n caz de ameninri privind securitatea sau atentatele la securitate;
6 atribuiunile personalului facilitii portuare nsrcinat cu responsabiliti privind securitatea i
cele ale altui personal al facilitii cu privire la aspecte de securitate;
7 procedurile pentru conexiunea cu activitile de securitate a navei;
8 procedurile pentru revederea i reactualizarea periodic a planului;
9 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
10 stabilirea persoanei desemnate nsrcinat cu securitatea facilitilor portuare inclusiv detaliile
privind contactul 24h din 24;
11 msurile pentru a asigura securitatea informaiilor cuprinse n plan;
12 msurile concepute s asigure o securitate efectiv a mrfii i a echipamentelor de manipulare
a mrfii la facilitatea portuar;
13 procedurile pentru auditarea planului de securitate a facilitii portuare;
14 procedurile de rspuns n cazul n care sistemul de alarm pentru securitatea navei de la
facilitatea portuar a fost activat; i

15 procedurile pentru facilitarea permisiei la uscat a personalului navei sau pentru schimbrile de
personal, precum i accesul inspectorilor la nav inclusiv pentru reprezentanii organizaiilor de
munc i asisten social pentru navigatori.
16.3.1. Personalul care realizeaz audituri interne ale activitilor privind securitatea specificate
n plan sau care evalueaz implementarea acestuia vor fi independente de activitile care vor fi
auditate, mai puin atunci cnd acest lucru este impracticabil datorit mrimii i naturii facilitii
portuare.
16.4. Planul de securitate al facilitilor portuare poate fi combinat cu sau poate fi parte a
planului de securitate a portului sau cu orice alt plan (planuri) de urgen a portului;
16.5. Guvernul Contractant pe al crui teritoriu se afl facilitatea portuar va determina ce
schimbri la planul de securitate a facilitii portuare nu vor fi implementate, mai puin atunci
cnd amendamentele relevante la plan sunt aprobate de acesta.
16.6. Planul poate fi inut n format electronic. n acest caz, planul trebuie protejat prin proceduri
care au ca scop prevenirea tergerii, distrugerii sau amendrii neautorizate.
16.7. Planul va fi protejat mpotriva accesului sau dezvluirii neautorizate.
16.8. Guvernele Contractante pot permite ca un plan de securitate a facilitilor portuare s
acopere mai mult de o facilitate portuar dac operatorul, locaia, operarea, echipamentul i
proiectarea acestor faciliti sunt similare. Orice Guvern Contractant care permite o astfel de
msur alternativ va comunica Organizaiei detalii despre aceasta.
17 PERSOANA DESEMNAT CU SECURITATEA FACILITII PORTUARE
17.1. O persoan desemnat cu securitatea facilitii portuare va fi nominat pentru fiecare
facilitate portuar. O persoan poate fi desemnat drept persoana desemnat cu securitatea
facilitii portuar pentru una sau mai multe faciliti portuare.
17.2. n plus fa de cele specificate oriunde n prezenta Parte a Codului, atribuiile i
responsabilitile persoanei desemnate cu securitatea facilitii portuare vor cuprinde, dar nu se
limiteaz la:
1 s realizeze o inspecie iniial cuprinztoare a securitii facilitii portuare lund n
considerare evaluarea relevant a securitii facilitii portuare;
2 s asigure dezvoltarea i meninerea planului de securitate a facilitii portuare;
3 s implementeze i s aplice planul de securitate a facilitii portuare;
4 s ntreprind inspecii regulate ale securitii facilitii portuare pentru a asigura continuitatea
msurilor de securitate corespunztoare;

5 s recomande i s ncorporeze, dup cum este cazul, modificri n planul de securitate a

facilitii portuare cu scopul de a corecta deficienele i a actualiza planul pentru a avea n vedere
schimbrile importante ale facilitii portuare;
6 s sporeasc atenia i vigilena personalului facilitii portuare cu privire la securitate;
7 s se asigure c o pregtire corespunztoare i-a fost asigurat personalului responsabil cu
securitatea facilitii portuare;
8 s raporteze autoritilor importante i s pstreze procese verbale ale evenimentelor care au
ameninat securitatea facilitii portuare;
9 s coordoneze implementarea planului de securitate a facilitii portuare mpreun cu
Compania corespunztoare i cu persoana (persoanele) nsrcinat(e) cu securitatea navei;
10 s coordoneze mpreun cu serviciile de securitate, dup caz;
11 s se asigure c sunt ndeplinite standardele pentru personalul responsabil cu securitatea
facilitii portuare.
12 s se asigure c echipamentele de securitate, dac exist, sunt operate corespunztor, testate,
calibrate i ntreinute; i
13 s asiste persoana desemnat cu securitatea navei n confirmarea identitii acelora care
ncearc s urce la bord, la cerere.
17.3. Persoanei desemnate cu securitatea facilitii portuare i se va acorda sprijinul necesar
pentru a-i ndeplini atribuiile i responsabilitile impuse prin capitolul XI-2 i prin prezenta
Parte a Codului.
18 PREGTIRE, ANTRENAMENTE I EXERCIII PENTRU SECURITATEA
FACILITII PORTUARE
18.1. Persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare i personalul corespunztor nsrcinat
cu securitatea facilitii portuare vor avea cunotine i va fi pregtit, innd cont de ghidul dat n
partea B a prezentului Cod.
18.2. Personalul facilitii portuare care are atribuiuni specifice privind securitatea trebuie s
neleag atribuiunile i responsabilitile pe care le are pentru securitatea facilitii portuare,
dup cum este descris n planul de securitate a facilitii portuare i trebuie s aib suficiente
cunotine i abiliti pentru ndeplinirea atribuiunilor ce le revin, innd cont de ghidul dat n
partea B a prezentului Cod.
18.3. Pentru a asigura implementarea efectiv a planului de securitate a facilitii portuare,
antrenamentele vor fi efectuate la intervale adecvate innd cont de tipurile de operaii ale

facilitii portuare, schimbrile de personal la facilitatea portuar, tipurile de nave pe care le

servete facilitatea portuar i alte circumstane relevante, innd cont de ghidul dat n partea B a
prezentului Cod.
18.4. Persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare va asigura coordonarea efectiv i
implementarea planului de securitate a facilitii portuare prin participarea la exerciii la intervale
adecvate, innd cont de ghidul dat n partea B a prezentului Cod.
19 VERIFICAREA I CERTIFICAREA NAVELOR
19.1. Verificri
19.1.1. Fiecare nav la care se aplic prezenta parte din Cod trebuie s fie subiectul verificrilor
specificate mai jos:
1 o inspecie iniial nainte de darea n folosin a navei sau nainte ca certificatul cerut n baza
seciunii 19.2 s fie acordat pentru prima dat, care va include o verificare complet a sistemului
su de securitate i orice echipamente de securitate asociate acoperite de prevederile relevante
ale capitolului XI-2, prezenta Parte din Cod i planul aprobat de securitate a navei. Aceast
verificare va asigura c sistemul de securitate a navei i orice echipament de securitate asociat
ndeplinete n totalitate cerinele aplicabile ale capitolului XI-2 i ale prezentei Pri a Codului i
c este n stare satisfctoare i potrivit pentru scopul pe care l are nava;
2 o inspecie de reactualizare la intervale specificate de ctre Administraie, dar care s nu
depeasc cinci ani, mai puin acolo unde se aplic seciunea 19.3. Aceasta inspecie va asigura
c sistemul de securitate a navei i echipamentul de securitate asociat ndeplinete n totalitate
cerinele aplicabile ale capitolului XI-2, ale prezentei Pri a Codului i c este n stare
satisfctoare i potrivit pentru scopul pe care l are nava;
3 cel puin o verificare intermediar. Dac este efectuat o singura verificare intermediar,
aceasta va avea loc ntre a doua i a treia dat aniversar a certificatului dup cum este definit n
regula I/2(n). Verificarea intermediar va include verificarea sistemului de securitate a navei i a
oricrui echipament de securitate asociat pentru a asigura c acestea sunt n stare satisfctoare
pentru scopul pe care l are nava. O astfel de verificare intermediar va fi nscris pe certificat;
4 orice inspecii suplimentare dup cum este determinat de ctre Administraie.
19.1.2. Verificrile navei vor fi efectuate de ctre persoanele corespunztor autorizate ale
Administraiei. Totui, Administraia poate ncredina verificrile unei organizaii de securitate
recunoscut la care se face referire n regula XI-2/1.
19.1.3. n toate cazurile, Administraia implicat trebuie s garanteze n totalitate ndeplinirea i
eficiena verificrii i se oblig s asigure pregtirile necesare pentru a satisface aceast obligaie.

19.1.4. Sistemul de securitate a navei i orice echipamente de securitate asociate, dup verificare,
trebuie meninute pentru a fi n conformitate cu prevederile reglementrilor XI-2/4.2 i XI-2/6,
cu prezenta Parte din Cod i cu planul de securitate a navei aprobat. Dup ce o inspecie conform
seciunii 19.1.1 a fost ncheiat, nici o schimbare nu va mai fi fcut n sistemul de securitate i
n orice echipamente de securitate asociate sau n planul de securitate a navei aprobat, fr
autorizaia Administraiei.
19.2. Emiterea sau avizarea certificatului
19.2.1. Un Certificat Internaional de Securitate a Navei trebuie s fie emis dup verificarea
iniial sau cea de rennoire a certificatului n conformitate cu prevederile seciunii 19.1.
19.2.2. Un astfel de certificat va fi emis sau avizat fie de ctre Administraie, fie de ctre
organizaia de securitate recunoscut care acioneaz n numele Administraiei.
19.2.3. Un alt Guvern Contractant poate, la cererea Administraiei, s determine ca nava s fie
verificat i, dac apreciaz c sunt ndeplinite prevederile paragrafului 19.1.1, va emite sau va
autoriza emiterea unui Certificat Internaional de Securitate a Navei pentru nav i, acolo unde
este cazul, s avizeze sau s autorizeze avizarea acelui certificat pe nav, n conformitate cu
prezentul Cod.
9.2.3.1. O copie a certificatului i o copie a raportului verificrii vor fi transmise ct de curnd
posibil ctre Administraia care a solicitat aceasta.
19.2.3.2. Un certificat astfel emis va conine o declaraie din care s reias c a fost eliberat la
cererea Administraiei i va avea aceeai putere i va primi aceeai recunoatere ca i certificatul
emis conform seciunii 19.2.2.
19.2.4. Certificatul Internaional de Securitate a Navei va fi ntocmit sub o form
corespunztoare modelului dat n anexa la prezentul Cod. Dac limba utilizat nu este engleza,
franceza sau spaniola, textul trebuie s includ o traducere n una din aceste limbi.
19.3. Durata i valabilitatea certificatului
19.3.1. Un Certificat Internaional de Securitate a Navei va fi emis pentru o perioad specificat
de ctre Administraie care nu trebuie s depeasc cinci ani.
19.3.2. Atunci cnd verificarea pentru rennoirea certificatului a fost efectuat ntr-o perioad de
trei luni nainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil ncepnd
cu data ncheierii verificrii pentru rennoirea certificatului pn la o dat care s nu depeasc
cinci ani de la data expirrii certificatului existent.
19.3.2.1. Atunci cnd verificarea pentru rennoirea certificatului a fost ncheiat dup data
expirrii certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data ncheierii verificrii de

rennoire a certificatului pn la o dat care s nu depeasc cinci ani de la data expirrii

certificatului existent.
19.3.2.2. Atunci cnd verificarea de rennoire a certificatului este ncheiat cu mai mult de trei
luni nainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data
ncheierii verificrii de rennoire a certificatului pn la o dat care s nu depeasc cinci ani de
la data ncheierii inspeciei de reactualizare.
19.3.3. Dac un certificat este emis pentru o perioad mai mic de cinci ani, Administraia poate
extinde valabilitatea certificatului dup data de expirare la perioada maxim specificat n
seciunea 19.3.1, cu condiia ca verificrile la care se face referire n seciunea 19.1.1 aplicabile
atunci cnd un certificat este emis pentru o perioad de cinci ani sunt efectuate corespunztor.
19.3.4. Dac o verificare de rennoire a certificatului a fost ncheiat i un nou certificat nu poate
fi emis sau plasat la bordul navei nainte de data expirrii certificatului existent, Administraia
sau organizaia de securitate recunoscut care acioneaz n numele Administraiei poate aviza
certificatul existent i un astfel de certificat va fi acceptat ca fiind valabil pentru o perioad
ulterioar care nu va depi cinci luni de la data expirrii.
19.3.5. Dac o nav, n momentul expirrii certificatului, nu se afl n portul n care urmeaz s
fie verificat, Administraia poate extinde perioada de valabilitate a certificatului, dar aceast
extindere va fi acordat numai cu scopul de a-i permite navei s i ncheie voiajul ctre portul n
care va fi verificat, i apoi numai n cazurile n care este potrivit i rezonabil s procedeze astfel.
Nici un certificat nu va fi extins pentru o perioad mai mare de trei luni, iar nava creia ii este
acordat o extindere, la sosirea n portul n care urmeaz s fie verificat, nu va fi ndreptit, n
virtutea unei astfel de extinderi, s prseasc acel port fr a deine un nou certificat. Atunci
cnd verificarea de rennoire a certificatului a fost ncheiat, noul certificat va fi valabil pn la o
dat care s nu depeasc cinci ani de la data expirrii certificatului existent naintea acordrii
extinderii.
19.3.6. Un certificat emis unei nave angajate n voiaje scurte care nu a fost extins conform
prevederilor anterioare din prezenta seciune poate fi extins de ctre Administraie pentru o
perioad de graie de pn la o lun de la data expirrii nscris pe certificat. Atunci cnd
verificarea de rennoire a certificatului este ncheiat, noul certificat va fi valabil pn la o dat
care s nu depeasc cinci ani de la data expirrii certificatului existent nainte ca extinderea s
fie acordat.
19.3.7. Dac o verificare intermediar este ncheiat nainte de perioada specificat n seciunea
19.1.1, atunci:
1 data expirrii indicat pe certificat va fi amendat prin avizarea la o dat care nu trebuie s fie
mai trziu de trei ani dup data la care a fost ncheiat verificarea intermediar;

2 data expirrii poate rmne neschimbat dac una sau mai multe verificri suplimentare au fost
efectuate astfel nct intervalele maxime ntre verificrile prescrise n seciunea 19.1.1 nu sunt
depite.
19.3.8. Un certificat emis conform seciunii 19.2 va nceta s fie valabil n oricare din
urmtoarele cazuri:
1 dac verificrile relevante nu sunt ncheiate n cadrul perioadelor precizate n seciunea 19.1.1;
2 dac certificatul nu este avizat n conformitate cu seciunile 19.1.1.3 i 19.3.7.1, dac sunt
aplicabile;
3 cnd o Companie i asum responsabilitatea operrii unei nave care nu a mai fost operat
anterior de acea Companie; i
4 datorit transferului navei sub pavilionul altui Stat.
19.3.9. n cazul:
1 transferului unei nave sub pavilionul altui Guvern Contractant, Guvernul Contractant al crui
pavilion nava a fost anterior ndreptit s l arboreze va transmite, pe ct de curnd posibil,
Administraiei copii sau toate informaiile referitoare la Certificatul Internaional de Securitate a
Navei deinut de nav nainte de transfer i copii ale rapoartelor disponibile ale verificrilor, sau
2 unei Companii care i asum responsabilitatea operrii unei nave care nu a mai fost operat de
acea Companie, Compania anterioar va transmite, pe ct de curnd posibil, Companiei actuale
copii ale oricror informaii referitoare la Certificatul Internaional de Securitate a Navei sau
pentru a facilita inspeciile descrise n seciunea 19.4.2.
19.4. Certificarea interimar
19.4.1. Certificatele specificate n seciunea 19.2 vor fi emise numai atunci cnd Administraia
care emite certificatele este complet satisfcut c nava ndeplinete cerinele seciunii 19.1.
Oricum, dup 1 iulie 2004, n cazul:
1 unei nave fr certificat, la predare sau nainte de intrarea sau reintrarea n serviciu;
2 transferului unei nave de sub pavilionul unui Guvern Contractant sub pavilionul unui alt
Guvern Contractant;
3 transferului unei nave sub pavilionul unui Guvern Contractant de sub pavilionul unui Stat care
nu este Guvern Contractant; sau
4 cnd o Companie i asum responsabilitatea operrii unui nave care nu a mai fost operat
anterior de acea Companie; nainte ca certificatul la care se face referire n seciunea 19.2 s fie
emis, Administraia poate determina emiterea unui Certificat Internaional Interimar de

Securitate a Navei, ntr-o form care corespunde modelului dat n Apendicele la prezenta Parte
din Cod.
19.4.2. Un Certificat Internaional Interimar de Securitate a Navei va fi emis numai atunci cnd
Administraia sau organizaia recunoscut de securitate, n numele Administraiei, a verificat c:
1 evaluarea securitii navei cerut prin prezenta Parte a Codului a fost ncheiat,
2 o copie a planului de securitate a navei care ndeplinete cerinele capitolului XI-2 i ale prii
A din prezentul Cod este prevzut la bord, c a fost transmis pentru analiz i aprobare, i
implementat la bord,
3 nava este prevzut cu un sistem de alarm de securitate care ndeplinete cerinele
reglementrii XI-2/6, dac este necesar,
4 persoana desemnat nsrcinat cu securitatea companiei: s-a asigurat: de analizarea planului
de securitate a navei n vederea conformitii cu prezenta Partedin Cod;c planul a fost transmis
spre aprobare, ic planul este implementat pe nav, i a stabilit aranjamentele necesare, inclusiv
aranjamente pentru antrenamente, exerciii i audituri interne, prin care persoana desemnat
nsrcinat cu securitatea companiei apreciaz c nava va ndeplini cu succes verificarea
solicitat n conformitate cu seciunea 19.1.1.1, n termen de 6 luni;
5 au fost fcute aranjamentele pentru efectuarea verificrilor necesare conform seciunii 19.1.1.1;
6 comandantul, persoana desemnat cu securitatea navei i personalul navei cu atribuii specifice
referitoare la securitate i cunosc atribuiile i responsabilitile dup cum sunt specificate n
prezenta parte din Cod, precum i cu prevederile relevante ale planului de securitate a navei aflat
la bord i c astfel de informaii au fost prevzute n limba de lucru a personalului navei sau
limbile nelese de acesta; i
7 persoana desemnat cu securitatea navei ndeplinete cerinele din prezenta parte a Codului.
19.4.3. Un Certificat Internaional Interimar de Securitate a Navei poate fi emis de ctre
Administraie sau de o organizaie recunoscut de securitate autorizat s acioneze n numele
su.
19.4.4. Un Certificat Internaional Interimar de Securitate a Navei va fi valabil 6 luni sau nainte
ca certificatul cerut prin seciunea 19.2 s fie emis, oricare dintre acestea ar fi primul, i nu poate
fi extins.
19.4.5. Nici un Guvern Contractant nu va determina emiterea unui Certificat Internaional
Interimar de Securitate a Navei ulterior, n mod consecutiv unei nave dac, dup prerea
Administraiei sau a organizaiei recunoscute de securitate, unul dintre scopurile navei sau
Companiei care solicit un astfel de certificat este acela de a evita conformitatea complet cu

capitolul XI-2 i prezenta parte din Cod dup trecerea perioadei certificatului interimar iniial
dup cum este specificat n seciunea 19.4.4.
19.4.6. n scopul reglementrii XI-2/9, Guvernele Contractante pot, naintea acceptrii unui
Certificat Internaional Interimar de Securitate a Navei ca fiind un certificat valabil, s se asigure
c cerinele seciunilor de la 19.4.2.4 la 19.4.2.6 au fost ndeplinite.
APENDICE LA PARTEA A -APENDICE 1-Forma Certificatului Internaional de
Securitate a Navei
CERTIFICAT INTERNAIONAL DE SECURITATE A NAVEI
(sigiliul oficial)

(Statul)

Certificat nr.
Emis conform prevederilor
CODULUI INTERNAIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR I
FACILITILOR PORTUARE (CODUL ISPS)
Sub autoritatea Guvernului __________________________________________________
(Numele Statului)
de ctre ____________________________________________________________________
(persoanele sau organizaia autorizate)
Numele navei: ...............................................................
Numr sau litere distinctive: ...............................................
Portul de nmatriculare: ....................................................
Tipul navei: ................................................................
Tonajul brut: ...............................................................
Numrul IMO: ................................................................
Numele i adresa companiei: .................................................
PREZENTUL ATEST:
1 c sistemul de securitate a navei i orice echipament asociat de securitatea fost verificat n
conformitate cu seciunea 19.1 din partea A din Codul ISPS;
2 c verificarea a artat c sistemul de securitate a navei i orice echipament asociat de securitate
a navei este din toate punctele de vedere satisfctor i c nava ndeplinete cerinele aplicabile
din capitolul XI-2 al Conveniei i din partea A din Codul ISPS;
3 c nava este prevzut cu un Plan de Securitate a Navei aprobat.
Data verificrii iniiale/de rennoire pe care este bazat acest certificat
..................................................................................
Acest Certificat este valabil pn la .......................................
supus verificrilor n conformitate cu seciunea 19.1.1 din partea A din Codul ISPS.
Emis la ............................... Data emiterii ...................
(locul emiterii Certificatului)
.............................
(semntura persoanei oficiale

corespunztor autorizate care a emis Certificatul)

(Sigiliul sau tampila autoritii emitente, dup caz)
ATESTAT PENTRU VERIFICAREA INTERMEDIAR
PREZENTUL ATEST c, la verificarea intermediar cerut prin seciunea 19.1.1 din partea A
din Codul ISPS, s-a apreciat c nava ndeplinete prevederile relevante ale capitolului XI-2 din
Convenie i ale prii A din Codul ISPS.
Verificarea intermediar
Semnat ..................................
(Semntura persoanei oficiale autorizate)
Locul ...................................
Data ....................................
(Sigiliul sau tampila autoritii, dup caz)
ATESTAT PENTRU VERIFICRI SUPLIMENTARE*
*) Aceast parte a certificatului va fi adaptat de ctre Administraie pentru a indica dac aceasta
a stabilit verificri suplimentare dup cum este prevzut n seciunea 19.1.1.4.
Verificarea suplimentar
Semnat ..................................
(Semntura persoanei oficiale autorizate)
Locul ...................................
Data ....................................
(Sigiliul sau tampila autoritii, dup caz)
VERIFICAREA SUPLIMENTAR N CONFORMITATE
CU SECIUNEA A/19.3.7.2 A CODULUI ISPS
PREZENTUL ATEST c, la verificarea suplimentar cerut prin seciunea 19.3.7.2 din partea
A din Codul ISPS, s-a apreciat c nava ndeplinete prevederile relevante ale capitolului XI-2 din
Convenie i ale prii A din Codul ISPS.
Semnat ..................................
(Semntura persoanei oficiale autorizate)

Locul ...................................
Data ....................................
(Sigiliul sau tampila autoritii, dup caz)
ATESTAT PENTRU EXTINDEREA CERTIFICATULUI DAC ACESTA
ESTE VALABIL PENTRU MAI PUIN DE CINCI ANI ACOLO UNDE
SE APLIC SECIUNEA A/19.3.3 A CODULUI ISPS

Nava este n conformitate cu prevederile relevante ale prii A din Codul ISPS, iar Certificatul va
fi acceptat, n conformitate cu seciunea 19.3.3 a prii A din Codul ISPS, ca valabil pn la
....................................
Semnat ..................................
(Semntura persoanei oficiale autorizate)
Locul ...................................
Data ....................................
(Sigiliul sau tampila autoritii, dup caz)
ATESTAT PENTRU EFECTUAREA VERIFICRII DE NNOIRE I
APLICARE A SECIUNII A/19.3.4 A CODULUI ISPS
Nava este n conformitate cu prevederile relevante ale prii A din Codul ISPS, iar Certificatul va
fi acceptat, n conformitate cu seciunea 19.3.4 a prii A din Codul ISPS, ca valabil pn la
....................................
Semnat ..................................
(Semntura persoanei oficiale autorizate)
Locul ...................................
Data ....................................
(Sigiliul sau tampila autoritii, dup caz)
ATESTAT PENTRU EXTINDEREA VALABILITII CERTIFICATULUI NAINTE
DE SOSIREA N PORTUL DE VERIFICARE N CARE SE APLIC SECIUNEA
A/19.3.5 A CODULUI ISPS SAU PENTRU O PERIOAD DE GRAIE N CARE
SE APLIC SECIUNEA A/19.3.6 A CODULUI ISPS

Acest Certificat va fi acceptat, n conformitate cu seciunea 19.3.5/19.3.6*) a prii A din Codul

ISPS, ca valabil pn la ..................................
___________
*) Se va terge, dup caz
Semnat ..................................
(Semntura persoanei oficiale autorizate)
Locul ...................................
Data ....................................
(Sigiliul sau tampila autoritii, dup caz)
ATESTAT PENTRU AVANSAREA DATEI DE EXPIRARE ACOLO UNDE SE
APLIC SECIUNEA A/19.3.7.1 A CODULUI ISPS
n conformitate cu seciunea 19.3.7.1 a prii A din Codul ISPS, noua dat de expirare**) este
...............................................................
Semnat ..................................
(Semntura persoanei oficiale autorizate)
Locul ...................................
Data ....................................
(Sigiliul sau tampila autoritii, dup caz)
___________
**) n cazul completrii acestei pri din certificat, data de expirare nscris pe faa certificatului
va fi, de asemenea, amendat corespunztor
APENDICE 2 Forma Certificatului Internaional Interimar de Securitate a Navei
CERTIFICAT INTERNAIONAL INTERIMAR DE SECURITATE A NAVEI
(sigiliul oficial)
Certificat nr.

(Statul)

Emis conform prevederilor

CODULUI INTERNAIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR I
FACILITILOR PORTUARE (CODUL ISPS)

Sub autoritatea Guvernului ..................................................

(Numele Statului)
de ctre ....................................................................
(persoanele sau organizaia autorizate)
Numele navei: ...............................................................
Numr sau litere distinctive: ...............................................
Portul de nmatriculare: ....................................................
Tipul navei: ................................................................
Tonajul brut: ...............................................................
Numrul IMO: ................................................................
Numele i adresa companiei: .................................................
Acest certificat interimar este unul ulterior, consecutiv? DA/NU*)
Dac DA, data emiterii certificatului interimar iniial .....................
PREZENTUL ATEST c cerinele seciunii A/19.4.2 a Codului ISPS au fost
ndeplinite.
Acest Certificat este emis n baza seciunii A/19.4 din Codul ISPS.
Acest Certificat este valabil pn la .......................................
Emis la ............................... Data emiterii .......................
(locul emiterii Certificatului)
...........................................
(semntura persoanei oficiale corespunztor
autorizate care a emis Certificatul)
(Sigiliul sau tampila autoritii emitente, dup caz)
___________
*) Se va terge, dup caz
PARTEA B
GHID CU PRIVIRE LA PREVEDERILE CAPITOLULUI XI-2 DIN ANEXA LA
CONVENIAINTERNAIONAL PENTRU SIGURANA VIEII OMENETI PE
MARE,1974 AMENDAT, I PARTEA A DIN ACEST COD
1 INTRODUCERE
1.1. Preambulul prezentului Cod indic faptul c, capitolul XI-2 i partea A din prezentul Cod
stabilesc noul cadru internaional al msurilor pentru creterea securitii maritime i prin care
navele i facilitile portuare pot coopera pentru detectarea i mpiedicarea actelor care amenin
securitatea sectorului de transport maritim.
1.2. Aceast introducere prezint, ntr-o manier concis, procesele pe care le implic stabilirea
i implementarea msurilor i aranjamentelor necesare pentru a atinge i a menine conformitatea
cu prevederile capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul Cod i identific principalele
elemente pe baza crora este oferit ghidul. Ghidul este prevzut n paragrafele de la 2 la 19. De

asemenea, sunt stabilite aspectele eseniale care ar trebui luate n considerare atunci cnd se are
n vedere aplicarea ghidului referitor la nave i faciliti portuare.
1.3. Chiar dac interesul cititorului este legat numai de nave, este ns imperios recomandat ca
prezenta Parte din Cod s fie citit n ntregime, n special seciunile referitoare la facilitile
portuare. Acelai lucru se aplic i acelora pentru care interesul primar este n legtur cu
facilitile portuare; acetia ar trebui de asemenea s citeasc seciunile referitoare la nave.
1.4. Ghidul prevzut n seciunile urmtoare are legtur n primul rnd cu protecia navei atunci
cnd aceasta se afl la facilitatea portuar. Cu toate acestea, ar putea exista situaii n care nava
poate prezenta o ameninare pentru facilitatea portuar, de exemplu, o dat intrat n facilitatea
portuar, nava ar putea fi folosit ca baz de lansare a unui atac. Atunci cnd se au n vedere
msurile de securitate corespunztoare pentru a rspunde ameninrilor la securitate avnd ca
baz nava, aceia care efectueaz Evaluarea Securitii Facilitii Portuare sau care ntocmesc
Planul de Securitate a Facilitii Portuare ar trebui s analizeze posibilitatea unor adaptri
corespunztoare ghidului dat un seciunile urmtoare.
1.5. Cititorul este sftuit c nimic din prezenta Parte a Codului nu ar trebui citit sau interpretat n
opoziie cu oricare din prevederile fie din capitolul XI-2, fie din partea A din prezentul Cod i c
prevederile menionate prevaleaz ntotdeauna i se extind peste orice inconsisten
neintenionat care poate s fi fost din neglijen exprimat n prezenta Parte din Cod. Ghidul
prevzut n aceast Parte din Cod ar trebui ntotdeauna citit, interpretat i aplicat ntr-o manier
care s fie comparabil cu scopurile, obiectivele i principiile stabilite n capitolul XI-2 i partea
A din prezentul Cod.
Responsabilitile Guvernelor Contractante
1.6. Guvernele Contractante, conform prevederilor capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul
Cod, au numeroase responsabiliti, care, printre altele, includ:
- stabilirea gradului aplicabil de securitate;
- aprobarea Planului de Securitate a navei i amendamentele relevante la un plan aprobat
anterior;
- verificarea conformitii navelor cu prevederile capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul
Cod i emiterea ctre nave a Certificatului Internaional de Securitate a Navei;
- determinarea cror faciliti portuare localizate pe teritoriul lor li se cere desemnarea unei
persoane desemnate nsrcinate cu securitatea facilitii portuare care va fi responsabil cu
pregtirea Planului de Securitate a Facilitii Portuare;
- asigurarea efecturii i aprobrii Evalurii Securitii Facilitii Portuare i a oricror
amendamente ulterioare aduse unei evaluri aprobate anterior;

- aprobarea Planului de Securitate a Facilitii Portuare i a oricror amendamente ulterioare la

un plan aprobat anterior; i
- exercitarea controlului i a msurilor de conformitate;
- testarea planurilor aprobate; i
- comunicarea informaiilor ctre Organizaia Maritim Internaional i ctre industriile navale
i portuare.
1.7. Guvernele Contractante pot numi sau stabili Autoriti Desemnate n cadrul Guvernului, care
s stabileasc, referitor la facilitile portuare, atribuiuni de securitate conform capitolului XI-2
i partea A din prezentul Cod i s permit Organizaiilor de Securitate Recunoscute s efectueze
anumite activiti referitoare la facilitile portuare, dar decizia final asupra acceptrii i
aprobrii acestor activiti ar trebui luat de ctre Guvernul Contractant sau Autoritatea
Desemnat. Administraiile pot delega, de asemenea, stabilirea anumitor atribuii referitoare la
securitate, n legtur cu navele, ctre Organizaiile de Securitate Recunoscute. Urmtoarele
atribuii sau activiti nu pot fi delegate ctre o Organizaie de Securitate Recunoscut:
- stabilirea gradului de securitate aplicabil;
- determinarea cror faciliti portuare localizate pe teritoriul unui Guvern Contractant li se cere
s desemneze o persoan desemnat nsrcinat cu securitatea facilitii portuare i s
pregteasc un Plan de Securitate a Facilitii portuare;
- aprobarea unei Evaluri a securitii facilitii portuare sau a oricror amendamente ulterioare
la o evaluare anterior aprobat;
- aprobarea unui Plan de securitate a facilitii portuare sau a oricror amendamente ulterioare la
un plan anterior aprobat;
- exercitarea controlului i a msurilor de conformitate; i
- stabilirea cerinelor pentru Declaraia de Securitate.
Stabilirea gradului de securitate
1.8. Stabilirea gradului de securitate care se aplic n orice moment este responsabilitatea
Guvernelor Contractante i se poate aplica navelor i facilitilor portuare. Partea A din prezentul
Cod definete trei grade de securitate pentru utilizare internaional. Acestea sunt:
- Gradul de securitate 1, normal; gradul la care navele i facilitile portuare opereaz n mod
normal;
- Gradul de securitate 2, sporit; gradul care se aplic atta timp ct exist un risc ridicat de
incident de securitate; i

- Gradul de securitate 3, excepional; gradul care se aplic pentru perioada de timp n care exist
un risc probabil sau iminent de incident de securitate.
Compania i nava
1.9. Orice Companie care opereaz nave pentru care se aplic capitolul XI-2 i partea A din
prezentul Cod, trebuie s nomineze o persoan desemnat nsrcinat cu securitatea Companiei
i o persoan desemnat nsrcinat cu securitatea navei pentru fiecare din navele sale.
Atribuiile, responsabilitile i cerinele de instruire ale acestor persoane desemnate i cerinele
pentru antrenamente i exerciii sunt definite n partea A din prezentul Cod.
1.10. Responsabilitile persoanei desemnate nsrcinat cu securitatea Companiei includ, pe
scurt, printre altele, asigurarea c evaluarea securitii navei este efectuat corespunztor, c
Planul de securitate a navei este ntocmit i transmis spre aprobare ctre sau n numele
Administraiei i c acesta se afl la bordul fiecrei nave pentru care se aplic partea A din
prezentul Cod i pentru care acea persoan a fost numit persoan desemnat nsrcinat cu
securitatea Companiei.
1.11. Planul de securitate a navei ar trebui s indice msurile de securitate operaionale i fizice
pe care nsi nava ar trebui s le adopte pentru a se asigura c aceasta opereaz ntotdeauna la
gradul de securitate 1. Planul ar trebui, de asemenea, s indice msurile de securitate
suplimentare sau intensificate pe care nava nsi le poate adopta pentru a se transfera i a opera
la gradul de securitate 2 atunci cnd este instruit s procedeze astfel. Mai mult, planul ar trebui
s indice aciunile pregtitoare posibile pe care nava le-ar putea adopta pentru a permite
rspunsul prompt la instruciunile ce pot fi transmise navei de aceia care rspund la gradul de
securitate 3 unui incident de securitate sau ameninare.
1.12. Navele pentru care se aplic cerinele capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul Cod i
care sunt operate n conformitate cu acestea este necesar s dein un Plan de securitate a navei
aprobat de ctre Administraie sau n numele acesteia. Persoana desemnat nsrcinat cu
securitatea Companiei i a navei ar trebui s monitorizeze eficiena i relevana permanent a
planului, inclusiv efectuarea auditurilor interne. Amendamentele la oricare din elementele unui
plan aprobat, pentru care Administraia a determinat c este necesar aprobarea, trebuie
transmise pentru analiz i aprobare naintea incorporrii n planul aprobat i a implementrii de
ctre nav.
1.13. Nava trebuie s dein un Certificat Internaional de Securitate a Navei care s indice c
aceasta este n conformitate cu cerinele capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul Cod. Partea
A din prezentul Cod include prevederile referitoare la verificarea i certificarea conformitii
navei cu aceste cerine n baza verificrii iniiale, a verificrii de nnoire i a verificrii
intermediare.

1.14. Atunci cnd o nav se afl n port sau se ndreapt spre un port al unui Guvern Contractant,
Guvernul Contractant are dreptul, conform prevederilor reglementrii XI-2/9, s exercite diferite
controale i msuri de conformitate n legtur cu nava respectiv. Nava face subiectul
inspeciilor referitoare la Controlul Statului Portului, dar astfel de inspecii nu vor fi extinse n
mod normal asupra examinrii Planului de securitate a navei dect n circumstane specifice.
Nava poate, de asemenea, s fie subiectul unor msuri de control suplimentare, dac Guvernul
Contractant care exercita controlul i msurile de conformitate are motive s cread c
securitatea navei sau facilitatea portuar pe care aceasta a servit-o a fost compromis.
1.15. Nava trebuie, de asemenea, s dein la bord informaii pentru a fi puse la dispoziia
Guvernelor Contractante la cerere, care s indice cine este responsabil cu decizia de angajare de
personal pe nav i cu decizia diferitelor aspecte n legtur cu angajarea navei.
Facilitatea portuar
1.16. Fiecare Guvern Contractant trebuie s asigure efectuarea unei Evaluri a securitii
facilitii portuare pentru fiecare facilitate portuar, localizat pe teritoriul acestuia, care servete
navele angajate n voiaje internaionale. Guvernul Contractant, o Autoritate Desemnat sau o
Organizaie de Securitate Recunoscut pot efectua aceast evaluare. Evaluarea securitii
facilitii portuare trebuie s fie aprobat de ctre Guvernul Contractant sau de ctre Autoritatea
Desemnat n cauz. Aceast aprobare nu poate fi delegat. Evalurile securitii facilitii
portuare ar trebui revzute periodic.
1.17. Evaluarea securitii facilitii portuare este, n mod fundamental, o analiz a riscurilor a
tuturor aspectelor legate de operarea unei faciliti portuare pentru a determina care parte (pri)
din aceasta sunt mai susceptibile i/sau mai posibil de a fi subiect al atacului. Riscul de securitate
reprezint o funcie a ameninrii unui atac alturi de vulnerabilitatea intei i consecinele unui
atac.
Evaluarea trebuie s includ urmtoarele componente:
- ameninarea perceput fa de facilitile portuare i infrastructura trebuie s fie determinat;
- vulnerabilitile poteniale identificate; i
- consecinele incidentelor calculate.
La ncheierea analizei, aceasta este posibil s produc o evaluare total a gradului de risc.
Evaluarea securitii facilitii portuare va ajuta s determine care dintre facilitile portuare sunt
solicitate s numeasc o persoan desemnat nsrcinat cu securitatea facilitii portuare i s
pregteasc un Plan de securitate a facilitii portuare.
1.18. Facilitile portuare care trebuie s ndeplineasc cerinele capitolului XI-2 i ale prii A
din prezentul Cod sunt solicitate s desemneze o persoana desemnat nsrcinat cu securitatea

facilitii portuare. Atribuiile, responsabilitile i cerinele de instruire ale acestor persoane

desemnate i cerinele pentru antrenamente i exerciii sunt definite n partea A din prezentul
Cod.
1.19. Planul de securitate a facilitii portuare ar trebui s indice msurile de securitate fizic i
operaional pe care facilitatea portuar ar trebui s le ia pentru a se asigura c aceasta opereaz
ntotdeauna la gradul de securitate 1. Planul ar trebui de asemenea s indice msurile de
securitate suplimentare sau intensificate pe care facilitatea portuar le poate lua pentru a se
transfera i opera la gradul de securitate 2 atunci cnd este instruit s procedeze astfel. Mai
mult, planul ar trebui s indice aciunile pregtitoare posibile pe care le-ar putea ntreprinde
facilitatea portuar pentru a permite un rspuns prompt la instruciunile care pot fi emise de ctre
aceia care rspund la gradul de securitate 3 unui incident de securitate sau unei ameninri.
1.20. Facilitile portuare care trebuie s ndeplineasc cerinele capitolului XI-2 i ale prii A
din prezentul Cod sunt solicitate s dein i s opereze n conformitate cu un plan de securitate a
facilitii portuare aprobat de ctre Guvernul Contractant sau de ctre autoritatea desemnat
implicat. Persoana desemnat nsrcinat cu securitatea facilitii portuare ar trebui s
implementeze prevederile sale i s monitorizeze eficiena continu i relevana planului,
inclusiv comandarea auditurilor interne ale modului de aplicare a planului. Amendamentele la
oricare din elementele unui plan aprobat, pentru care Guvernul Contractant sau Autoritatea
desemnat implicat a determinat c este necesar o aprobare, trebuie transmise pentru analiz i
aprobare naintea incorporrii n planul aprobat i implementrii la facilitatea portuar. Guvernul
Contractant sau autoritatea desemnat implicat pot testa eficiena planului. Evaluarea securitii
facilitii portuare care acoper facilitatea portuar sau pe care s-a bazat dezvoltarea planului ar
trebui revzut periodic. Toate aceste activiti pot conduce la amendarea planului aprobat. Orice
amendamente la elementele specifice ale unui plan aprobat vor trebui transmise spre aprobare
ctre Guvernul Contractant sau de ctre autoritatea desemnat implicat.
1.21. Navele care folosesc faciliti portuare pot fi subiectul inspeciilor de Controlul Statului
Portului i al msurilor de control suplimentare definite n regula XI-2/9. Autoritile relevante
pot solicita prevederea informaiilor referitoare la nav, ncrctura sa, pasageri i personalul
navei nainte de intrarea navei n port. Pot exista circumstane n care intrarea n port poate fi
refuzat.
Informarea i comunicarea
1.22. Capitolul XI-2 i partea A din prezentul Cod solicit Guvernelor Contractante s prevad
anumite informaii ctre Organizaia Maritim Internaional i c aceste informaii s fie fcute
disponibile pentru a permite comunicarea efectiv ntre Guvernele Contractante i ntre
persoanele desemnate nsrcinate cu securitatea companiei/navei i persoana desemnat
nsrcinat cu securitatea facilitii portuare.
2 DEFINIII

2.1. Nici o ndrumare nu este prevzut cu referire la definiiile stabilite n capitolul XI-2 sau n
partea A din prezentul Cod.
2.2. n scopul prezentei Pri din Cod:
1 "seciune" nseamn o seciune a prii A din Cod i este indicat ca "seciunea A/urmat de
numrul seciunii";
2 "paragraf" nseamn un paragraf din prezenta Parte a Codului i este indicat ca
"paragrafurmat de numrul paragrafului"; i
3 "Guvern Contractant", atunci cnd este folosit n paragrafele de la 14 la 18, nseamn
"Guvernul Contractant pe al crui teritoriu se afl facilitatea portuar" i include o referire la
"Autoritatea Desemnat".
3 APLICARE
3.1. Ghidul dat n prezenta Parte din Cod ar trebui luat n considerare atunci cnd se
implementeaz cerinele capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul Cod.
3.2. Cu toate acestea, ar trebui recunoscut c extinderea pentru care se aplic acest ghid va
depinde de tipul navei, ncrctura sa i/sau pasagerii, modalitile de comer i caracteristicile
facilitilor portuare vizitate de ctre nav.
3.3. n mod similar, n legtur cu ghidul asupra facilitilor portuare, extinderea pentru care se
aplic aceste ghid va depinde de facilitile portuare, tipurile de nave care utilizeaz facilitile
portuare, tipurile de marfa i/sau pasageri i de modalitile de comer ale navelor care viziteaz
facilitile.
3.4. Prevederile capitolului XI-2 i din partea A din prezentul Cod nu intenioneaz s se aplice
facilitilor portuare desemnate i utilizate n principal n scopuri militare.
4 RESPONSABILITILE GUVERNELOR CONTRACTANTE
Securitatea evalurilor i planurilor
4.1. Guvernele Contractante ar trebui s se asigure c sunt aplicate msurile corespunztoare
pentru a evita dezvluirea sau accesul neautorizat la materialele referitoare la securitate n
legtur cu evalurile securitii navei, planurile de securitate a navei, evalurile securitii
facilitii portuare i planurile de securitate a facilitii portuare i cu planurile sau evalurile
individuale.
Autoritile desemnate

4.2. Guvernele Contractante pot identifica o autoritate desemnat n cadrul Guvernului pentru a
ndeplini atribuiile acestora de securitate n legtur cu facilitile portuare, dup cum este
stabilit n capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod.
Organizaiile de securitate recunoscute
4.3. Guvernele Contractante pot autoriza o organizaie de securitate recunoscut (OSR) s
efectueze anumite activiti de securitate, care includ:
. 1 aprobarea Planurilor de securitate a navei sau a amendamentelor la acestea, n numele
Administraiei;
. 2 verificarea i certificarea conformitii navelor cu cerinele capitolului XI-2 i ale prii A
din prezentul Cod, n numele Administraiei; i
. 3 efectuarea evalurilor de securitate a facilitilor portuare cerute de ctre Guvernul
Contractant.
4.4. O OSR poate, de asemenea, s ofere consultan i asisten companiilor sau facilitilor
portuare pe probleme de securitate, inclusiv Evalurile securitii navei, planurile de securitate a
navei, evalurile securitii facilitii portuare i planurile de securitate a facilitilor portuare.
Acest lucru poate include efectuarea unei evaluri sau a unui plan al securitii navei sau o
evaluare sau un plan al securitii facilitii portuare. Dac OSR a procedat astfel referitor la
evaluarea sau planul de securitate a navei, acel OSR nu ar trebui s fie autorizat s aprobe acel
plan de securitate a navei.
4.5. Atunci cnd autorizeaz o OSR, Guvernele Contractante ar trebui s analizeze competena
unei astfel de organizaii. OSR ar trebui s fie capabil s demonstreze:
. 1 experiena n aspectele relevante de securitate;
. 2 cunotine corespunztoare despre nav i operaiunile portuare, inclusiv cunoaterea
structurii i construciei navei, dac aceasta asigur servicii referitoare la nave i cunoaterea
structurii i construciei portului dac asigur servicii referitoare la facilitile portuare;
. 3 capacitatea lor de a evalua riscurile probabile de securitate care ar putea aprea n timpul
operrii navei i facilitii portuare inclusiv interfaa nav/port i de a minimiza astfel de riscuri;
. 4 abilitatea lor de a menine i mbunti experiena personalului;
. 5 abilitatea acestora de a monitoriza corectitudinea permanent a personalului lor;
. 6 abilitatea lor de a menine msurile corespunztoare pentru a evita dezvluirea sau accesul
neautorizat la materialele referitoare la securitate;

. 7 cunoaterea cerinelor capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul Cod, a legislaiei
relevante i a cerinelor de securitate naionale i internaionale;
. 8 cunoaterea ameninrilor curente i modalitilor de ameninare a securitii;
. 9 cunotinele n a recunoate i a detecta armele, substanele i dispozitivele periculoase;
. 10 cunotinele n a recunoate, pe o baz nediscriminatorie, trsturile i comportamentul
persoanelor care par a amenina securitatea;
. 11 cunotinele referitoare la tehnicile utilizate pentru sustragerea de la msurile de securitate;
i
. 12 cunotinele despre echipamentele i sistemele de securitate i supraveghere i limitrile
operaionale ale acestora.
Atunci cnd deleag anumite atribuiuni ctre OSR, Guvernele Contractante, inclusiv
Administraiile, ar trebui s se asigure c OSR are competenele necesare pentru efectuarea
sarcinii.
4.6. O organizaie recunoscut, dup cum este definit n regula I/6 i care ndeplinete
cerinele reglementrii XI-1/1, poate fi numit ca OSR dac deine experiena referitoare la
securitate corespunztoare prezentat n paragraful 4.5.
4.7. O Autoritate portuar sau un operator al facilitii portuare pot fi numii OSR dac dein
experiena referitoare la securitate corespunztoare prezentat n paragraful 4.5.
Stabilirea gradului de securitate
4.8. n stabilirea gradului de securitate, Guvernele Contractante ar trebui s ia n considerare
informaiile generale i specifice referitoare la ameninri. Guvernele Contractante ar trebui s
stabileasc gradul de securitate care se aplic navelor sau facilitilor portuare la unul din
urmtoarele trei grade:
- Gradul de securitate 1: normal, gradul la care navele i facilitile portuare opereaz n mod
normal;
- Gradul de securitate 2: sporit, gradul care se aplic atta timp ct exist un risc crescut de
incident de securitate; i
- Gradul de securitate 3: excepional, gradul care se aplic pentru perioada de timp n care
exist un risc probabil sau iminent de incident de securitate.
4.9. Stabilirea gradului de securitate 3 ar trebui s fie o msur excepional care se aplic
numai acolo unde exist informaii credibile c un incident de securitate este probabil sau
iminent. Gradul de securitate 3 ar trebui s fie stabilit numai pe durata ameninrii de securitate

identificate sau a incidentului de securitate existent. Din moment ce gradele de securitate se pot
schimba de la gradul de securitate 1, prin gradul de securitate 2 la gradul de securitate 3, este de
asemenea posibil ca gradele de securitate s se schimbe direct din gradul de securitate 1 n gradul
de securitate 3.
4.10. Permanent, comandantul navei deine responsabilitatea definitiv pentru sigurana i
securitatea navei. Chiar i la gradul de securitate 3, comandantul poate clarifica i amenda
instruciunile emise de aceia care rspund la un incident de securitate sau la o ameninare, dac
exist motive s cread c, conformitatea cu orice instruciune poate pune n pericol sigurana
navei.
4.11. Persoana desemnat cu securitatea companiei (OSC) sau persoana desemnat cu
securitatea navei (OSN) se va pune n legtur cu prima ocazie cu persoana desemnat cu
securitatea facilitii portuare (OSFP), a facilitii portuare n care nava intenioneaz s intre,
pentru a stabili gradul de securitate care se aplic pentru nava respectiv la facilitatea portuar.
Avnd stabilit un contact cu o nav, OSFP va avertiza nava n legtur cu orice schimbare
ulterioar n gradul de securitate al facilitii portuare i va furniza navei orice informaii
relevante referitoare la securitate.
4.12. n timp ce pot exista situaii n care o nav individual poate opera la un grad de
securitate mai nalt dect cel al facilitii portuare n care intr, nu vor exista situaii n care o
nav s poat avea un grad de securitate mai mic dect cel al facilitii portuare n care intr.
Dac o nav are un grad de securitate mai nalt dect al facilitii portuare pe care intenioneaz
s o viziteze, OSC sau OSN ar trebui s l anune imediat pe OSFP. OSFP ar trebui s efectueze
o evaluare a situaiei respective consultndu-se cu OSC sau OSN i s se pun de acord asupra
msurilor de securitate corespunztoare navei, care pot include ncheierea i semnarea unei
Declaraii de securitate.
4.13. Guvernele Contractante ar trebui s ia n considerare modalitile prin care informaiile
referitoare la schimbrile gradelor de securitate s fie promulgate rapid. Administraiile pot dori
s utilizeze mesajele NAVTEX sau apelurile ctre navigatori ca metod de notificare a unor
astfel de schimbri n gradele de securitate ctre nav, OSC i OSN. Sau, acestea pot dori s ia n
considerare alte metode de comunicare care asigur o acoperire i o vitez echivalent sau mai
mare. Guvernele Contractante ar trebui s stabileasc mijloace de notificare a OSFP asupra
schimbrilor gradelor de securitate. Guvernele Contractante ar trebui s adune i s menin
detaliile de contact pentru o list a acelora care trebuie s fie informai asupra schimbrilor
gradelor de securitate. n timp ce gradul de securitate nu trebuie s fie privit ca fiind deosebit de
sensibil, informaiile fundamentale referitoare la securitate pot fi foarte sensibile. Guvernele
Contractante ar trebui s acorde o atenie deosebit tipului i detaliilor informaiilor transmise i
metodei prin care acestea sunt transmise ctre OSN, OSC i OSFP.

Punctele de contact i informaiile referitoare la planurile de securitate a facilitii

portuare
4.14. Acolo unde o facilitate portuar are un plan de securitate a facilitii portuare (PSFP),
acest lucru trebuie comunicat ctre Organizaie i, de asemenea, aceast informaie trebuie s fie
disponibil pentru persoanele desemnate cu securitatea companiei i a navei. Nici un detaliu
ulterior al PSFP nu trebuie publicat, n plus fa de ceea ce este la faa locului. Guvernele
Contractante ar trebui s ia n considerare fie puncte de contact regionale sau centrale, fie alte
mijloace pentru a asigura informaii actualizate asupra locaiilor n care se gsesc PSFP, precum
i detalii de contact pentru OSFP relevant. Existena unor astfel de puncte de contact ar trebui
dat publicitii. Guvernele Contractante asigur, de asemenea, informaii referitoare la
organizaiile de securitate recunoscute numite s acioneze n numele Guvernului Contractant,
mpreun cu detalii ale responsabilitilor i condiiilor specifice ale autoritii delegate pentru
astfel de organizaii de securitate recunoscute.
4.15. n cazul n care un port nu deine un PSFP (i deci nu are un OSFP), punctul de contact
regional sau central ar trebui s fie capabil s identifice la rm o persoan calificat
corespunztor care s poat aranja s se aplice, dac este necesar, msurile de securitate
corespunztoare pe durata vizitei navei.
4.16. Guvernele Contractante ar trebui, de asemenea, s furnizeze detaliile de contact ale
funcionarilor guvernamentali crora OSN, OSC i OSFP s le poat raporta problemele
referitoare la securitate. Aceti ofieri guvernamentali ar trebui s evalueze aceste rapoarte
nainte de a ntreprinde aciunile corespunztoare. Astfel de probleme de securitate pot avea
legtur cu msurile de securitate aflate sub jurisdicia unui alt Guvern Contractant. n acest caz,
Guvernele Contractante ar trebui s aib n vedere contactul cu partea echivalent din cellalt
Guvern Contractant pentru a discuta dac aciunea de remediere este adecvat. n acest scop,
detaliile de contact ale funcionarilor guvernamentali ar trebui comunicate ctre Organizaia
Maritim Internaional.
4.17. Guvernele Contractante ar trebui, de asemenea, s procedeze astfel nct informaiile
indicate n paragrafele de la 4.14 la 4.16 s fie disponibile la cererea altor Guverne Contractante.
Documente de identificare
4.18. Guvernele Contractante sunt ncurajate s emit documente de identificare corespunztoare
ctre oficialitile guvernamentale ndreptite s urce la bordul navelor sau s intre n facilitile
portuare atunci cnd i exercit atribuiile oficiale i s stabileasc proceduri prin care s poat fi
verificat autenticitatea unor astfel de documente.
Platforme fixe i plutitoare i uniti mobile de foraj marin on location

4.19. Guvernele Contractante ar trebui s aib n vedere stabilirea msurilor de securitate

corespunztoare pentru platformele fixe i plutitoare i unitile mobile de foraj marin pentru a
permite interaciunea cu navele care trebuie s ndeplineasc prevederile capitolului XI-2 i ale
prii A din prezentul Cod1).
1

) Se refer la Stabilirea msurilor corespunztoare pentru a spori securitatea navelor, facilitilor

portuare, unitilor mobile de foraj marin i platformelor fixe i mobile care nu sunt acoperite de
capitolul XI-2 al Conveniei SOLAS 1974 adoptat de ctre Conferina asupra Securitii
Maritime prin Rezoluia 7.
Nave care nu trebuie s fie n conformitate cu partea A din prezentul Cod
4.20. Guvernele Contractante ar trebui s aib n vedere stabilirea msurilor de securitate
corespunztoare pentru sporirea securitii navelor pentru care nu se aplic prezentul capitol XI-2
i partea A din prezentul Cod i pentru a se asigura c orice prevederi referitoare la securitate
care se aplic pentru astfel de nave permit interaciunea cu nave pentru care se aplic partea A
din prezentul Cod.
Ameninri pentru nave i alte incidente pe mare
4.21. Guvernele Contractante ar trebui s furnizeze ghid general asupra msurilor, considerat ca
fiind adecvat pentru a reduce riscul de securitate pentru navele care arboreaz pavilionul lor
atunci cnd se afl pe mare. Acestea ar trebui s asigure consultan specific asupra aciunilor
care vor fi ntreprinse n conformitate cu gradele de securitate de la 1 la 3 dac:
1 exist o schimbare n gradul de securitate care se aplic navei n timp ce aceasta se afl pe
mare, de exemplu datorit ariei geografice n care opereaz nava sau n legtur cu nava nsi; i
2 exist un incident sau ameninare la securitate care implic nava n timp ce aceasta este pe
mare.
Guvernele Contractante vor stabili cele mai bune metode i proceduri n acest scop. n cazul unui
atac iminent, nava va cuta s stabileasc o comunicare direct cu cei responsabili s rspund
incidentelor de securitate n statul pavilion.
4.22. Guvernele Contractante vor stabili, de asemenea, un punct de contact pentru consultan
referitoare la securitate pentru orice nav:
1 ndreptit s arboreze pavilionul lor; sau
2 care opereaz n marea lor teritorial sau care i-a comunicat intenia de a intra n marea lor
teritorial.

4.23. Guvernele Contractante vor oferi consultan navelor care opereaz n marea lor teritorial
sau care i-au comunicat intenia de a intra n marea lor teritorial, care poate include informaii
ca:
1 s-i schimbe ruta sau s ntrzie intenia de trecere;
2 s navige pe o anumit rut sau s nainteze spre un anumit loc;
3 disponibilitatea oricrui tip de personal sau echipamente care ar putea fi plasate pe nav;
4 s coordoneze trecerea, sosirea n port sau plecarea din port, s permit escortarea de ctre o
ambarcaiune de patrulare sau de una aerian (cu aripi fixe sau elicopter).
Guvernele Contractante trebuie s aminteasc navelor care opereaz n marea lor teritorial sau
care i-au comunicat intenia de a intra n marea lor teritorial, orice zone restricionate temporar
pe care le-au dat publicitii.
4.24. Guvernele Contractante ar trebui s recomande navelor care opereaz n marea lor
teritorial sau care i-au comunicat intenia de a intra n marea lor teritorial s implementeze
rapid, pentru protecia navei respective i a altor nave din apropiere, orice msuri de securitate n
legtur cu care a avertizat Guvernul Contractant.
4.25. Planurile pregtite de ctre Guvernele Contractante n scopurile prezentate n paragraful
4.22 vor include informaii referitoare la punctul de contact corespunztor, disponibil n
permanen, din cadrul Guvernului Contractant, inclusiv Administraia. Aceste planuri vor
include, de asemenea, informaii referitoare la circumstanele n care Administraia analizea z
posibilitatea de a solicita asisten din partea statelor costiere i procedura de legtura dintre
persoanele desemnate cu securitatea facilitilor portuare i cele nsrcinate cu securitatea navei.
Acorduri de securitate alternative
4.26. Guvernele Contractante, n analizarea modului de implementare a capitolului XI-2 i a
prii A din prezentul Cod, pot ncheia unul sau mai multe acorduri cu unul sau mai multe
Guverne Contractante. Scopul unui astfel de acord se limiteaz la voiajele internaionale scurte
pe rute fixe ntre facilitile portuare de pe teritoriul prilor. Atunci cnd ncheie un acord i
ulterior, Guvernele Contractante trebuie s consulte alte Guverne Contractante i Administraii
interesate de efectele acordului. Navele care arboreaz pavilionul unui stat care nu este parte la
acord trebuie numai s le fie permis s opereze pe rutele fixe acoperite prin acord dac
Administraiile lor sunt de acord ca nava s fie n conformitate cu prevederile acordului i
solicit navei s procedeze astfel. n nici un caz un astfel de acord nu poate compromite gradul
de securitate al altor nave i faciliti portuare care nu sunt acoperite de respectivul acord i, n
mod specific, toate navele acoperite de un astfel de acord nu pot efectua activiti nav-nav cu
nave care nu sunt acoperite de respectivul acord. Orice interfa operaional efectuat de navele
acoperite de acord ar trebui s fie acoperit de acesta. Operarea fiecrui acord trebuie s fie n

mod continuu monitorizat i amendat atunci cnd este nevoie i, n orice caz, ar trebui
analizat la fiecare 5 ani.
Msuri echivalente pentru facilitile portuare
4.27. Pentru anumite faciliti portuare specifice cu operri limitate sau speciale, dar cu un trafic
mai mult dect ocazional, poate fi adecvat s se asigure conformitatea prin msuri de securitate
echivalente cu cele prescrise n capitolul XI-2 i n partea A din prezentul Cod. Acesta poate fi,
n particular, cazul terminalelor cum ar fi cele anexate fabricilor sau al cheurilor fr operri
frecvente.
Gradul de echipare a navei
4.28. n stabilirea echipajului minim de siguran al navei, Administraia trebuie s ia n
considerare2) c prevederile referitoare la echipajul minim de siguran stabilite n regula V/14 3)
se refer numai la navigaia sigur a navei. Administraia trebuie s ia n considerare, de
asemenea, orice rezultate adiionale care pot rezulta din implementarea planului de securitate a
navei i s se asigure c nava este echipat suficient i eficient. Cnd procedeaz astfel,
Administraia trebuie s verifice c navele sunt capabile s implementeze orele de odihn i alte
msuri referitoare la oboseal care au fost promulgate prin legea naional, n contextul tuturor
responsabilitilor la bord atribuite diferitelor categorii de personal de la bordul navei. 4)
2

) Se refer la Lucrrile ulterioare ale Organizaiei Maritime Internaionale referitoare la Sporirea

Securitii Maritime, adoptate de ctre Conferina asupra Securitii Maritime prin Rezoluia 3,
care invit Organizaia, printre altele, s revad Rezoluia A.890(21) a Adunrii asupra
principiilor echipajului minim de siguran. Aceast analiz poate conduce, de asemenea, la
amendarea Reglementrii V/14.
3

) Aa cum era n vigoare la data adoptrii prezentului Cod. Msuri4) de control i conformitate

) Se refer la Lucrrile ulterioare ale Organizaiei Maritime Internaionale referitoare la Sporirea

Securitii Maritime, adoptate de ctre Conferina asupra Securitii Maritime prin Rezoluia 3,
care invit Organizaia, printre altele, s revad Rezoluiile A.787(19) i A.882(21) ale Adunrii
asupra procedurilor de Control al Statului Portului.
Generaliti
4.29. Regula XI-2/9 descrie msurile de control i conformitate aplicabile navelor conform
capitolului XI-2. Aceasta este mprit n trei seciuni distincte; controlul navelor care se afl
deja n port, controlul navelor care intenioneaz s intre ntr-un port al altui Guvern Contractant
i prevederi suplimentare aplicabile ambelor situaii.
4.30. Regula XI-2/9.1, controlul navelor n port, implementeaz un sistem de control al navelor
n timp ce se afl n portul unei ri strine n care ofierii corespunztor autorizai ai Guvernului

Contractant (ofieri corespunztor autorizai) au dreptul s urce la bordul navei pentru a verifica
dac certificatele solicitate sunt n ordine. Apoi, dac exist motive clare s se cread c nava nu
este n conformitate, c pot fi luate msuri de control cum ar fi inspecii suplimentare sau
reinerea. Acest lucru reflect sistemele curente de control 5). Regula XI-2/9.1 este conceput
pentru astfel de sisteme i permite msuri suplimentare (inclusiv ca expulzarea unei nave din port
s fie luat ca o msura de control) atunci cnd ofierii corespunztor autorizai au motive bine
ntemeiate s cread c o nav nu este n conformitate cu cerinele capitolului XI-2 sau ale prii
A din prezentul Cod. Regula XI-2/9.3 descrie msurile de siguran importante care promoveaz
implementarea corect i proporionat a acestor msuri suplimentare.
4.31. Regula XI-2/9.2 aplic msuri de control pentru a asigura conformitatea navelor care
intenioneaz s intre ntr-un port al altui Guvern Contractant i introduce un concept complet
diferit de control n cadrul capitolului XI-2, care se aplic numai n cazul securitii. Conform
acestei reglementri, msurile pot fi implementate nainte de intrarea navei n port, pentru o mai
bun asigurare a securitii. La fel ca i n regula XI-2/9.1, acest sistem de control suplimentar
este bazat pe conceptul unor motive clare pentru a crede c nava nu este n conformitate cu
capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod i include msuri de siguran importante n
reglementrile XI-2/9.2.2 i XI-2/9.2.5, precum i n regula XI-2/9.3.
4.32. Motivele clare c nava nu este n conformitate nseamn probe sau informaii sigure c
nava nu corespunde cu cerinele capitolului XI-2 sau ale prii A din prezentul Cod, innd cont
de ghidul dat n prezenta Parte din Cod. Astfel de probe sau informaii sigure pot reiei din
observaiile i judecata profesional a ofierului corespunztor autorizat obinute n timp ce
verific Certificatul Internaional de Securitate a Navei respective sau Certificatul Internaional
Interimar de Securitate a Navei emis n conformitate cu partea A din prezentul Cod
(certificat)sau din alte surse. Chiar dac la bord se afl un certificat valabil, ofierul
corespunztor autorizat poate avea n continuare motive clare s cread c nava nu este n
conformitate, n baza judecii sale profesionale.
5

) A se vedea Regula I/19 i Regula IX/6.2 din SOLAS'74, articolul 21 al LOADLINE 66 aa

cum a fost modificat prin Protocolul LOADLINE din 1998, articolele 5 i 6, reglementarea 8A a
Anexei I, reglementarea 15 din Anexa II din MARPOL 73/78 amendat, articolul X din STCW'78
amendat i Rezoluiile Adunrii IMO A.787(19) i A.882(21).
4.33. Exemple de motive clare conform reglementrii XI-2/9.1 i XI-2/9.2 pot include, cnd sunt
relevante:
1 dovada n urma verificrii c certificatul nu este valabil sau c acesta a expirat;
2 probe sau informaii sigure c exist deficiene serioase n echipamentul de securitate,
documentaia sau aranjamentele cerute prin capitolul XI-2 i partea A din prezentul Cod;

3 primirea unui raport sau a unei reclamaii care, n judecata profesional a persoanei
corespunztor autorizat, conine informaii sigure care indic n mod clar c nava nu este n
conformitate cu cerinele capitolului XI-2 sau ale prii A din prezentul Cod;
4 dovada sau observarea de ctre persoana corespunztor autorizat, care folosete judecata
profesional, c, comandantul sau personalul navei nu sunt familiarizai cu procedurile eseniale
de securitate la bord sau nu pot efectua antrenamente cu privire la securitatea navei sau c astfel
de proceduri sau antrenamente nu au fost efectuate;
5 dovada sau observarea de ctre persoana corespunztor autorizat, care folosete judecata
profesional, c membrii-cheie ai personalului navei nu sunt capabili s stabileasc o comunicare
corespunztoare cu orice alt membru-cheie al personalului navei cu responsabiliti de securitate
la bordul navei.
6 probe sau informaii sigure c nava a mbarcat persoane sau a ncrcat provizii sau bunuri la o
facilitate portuar sau de la alt nav i, fie facilitatea portuar, fie cealalt nav violeaz
capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod, iar nava n chestiune nu a completat Declaraia de
securitate, nici nu a adoptat msurile de securitate corespunztoare, speciale sau suplimentare sau
nu a meninut procedurile corespunztoare de securitate a navei;
7 probe sau informaii sigure c nava a mbarcat persoane sau a ncrcat mrfuri n magazii sau
bunuri la o facilitate portuar sau de la alt surs (ex: alt nav sau prin transfer cu elicopterul),
i, fie facilitatea portuar, fie celeilalte surse nu i se cere s fie n conformitate cu capitolul XI-2
sau partea A din prezentul Cod, iar nava nu a luat msurile de securitate corespunztoare,
speciale sau suplimentare sau nu a meninut procedurile corespunztoare de securitate a navei; i
8 dac nava deine un Certificat Internaional Interimar de Securitate a Navei emis ulterior, n
mod consecutiv dup cum este descris n seciunea A/19.4 i dac, conform judecii
profesionale a persoanei corespunztor autorizat, unul din scopurile navei sau ale Companiei
pentru a solicita un astfel de certificat este acela de a evita conformitatea total cu capitolul XI-2
sau partea A din prezentul Cod dincolo de perioada certificatului interimar iniial dup cum este
descris n seciunea A/19.4.4.
4.34. Implicaiile legislaiei internaionale ale reglementrii XI-2/9 sunt relevante n mod
particular, iar regula ar trebui implementat innd cont de regula XI-2/2.4, dup cum exist
potenialul de a aprea situaii n care trebuie analizate fie msurile care vor fi luate sunt n afara
scopului capitolului XI-2, fie drepturile navelor afectate, n afara capitolului XI-2. De aceea,
regula XI-2/9 nu prejudiciaz Guvernul Contractant n a adopta msuri avnd ca baz i fiind
conforme cu legislaia internaional, pentru a asigura sigurana sau securitatea persoanelor,
navelor, facilitilor portuare i a altor proprieti n cazurile n care nava, dei este n
conformitate cu capitolul XI-2 sau partea A din prezentul Cod, este n continuare considerat c
prezint un risc de securitate.

4.35. Atunci cnd un Guvern Contractant impune msuri de control asupra navei, Administraia
trebuie s fie contactat, fr ntrziere, cu suficiente informaii care s i permit s fie n
legtur complet cu Guvernul Contractant.
Controlul navelor n port
4.36. Acolo unde non-conformitatea este fie un aspect deficient al echipamentelor, fie
documentaia greit care conduce la reinerea navei i non-conformitatea nu poate fi remediat
n portul de inspecie, Guvernul Contractant poate permite navei s navige ctre alt port,
presupunnd c toate condiiile convenite ntre Statele port i Administraie sau comandant sunt
ndeplinite.
Nave care intenioneaz s intre ntr-un port al altui Guvern Contractant
4.37. Regula XI-2/9.2.1 prezint informaiile pe care Guvernele Contractante le pot solicita de la
nav ca o condiie de intrare n port. Un aspect al informaiilor prezentate l reprezint
confirmarea oricror msuri speciale sau suplimentare luate de ctre nav n timpul ultimelor 10
escale la o facilitate portuar. Exemple pot include:
1 nregistrri ale msurilor luate pe timpul staionrii la facilitatea portuar aflat pe teritoriul
unui Stat care nu este Guvern Contractant, n special acele msuri care, n mod normal, ar fi
prevzute de ctre facilitile portuare aflate pe teritoriile Guvernelor Contractante; i
2 orice declaraii de securitate care au fost ntocmite cu facilitile portuare sau cu alte nave.
4.38. Un alt aspect al informaiilor prezentate, care poate fi solicitat ca o condiie de intrare n
port, este confirmarea c proceduri corespunztoare de securitate a navei au fost meninute pe
timpul activitii nav-nav realizat n perioada ultimelor 10 escale la o facilitate portuar.
n mod normal, nu se va solicita s se includ nregistrri ale transferului piloilor, ale vmilor,
imigrrii, persoanelor oficiale nsrcinate cu securitatea, nici aprovizionarea cu combustibil,
alimbarea, aprovizionarea i descrcare a deeurilor de ctre nav n cadrul facilitilor portuare,
deoarece acestea, n mod normal, cad sub incidena planului de securitate a facilitii portuare.
Exemple de informaii care ar putea fi date includ:
1 nregistrarea msurilor luate n timpul angajrii unei nave n activiti cu o alt nav care
arboreaz pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant, n special acele msuri care, n
mod normal, ar fi prevzute de nave care arboreaz pavilionul Guvernelor Contractante;
2 nregistrarea msurilor luate n timpul angajrii unei nave n activiti cu o alt nav care
arboreaz pavilionul unui Guvern Contractant, dar care nu trebuie s ndeplineasc prevederile
capitolului XI-2 i ale prii A din prezentul Cod, cum ar fi o copie a oricrui certificat de
securitate emis pentru acea nava conform altor prevederi; i

3 n cazul n care persoane i bunuri salvate de pe mare se afl la bord, toate informaiile
cunoscute n legtur cu astfel de persoane sau bunuri, inclusiv identitatea acestora cnd este
cunoscut i rezultatele oricror verificri efectuate n numele navei pentru a stabili starea de
securitate a celor salvai. Intenia capitolului XI-2 i a prii A din prezentul Cod nu este aceea de
a ntrzia sau preveni transportarea celor aflai n primejdie pe mare ctre un loc sigur. Unica
intenie a capitolului XI-2 i a prii A din prezentul Cod este aceea de a asigura Statelor
informaii corespunztoare suficiente pentru meninerea integritii securitii lor.
4.39. Exemple de alte informaii referitoare la securitatea practic care pot fi solicitate ca o
condiie de intrare n port n vederea asistenei pentru a asigura securitatea i sigurana
persoanelor, facilitilor portuare, navelor i a altor proprieti includ:
1 informaii coninute n jurnalul "Registrul Sinoptic Permanent";
2 localizarea navei n momentul n care este fcut raportul;
3 ora probabil a sosirii navei n port;
4 lista echipajului;
5 descrierea general a mrfurilor aflate la bordul navei;
6 lista pasagerilor; i
7 informaii care trebuie s fie deinute conform reglementrii XI-2/5.
4.40. Regula XI-2/9.2.5 permite comandantului navei, dup ce a fost informat c portul va
implementa msurile de control conform reglementrii XI2/9.2, s retrag intenia navei de a
intra n port. n cazul n care comandantul retrage intenia, regula XI-2/9 nu se mai aplic, iar
orice ali pai care se fac trebuie s se bazeze i s fie n conformitate cu legislaia internaional.
Prevederi suplimentare
4.41. n toate cazurile n care unei nave i este refuzat intrarea sau este expulzat dintr-un port,
toate faptele cunoscute trebuie comunicate autoritilor statelor relevante. Aceast comunicare
trebuie s cuprind urmtoarele aspecte, atunci cnd sunt cunoscute:
1 numele navei, pavilionul sau, numrul de identificare al navei, indicativul de apel, tipul navei
i ncrctura;
2 motivul pentru refuzul intrrii sau expulzarea din port sau zonele portuare;
3 dac este relevant, natura oricrei neconformiti de securitate;
4 dac este relevant, detaliile oricror ncercri de a rectifica o neconformitate, inclusiv orice
condiii impuse navei pentru voiaj;

5 portul (porturile) de escal anterioare i urmtorul port de escal declarat;

6 ora plecrii i ora estimat de sosire n acele porturi;
7 orice instruciuni date navei, cum ar fi raportarea rutei;
8 informaiile disponibile asupra gradului de securitate la care nava opereaz n mod curent;
9 informaii referitoare la orice comunicri pe care Statul portului le-a avut cu Administraia;
10 punctul de contact n cadrul Statului portului care ntocmete raportul n scopul obinerii de
informaii ulterioare;
11 lista echipajului; i
12 orice alte informaii relevante.
4.42. Statele relevante pentru contact trebuie s includ aceste informaii pe parcursul deplasrii
navei ctre urmtorul su port, n mod special dac nava intenioneaz s intre n marea
teritorial a acelui Stat costier. Alte State relevante vor include porturile de escal anterioare,
astfel nct pot fi obinute informaii ulterioare i probleme de securitate n legtur cu porturile
anterioare din care s-a plecat.
4.43. n exercitarea controlului i a msurilor de conformitate, persoanele corespunztor
autorizate trebuie s se asigure c orice msuri sau etape impuse sunt proporionate. Astfel de
msuri sau etape trebuie s fie rezonabile i de o severitate i durat minim necesare pentru a
rectifica i reduce neconformitatea.
4.44. Cuvntul "ntrziere" din regula XI-2/9.3.5.1 se refer, de asemenea, la situaiile n care,
conform aciunilor ntreprinse n baza acestei reglementri, nava nu este complet respins s intre
n port sau nava nu este complet expulzat din port.
Nave non-pri i nave inferioare prevederilor Conveniei
4.45. Referitor la navele care arboreaz pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant la
Convenie i care nu este parte la Protocolul6) SOLAS 1988, Guvernele Contractante nu trebuie
s mai acorde tratament favorabil unor astfel de nave. Astfel, cerinele reglementrii XI-2/9 i
ghidul prevzut n prezenta parte din Cod trebuie aplicate acestor nave.
6

) Protocolul din 1988 n legtura cu Convenia Internaional pentru Sigurana Vieii Omeneti
pe Mare, 1974.
4.46. Navele inferioare prevederilor Conveniei sunt subiectul msurilor prin care statele menin
securitatea. Astfel de msuri trebuie adoptate cu atenie n legtur cu cerinele din capitolul XI-2
i ghidul prevzut n prezenta parte din Cod.

5 DECLARAIA DE SECURITATE
5.1. Declaraia de securitate (DdS) trebuie completat atunci cnd Guvernul Contractant al unei
facilitii portuare consider c este necesar sau cnd o nav o consider necesar.
5.1.1. Necesitatea pentru DdS poate fi indicat prin rezultatele evalurii securitii facilitii
portuare (ESFP), iar motivele i circumstanele n care DdS este necesar trebuie stabilite n
planul de securitate a facilitii portuare (PSFP).
5.1.2. Necesitatea pentru DdS poate fi indicat de ctre o Administraie pentru navele ndreptite
s arboreze pavilionul sau ca rezultat al unei evaluri a securitii navei i trebuie stabilit n
planul de securitate a navei.
5.2. Este probabil ca DdS s fie solicitat la gradele de securitate mai nalte, atunci cnd o nav
are un grad de securitate mai nalt dect facilitatea portuar sau dect o alt nav cu care intr n
conexiune, i pentru interfaa nav/port sau activitile nav-nav care supun persoanele,
proprietile i mediul la un risc mai mare din motive specifice acelei nave, inclusiv pentru
ncrctur sau pasageri sau condiiile de la facilitatea portuar sau o combinaie a acestor
factori.
5.2.1. n cazul n care o nav sau o Administraia, n numele navelor ndreptite s arboreze
pavilionul sau, solicit completarea DdS, Ofierul nsrcinat cu securitatea facilitii portuare
(OSFP) sau persoana desemnat cu securitatea navei (OSN) trebuie s cunoasc aceast
solicitare i s discute msurile de securitate corespunztoare.
5.3. OSFP poate, de asemenea, s iniieze DdS naintea interfeelor nav/port care sunt
identificate n PFSA aprobat ca fiind un aspect particular. Exemplele pot include mbarcarea sau
debarcarea pasagerilor, transferul, ncrcarea sau descrcarea mrfurilor sau substanelor
periculoase. PFSA poate, de asemenea, s identifice facilitile din interiorul sau din apropierea
zonelor populate sau operaiunile semnificative economic care garanteaz DdS.
5.4. Scopul principal al DdS este acela de a se asigura c s-a ajuns la o nelegere ntre nav i
facilitatea portuar sau alte nave cu care intr n conexiune dup cum fiecare dintre msurile de
securitate respective vor fi adoptate n conformitate cu prevederile planurilor de securitate
aprobate ale fiecreia.
5.4.1. DdS convenit trebuie s fie semnat i datat i de facilitatea portuar, i de nav(e), dup
caz, pentru a indica conformitatea cu capitolul XI-2 i partea A din prezentul Cod i trebuie s
includ durata sa, gradul sau gradele de securitate relevante i detaliile de contact relevante.
5.4.2. O schimbare a gradului de securitate poate solicita completarea unei alte DdS sau
revizuirea acesteia.

5.5. DdS trebuie completat n englez, francez sau spaniol sau ntr-o limb comun pentru
facilitatea portuar i pentru nav sau nave, dup caz.
5.6. Un model al DdS este inclus n Apendicele 1 la prezenta Parte din Cod. Acest model este
pentru o DdS ntre o nav i o facilitate portuar. n cazul n care DdS este pentru a acoperi dou
nave, acest model trebuie ajustat n mod corespunztor.
6 OBLIGAIILE COMPANIEI
6.1. Regula XI-2/5 solicit companiei s furnizeze comandantului navei informaiile pentru a
ndeplini cerinele Companiei conform prevederilor acestei reglementri. Aceste informaii
trebuie s includ subiecte ca:
1 prile responsabile cu numirea personalului navei, cum ar fi companiile de management al
navelor, agenii care asigur personalul minim de siguran, contractorii, concesionarii (de
exemplu, vnzrile cu amnuntul, cazinouri etc.);
2 prile responsabile cu decizia angajrii navei, inclusiv, timpul sau contractul/contractele
bareboat sau orice alte entiti care acioneaz la o astfel de capacitate; i
3 n cazurile n care nava este angajat n termenii unui contract de navlosire, detaliile de
contact ale prilor, inclusiv timpul sau navlositorii voiajului.
6.2. Conform Regulii XI-2/5, Compania este obligat s actualizeze i s menin informaia la
zi dup cum i cnd apar schimbrile.
6.3. Aceste informaii trebuie s fie n englez, francez sau spaniol.
6.4. Referitor la navele construite nainte de 1 iulie 2004, aceste informaii trebuie s reflecte
condiia real la aceast dat.
6.5. Referitor la navele construite la sau dup 1 iulie 2004 i la navele construite nainte de 1
iulie 2004 care au fost scoase din funciune pe 1 iulie 2004, informaiile trebuie prevzute de la
data intrrii navei n serviciu i trebuie s reflecte condiia real la aceasta dat.
6.6. Dup 1 iulie 2004, atunci cnd o nav este retras din serviciu, informaiile trebuie
prevzute de la data reintrrii navei n serviciu i trebuie s reflecte condiia real la aceast dat.
6.7. Informaiile prevzute anterior care nu au legtur cu condiia real la aceast dat nu
trebuie reinute la bord.
6.8. Atunci cnd responsabilitatea operrii navei este asumat de o Companie, informaiile
referitoare la Compania care a operat nava nu este necesar s fie lsate la bord.
n plus, un alt ghid relevant este prevzut n seciunile 8, 9 i 13.

7 SECURITATEA NAVEI
Ghidul relevant este dat n seciunile 8, 9 i 13
8 EVALUAREA SECURITII NAVEI
Evaluarea securitii
8.1. Persoana desemnat cu securitatea navei (OSC) trebuie s se asigure c evaluarea
securitii navei (ESN) este dus la ndeplinire pentru fiecare din navele flotei companiei creia i
se cere s respecte prevederile capitolului XI-2 i a prii A din acest Cod pentru care OSC este
responsabil. Dac OSC nu trebuie neaprat s ndeplineasc personal toate atribuiunile aferente
postului, responsabilitatea final de a se asigura c acestea sunt ndeplinite corespunztor, i
revine OSC personal.
8.2. nainte de nceperea ESN, OSC trebuie s se asigure c se obin avantaje din informaia
disponibil privind evaluarea ameninrii pentru porturile n care nava va face escal sau n care
pasagerii se vor mbarca sau debarca i privind facilitile portuare i msurile lor de protecie.
OSC trebuie s studieze rapoarte anterioare privind necesiti similare de securitate. Acolo unde
este fezabil, OSC trebuie s se ntlneasc cu persoanele potrivite pe nav sau n facilitile
portuare pentru a discuta scopul i metodologia evalurii. OSC trebuie s urmreasc orice ghid
specific oferit de Guvernele contractante.
8.3. O ESN trebuie sa conin urmtoarele elemente la bordul navei:
1 securitatea fizic;
2 integritatea structural;
3 sistemele de protecie a personalului;
4 politicile procedurale;
5 sistemele radio i de telecomunicaii, inclusiv sistemele i reelele de computere; i
6 alte zone care, dac sunt avariate sau folosite pentru observaii ilegale, reprezint un risc
pentru persoanele, proprietatea sau operaiunile la bordul navei sau n cadrul unei faciliti
portuare.
8.4. Cei implicai n ESN trebuie s fie capabili s furnizeze asisten specializat n legtur
cu:
1 cunoaterea ameninrilor i formelor curente de securitate;
2 recunoaterea i detectarea armelor, a substanelor i echipamentelor periculoase;

3 recunoaterea, pe o baz nediscriminatorie, a caracteristicilor i a modelelor

comportamentale ale persoanelor care pot amenina securitatea;
4 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate;
5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;
6 efectele explozivelor asupra structurilor i echipamentelor navei;
7 securitatea navei;
8 practicile de afaceri n ceea ce privete interfaa nav/port;
9 planul de contingen, pregtirea i rspunsul n caz de urgen;
10 securitatea fizic;
11 sistemele de radio i telecomunicaii, inclusiv sistemele i reelele de computere;
12 inginerie maritim; i
13 operaiunile la nav i n port.
8.5. OSC trebuie s obin i s nregistreze informaiile cerute necesare efecturii unei
evaluri care includ:
1 schema general a navei;
2 localizarea zonelor care trebuie s aib acces limitat, precum comanda de navigaie, sala
mainilor de categoria A i alte staii de control, aa cum este definit n capitolul 11 -2, etc.;
3 localizarea i funcia fiecrui punct propriu-zis sau potenial de acces ctre nav;
4 schimbrile de maree care pot avea un impact asupra vulnerabilitii sau securitii navei;
5 spaiile de marf i modalitile de depozitare;
6 locaiile unde se afl magaziile i unde este depozitat echipamentul esenial de ntreinere;
7 locurile unde este depozitat bagajul nensoit;
8 echipamentul de urgen i de intervenie disponibil pentru ntreinerea serviciilor eseniale;
9 numrul personalului navei, orice sarcini existente privind securitatea i orice practici
privind cerinele de instruire existente ale Companiei;
10 echipamentul existent de securitate i siguran pentru protecia pasagerilor i a personalului
navei;

11 rutele de salvare i evacuare i locurile de adunare care trebuie ntreinute pentru a asigura
evacuarea n caz de urgen ordonat i n siguran a navei;
12 acordurile existente cu companiile private de securitate ce furnizeaz servicii de securitate
la nava i la rm; i
13 msurile i procedurile de securitate n vigoare, inclusiv inspecia i procedurile de control,
sistemele de identificare, echipamentul de supraveghere i monitorizare, documentele de
identificare a personalului i sistemele de comunicare, alarmare, iluminare, controlul accesului i
alte sisteme corespunztoare.
8.6. ESN trebuie s examineze fiecare punct identificat de acces, inclusiv punile descoperite i
s evalueze potenialul lor de utilizare de ctre indivizi care pot atenta la securitate. Aceasta
include punctele de acces disponibile indivizilor care au acces legitim ct i celor care ncearc
s intre neautorizat.
8.7. ESN trebuie s analizeze relevana continu a msurilor, ghidului, procedurilor i
operaiunilor de securitate existente, att n condiii de rutin ct i de urgen i trebuie s
stabileasc ghidul de securitate, care include:
1 zonele restricionate;
2 procedurile de rspuns la foc i alte condiii de urgen;
3 nivelul supravegherii personalului navei, a pasagerilor, inspectorilor, vnztorilor,
tehnicienilor depanatori, docherilor, etc.
4 frecvena i eficiena patrulelor de securitate;
5 sistemele de control ale accesului, inclusiv sistemele de identificare;
6 sistemele i procedurile de comunicaii de securitate;
7 ui de securitate, bariere i iluminare; i
8 echipamentul i sistemele de securitate i supraveghere, dac exist.
8.8. ESN trebuie s analizeze persoanele, activitile, serviciile i operaiunile care sunt
important de protejat. Acestea includ:
1 personalul navei;
2 pasagerii, inspectorii, vnztorii, tehnicienii depanatori, personalul facilitilor portuare, etc.
3 capacitatea de a menine navigaia sigur i rspuns n caz de urgen;
4 marfa, n special mrfurile i substanele periculoase;

5 magaziile navei;
6 echipamentul i sistemele de comunicaii referitoare la securitatea navei, dac exist; i
7 echipamentul i sistemele de supraveghere a securitii navei, dac exist.
8.9. ESN trebuie s analizeze toate ameninrile posibile, care pot include urmtoarele tipuri de
incidente de securitate:
1 avarierea sau distrugerea navei sau a facilitii portuare, de ex. prin echipamente explozive,
incendiere, sabotaj sau vandalism;
2 deturnarea sau atacarea navei sau a persoanelor de la bord;
3 sustragerea mrfii, a echipamentului sau sistemelor vitale de la nav sau a magaziilor navei;
4 acces sau utilizare neautorizat, inclusiv prezena transfugilor;
5 arme sau echipament de contraband, inclusiv arme de distrugere n mas;
6 utilizarea navei pentru transportul pe cei ce intenioneaz provocarea unui incident de
securitate i/sau a echipamentului lor;
7 utilizarea navei ca arm sau ca mijloc de cauzare a avariei sau distrugerii;
8 atacurile dinspre mare, n timp ce se afl n dan sau la ancor; i
9 atacurile n timp ce nava se afl pe mare.
8.10. ESN trebuie s ia n considerare toate punctele vulnerabile posibile, care pot include:
1 conflictele ntre msurile de securitate i cele de siguran;
2 conflictele ntre ndatoririle la bordul navei i atribuiile privind securitatea;
3 sarcinile de cart, numrul personalului navei, n special cele cu privire la oboseala
echipajului, promptitudinea i performana;
4 orice deficiene identificate privind instruirea legat de securitate; i
5 orice sisteme i echipamente de securitate, inclusiv sistemele de comunicaii.
8.11. OSC i OSN trebuie s ia ntotdeauna n considerare efectul pe care msurile de
securitate le pot avea asupra personalului navei care va rmne la nav pentru perioade mai lungi
de timp. Cnd se elaboreaz msuri de securitate, trebuie acordat atenie deosebit bunstrii,
confortului i vieii particulare a personalului navei i abilitii lui de a menine eficiena pe
perioade mai lungi de timp.

8.12. La ncheierea ESN, trebuie pregtit un raport ce conine un rezumat asupra modului de
desfurare a evalurii, o descriere a fiecrui punct vulnerabil gsit n timpul evalurii i o
descriere a contramsurilor care pot fi folosite pentru fiecare punct vulnerabil. Raportul va fi
protejat mpotriva accesului sau dezvluirii neautorizate.
8.13. Dac ESN nu a fost efectuat de ctre companie, raportul ESN trebuie s fie revizuit i
acceptat de OSC.
Inspectarea la faa locului privind securitatea
8.14. Inspectarea la faa locului privind securitatea este o parte integrant o oricrei ESN.
Inspectarea la faa locului privind securitatea trebuie s examineze i s evalueze msurile,
procedurile i operaiunile de protecie existente la bordul navelor pentru:
1 asigurarea executrii tuturor atribuiunilor privind securitatea navei;
2 monitorizarea zonelor restricionate pentru asigurarea c au acces numai persoanele
autorizate;
3 controlarea accesului la nav, inclusiv orice sisteme de identificare;
4 monitorizarea zonelor de punte i a zonelor din jurul navei;
5 controlarea ambarcrii persoanelor i a efectelor lor (bagajul nsoit i nensoit i efectele
personale ale personalului navei);
6 supervizarea manipulrii mrfii i furnizarea proviziilor; i
7 supravegherea ca comunicarea privind securitatea navei, informaiile i echipamentele sunt
disponibile oricnd.
9 PLANUL DE SECURITATE A NAVEI
9.1. Persoana desemnat cu securitatea companiei (OSC) are responsabilitatea de a se asigura
c planul de securitate a navei (PSN) este pregtit i naintat pentru aprobare. Coninutul fiecrui
PSN va varia n funcie de nava n discuie. Evaluarea securitii navei (ESN) va identifica
caracteristicile particulare ale navei i ameninrile i punctele vulnerabile poteniale. Pregtirea
PSN va necesita ca aceste chestiuni s fie abordate n detaliu. Administraiile pot asigura
consultan privind pregtirea i coninutul PSN.
9.2. Toate PSN trebuie:
1 s detalieze structura organizaional a securitii pentru nav;
2 s detalieze legturile navei cu compania, facilitile portuare, alte nave i autoriti relevante
cu responsabiliti privind securitatea;

3 s detalieze sistemele de comunicaii pentru a permite o comunicare continu eficient pe

nav i ntre nav i altele, inclusiv facilitile portuare;
4 s detalieze msurile de baz privind securitatea pentru gradul de securitate 1, att
operaionale ct i fizice, care va exista ntotdeauna;
5 s detalieze msurile de securitate suplimentare care vor permite navei s treac fr
ntrziere la gradul 2 de securitate i, cnd este necesar, la gradul de securitate 3;
6 s furnizeze o revizuire regulat, sau audit a PSN i pentru amendarea acestuia ca rspuns la
experiena sau circumstanele schimbtoare; i
7 procedurile de raportare ctre punctele de contact ale Guvernelor Contractante
corespunztoare.
9.3. Pregtirea unui PSN eficient trebuie s se bazeze pe o evaluare complet a tuturor
chestiunilor legate de securitatea navei, inclusiv, n special, o apreciere complet a
caracteristicilor fizice i operaionale, inclusiv voiajul fiecrei nave n parte.
9.4. Toate PSN trebuie aprobate de Administraie, sau n numele acesteia. Dac o
Administraie folosete o organizaie recunoscut de securitate (ORS) pentru a revizui sau aproba
PSN, ORS nu trebuie s fie asociat cu alte ORS care au pregtit sau asistat la pregtirea
planului.
9.5. OSC i persoana desemnat cu securitatea navei (OSN) trebuie s elaboreze proceduri
pentru: a evalua eficiena continu a PSN; a pregti amendamentele planului dup aprobare.
9.6. Msurile de securitate incluse n PSN trebuie s existe atunci cnd va fi efectuat
verificarea iniial pentru respectarea cerinelor capitolului XI-2 i partea A din acest Cod. Altfel,
procesul emiterii ctre nav a certificatului internaional de securitate a navei necesar nu poate fi
efectuat. Dac echipamentul sau sistemele de securitate vor fi avariate, sau msura de securitate
se suspend dintr-un motiv oarecare, trebuie adoptate msuri de securitate temporare echivalente,
aduse la cunotin Administraiei i aprobate de aceasta.
Organizarea i ndeplinirea atribuiunilor de securitate a navei
9.7. n plus fa de ghidul dat n seciunea 9.2, PSN trebuie s stabileasc urmtoarele puncte
legate de toate gradele de securitate:
1 atribuiunile i responsabilitile ntregului personal de la bord cu un rol n ceea ce privete
securitatea;
2 procedurile sau precauiile necesare pentru a permite ca o comunicare continu s fie
meninut n permanen;

3 procedurile necesare pentru a evalua eficiena continu a procedurilor de securitate i a

oricror echipamente i sisteme de supraveghere i securitate, inclusiv procedurile pentru
identificare i rspuns la avarierea sau funcionare deficitar a echipamentului i sistemelor;
4 procedurile i practicile de protejare a informaiilor sensibile privind securitatea pstrate pe
hrtie sau n format electronic;
5 tipul i cerinele de ntreinere a echipamentului i sistemelor de securitate i supraveghere,
dac exist;
6 procedurile pentru a asigura naintarea la timp i evaluarea rapoartelor legate de posibilele
atentate la securitate sau de problemele de securitate; i
7 procedurile pentru a stabili, menine i aduce la zi un inventar al mrfurilor sau substanelor
periculoase transportate la bord, inclusiv localizarea acestora.
9.8. Finalul acestei seciuni se refer n special la msurile de securitate care pot fi luate la
fiecare grad de securitate ce acoper:
1 accesul la nav de ctre personalul navei, pasageri, inspectori, etc.;
2 zonele restricionate de pe nav;
3 manipularea mrfii;
4 furnizarea proviziilor;
5 manipularea bagajului nensoit; i
6 monitorizarea securitii navei.
Accesul la nav
9.9. PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate ce acoper toate mijloacele de acces la
nav identificate n ESN. Acesta trebuie s includ toate:
1 scrile de acces
2 pasarelele de acces
3 rampele de acces
4 uile de acces, hublourile laterale, ferestrele;
5 liniile de acostare i lanurile de ancor; i
6 macaralele i facilitile de ridicat.

9.10. Pentru fiecare din acestea, PSN trebuie s identifice locurile potrivite unde trebuie
aplicate restriciile i interzicerea accesului pentru fiecare din gradele de securitate. Pentru
fiecare grad de securitate, PSN trebuie s stabileasc tipul de restricie sau interzicere ce trebuie
aplicat i mijloacele de intrare n vigoare.
9.11. PSN trebuie s stabileasc pentru fiecare grad de securitate mijloacele de identificare
necesare pentru a permite accesul la nav i pentru indivizi de a rmne la bordul navei fr
dificultate, aceasta poate implica elaborarea unui sistem adecvat de identificare care s permit
identificri permanente i temporare, att pentru personalul navei ct i pentru vizitatori. Orice
sistem de identificare a navei trebuie, cnd este posibil de executat, s fie coordonat cu cel ce se
aplic facilitii portuare. Pasagerii trebuie s poat s-i dovedeasc identitatea prin permise de
mbarcare, bilete, etc., dar nu trebuie s li se permit accesul n zone restricionate dac nu sunt
supravegheai. PSN trebuie s stabileasc prevederi pentru a se asigura c sistemele de
identificare sunt aduse la zi n mod regulat, iar abuzul de proceduri trebuie supus aciunii
disciplinare.
9.12. Celor ce nu vor sau nu pot s-i dovedeasc identitatea i/sau s confirme scopul vizitei
lor cnd li se cere, trebuie s li se interzic accesul la nav, iar ncercarea lor de a obine accesul
trebuie raportat ctre OSN, OSC, persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare (OSFP)
i autoritilor naionale sau locale cu responsabiliti privind securitatea.
9.13. PSN trebuie s stabileasc frecvena aplicrii tuturor controalelor privind accesul, n
special dac ele trebuie aplicate la ntmplare sau ocazional.
Gradul 1 de securitate
9.14. Pentru gradul 1 de securitate PSN trebuie s stabileasc msuri de securitate pentru
controlul accesului la nav, acolo unde se pot aplica urmtoarele:
1 verificarea identitii tuturor persoanelor care intenioneaz s se ambarce la bordul navelor
i confirmarea motivelor lor pentru mbarcare, prin verificarea, de exemplu, a instruciunilor de
adunare, biletelor pasagerilor, permiselor de mbarcare, ordinelor de lucru, etc.
2 n legtur cu facilitatea portuar, la nav trebuie s se asigure c sunt stabilite zone de
securitate desemnate, n care pot avea loc inspeciile i cutarea de persoane, bagaj (inclusiv
transportul unor articole), efecte personale, vehicule i coninutul lor;
3 n legtur cu facilitatea portuar, nava trebuie s se asigure c vehiculele destinate ncrcrii
la bordul navelor transportatoare de maini, navelor ro-ro i alte nave de pasageri sunt supuse
verificrii nainte de ncrcare, n conformitate cu frecvena solicitat n PSN;
4 separarea persoanelor verificate i a efectelor lor personale de persoanele neverificate i a
efectelor lor personale;

5 separarea pasagerilor care se debarc de cei care se mbarc;

6 identificarea punctelor de acces care trebuie asigurate sau deservite de personal pentru a
preveni accesul neautorizat;
7 asigurarea, prin ncuiere sau alte mijloace, a accesului ctre spaiile nesupravegheate din
zonele nvecinate la care pasagerii i vizitatorii au acces; i
8 instructajul tuturor membrilor personalului navei cu privire la securitate i la toate
ameninrile posibile, procedurile pentru raportarea persoanelor dubioase, obiectele sau
activitile i nevoia de vigilen.
9.15. La gradul de securitate 1, toi cei care intenioneaz s se ambarce la bordul navei trebuie
s fie expui percheziionrii. Frecvena unor astfel de percheziii, inclusiv percheziionrile la
ntmplare, trebuie s fie specificat n PSN aprobat i trebuie aprobat n mod special de ctre
Administraie. Astfel de percheziii pot fi cel mai bine ntreprinse de ctre facilitatea portuar n
cooperare strns cu nava i n apropierea imediat a acesteia. Dac nu exist motive clare de
securitate n a proceda astfel, membrilor personalului navei nu trebuie s li se cear s-i
percheziioneze colegii sau efectele lor personale. Orice astfel de percheziie trebuie ntreprins
ntr-o manier care ia n totalitate n considerare drepturile individuale ale omului i asigur
demnitatea uman fundamental.
Gradul de securitate 2
9.16. La gradul de securitate 2, PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz s
fie aplicate pentru protecia mpotriva unui risc ridicat a unui incident de securitate pentru a
asigura o vigilen mai ridicat i un control mai sever, care poate include:
1 desemnarea de personal suplimentar care s patruleze n zonele de pe punte n timpul orelor
de odihn pentru a mpiedica accesul neautorizat;
2 limitarea numrului punctelor de acces la nav, identificarea celor care vor fi nchise i
mijloacele adecvate de asigurare a acestora;
3 mpiedicarea accesului de la rm pe nav, inclusiv, de exemplu, n ceea ce privete
facilitatea portuar, asigurarea de patrule cu barco;
4 stabilirea unei zone restricionate pe partea dinspre rm a navei, n cooperare strns cu
facilitatea portuar;
5 creterea frecvenei i detalierea percheziionrii persoanelor, efectelor personale, i a
vehiculelor ce se mbarc sau se ncarc la bordul navei;
6 escortarea vizitatorilor la nav;

7 prevederea de ntiinri suplimentare specifice privind securitatea, ctre toi membrii

echipajului n legtur cu orice ameninare identificat, accentund procedurile pentru raportarea
persoanelor, a obiectelor sau activitilor suspecte i evidenierea nevoii de vigilen sporit; i
8 percheziia complet sau parial a navei.
Gradul de securitate 3
9.17. La gradul de securitate 3, nava trebuie s respecte instruciunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau o ameninare legat de acesta. PSN trebuie s detalieze msurile de
securitate care pot fi luate de nav, n strns cooperare cu cei responsabili i cu facilitatea
portuar care pot include:
1 limitarea accesului la un singur punct de acces controlat;
2 permiterea accesului numai celor responsabili de incidentul de securitate sau de o ameninare
legat de acesta;
3 ndrumarea persoanelor la bord;
4 suspendarea mbarcrii sau debarcrii;
5 suspendarea operaiunilor de manipulare a mrfii, a aprovizionrilor, etc.
6 evacuarea navei;
7 deplasarea navei;
8 pregtirea percheziiei pariale sau complete a navei.
Zonele restricionate de la nav
9.18. PSN trebuie s identifice zonele restricionate ce vor fi stabilite pe nav, s specifice aria
acestora, momentul aplicrii, msurile de securitate ce trebuie luate pentru controlul accesului la
aceste zone i acelea ce trebuie luate pentru controlul activitilor ce se desfoar n aceste zone.
Scopul zonelor restricionate este acela de a:
1 preveni accesul neautorizat;
2 proteja pasagerii, personalul navei i personalul ce deservete facilitile portuare sau alte
agenii autorizate s se afle la bordul navei;
3 proteja zonele cu probleme de securitate la nav;
4 proteja mrfurile i proviziile de la bordul navei mpotriva falsificrii.

9.19. PSN trebuie s se asigure c exist politici i practici clar stabilite pentru a controla
accesul la toate zonele restricionate.
9.20. PSN trebuie s prevad c toate zonele restricionate trebuie clar marcate pentru a indica
c accesul n zon este restricionat i c prezena neautorizat n zon constituie un atentat la
securitate.
9.21. Zonele restricionate pot include:
1 comanda de navigaie, sala mainilor de categoria A i alte staii de control aa cum sunt
definite n capitolul 11-2;
2 spaiile ce conin echipament i sisteme de securitate i supraveghere i controlul acestora
precum i al sistemului de iluminare;
3 sistemele de ventilaie i de aer condiionat i alte spaii similare;
4 spaiile cu acces la tancurile de ap potabil, pompe sau manifolduri;
5 spaiile ce conin mrfuri sau substane periculoase;
6 spaiile ce conin pompe de marf i controlul lor;
7 spaiile de marf i spaiile ce conin proviziile navei;
8 spaiile de locuit ale echipajului; i
9 alte zone aa cum este stabilit de OSC, prin ESN, zone la care accesul este restricionat
pentru a menine securitatea navei.
Gradul 1 de securitate
9.22. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz s
fie aplicate n zonele restricionate, care pot include:
1 ncuierea sau securizarea punctelor de acces;
2 utilizarea echipamentului de supraveghere pentru a monitoriza zonele;
3 folosirea personalului de securitate i patrulare; i
4 utilizarea dispozitivelor automate de detectare a intruziunilor pentru alertarea echipajului cu
privire la accesul neautorizat.
Gradul 2 de securitate

9.23. La gradul 2 de securitate, frecvena i intensitatea monitorizrii i controlul accesului n

zonele restricionate trebuie sporit pentru a se asigura c numai persoanele autorizate au acces.
PSN trebuie s stabileasc msurile suplimentare de securitate ce urmeaz s fie aplicate, care
pot include:
1 stabilirea zonelor restricionate din apropierea punctelor de acces;
2 echipamentul de supraveghere i monitorizare continu; i
3 desemnarea de personal suplimentar pentru a pzi i patrula n zonele restricionate.
Gradul 3 de securitate
9.24. La gradul de securitate 3, nava trebuie s respecte instruciunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau cu ameninarea legat de acesta. PSN trebuie s detalieze msurile de
securitate care pot fi luate de nav, n strns cooperare cu cei responsabili i cu facilitatea
portuar, care pot include:
1 stabilirea de zone restricionate suplimentare la bordul navei n eventualitatea unui incident
de securitate, sau locaia considerat a ameninrii aduse securitii, la care accesul este interzis;
i
2 cercetarea zonelor restricionate ca parte a percheziiei navei
Manipularea mrfii
9.25. Msurile de securitate legate de manipularea mrfii trebuie:
1 s previn sustragerea; i
2 s previn acceptarea i depozitarea la bordul navei, a mrfii care nu este destinat
transportului.
9.26. Msurile de securitate, dintre care unele pot fi aplicate n legtur cu facilitatea portuar,
trebuie s includ proceduri de control al inventarului la punctele de acces la bordul navei. Odat
ajuns la bordul navei, marfa trebuie s fie identificat ca fiind aprobat pentru a fi ncrcat pe
nav. n plus, msuri de securitate trebuie elaborate pentru garantarea faptului c marfa, odat
ajuns la bord, nu este contrafcut.

Gradul 1 de securitate
9.27. La gradul de securitate 1, PSN trebuie s stabileasc msuri de securitate ce urmeaz s
fie aplicate n timpul manipulrii mrfii, care pot include:

1 verificarea de rutin a mrfii, a unitilor transportatoare de marf i a spaiilor de marf

nainte de i n timpul operaiunilor de manipulare a mrfii;
2 verificri pentru a se asigura c marfa ce este ncrcat este aceeai ca n documente;
3 asigurarea, n legtur cu facilitatea portuar, ca vehiculele ce trebuie ncrcate la bordul
cargourilor, a navelor ro-ro i de pasageri sunt supuse cercetrii nainte de ncrcare, n
conformitate cu frecvena solicitat n PSN; i
4 verificarea sigiliilor sau a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea.
9.28. Verificarea mrfii se poate realiza prin urmtoarele mijloace:
1 examinare vizual i fizic; i
2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a facilitilor mecanice sau a cinilor.
9.29. Atunci cnd exist micare regulat sau repetat a mrfii, OSC sau OSN pot, n
consultan cu facilitatea portuar, agrea aranjamentele cu expeditorii sau ali responsabili de
astfel de mrfuri care acoper verificarea, sigilarea, programarea, documentaia de susinere din
exterior, etc. Astfel de aranjamente trebuie comunicate ctre i aprobate de OSFP implicat.
Gradul 2 de securitate
9.30. La gradul de securitate 2, PSN trebuie s stabileasc msuri suplimentare de securitate ce
urmeaz s fie aplicate n timpul manipulrii mrfii, care pot include:
1 verificarea detaliat a mrfii, unitilor de transport ale mrfii i spaiilor de marf;
2 verificri intensificate pentru a se asigura c numai marfa care trebuie este ncrcat;
3 cercetri intensificate ale vehiculelor ce trebuie ncrcate pe navele portvehicule, nave ro-ro
i nave de pasageri; i
4 frecvena i detalierea sporit n verificarea sigiliilor i a altor metode folosite pentru a
mpiedica sustragerea.
9.31. Verificarea detaliat a mrfii poate fi realizat prin urmtoarele mijloace:
1 intensificarea frecvenei i detalierea examinrii vizuale i fizice;
2 intensificarea frecvenei utilizrii echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor
mecanice sau a cinilor; i
3 coordonarea msurilor de securitate sporit cu expeditorii i alte echipe ce dein
responsabiliti n conformitate cu acordul i procedurile stabilite.

Gradul 3 de securitate
9.32. La gradul 3 de securitate, nava trebuie s respecte instruciunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate i cu ameninarea privind un astfel de incident. PSN trebuie s detalieze
msurile de securitate care ar trebui luate de nav, n cooperare strns cu cei responsabili i
facilitatea portuar, care poate include:
1 suspendarea ncrcrii sau descrcrii mrfii; i
2 verificarea inventarului mrfurilor i a substanelor periculoase transportate la bord, dac
exist, i localizarea lor.
Furnizarea proviziilor
9.33. Msurile de securitate legate de furnizarea proviziilor trebuie:
1 s asigure verificarea integritii proviziilor i a pachetelor;
2 s mpiedice acceptarea fr inspecie a proviziilor;
3 s mpiedice sustragerea; i
4 s mpiedice acceptarea proviziilor dac nu exist ordine n acest sens.
9.34. Pentru navele care folosesc n mod regulat facilitatea portuar, poate fi adecvat s se
stabileasc proceduri ce implic nava, furnizorii ei, i facilitatea portuar ce acoper avizul i
momentul furnizrilor i a documentaiilor lor. ntotdeauna trebuie s existe o metod de
confirmare ca proviziile prezentate spre furnizare sunt nsoite de dovada c ele au fost
comandate de nav.
Gradul 1 de securitate
9.35. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz s
fie aplicate n timpul furnizrii proviziilor la nav, care pot include:
1 verificarea pentru a se asigura c proviziile corespund comenzii nainte de a fi ncrcate la
bord; i
2 asigurarea depozitrii sigure imediate a proviziilor la nav.

Gradul 2 de securitate
9.36. La gradul 2 de securitate, PSN trebuie s stabileasc msurile suplimentare ce urmeaz a
fi aplicate n timpul furnizrii proviziilor la nav prin exersarea verificrilor nainte de primirea
proviziilor la bord i intensificarea inspeciilor.

Gradul 3 de securitate
9.37. La gradul 3 de securitate, nava trebuie s respecte instruciunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate i cu ameninarea unui astfel de incident. PSN trebuie s detalieze
msurile de securitate care ar putea fi luate de nav, n strns cooperare cu cei responsabili i cu
facilitatea portuar, care poate include:
1 supunerea proviziilor unei verificri mai amnunite;
2 pregtirea pentru restricionarea sau suspendarea manipulrii proviziilor de la nav; i
3 refuzarea acceptrii proviziilor la bordul navei.
Manipularea bagajelor nensoite
9.38. PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz a fi aprobate pentru a se
asigura c bagajul nensoit (de ex. orice bagaj, inclusiv efectele personale, care nu sunt cu
pasagerul sau cu un membru al echipajului la punctul inspeciei sau cercetrii) este identificat i
supus scanrii corespunztoare, inclusiv percheziiei, nainte de a fi acceptat la bordul navei. Nu
se preconizeaz c un astfel de bagaj va fi supus scanrii att de nav ct i de facilitatea
portuar, i n cazurile cnd ambele sunt adecvat echipate, responsabilitatea scanrii trebuie s
revin facilitii portuare. Cooperarea strns cu facilitatea portuar este esenial i trebuie
fcui pai pentru a se asigura c bagajul nensoit este manipulat n siguran dup scanare.
Gradul 1 de securitate
9.39. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz a
fi aplicate la manipularea bagajului nensoit pentru a se asigura c bagajul nensoit este scanat
sau percheziionat n proporie de sau pn la 100%, ceea ce poate include scanarea cu raze X.
Gradul 2 de securitate
9.40. La gradul 2 de securitate, PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate suplimentare
care urmeaz s fie aplicate cnd se manipuleaz bagaj nensoit care trebuie s includ scanarea
cu raze X 100% a tuturor bagajelor nensoite.
Gradul 3 de securitate
9.41. La gradul 3 de securitate, nava trebuie s respecte instruciunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau cu ameninarea unui incident de securitate. PSN trebuie s detalieze
msurile de securitate ce ar putea fi luate de nav, n strns cooperare cu cei responsabili i cu
facilitatea portuar, msuri care pot include:
1 supunerea unor astfel de bagaje unei verificri mai amnunite, de exemplu scanarea cu raze
X din cel puin dou unghiuri diferite;

2 pregtirea pentru restricionarea sau suspendarea manipulrii bagajului nensoit; i

3 refuzarea acceptrii bagajului nensoit la bordul navei.
Monitorizarea securitii navei
9.42. Nava trebuie s aib capacitatea de a monitoriza nava, zonele restricionate de la bord i
zonele nconjurtoare ale acesteia. Aceasta capacitate de monitorizare poate include utilizarea:
1 iluminatului;
2 carturilor, paznicilor, inclusiv a patrulelor de punte, i
3 echipamente automate de detectare a intruilor, i echipamente de supraveghere.
9.43. Cnd sunt folosite, echipamentele automate de detectare a intruilor trebuie s activeze o
alarm auditiv i/sau vizual ntr-un loc care este deservit sau monitorizat ncontinuu.
9.44. PSN trebuie s specifice procedurile i echipamentul necesar fiecrui grad de securitate i
mijloacele prin care se asigur c echipamentul de monitorizare poate funciona ncontinuu,
inclusiv luarea n considerare a posibilelor efecte ale condiiilor meteo sau ale ntreruperilor n
alimentarea cu energie electric.
Gradul 1 de securitate
9.45. La gradul 1 de securitate, PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz a
fi aplicate, care pot fi o combinaie ntre iluminat, carturi, paz i utilizarea echipamentului de
securitate i supraveghere pentru a permite personalului responsabil cu securitatea s observe
nava n general i barierele i zonele restricionate, n special.
9.46. Puntea navei i punctele de acces la nav trebuie iluminate pe timpul nopii i n
perioadele cu vizibilitate sczut n timpul guvernrii navei i a conducerii activitilor de
interfa nav/port sau la o facilitate portuar sau la ancoraj atunci cnd este necesar. n mar,
atunci cnd este necesar, nava trebuie s foloseasc iluminarea maxim disponibil potrivit
navigaiei sigure, avnd n vedere prevederile COLREG n vigoare. La stabilirea unei locaii i a
unui nivel corespunztor de iluminare, se vor avea n vedere urmtoarele:
1 echipajul trebuie s fie capabil s vad mai departe de nav, att cheul ct i partea dinspre
larg;
2 zona de acoperire trebuie s includ att suprafaa navei ct i suprafaa din jurul acesteia;
3 zona de acoperire trebuie s faciliteze identificarea personalului la punctele de acces; i
4 zona de acoperire poate fi asigurat prin coordonarea cu facilitile portuare.

Gradul 2 de securitate
9.47. La gradul 2 de securitate, PSN trebuie s stabileasc msurile de securitate suplimentare
ce urmeaz a fi aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare i supraveghere, care pot
include:
1 mrirea frecvenei i detaliilor privitoare la patrulele de securitate;
2 mrirea acoperirii i intensitii luminii sau utilizrii echipamentului de securitate i
supraveghere;
3 desemnarea de personal suplimentar drept observatori pentru securitate; i
4 asigurarea coordonrii cu ambarcaiunile de patrulare pe ap, cu patrulele pedestre sau cu
vehicule la rm, dac exist.
9.48. Poate fi necesar o iluminare adiional pentru prevenirea riscului sporit de producere a
unor incidente de securitate. Atunci cnd este necesar iluminarea adiional poate fi obinut prin
coordonarea cu facilitile portuare care pot asigura iluminare suplimentar de la rm.
Gradul 3 de securitate
9.49. La gradul 3 de securitate, nava trebuie s respecte instruciunile emise de cei ce combat
incidentul de securitate sau ameninarea unui astfel incident. PSN trebuie s detalieze msurile
de securitate ce ar putea fi luate de nav, n strns cooperare cu cei ce combat i cu facilitatea
portuar, msuri care pot include:
1 pornirea tuturor luminilor, sau a iluminatului n apropierea navei;
2 pornirea ntregului echipament de la bord capabil s nregistreze activitile la nav sau n
apropierea ei;
3 maximizarea perioadei de timp n care un astfel de echipament de supraveghere poate
continua s nregistreze;
4 pregtirea inspeciei subacvatice a corpului navei; i
5 iniierea de msuri, inclusiv revoluia lent a elicelor navei, dac este posibil, pentru a
mpiedica ptrunderea apei n coca navei.

Grade de securitate deosebite

9.50. PSN va stabili detaliile procedurilor i a msurilor de securitate pe care le poate adopta
nava dac facilitile portuare folosesc un grad mai mare de securitate fa de cel aplicabil navei.

Activiti care nu sunt acoperite de Cod

9.51. PSN trebuie s stabileasc detaliile procedurilor i a msurilor de securitate pe care nava
trebuie s le aplice cnd:
1 este ntr-un port al unui Stat care nu este Guvern Contractant;
2 efectueaz interfa cu o nav creia nu i se aplic acest Cod7);
3 efectueaz interfa cu platforme fixe sau plutitoare sau o unitate mobil de foraj; sau
4 efectueaz interfa cu un port sau o facilitate portuar creia nu i se cere s respecte
capitolul XI-2 i partea A din acest Cod.
7

) Se refer la munca suplimentar a Organizaiei Maritime Internaionale referitoare la

Sporirea securitii maritime i la Stabilirea de msuri corespunztoare pentru a spori securitatea
navelor, a instalaiilor portuare, a unitilor mobile de foraj i platformelor fixe sau plutitoare
care nu sunt acoperite de capitolul XI-2 al Conveniei SOLAS 1974, adoptat de Conferina
privind Securitatea Maritim prin rezoluiile 3 i, respectiv, 7.
Declaraiile de securitate
9.52. PSN trebuie s detalieze modul n care cererile pentru DdS de la o facilitate portuar vor
fi abordate i circumstanele n care nava va solicita o DdS.
Audit i revizuire
9.53. PSN va stabili modul n care OSC i OSN intenioneaz s auditeze eficacitatea continu
a PSN i procedurile ce trebuie urmate pentru a analiza, actualiza i amenda PSN.
10 NREGISTRRI
10.1. nregistrrile vor fi disponibile persoanelor corespunztor autorizate ale Guvernelor
Contractante pentru a verifica ca prevederile planurilor de securitate a navei sunt implementate.
10.2. nregistrrile pot fi pstrate n orice format, dar trebuie protejate de accesul sau
dezvluirea neautorizat.
11 PERSOANA DESEMNAT CU SECURITATEA COMPANIEI
Un ghid relevant este prevzut n seciunile 8, 9 i 13.
12 PERSOANA DESEMNAT CU SECURITATEA NAVEI
Un ghid relevant este prevzut n seciunile 8, 9 i 13.

13 INSTRUIRE, ANTRENAMENTE I EXERCIII PRIVIND SECURITATEA

NAVEI
Instruirea
13.1. Persoana desemnat cu securitatea din partea companiei i personalul corespunztor de
baz de la rm i persoana desemnat cu securitatea navei va trebui s aib cunotine i s fie
antrenat n cteva sau n toate dintre urmtoarele, dup caz:
1 administrarea securitii;
2 conveniile, codurile i recomandrile internaionale relevante;
3 legislaia i reglementrile guvernamentale relevante;
4 responsabilitile i funciile altor organizaii de securitate;
5 metodologia evalurii securitii navei;
6 metodele de inspectare i cercetare privind securitatea navei;
7 operaiunile i condiiile navei i portului;
8 msurile de securitate ale navei i facilitii portuare;
9 pregtirea i rspunsul n caz de urgen i planul de contingen;
10 tehnicile de instruire pentru instruirea i educaia privind securitatea, inclusiv msurile i
procedurile de securitate;
. 11 utilizarea informaiilor i a comunicaiilor legate de securitate;
12 cunoaterea ameninrilor i modelelor curente de securitate i a tipurilor acestora;
13 recunoaterea i detectarea armamentului, substanelor i dispozitivelor periculoase;
14 recunoaterea, pe o baz nediscriminatorie a caracteristicilor i a modelelor
comportamentale ale persoanelor care pot amenina securitatea;
15 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate;
16 echipamentul i sistemele de securitate i limitrile operaionale;
17 metodele de conducere a auditurilor, inspeciei, controlului i monitorizrii;
18 metodele de percheziionare fizic i a inspeciilor nedisturbatoare;

19 antrenamentele i exerciiile privind securitatea, inclusiv antrenamentele i exerciiile n

facilitile portuare; i
20 evaluarea antrenamentelor i exerciiilor de securitate.
13.2. n plus, OSN trebuie s aib cunotine adecvate i s fie antrenat n cteva sau n toate
dintre urmtoarele, dup caz:
1 structura navei;
2 planul de securitate a navei i procedurile n legtur cu acesta (inclusiv antrenamentul bazat
pe scenarii n privina combaterii);
3 managementul mulimii i a tehnicilor de control;
4 operaiunile echipamentului i sistemelor de securitate; i
5 testarea, calibrarea i ntreinerea pe mare a echipamentului i sistemelor de securitate.
13.3. Personalul de la bord care are ndatoriri specifice ce privesc securitatea trebuie s aib
suficiente cunotine i abiliti de a-i ndeplini aceste ndatoriri, inclusiv:
1 cunoaterea ameninrilor curente de securitate i tipurilor acestora;
2 recunoaterea i detectarea armamentului, a substanelor i dispozitivelor periculoase;
3 recunoaterea caracteristicilor i modelelor comportamentale ale persoanelor ce pot amenina
securitatea;
4 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate;
5 managementul mulimii i tehnicile de control;
6 comunicaiile legate de securitate;
7 cunoaterea procedurilor de urgen i a planurilor de contingen;
8 operaiunile echipamentului i sistemelor de securitate;
9 testarea, calibrarea i ntreinerea pe mare a echipamentului i sistemelor de securitate;
10 tehnicile de inspectare, control i monitorizare; i
11 metodele privind percheziionarea fizic a persoanelor, efectelor personale, a bagajelor,
mrfii i a proviziilor.
13.4. Toi ceilali membri ai echipajului trebuie s aib cunotine suficiente i s fie
familiarizai cu prevederile relevante ale PSN, inclusiv:

1 sensul i cerinele logice ale gradelor diferite de securitate;

2 cunoaterea procedurilor de urgen i a planurilor de contingen;
3 recunoaterea i detectarea armelor, a substanelor i dispozitivelor periculoase;
4 recunoaterea, pe o baz nediscriminatorie, a caracteristicilor i modelelor comportamentale
ale persoanelor care pot amenina securitatea; i
5 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate;
Exerciiile i antrenamentele
13.5. Obiectivul exerciiilor i al antrenamentelor este asigurarea c personalul de la bordul
navei este competent n toate sarcinile privind securitatea la toate gradele de securitate i
identificarea oricror deficiene legate de securitate care trebuie abordat.
13.6. Pentru a asigura implementarea eficient a prevederilor planului de securitate al navei,
antrenamentele trebuie desfurate cel puin o dat la trei luni. n plus, n cazurile n care mai
mult de 25% din personalul navei a fost schimbat la un moment dat, cu personal care nu a mai
participat la un antrenament pe acea nav, n ultimele trei luni, un antrenament trebuie desfurat
pe parcursul unei sptmni de la schimb. Aceste antrenamente trebuie s testeze elementele
individuale ale planului precum ameninrile aduse securitii enumerate n paragraful 8.9.
13.7. Tipuri variate de exerciii care pot include participarea persoanelor desemnate cu
securitatea companiei, a persoanelor desemnate cu securitatea facilitii portuare, a autoritilor
relevante ale Guvernelor contractante precum i a persoanelor desemnate cu securitatea navei,
dac sunt disponibili, trebuie desfurate cel puin o dat ntr-un an calendaristic cu nu mai mult
de 18 luni ntre exerciii. Aceste exerciii trebuie s testeze comunicarea, coordonarea,
disponibilitatea resurselor, i reacia. Aceste exerciii pot fi:
1 la scar complet sau la faa locului;
2 simulare la pupitru sau seminar; sau
3 combinate cu alte exerciii susinute precum cutare i salvare sau exerciii de rspuns n caz
de urgen.
13.8. Participarea companiei ntr-un exerciiu cu un alt Guvern contractant trebuie recunoscut
de ctre Administraie.

14 SECURITATEA FACILITII PORTUARE

Ghidul relevant este furnizat n seciunile 15, 16 i 18

15 EVALUAREA SECURITII FACILITII PORTUARE

15.1. Evaluarea securitii facilitii portuare - (ESFP) poate fi desfurat de o organizaie
recunoscut de securitate (ORS). Totui, aprobarea unei ESFP ncheiate trebuie dat numai de
ctre Guvernul contractant relevant.
15.2. Dac un Guvern contractant folosete o ORS pentru a revizui sau verifica conformitatea
cu ESFP, ORS nu trebuie s fie asociat cu orice alt ORS care a pregtit sau asistat n pregtirea
evalurii.
15.3. O ESFP trebuie s abordeze urmtoarele elemente n cadrul unei faciliti portuare:
1 securitatea fizic;
2 integritatea structural;
3 sistemele de protecie a personalului;
4 politicile procedurale;
5 sistemele radio i de telecomunicaii, inclusiv sistemele i reelele de computere;
6 infrastructura relevant de transport;
7 utilitile; i
8 alte zone care, dac sunt avariate sau folosite pentru supraveghere ilegal, pot reprezenta un
risc pentru persoane, proprietate sau operaiuni din cadrul facilitii portuare.
15.4. Cei implicai n ESFP trebuie s poat furniza asisten de specialitate n legtur cu:
1 cunoaterea ameninrilor i modelelor curente privind securitatea;
2 recunoaterea i detectarea armelor, substanelor i dispozitivelor periculoase;
3 recunoaterea, pe o baz nediscriminatorie, a caracteristicilor i modelelor comportamentale
ale persoanelor care pot amenina securitatea;
4 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate;
5 metodele folosite pentru a cauza un incident de securitate;
6 efectele explozibililor asupra structurii i a serviciilor facilitii portuare;
7 securitatea facilitii portuare;
8 practicile de afaceri portuare;

9 planul de contingen, a pregtirii i reaciei n caz de urgen;

10 msurile de securitate fizic, de ex. gardurile;
11 sistemele de radio i telecomunicaii, inclusiv sistemele i reelele de computere;
12 ingineria civil i de transport; i
13 operaiunile navei i portului.
Identificarea i evaluarea activelor i infrastructurii relevante, important de protejat
15.5. Identificarea i evaluarea activelor i a infrastructurii relevante este un proces prin
intermediul cruia se poate stabili importana relativ a structurilor i instalaiilor pentru
funcionarea facilitii portuare. Acest proces de identificare i evaluare este important deoarece
asigur o baz pentru concentrarea strategiilor pentru temperare asupra acelor active i structuri
care sunt mai important de protejat mpotriva unui incident de securitate. Acest proces trebuie s
aib n vedere potenialul pericol al pierderii de viei omeneti, semnificaia economic a
portului, valoarea simbolic i existena facilitilor guvernamentale.
15.6. Identificarea i evaluarea activelor i a infrastructurii trebuie folosite pentru a scoate n
eviden importana relativ de a fi protejate. Principala preocupare trebuie s fie evitarea morii
sau rnirii. De asemenea, este important de analizat dac facilitatea portuar, structura sau
facilitatea pot continua s funcioneze fr active i msura n care restabilirea rapid a unei
funcionri normale este posibil.
15.7. Activele i infrastructura care trebuie analizate ca fiind important de protejat pot include:
1 zonele de acces, intrrile, abordrile i zonele de ancorare, manevr i acostare;
2 instalaiile de marf, terminalele, zonele de depozitare i echipamentul de manipulare a
mrfii;
3 sistemele precum sistemele de distribuie electric, sistemele de radio i telecomunicaii i
sistemele i reelele de computere;
4 sistemele de management al traficului navelor n port i mijloacele de asigurare a navigaiei;
5 facilitile electrice, tubulatura de transfer a mrfii i alimentarea cu ap;
6 poduri, ci ferate i drumuri;
7 navele de servicii portuare, inclusiv pilotine, remorchere, alande, etc.
8 echipament i sisteme de securitate i supraveghere; i
9 apele din vecintatea facilitii portuare.

15.8. Identificarea clar a activelor i infrastructurii este esenial pentru evaluarea cerinelor
de securitate pentru facilitile portuare, ierarhizarea msurilor de protecie i deciziilor care
privesc alocarea de resurse pentru o mai bun protecie a facilitilor portuare. Procesul poate
implica consultan cu autoritile relevante legat de structuri din apropierea facilitii portuare
care ar putea cauza avarii n facilitate sau ar putea fi folosite n scopul cauzrii de avarii n
facilitate sau al observrii ilegale a facilitii sau pentru distragerea ateniei.
Identificarea posibilelor ameninri la adresa infrastructurii i activelor i probabilitatea
producerii acestora, n vederea stabilirii i ierarhizrii msurilor de securitate n funcie de
prioriti
15.9. Posibilele aciuni ce pot amenina securitatea activelor i infrastructurii i metodele prin
care sunt realizate aceste aciuni, trebuie identificate pentru a se evalua vulnerabilitatea unui
anumit activ sau localizarea unui incident de securitate i pentru a se stabili i ierarhiza cerinele,
n funcie de prioriti a cerinelor de securitate pentru a permite planificarea i alocarea
resurselor. Identificarea i evaluarea fiecrei poteniale aciuni i metodele acesteia trebuie s se
bazeze pe diveri factori, inclusiv pe evaluarea ameninrilor fcute de ageniile guvernamentale.
n identificarea i evaluarea ameninrilor, cei ce desfoar evaluarea nu trebuie s se bazeze pe
scenariile celor mai grave cazuri pentru a ndruma planificarea i alocarea resurselor.
15.10. ESFP trebuie s includ o evaluare ntreprins cu consultarea organizaiilor de securitate
naionale relevante pentru a stabili:
1 orice aspecte particulare ale facilitii portuare, inclusiv traficul de nave ce utilizeaz
facilitatea care este probabil s fie inta atacului;
2 consecinele probabile referitoare la pierderea vieii, avarierea proprietii, problemele
economice, inclusiv dezbinarea sistemelor de transport i un atac asupra facilitii portuare;
3 capacitatea i intenia celor care ar putea pregti un astfel de atac; i
4 tipul sau tipurile posibile de atac, producnd o evaluare general a gradului de risc pentru
care trebuie elaborate msuri de securitate.
15.11. ESFP trebuie s analizeze toate ameninrile posibile, care pot include urmtoarele
tipuri de incidente de securitate:
1 avarierea sau distrugerea facilitii portuare sau navei, de ex. prin dispozitive explozive,
incendiere, sabotaj sau vandalism;
2 deturnarea sau sechestrarea navei sau a persoanelor de la bord;
3 sustragerea mrfii, a echipamentului sau sistemelor eseniale de la nav sau a proviziilor
4 accesul neautorizat, inclusiv prezena transfugilor;

5 traficul de arme sau echipamente, inclusiv arme de distrugere n mas;

6 utilizarea navei pentru transportul celor ce intenioneaz s cauzeze un incident de securitate
i echipamentul lor;
7 utilizarea navei ca arm sau ca mijloc de a cauza avarierea sau distrugerea;
8 blocajul intrrilor n port, a ecluzelor, a abordrilor, etc.; i
9 atac nuclear, biologic i chimic.
15.12. Procesul trebuie s implice consultarea cu autoritile relevante n legtur cu structurile
din vecintatea facilitii portuare care pot cauza avarierea n facilitate sau pot fi folosite n
scopul cauzrii avarierii facilitii sau pentru observarea ilegal a facilitii sau pentru distragerea
ateniei. Identificarea, selectarea i ierarhizarea n funcie de prioriti a contramsurilor i a
schimbrilor procedurale i nivelul lor de eficacitate n reducerea vulnerabilitii.
15.13. Identificarea i ierarhizarea n funcie de prioriti a contramsurilor este menit s dea
certitudinea c sunt utilizate cele mai eficiente msuri de securitate pentru reducerea
vulnerabilitii unei faciliti portuare sau interfaa nav/port n cazul posibilelor ameninri.
15.14. Msurile de securitate trebuie selectate pe baza unor factori deoarece ei reduc
probabilitatea unui atac i msurile trebuie evaluate folosind informaii care includ:
1 inspeciile, cercetrile i auditurile privind securitatea;
2 consultarea cu proprietarii i operatorii de faciliti portuare i proprietarii/operatorii
structurilor adiacente dac este cazul;
3 informaii despre istoria incidentelor de securitate; i
4 operaiuni din cadrul facilitilor portuare.
Identificarea punctelor slabe
15.15. Identificarea punctelor slabe n structurile fizice, sistemele de protecie a personalului,
procese sau alte domenii care ar putea conduce la incidente de securitate poate fi utilizat pentru
stabilirea opiunilor de eliminare sau ameliorare a acestor puncte slabe. Spre exemplu, o analiz
ar putea scoate la iveal punctele slabe din sistemul de securitate al unei faciliti portuare sau
lipsa proteciei n cazul unor infrastructuri cheie cum ar fi alimentarea cu ap, poduri, etc. care
pot fi rezolvate prin intermediul msurilor fizice precum barierele permanente, alarmele,
echipamentul de supraveghere, etc.
15.16. Identificarea punctelor slabe trebuie s includ analiza:

1 accesului dinspre ap i dinspre rm la facilitatea portuar i navele ce ancoreaz la

facilitatea portuar;
2 integritii structurale a molurilor, facilitilor i a structurilor asociate;
3 msurilor i procedurilor de securitate existente, inclusiv sistemele de identificare;
4 msurilor i procedurilor de securitate existente legate de serviciile i utilitile portuare;
5 msurilor de protejare a echipamentului radio i de telecomunicaii, serviciilor i utilitilor
portuare, inclusiv sistemele i reelele de computere;
6 zonelor nvecinate care pot fi exploatate n timpul sau pentru un atac;
7 acordurilor existente cu companii private de securitate ce furnizeaz servicii de securitate de
pe ap sau de pe rm;
8 oricror politici conflictuale ntre msurile i procedurile de siguran i securitate;
9 oricror nsrcinri conflictuale privind securitatea i facilitatea portuar;
10 oricror presiuni i constrngeri a personalului;
11 oricror deficiene identificate n timpul antrenamentelor; i
12 oricror deficiene identificate n timpul operrii zilnice, n urma incidentelor sau alertelor,
raportarea preocuprilor privind securitatea, exerciiul msurilor de control, auditurilor, etc.
16 PLANUL DE SECURITATE A FACILITII PORTUARE
16.1. Pregtirea planului de securitate a facilitilor portuare (PSFP) reprezint
responsabilitatea persoanei desemnate cu securitatea facilitilor portuare (OSFP). n timp ce
OSFP nu trebuie n mod necesar s execute personal toate ndatoririle asociate cu postul,
responsabilitatea ultim pentru asigurarea c ele sunt desfurate corespunztor revine fiecrui
OSFP.
16.2. Coninutul fiecrui PSFP trebuie s varieze n funcie de circumstanele specifice ale
facilitii portuare sau ale facilitilor pe care le acoper. Evaluarea securitii facilitii portuare
(ESFP) va identifica aspectele particulare ale facilitii portuare, i riscurile poteniale de
securitate, care au dus la nevoia numirii unui OSFP i a pregtirii unui PSFP. Pregtirea unui
PSFP va necesita ca aceste aspecte, i alte analize locale sau naionale privind securitatea s fie
abordate n PSFP, iar msurile de securitate adecvate s fie stabilite pentru a minimaliza
probabilitatea unui atentat la securitate i consecinele riscurilor poteniale. Guvernele
contractante pot pregti consultan referitoare la elaborarea i coninutului PSFP.
16.3. Toate PSFP-urile trebuie:

1 s specifice organizaia de securitate a facilitii portuare;

2 legturile organizaiei cu alte autoriti relevante i sistemele necesare de comunicaii pentru
a permite operarea continu eficient a organizaiei i legturile ei cu alii, inclusiv cu navele din
port;
3 s specifice msurile de baz de securitate de gradul 1, att operaionale ct i fizice, care
vor fi aplicate;
4 s specifice msurile suplimentare de securitate care vor permite facilitii portuare s
avanseze fr ntrziere la gradul 2 de securitate, i, atunci cnd este necesar, la gradul 3 de
securitate;
5 s furnizeze revizuirea regulat sau audit al PSFP i amendarea sa ca rspuns la experiena
sau la circumstanele schimbtoare; i
6 procedurile de raportare ctre punctele de contact corespunztoare ale Guvernelor
Contractante.
16.4. Pregtirea unui PFPS eficient se va baza pe o evaluare amnunit a tuturor problemelor
legate de securitatea facilitilor portuare inclusiv, n mod special, pe o apreciere minuioas a
caracteristicilor fizice i operaionale ale fiecrei faciliti portuare.
16.5. Toate PSFP vor fi aprobate de ctre Guvernul Contractant n a crui zon sau jurisdicie
se afl facilitatea portuar. Guvernele contractante vor dezvolta proceduri de evaluare a eficienei
continue a fiecrui PSFP i pot cere amendarea PSFP naintea aprobrii sale iniiale sau ulterior
aprobrii acestuia. PSFP va cuprinde prevederi pentru pstrarea registrelor privind incidentele i
ameninrile de securitate, revizuirile, auditurile, instruirea, exerciiile i antrenamentele ca o
dovad a conformitii cu aceste cerine.
16.6. Msurile de securitate incluse n PSFP vor fi aplicate ntr-o perioad rezonabil de la
aprobarea PSFP, iar PSFP va indica momentul n care fiecare dintre aceste msuri va fi aplicat.
Dac exist posibilitatea unei ntrzieri n prevederea msurilor, aceasta va fi discutat cu
Guvernul contractant responsabil cu aprobarea PSFP i vor fi luate msuri provizorii alternative
satisfctoare care s asigure un grad de securitate echivalent i care s acopere perioada de
interimat.
16.7. Utilizarea armelor de foc la bord sau lng nave i n facilitile portuare poate prezenta
riscuri deosebite i semnificative aduse siguranei, n special n legtur cu anumite substane
periculoase i trebuie analizat foarte atent. n cazul n care un Guvern Contractant decide c este
necesar s foloseasc personal narmat n aceste zone, Guvernul Contractant trebuie s se asigure
c acest personal este corespunztor autorizat i instruit n utilizarea armelor i c este contient
de riscurile specifice aduse siguranei n acele zone. Dac un Guvern Contractant autorizeaz
utilizarea armelor de foc, trebuie s emit linii directoare specifice privind sigurana cu privire la

utilizarea acestora. PSFP trebuie s conin un ghid specific n aceast chestiune, n special cu
privire la aplicarea sa la nave ce transport mrfuri sau substane periculoase.
Organizarea i ndeplinirea ndatoririlor de securitate pentru facilitile portuare
16.8. n plus fa de ghidul dat n seciunea 16.3, PSFP trebuie s stabileasc urmtoarele n
legtur cu toate gradele de securitate:
1 rolul i structura organizaiei de securitate a facilitii portuare;
2 cerinele privind ndatoririle, responsabilitile i instruirea ntregului personal, al facilitilor
portuare, ce are responsabiliti de securitate i msurile de performan necesare care s permit
evaluarea eficacitii lor individuale;
3 legturile organizaiei de securitate a facilitii portuare cu alte autoriti naionale sau locale
cu responsabiliti de securitate;
4 sistemele de comunicare prevzute s permit comunicarea eficient i continu ntre
personalul de securitate al facilitilor portuare, navelor din port i, atunci cnd este adecvat, cu
autoritile naionale sau locale ce au responsabiliti de securitate
5 procedurile sau precauiunile necesare care s permit meninerea continuitii n orice
moment;
6 procedurile i practicile pentru protecia informaiei legate de securitate, pstrat pe suport
de hrtie sau n format electronic;
7 procedurile pentru a evalua eficiena continu a msurilor, procedurilor i echipamentului de
securitate, inclusiv identificarea i reacia la avarierea sau proasta funcionare a echipamentului;
8 procedurile pentru a permite prezentarea i evaluarea rapoartelor legate de posibilele atentate
la securitate sau de preocuprile privind securitatea.
9 procedurile legate de manipularea mrfii;
10 procedurile ce acoper furnizarea proviziilor;
11 procedurile de ntreinere i actualizare a nregistrrilor mrfurilor i substanelor
periculoase i a localizrii lor n facilitatea portuar.
12 mijloacele de alertare i obinere de servicii din partea patrulelor de la rm i a echipelor
de specialiti n cutare, inclusiv cutarea de bombe i cutri subacvatice;
13 procedurile pentru asistarea ofierilor nsrcinai cu securitatea navei n confirmarea
identitii celor ce cerceteaz la bordul navei atunci cnd li se cere; i

14 procedurile pentru facilitarea permisiei la rm a personalului navei sau a schimburilor de

echipaj, precum i accesul inspectorilor la nav, inclusiv reprezentani ai organizaiilor de munc
i bunstare a navigatorilor.
16.9. Finalul acestei seciuni privete n mod particular msurile de securitate ce pot fi luate la
fiecare grad de securitate ce acoper:
1 accesul la facilitile portuare;
2 zonele restricionate din cadrul facilitilor portuare;
3 manipularea mrfii;
4 livrarea proviziilor;
5 manipularea bagajului nensoit; i
6 monitorizarea securitii facilitilor portuare.
Accesul la facilitile portuare
16.10. PSFP trebuie s stabileasc msurile de securitate ce acoper toate modalitile de acces
la facilitile portuare identificate n ESFP.
16.11. Pentru fiecare dintre cele de mai sus PSFP va identifica locaiile adecvate unde vor fi
aplicate restricionri sau interdicii pentru fiecare grad de securitate. n cazul fiecrui grad de
securitate, PSFP va specifica tipul de restricie sau interdicie ce va fi aplicat i mijloacele de
punere n aplicare a acestora.
16.12. Fiecare PSFP trebuie s stabileasc pentru fiecare grad de securitate mijloacele de
identificare necesare pentru a permite accesul la facilitile portuare i pentru persoane de a
rmnere n cadrul lor fr ca prezena s le fie contestat; aceasta poate implica elaborarea unui
sistem adecvat de identificare, care s permit identificri permanente i temporare, respectiv
pentru personalul facilitii portuare i pentru inspectori. Orice sistem de identificare a facilitii
portuare trebuie, atunci cnd este posibil de executat, s fie coordonat cu cel ce se aplic navelor
care utilizeaz n mod regulat facilitatea portuar. Pasagerii trebuie s poat s-i dovedeasc
identitatea cu permise de bord, bilete, etc. dar nu trebuie s li se permit accesul n zonele
restricionate dac nu sunt supravegheai. PSFP trebuie s stabileasc prevederi pentru a se
asigura c sistemele de identificare sunt actualizate n mod regulat, iar abuzul de proceduri
trebuie s fie supus aciunii disciplinare.
16.13. Celor ce nu vor sau nu pot s-i dovedeasc identitatea i/sau s confirme scopul vizitei
lor cnd li se cere, trebuie s li se refuze accesul la facilitatea portuar, iar ncercarea lor de a
obine accesul trebuie raportat OSFP i autoritilor naionale sau locale cu responsabiliti de
securitate.

16.14. PSFP trebuie s identifice locaiile unde persoanele, bunurile personale i vehiculele
trebuie supuse verificrii. Astfel de locaii trebuie acoperite pentru a facilita operarea continu,
indiferent de condiiile meteorologice, n acord cu frecvena stabilit n PSFP. De ndat ce au
fost supuse percheziiei, persoanele, bunurile personale i vehiculele trebuie s se ndrepte direct
ctre zonele restricionate de ateptare, mbarcare sau de ncrcare a mainilor.
16.15. PSFP trebuie s stabileasc locaii separate pentru persoanele verificate i cele
neverificate i a bunurilor lor personale, i dac este posibil, i zone separate pentru
mbarcarea/debarcarea pasagerilor, a personalului navei i a bunurilor lor personale pentru a se
asigura c persoanele neverificate nu pot intra n contact cu persoanele verificate.
16.16. PSFP trebuie s stabileasc frecvena aplicrii oricror controale privind accesul n mod
special dac acestea se aplic aleatoriu sau ocazional.
Gradul 1 de securitate
16.17. Pentru gradul 1 de securitate PSFP trebuie s stabileasc puncte de control unde pot fi
aplicate urmtoarele msuri de securitate:
1 zonele restricionate care trebuie ngrdite sau unde trebuie aplicate bariere la un standard
care trebuie aprobat de Guvernul Contractant.
2 verificarea identitii tuturor persoanelor care ncearc s intre n facilitatea portuar n
legtur cu o nav, inclusiv pasagerii, personalul ce deservete nava, i inspectorii i confirmarea
motivelor lor prin verificarea, de exemplu, a instruciunilor de mbarcare, a biletelor de pasageri,
a permiselor de mbarcare, a ordinelor de lucru, etc.
3 verificarea vehiculelor folosite de cei ce ncearc s intre n facilitatea portuar n legtur
cu o nav;
4 verificarea identitii personalului facilitii portuare i a celor angajai n cadrul facilitii
portuare i a vehiculelor lor;
5 restricionarea accesului pentru a-i exclude pe cei ce nu sunt angajai de ctre facilitatea
portuar sau care nu lucreaz n cadrul ei, dac nu pot s-i dovedeasc identitatea.
6 efectuarea de percheziii ale persoanelor, ale bunurilor personale, ale vehiculelor i a
coninutului lor; i
7 identificarea oricror puncte de acces care nu sunt utilizate n mod regulat ce vor fi
permanent nchise sau blocate.
16.18. La gradul 1 de securitate, toi cei care intenioneaz s intre n facilitatea portuar
trebuie supui percheziiei. Frecvena unor astfel de percheziii, inclusiv percheziiile la
ntmplare, trebuie specificate n PSFP-ul aprobat, i trebuie aprobat n special de ctre Guvernul

Contractant. Dac nu exist motive clare de securitate pentru a proceda astfel, membrilor
personalului navei nu trebuie s li se cear s-i percheziioneze colegii sau bunurile personale.
Orice astfel de percheziie va fi efectuat ntr-o manier care ia n considerare n totalitate
drepturile omului privind individului i pstreaz demnitatea uman fundamental.
Gradul 2 de securitate
16.19. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msuri de securitate suplimentare
ce urmeaz s fie aplicate, care pot include:
1 desemnarea de personal adiional care s asigure paza punctelor de acces i a barierelor
perimetrelor de patrulare;
2 limitarea numrului punctelor de acces ctre facilitile portuare, identificarea acelora ce
trebuie nchise i mijloacele adecvate de securitate a acestora;
3 prevederea de mijloace care s mpiedice trecerea prin punctele de acces rmase, spre
exemplu bariere de securitate;
4 creterea frecvenei percheziiilor persoanelor, bunurilor personale i vehiculelor;
5 refuzul accesului vizitatorilor care nu pot furniza o justificare plauzibil pentru cererea de
acces la facilitile portuare.
6 utilizarea navelor de patrulare pentru a spori securitatea rmului.
Gradul 3 de securitate
16.20. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuar trebuie s respecte instruciunile emise de
cei ce combat incidentul de securitate sau ameninarea n legtur cu acesta. PSFP trebuie s
detalieze msurile de securitate care pot fi luate de ctre facilitatea portuar, n strns cooperare
cu cei responsabili i cu navele din facilitatea portuar, care pot include:
1 suspendarea accesului n totalitate, sau n parte, la facilitatea portuar;
2 acordarea accesului numai celor responsabili cu incidentul de securitate sau cu ameninarea
n legtura cu acesta;
3 suspendarea deplasrii pietonilor i a vehiculelor n facilitatea portuar, n totalitate sau
parial;
4 intensificarea patrulelor de securitate n facilitatea portuar dac este cazul;
5 suspendarea operaiunilor portuare n facilitatea portuar, n totalitate sau parial;
6 direcionarea micrilor navei n legtur n facilitatea portuar, n totalitate sau parial; i

7 evacuarea facilitii portuare n totalitate sau parial.

Zonele restricionate n cadrul facilitii portuare
16.21. PSFP trebuie s identifice zonele restricionate ce vor fi stabilite n cadrul facilitilor
portuare, va specifica mrimea lor, timpii de aplicare, msurile de securitate ce vor fi luate pentru
controlul accesului ctre acestea i acele msuri ce vor fi luate pentru controlul activitilor din
cadrul acestora. Acesta va include, n circumstanele corespunztoare, msuri pentru a se asigura
c zonele restricionate temporar sunt securizate att nainte ct i dup ce zona a fost stabilit.
Scopul zonelor restricionate este acela de a:
1 proteja pasagerii, echipajul i personalul ce deservete facilitile portuare i vizitatorii,
inclusiv aceia care se afl n vizit n legtur cu o nav;
2 proteja facilitatea portuar;
3 proteja navele care utilizeaz i deservesc facilitatea portuar;
4 proteja locurile cu probleme de securitate i zonele din cadrul facilitii portuare;
5 proteja echipamentul i sistemele de securitate i supraveghere; i
6 proteja marfa i proviziile mpotriva sustragerii.
16.22. PSFP trebuie s asigure c toate zonele restricionate au msuri de securitate clar
stabilite pentru a controla:
1 accesul persoanelor;
2 intrarea, parcarea, ncrcarea i descrcarea vehiculelor;
3 manevrarea i depozitarea mrfurilor i proviziilor navei; i
4 bunurile i bagajele personale nesupravegheate.
16.23. PSFP va prevedea c toate zonele restricionate vor fi clar marcate indicndu-se astfel
faptul c accesul la aceste zone este restricionat i c prezena neautorizat n cadrul zonei
constituie un atentat la securitate.
16.24. Atunci cnd sunt instalate dispozitive de detectare automat a intruziunii, acestea vor
alerta un centru de control care poate rspunde prin declanarea unei alarme.
16.25. Zonele restricionate pot include:
1 zonele de uscat i de ap imediat adiacente navei;

2 zonele de mbarcare i debarcare, zonele unde se afl pasagerii sau echipajul, inclusiv
punctele de percheziie;
3 zonele n care se desfoar ncrcarea, descrcarea sau depozitarea mrfurilor i proviziilor
navei;
4 locurile unde este pstrat informaia privind securitatea, inclusiv documentele mrfii;
5 zonele unde sunt pstrate mrfuri i substane periculoase;
6 camerele de control a sistemului de management al traficului, mijloacele de navigaie i
cldirile de control n port, inclusiv camerele de control de securitate i supraveghere;
7 zonele unde este depozitat sau localizat echipamentul de securitate i supraveghere;
8 faciliti eseniale electrice, de radio i telecomunicaii pe ap i alte utiliti;
9 alte locaii n facilitatea portuar unde trebuie restricionat accesul navelor, vehiculelor i
persoanelor;
16.26. Msurile de securitate pot fi extinse, cu acordul autoritilor relevante, la restricionri
ale accesului neautorizat la structuri de unde facilitatea portuar poate fi observat.
Gradul 1 de securitate
16.27. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msuri de securitate ce urmeaz s
fie aplicate zonelor restricionate, care pot include:
1 asigurarea barierelor permanente sau temporare pentru mprejmuirea zonei restricionate al
crui standard trebuie acceptat de Guvernul Contractant;
2 asigurarea punctelor de control unde accesul poate fi controlat de ctre personalul de
securitate atunci cnd acestea sunt operaionale i care pot fi efectiv blocate sau barate atunci
cnd nu se afl n uz.
3 furnizarea de legitimaii care trebuie artate pentru a servi la identificarea persoanelor
ndreptite s se afle n zonele restricionate;
4 marcarea clar a vehiculelor crora li se permite accesul n zonele restricionate;
5 asigurarea patrulelor i pazei;
6 furnizarea de dispozitive automate de detectare a intruziunii sau de echipamente sau sisteme
de supraveghere pentru a detecta accesul neautorizat n sau micarea n cadrul zonelor
restricionate; i
7 controlul micrii navelor n apropierea navelor ce utilizeaz facilitatea portuar.

Gradul 2 de securitate
16.28. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc sporirea frecvenei i intensitii
monitorizrii i controlul accesului ctre zonele restricionate. PSFP trebuie s stabileasc
msurile de securitate suplimentare care pot include:
1 sporirea eficienei barierelor sau ngrdirilor care delimiteaz zonele restricionate, inclusiv
utilizarea patrulelor sau a sistemelor automate de detectare a intruziunii;
2 reducerea numrului punctelor de acces la zonele restricionate i sporirea controlului aplicat
celorlalte ci de acces;
3 restricionri ale parcrii de lng navele aflate n dan;
4 accesul restricionat suplimentar la zonele restricionate i micrile i depozitarea n cadrul
lor;
5 utilizarea continu a echipamentului de supraveghere de nregistrare i monitorizare;
6 sporirea numrului i frecvenei patrulelor inclusiv a patrulelor de la rm ntreprinse la
limita zonelor restricionate i n cadrul acestor zone;
7 stabilirea i restricionarea accesului la zonele adiacente zonelor restricionate; i
8 impunerea restriciei de acces a ambarcaiunilor neautorizate n apele adiacente navelor ce
utilizeaz faciliti portuare.

Gradul 3 de securitate
16.29. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuar trebuie s respecte instruciunile emise de
cei ce combat incidentul de securitate sau cu ameninarea n legtur cu acesta. PSFP trebuie s
detalieze msurile de securitate ce pot fi luate de facilitatea portuar, n strns cooperare cu cei
responsabili i cu navele aflate n facilitatea portuar, care pot include:
1 stabilirea de zone restricionate suplimentare n cadrul facilitii portuare n vecintatea
incidentului de securitate, sau a locului considerat ca reprezentnd o ameninare la securitate, la
care accesul este refuzat; i
2 pregtirea inspectrii zonelor restricionate ca parte a inspectrii facilitii portuare n
totalitate sau parial.
Manipularea mrfii

16.30. Msurile de securitate privitoare la manipularea mrfii trebuie:

1 prevenirea sustragerii, i
2 prevenirea acceptrii i depozitrii n interiorul facilitilor portuare a mrfurilor care nu se
vor transporta.
16.31. Msurile de securitate trebuie s includ proceduri de control al inventarului la punctele
de acces la facilitile portuare. Odat ajunse n interiorul facilitilor portuare mrfurile trebuie
s aib capacitatea de a fi identificate ca fiind verificate i acceptate pentru ncrcarea pe nav
sau pentru depozitarea temporar n zona restricionat n timp ce ateapt ncrcarea. Poate fi
oportun restricionarea intrrii mrfii n facilitatea portuar care nu are o dat confirmat de
ncrcare.
Gradul 1 de securitate
16.32. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz
s fie aplicate n timpul manipulrii mrfii, care pot include:
1 verificarea de rutin a mrfii, unitile de transport a mrfii i zonele de stocare a mrfii n
cadrul facilitii portuare nainte i n timpul operaiunilor de manipulare a mrfii;
2 verificri pentru a se asigura c marfa care intr n cadrul facilitii portuare este aceeai ca
n nota de livrare sau n documentaia echivalent mrfii;
3 inspeciile vehiculelor; i
4 verificarea sigiliilor i a altor metode folosite pentru a preveni sustragerea la intrarea n
facilitatea portuar i la depozitarea n facilitatea portuar.
16.33. Verificarea mrfii se poate realiza prin urmtoarele mijloace:
1 examinare vizual i fizic; i
2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a cinilor.
16.34. Dac exist deplasri regulate sau repetate ale mrfii, persoana desemnat cu securitatea
companiei (OSC) sau Persoana desemnat cu securitatea navei (OSN), pot, n consultare cu
facilitatea portuar, s cad de acord asupra unor msuri cu ncrctorii i ali responsabili cu o
astfel de marf, acoperind verificarea off-site, sigilarea, programarea, documentaia aferent, etc.
Astfel de msuri trebuie comunicate i agreate de OSFP implicat.
Gradul 2 de securitate
16.35. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msuri suplimentare de securitate
ce urmeaz s fie aplicate n timpul manipulrii mrfii pentru a spori controlul, care pot include:

1 verificarea detaliat a mrfii, a unitilor de transport a mrfii i zonele de depozitare a

mrfii n cadrul facilitii portuare;
2 verificri intensificate, dac este cazul, pentru a se asigura c numai marfa nsoit de
documente intr n facilitatea portuar, este depozitat temporar i apoi ncrcat pe nav;
3 inspecii intensificate ale vehiculelor; i
4 frecvena crescut i detaliat n verificarea sigiliilor i a altor metode folosite pentru a
preveni sustragerea.
16.36. Verificarea detaliat a mrfii poate fi realizat prin unele sau toate mijloacele urmtoare:
1 creterea frecvenei i verificarea detaliat a mrfii, a unitilor de transport a mrfii i a
zonelor de depozitare a mrfii n cadrul facilitii portuare (examinare vizual i fizic)
2 sporirea frecvenei utilizrii echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice
sau a cinilor; i
3 coordonarea msurilor sporite de securitate cu ncrctorul sau alt parte responsabil n plus
fa de acordul i procedurile stabilite.
Gradul 3 de securitate
16.37. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuar trebuie s respecte instruciunile emise de
cei care combat incidentul de securitate sau ameninarea n legtur cu acesta. PSFP trebuie s
detalieze msurile de securitate ce pot fi luate de facilitatea portuar, n strns cooperare cu cei
responsabili i cu navele aflate n facilitatea portuar, care pot include:
1 restricionarea sau suspendarea micrilor sau operaiunilor mrfii, n facilitatea portuar sau
pe anumite nave, n totalitate sau parial; i
2 verificarea inventarului mrfurilor i a substanelor periculoase din facilitatea portuar i
localizarea lor.
Livrarea proviziilor la nav
16.38. Msurile de securitate privitoare la livrarea proviziilor la nav trebuie:
1 s asigure verificarea proviziilor la nav i integritatea pachetelor;
2 s mpiedice ca bunurile navei s fie acceptate fr inspecie;
3 s mpiedice sustragerea;
4 s mpiedice ca proviziile navei s fie acceptate dac nu au fost comandate;

5 s asigure inspectarea vehiculelor de livrare; i

6 s asigure escortarea vehiculelor de livrare n cadrul facilitii portuare.
16.39. Pentru navele care folosesc regulat facilitatea portuar, poate fi oportun s se stabileasc
proceduri ce implic nava, furnizorii i facilitatea portuar acoperind notificarea i sincronizarea
livrrilor i a documentelor. ntotdeauna trebuie s existe un mod de confirmare c proviziile
prezentate pentru livrare sunt nsoite de dovezi c au fost ordonate de nav.
Gradul 1 de securitate
16.40. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz
s fie aplicate controlului livrrii proviziilor la nav, care pot include:
1 verificarea proviziilor la nav;
2 notificarea n avans n privina compoziiei ncrcturii, detalii privind oferul i nregistrarea
vehiculului;
3 verificarea vehiculului de livrare.
16.41. Verificarea proviziilor navei se poate realiza prin unele din sau toate mijloacele
urmtoare:
1 examinare vizual i fizic; i
2 utilizarea echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a cinilor.
Gradul 2 de securitate
16.42. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msurile suplimentare de
securitate ce urmeaz s fie aplicate pentru a spori controlul livrrii proviziilor la nav, care pot
include:
1 verificarea detaliat a proviziilor navei;
2 inspecii detaliate ale vehiculelor de livrare;
3 coordonarea cu echipajul navei pentru a verifica ordinul mpotriva notei de livrare nainte de
intrarea n facilitatea portuar; i
4 escortarea vehiculului de livrare n cadrul facilitii portuare.
16.43. Verificarea detaliat a proviziilor navei se poate realiza prin unele din sau toate
mijloacele urmtoare:
1 creterea frecvenei i detalierea inspeciilor vehiculelor de livrare;

2 utilizarea sporit a echipamentului de scanare/detectare, a dispozitivelor mecanice sau a

cinilor; i
3 restricionarea sau interzicerea intrrii proviziilor care nu vor iei din facilitatea portuar
ntr-o perioad specificat.
Gradul 3 de securitate
16.44. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuar trebuie s respecte instruciunilor emise de
cei care combat incidentul de securitate sau ameninarea n legtur cu acesta. PSFP trebuie s
detalieze msurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuar, n strns cooperare cu
cei responsabili i navele aflate n facilitile portuare care pot include pregtirea pentru
restricionare sau suspendare a livrrii proviziilor n facilitatea portuar n totalitate sau parial.
Manipularea bagajului nensoit
16.45. PSFP trebuie s stabileasc msurile de securitate ce urmeaz s fie aplicate pentru a se
asigura c bagajul nensoit (adic, orice bagaj, inclusiv bunurile personale, care nu sunt la
pasager sau la un membru al echipajului la punctul de inspectare sau percheziie) este identificat
i supus scanrii adecvate, inclusiv percheziia, nainte de a i se permite accesul n facilitatea
portuar, i, n funcie de msurile de depozitare, nainte de a fi transferat ntre facilitatea
portuar i nav. Nu se prevede ca astfel de bagaj s fie supus scanrii att de facilitatea portuar,
ct i de nav, i n cazul n care ambele sunt corespunztor echipate, responsabilitatea inspeciei
cu raze X va reveni facilitii portuare. Strnsa cooperare cu nava este esenial, i trebuie luate
msuri pentru a se asigura c bagajul nensoit este manipulat n siguran dup scanare.
Gradul 1 de securitate
16.46. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msuri de securitate ce urmeaz s
fie aplicate la manipularea bagajului nensoit pentru a se asigura c bagajul nensoit este scanat
sau percheziionat pn la 100% sau inclusiv, ceea ce poate include inspectarea cu raze X.
Gradul 2 de securitate
16.47. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msuri de securitate suplimentare
ce urmeaz s fie aplicate la manipularea bagajului nensoit care poate include scanarea 100%
cu raze X a tuturor bagajelor nensoite.
Gradul 3 de securitate
16.48. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuar trebuie s respecte instruciunilor emise de
cei care combat incidentul de securitate sau ameninarea n legtur cu acesta. PSFP trebuie s
detalieze msurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuar, n strns cooperare cu
cei responsabili i navele aflate n facilitile portuare care pot include:

1 supunerea unui astfel de bagaj unei scanri mai atente, de exemplu celei cu raze X din cel
puin dou unghiuri diferite;
2 pregtiri pentru restricionarea sau suspendarea manipulrii bagajului nensoit; i
3 refuzul de a accepta bagaj nensoit n facilitatea portuar.
Monitorizarea securitii facilitii portuare
16.49. Organizaia nsrcinat cu securitatea facilitii portuare trebuie s aib capacitatea de a
monitoriza facilitile portuare i mprejurimile, pe ap i pe uscat, n orice moment, inclusiv
noaptea i n perioadele cu vizibilitate redus, zonele restricionate din cadrul facilitii portuare,
navele aflate n facilitatea portuar i zonele din jurul navelor. O astfel de monitorizare poate
include utilizarea:
1 iluminrii;
2 pazei, inclusiv paza pedestr, patrule motorizate pe uscat i ap;
3 dispozitivelor automate de detectare a intruziunilor i echipament de supraveghere.
16.50. Atunci cnd sunt utilizate, dispozitivele automate de detectare a intruziunilor trebuie s
activeze o alarm sonor i/sau vizibil dintr-un loc permanent monitorizat i deservit.
16.51. PSFP trebuie s stabileasc procedurile i echipamentul necesar la fiecare grad de
securitate i msurile care s se asigure c echipamentul de monitorizare este capabil s
funcioneze continuu, lund n considerare i posibilele efecte ale condiiilor meteo sau ale
ntreruperilor alimentrii cu energie electric.
Gradul 1 de securitate
16.52. La gradul 1 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msuri de securitate ce urmeaz s
fie aplicate, care pot fi o combinaie ntre iluminat, paz i echipament de supraveghere pentru a
permite personalului responsabil cu securitatea facilitii portuare s:
1 observe ntreaga suprafa a facilitii portuare, inclusiv accesul de la rm;
2 observe punctele de acces, barierele i zonele restricionate, i
3 permit personalului responsabil cu securitatea facilitii portuare s monitorizeze zonele i
deplasrile adiacente navelor ce utilizeaz facilitatea portuar, inclusiv iluminarea mai puternic
asigurat de nava nsi.
Gradul 2 de securitate

16.53. La gradul 2 de securitate, PSFP trebuie s stabileasc msuri suplimentare de securitate

ce urmeaz s fie aplicate pentru a spori capacitatea de monitorizare i supraveghere, care poate
include:
1 mrirea intensitii i a zonei de acoperire a iluminrii i a echipamentului de supraveghere,
inclusiv prin asigurarea de iluminare suplimentar i supraveghere;
2 sporirea frecvenei patrulelor pedestre i motorizate pe ap; i
3 desemnarea de personal de securitate suplimentar pentru monitorizare i patrulare.
Gradul 3 de securitate
16.54. La gradul 3 de securitate, facilitatea portuar trebuie s respecte instruciunilor emise de
cei care combat incidentul de securitate sau ameninarea n legtur cu acesta. PSFP trebuie s
detalieze msurile de securitate care pot fi luate de facilitatea portuar, n strns cooperare cu
cei responsabili i cu navele aflate n facilitile portuare care pot include:
1 pornirea ntregului sistem de iluminare sau iluminarea vecintii facilitii portuare;
2 pornirea ntregului sistem de supraveghere capabil s nregistreze activitile din cadrul sau
din apropierea facilitii portuare; i
3 maximizarea perioadei de timp n care un astfel de echipament de supraveghere poate
nregistra.
Grade deosebite de securitate
16.55. PSFP trebuie s stabileasc detalii ale procedurilor i msurilor de securitate pe care le
poate adopta facilitatea portuar dac aceasta este la un grad mai sczut de securitate dect cel
care se aplic unei nave.
Activiti ce nu sunt acoperite de Cod
16.56. PSFP trebuie s stabileasc detalii ale procedurilor i msurilor de securitate pe care
facilitatea portuar trebuie s le aplice atunci cnd:
1 efectueaz interfa cu o nav care a fost ntr-un port al unui Stat care nu este Guvern
Contractant;
2 efectueaz interfaa cu o nav la care acest Cod nu se aplic; i
3 efectueaz interfaa cu platforme fixe sau plutitoare sau uniti de forare marin.
Declaraiile de securitate

16.57. PSFP trebuie s stabileasc procedurile ce trebuie urmate, cnd la instruciunile

Guvernului Contractant, OSFP cere o Declaraie de Securitate sau cnd o DdS este cerut de o
nav.
Audit, revizuire i amendament
16.58. PSFP trebuie s stabileasc modul cum OSFP intenioneaz s auditeze eficiena
continu a PSFP i procedura ce trebuie urmat pentru a revizui, actualiza sau amenda PSFP.
16.59. PSFP trebuie s fie revizuit cnd dispune OSFP. n plus, trebuie revizuit:
1 dac ESFP n legtur cu facilitatea portuar este schimbat;
2 dac un audit independent al PSFP sau testul Guvernul Contractant la care acesta supune
organizaia nsrcinat cu securitatea facilitii portuare identific eecuri n organizare sau pune
sub semnul ntrebrii relevana continu a elementului semnificativ al PSFP-ului aprobat;
3 urmrirea incidentelor de securitate sau ameninrile n legtur cu acesta implicnd
facilitatea portuar; i
4 urmrirea schimbrilor n ceea ce privete proprietatea sau controlul operaional al facilitii
portuare.
16.60. OSFP poate recomanda amendamente corespunztoare la planul aprobat ca urmare a
oricrei revizuiri a planului. Amendamentele la PSFP n legtura cu:
1 schimbrile propuse care pot schimba n mod fundamental abordarea adoptat pentru
meninerea securitii facilitii portuare; i
2 ndeprtarea, schimbarea sau nlocuirea barierelor permanente, a echipamentului i
sistemelor de securitate i supraveghere, etc. considerate n trecut eseniale n meninerea
securitii facilitii portuare;
trebuie naintate Guvernului Contractant care a aprobat de PSFP-ul original spre analiz i
aprobare. O astfel de aprobare poate fi dat de, sau n numele Guvernului Contractant, cu sau
fr amendamentele la schimbrile propuse. La aprobarea PSFP, Guvernul Contractant trebuie s
indice ce schimbri procedurale sau fizice trebuie s fie naintate pentru aprobare.
Aprobarea planurilor de securitate a facilitii portuare
16.61. PSFP-urile trebuie s fie aprobate de Guvernul Contractant relevant care trebuie s
stabileasc proceduri corespunztoare pentru:
1 naintarea PSFP-urilor;
2 analiza PSFP-urilor;

3 aprobarea PSFP-urilor, cu sau fr amendamente;

4 analizarea amendamentelor naintate dup aprobare; i
5 proceduri pentru inspectarea sau auditarea relevanei continue a PSFP aprobat.
La toate stadiile, trebuie luate msuri pentru a se asigura c, coninutul PSFP rmne
confidenial.
Declaraia de conformitate a unei faciliti portuare
16.62. Guvernul Contractant n al crui teritoriu se afl facilitatea portuar poate emite o
declaraie corespunztoare de conformitate a unei faciliti portuare (DCFP) care s indice:
1 facilitatea portuar;
2 c facilitatea portuar respect prevederile capitolului XI-2 i partea A din Cod;
3 perioada de valabilitate a DCFP care trebuie specificat de Guvernele Contractante, dar care
nu trebuie s depeasc 5 ani; i
4 msurile ulterioare de verificare stabilite de Guvernul Contractant i o confirmare cnd
acestea sunt executate.
16.63. Declaraia de conformitate a facilitii portuare trebuie s fie n forma stabilit n
apendicele la aceast parte a Codului. Dac limba folosit nu este spaniola, franceza sau engleza,
Guvernul Contractant, dac consider oportun, poate include i o traducere ntr-una din aceste
limbi.
17 PERSOANA DESEMNAT CU SECURITATEA FACILITII PORTUARE
17.1. n cazurile excepionale, n care persoana desemnat cu securitatea navei are ntrebri
privind validitatea documentelor de identificare ai celor care ncearc s se mbarce n scopuri
oficiale, persoana desemnat cu facilitatea portuar trebuie s asiste.
17.2. Persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare nu trebuie s fie responsabil pentru
confirmarea de rutin a identitii celor care ncearc s se mbarce.
n plus, alte ghiduri relevante sunt oferite n seciunile 15, 16 i 18.
18 INSTRUIREA, ANTRENAMENTELE I EXERCIIILE PRIVIND
SECURITATEA FACILITII PORTUARE
Instruirea
18.1. Persoana desemnat cu securitatea facilitii portuare va avea cunotine despre i va fi
instruit n cteva sau n toate din urmtoarele, dup caz:

1 administrarea securitii;
2 conveniile, codurile i recomandrile internaionale relevante;
3 legislaia i reglementrile relevante ale Guvernului;
4 responsabilitile i funciile altor organizaii de securitate;
5 metodologia evalurii securitii facilitii portuare;
6 metodele de cercetare i inspectare ale navei i facilitii portuare;
7 operaiunile i condiiile navei i portului;
8 msurile de securitate a navei i a facilitii portuare;
9 pregtirea de urgen i rspunsul, precum i planul de contingen;
10 tehnicile de instruire pentru antrenamentul i instruirea privind securitatea, inclusiv msurile
i procedurile de securitate;
11 utilizarea informaiei sensibile legate de securitate i comunicaiile n legtur cu
securitatea;
12 cunoaterea ameninrilor curente de securitate i a tipurilor acestora;
13 recunoaterea i detectarea armelor, a substanelor i dispozitivelor periculoase;
14 recunoaterea, pe o baz nediscriminatorie, a caracteristicilor i modelelor comportamentale
ale persoanelor care pot amenina securitatea;
15 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate;
16 echipamentul i sistemele de securitate, i limitrile lor operaionale;
17 metodele de conducere a auditurilor, inspeciilor, controlului i monitorizrii;
18 metodele cercetrilor fizice i ale inspeciilor non-intruzive;
19 antrenamentele i exerciiile privind securitatea, inclusiv cele cu navele; i
20 evaluarea antrenamentelor i exerciiilor.
18.2. Personalul facilitii portuare ce are ndatoriri specifice legate de securitate va avea
cunotine despre i vor fi instruii n cteva sau n toate din urmtoarele, dup caz:
1 cunoaterea ameninrilor curente de securitate i a tipurilor acestora;
2 recunoaterea i detectarea armelor, a substanelor i dispozitivelor periculoase;

3 recunoaterea caracteristicilor i modelelor comportamentale ale persoanelor care pot

amenina securitatea;
4 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate;
5 managementul mulimii i tehnicile de control;
6 comunicaiile legate de securitate;
7 operaiunile echipamentului i sistemelor de securitate;
8 testarea, calibrarea i ntreinerea echipamentului i sistemelor de securitate;
9 tehnicile de inspectare, control i monitorizare; i
10 metodele de percheziie fizic a persoanelor, a lucrurilor personale, a bagajelor, mrfii i a
proviziilor navei;
18.3. Toi ceilali membri ai personalului facilitii portuare trebuie s cunoasc i s fie
familiarizai cu prevederile relevante ale PSFP, n cteva sau n toate din urmtoarele, dup caz:
1 nelesul i cerinele importante ale diferitelor grade de securitate;
2 recunoaterea i detectarea armelor, a substanelor i dispozitivelor periculoase;
3 recunoaterea caracteristicilor i modelelor comportamentale ale persoanelor care pot
amenina securitatea; i
4 tehnicile folosite pentru a zdrnici msurile de securitate.
Antrenamentele i exerciiile
18.4. Obiectivul antrenamentelor i exerciiilor este s se asigure c personalul facilitii
portuare are competena n toate sarcinile atribuite de securitate, la toate gradele de securitate, i
s identifice orice deficiene legate de securitate care trebuie abordate.
18.5. Pentru a asigura implementarea eficient a prevederilor planului de securitate al facilitii
portuare, antrenamentele trebuie fcute cel puin o dat la trei luni, dac circumstanele specifice
nu dicteaz altfel. Antrenamentele trebuie s testeze elementele individuale ale planului, precum
ameninrile legate de securitate enumerate n paragraful 15.11
18.6. Tipuri variate de exerciii care pot include participarea ofierilor nsrcinai cu securitatea
facilitii portuare, n cooperare cu autoritile relevante ale Guvernelor Contractante, ofierii
nsrcinai cu securitatea companiei, sau ofierii nsrcinai cu securitatea navei, dac sunt
disponibili, trebuie desfurate cel puin o dat ntr-un an calendaristic, cu o perioad nu mai
mare de 18 luni ntre exerciii. Cererile pentru participarea ofierilor nsrcinai cu securitatea

companiei sau a ofierilor nsrcinai cu securitatea navei n exerciiile comune trebuie fcute
avnd n vedere securitatea i implicaiile muncii pentru nav. Aceste exerciii trebuie s testeze
comunicaiile, coordonarea, disponibilitatea resurselor i reacia. Aceste exerciii pot fi:
1 la scar complet sau pe viu;
2 simulare la masa de lucru sau seminar; sau
3 combinate cu alte exerciii precum reacia n caz de avarie sau alte exerciii ale autoritii
statului portului.
19 VERIFICAREA I CERTIFICAREA NAVELOR
APENDICE LA PARTEA B
APENDICELE 1
Forma Declaraiei de Securitate ntre nav i facilitatea portuar8)
8

) Aceast form a Declaraiei de Securitate este pentru utilizarea ntre o nav i o instalaie
portuar. Dac Declaraia de Securitate trebuie s acopere dou nave, acest model trebuie
modificat n mod corespunztor
DECLARAIA DE SECURITATE

Numele navei

Portul de nregistrare

Numrul IMO

Numele facilitii portuare

Aceast Declaraie de Securitate este valabil de la ......... pn la .........

pentru urmtoarele activiti ..................................................
(lista activitilor cu detalii relevante)
la urmtoarele grade de securitate

Gradele de securitate pentru nav

Gradele de securitate pentru facilitatea

portuar
Facilitatea portuar i nava cad de comun acord n privina urmtoarelor grade
de securitate i responsabiliti pentru a asigura conformitatea cu cerinele
Prii A din Codul Internaional pentru Securitatea Navelor i a Facilitilor
Portuare.


Adugarea iniialelor OSN i OSFP n
aceste coloane indic c activitatea
se va face n conformitate cu planul
relevant aprobat, de ctre

Activitatea
Facilitatea portuar Nava

Asigurarea executrii tuturor sarcinilor

legate de securitate

Monitorizarea zonelor restricionate

pentru a se asigura c numai personalul

autorizat are acces

Controlarea accesului n facilitatea

portuar

Controlul accesului la nav

Monitorizarea facilitii portuare,

inclusiv a zonelor de acostare i a

zonelor din jurul navei

Monitorizarea navei, inclusiv a zonelor

de acostare i a zonelor din jurul navei

Manipularea mrfii

Livrarea proviziilor la nav

Manipularea bagajului nensoit

Controlul mbarcrii persoanelor i a

proviziilor lor personale

Asigurarea c, comunicaiile privind

securitatea sunt disponibile ntre nav

i facilitatea portuar

Semnatarii acestui acord certific, c msurile de securitate i msurile att

pentru facilitatea portuar ct i pentru nav n timpul activitilor specifice
ndeplinesc prevederile capitolului XI-2 i Partea A din acest Cod care vor fi
implementate n conformitate cu prevederile deja stipulate n planul aprobat sau
msurile specifice agreate sau stabilite n anexa ataat.
Data ................................... la ....................................

Semnat pentru i n numele

Facilitii portuare
navei

(Semntura Ofierului nsrcinat cu Securitatea Facilitii Portuare)

(Semntura Comandantului sau Ofierului nsrcinat cu Securitatea Navei)

Numele i funcia persoanei semnatare

Nume:
Nume:

Funcie:
Funcie:

Detalii privind contactarea

(trebuie completate corespunztor)

(indic numerele de telefon sau canalele radio sau frecvenele ce

trebuie folosite)

Pentru facilitatea portuar

pentru nav

Facilitatea portuar
Comandant
Ofierul nsrcinat cu
Ofierul nsrcinat cu

securitatea facilitii portuare

securitatea navei

Compania
Ofierul nsrcinat cu Securitatea Companiei
APENDICE 2
Forma de Declaraie de Conformitate a unei Faciliti Portuare
DECLARAIE DE CONFORMITATE A UNEI FACILITI PORTUARE
(Sigiliu oficial)
Numrul declaraiei
Emis conform prevederilor Prii B a

(Stat)

CODULUI INTERNAIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR I

FACILITILOR PORTUARE (CODUL ISPS)
Guvernul
_______________________________________________________________________
(numele Statului)
Numele facilitii portuare: ...................................................
Adresa facilitii portuare ....................................................
PRIN ACEASTA AUTENTIFIC faptul c respectarea de ctre facilitatea portuar
prevederile capitolului XI-2 i Partea A din Codul internaional pentru
securitatea navelor i a facilitilor portuare (Codul ISPS) a fost verificat
i c aceast facilitate portuar opereaz n conformitate cu Planul de
securitate al facilitii portuare aprobat. Acest plan a fost aprobat pentru
urmtoarele <specificai tipurile de operaiuni, tipurile de nav sau de
activiti i alte informaii relevante> (tergei, n funcie de caz):
Nav de pasageri
Nav de pasageri de mare vitez
Nav de mrfuri generale de mare vitez
Vrachier
Petrolier
Tanc chimic
Tanc transportor de gaze lichefiate
Uniti de forare mobile de larg
Nave de marf general altele dect cele de mai sus
Aceast Declaraie de conformitate valabil pn la ..................... supus
verificrilor (aa cum se indic n pagina urmtoare)
Eliberat la ...................................................................
(locul eliberrii declaraiei)
Data eliberrii ................................................................
(Semntura persoanei corespunztor autorizate
ce elibereaz acest document)

(Sigiliu sau tampila autoritii emitente, n funcie de caz)

ATESTATUL VERIFICRILOR
Guvernul <introducei numele Statului> a stabilit c valabilitatea acestei
Declaraii de conformitate este supus <introducei detalii relevante ale
verificrilor (de ex. obligatorii anuale sau neprogramate)>
PRIN ACEASTA SE AUTENTIFIC c, n timpul verificrii desfurate n
conformitate cu paragraful B/16.62.4 al Codului ISPS, s-a constatat c
facilitatea portuar respect prevederile relevante ale capitolului XI-2 ale
Conveniei i Partea A din Codul ISPS.
VERIFICAREA 1
Semntura: .......................................................
(Semntura oficialitii autorizate)
Locul: .......................................................
Data:
.......................................................
VERIFICAREA 2
Semntura: .......................................................
(Semntura oficialitii autorizate)
Locul: .......................................................
Data:
.......................................................
VERIFICAREA 3
Semntura: .......................................................
(Semntura oficialitii autorizate)
Locul: .......................................................
Data:
.......................................................
VERIFICAREA 4
Semntura: .......................................................
(Semntura oficialitii autorizate)
Locul: .......................................................
Data:
.......................................................
ORGANIZATIA
MARITIMA
INTERNATIONALA
IMO
CONFERINTA
GUVERNELOR
CONTRACTANTE
LA
CONVENTIA
SOLAS/CONF.5/32
INTERNATIONALA PRIVIND 12 Decembrie 2002 OCROTIREA VIETII UMANE PE
MARE, 1974
Punctul 6 pe ordinea de zi-ANALIZA SI ADOPTAREA AMENDAMENTELOR LA
CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND OCROTIREA VIETII UMANE PE
MARE, 1974
Rezolutia 1 a Conferintei si amendamentele in legatura cu Conventia SOLAS 1974
Adoptate de Conferinta
ANEXA LA REZOLUTIA 1 A CONFERINTEI A GUVERNELOR CONTRACTANTE
LA CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND OCROTIREA VIETII UMANE PE
MARE,
1974
ADOPTATA
LA
12
DECEMBRIE
2002
ADOPTAREA

AMENDAMENTELOR LA ANEXA LA CONVENTIA INTERNATIONALA PRIVIND

OCROTIREA VIETII UMANE PE MARE, 1974
CONFERINTA, AVAND IN VEDERE scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite privind
mentinerea pacii si securitatii internationale si promoverea relatiilor de prietenie si cooperare
intre State, PROFUND PREOCUPATA de cresterea numarului actelor de terorism in lume sub
toate formele sale, care pun in pericol sau iau vieti nevinovate, primejduiesc libertatile
fundamentale si submineaza demnitatea oamenilor, FIIND CONSTIENTA DE importanta si
insemnatatea navigatiei in comertul si economia internationala si, prin urmare, fiind decisa sa
protejeze lantul international de aprovizionare impotriva oricaror atentate rezultate in urma
atacurilor teroriste asupra navelor, porturilor, terminalelor in larg sau a altor facilitati,
LUAND IN CONSIDERARE faptul ca actele ilegale impotriva navigatiei pun in pericol
siguranta si securitatea persoanelor si a proprietatii, afecteaza serios functionarea serviciilor
maritime si submineaza increderea popoarelor lumii in siguranta navigatiei maritime, LUAND
IN CONSIDERARE faptul ca producerea unor astfel de acte este un motiv de ingrijorare
deosebita pentru comunitatea internationala ca un tot unitar, in timp ce recunoaste si importanta
miscarii eficiente si economice a comertului international, FIIND CONVINSA de necesitatea
urgenta de dezvoltare a unei cooperari internationale intre State prin elaborarea si adoptarea
unor masuri practice si eficiente, adaugate la cele deja adoptate de catre Organizatia Maritima
Internationala (denumita in continuare Organizatia) pentru prevenirea si suprimarea actelor
ilegale impotriva navigatiei in sensul larg al cuvantului, INVOCAND rezolutia 1373 (2001) a
Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite, adoptata la 28 septembrie 2001, care solicita
Statelor sa ia masuri pentru prevenirea si suprimarea actelor teroriste, inclusiv convocarea
statelor in vederea implementarii unor conventii impotriva terorismului, OBSEVAND Actiunea
Cooperativa G8 asupra Securitatii Transportului (in special, sectiunea Securitatea Maritima din
aceasta), avizata de catre Conducatorii G8 in timpul summit-ului din Kananaskis, Alberta
(Canada) in iunie 2002, INVOCAND articolul VIII (c) al Conventiei Internationale privind
Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974, amendata (denumita in continuare Conventia), privind
procedura de amendare a Conventiei de catre Conferinta Guvernelor Contractante,
OBSERVAND rezolutia A.924 (22) intitulata Revizuirea masurilor si procedurilor de prevenire
a actelor de terorism care ameninta securitatea pasagerilor si a echipajului si siguranta navelor,
adoptata de catre Adunarea Organizatiei la 20 noiembrie 2001, care, printre altele:
(a) recunoaste necesitatea Organizatiei de a revedea, in vederea revizuirii, masurile tehnice si
legale internationale existente si a analiza noi masuri corespunzatoare pentru a preveni si
suprima terorismul impotriva navelor si a spori securitatea la bord si pe uscat in vederea
reducerii riscului la care sunt supusi atat pasagerii, echipajul si personalul de la bordul navelor
si din zonele portuare cat si navele si incarcatura acestora; si
(b) solicita Comitetului de Siguranta Maritima, Comitetului Legislativ si Comitetului pentru
Facilitare ale Organizatiei sa initieze, sub indrumarea Consiliului, cu titlu de prioritate, o
revizuire in vederea stabilirii daca exista necesitatea de a reactualiza instrumentele la care se face
referire in paragrafele de inceput ale rezolutiei mai sus mentionate si a altor instrumente IMO
relevante de competenta lor si/sau sa adopte alte masuri de securitate si, in lumina unei astfel de
revizuiri, sa actioneze corespunzator; IDENTIFICAND rezolutia A.584 (14) intitulata Masuri
de prevenire a actelor ilegale care ameninta siguranta navelor si securitatea pasagerilor si a
echipajului, MSC/Circ.443 asupra Masurilor de prevenire a actelor ilegale impotriva
pasagerilor si a echipajului de la bordul navelor si MSC/Circ. 754 asupra Securitatii
pasagerilor pe ferry printre instrumentele IMO relevante pentru continutul rezolutiei A.924

(22), INVOCAND rezolutia 5 intitulata Amendamente viitoare la capitolul XI al Conventiei

SOLAS 1974 asupra masurilor speciale de sporire a sigurantei maritime adoptata de Conferinta
din 1994 a Guvernelor Contractante la Conventia Internationala privind Ocrotirea Vietii Umane
pe Mare, 1974, ANALIZAND amendamentele la Anexa Conventiei propusa si circulata in
randul tuturor Membrilor Organizatiei si al Guvernelor Contractante la Conventie,
1. ADOPTA, in conformitate cu articolul VIII (c)(ii) al Conventiei, amendamentele la Anexa
Conventiei, al caror text este dat in Anexa la prezenta rezolutie;
2. STABILESTE in conformitate cu articolul VIII (b)(vi)(2)(bb) al Conventiei, ca
amendamentele mentionate mai sus vor fi considerate ca fiind acceptate la 1 ianuarie 2004, daca,
inainte de acesta data, mai mult de o treime a Guvernelor Contractante la Conventie sau a
Guvernelor Contractante ale caror flote comerciale combinate constituie nu mai putin de
50% din tonajul brut al flotei comerciale mondiale, nu vor fi adus la cunostinta obiectiile lor la
aceste amendamente;
3. INVITA Guvernele Contractante la Conventie sa observe ca, in conformitate cu articolul
VIII(b)(vii)(2) al Conventiei, amendamentele mentionate vor intra in vigoare la 1 iulie 2004 in
urma acceptarii lor in conformitate cu paragraful 2 de mai sus;
4. SOLICITA Secretarului General al Organizatiei, in conformitate cu articolul VIII (b)(v) al
Conventiei, sa transmita copii autentificate ale prezentei rezolutii si textul amendamentelor
continute in Anexa tuturor Guvernelor Contractante la Conventie;
5. SOLICITA DE ASEMENEA Secretarului General sa transmita copii ale acestei rezolutii si ale
Anexei ei tuturor Membrilor Organizatiei, care nu sunt Guverne Contractante la Conventie.
ANEXA-AMENDAMENTE LA ANEXA LA CONVENTIA INTERNATIONALA
PENTRU OCROTIREA VIETII UMANE PE MARE, 1974 AMENDATA
CAPITOLUL V-SIGURANTA NAVIGATIEI
Reglementarea 19 Cerintele de transport pentru sistemele si echipamentele de navigatie
transportate pe nave.
1. Subparagrafele existente .4, .5 si .6 ale paragrafului 2.4.2 sunt inlocuite de urmatoarele:
.4 in cazul navelor, altele decat cele de pasageri si tancuri, cu tonaj brut de 300 tone si mai
mare, dar mai mic de 50.000, nu mai tarziu de prima inspectie a echipamentelor de siguranta1
dupa 1 iulie 2004 sau pana la 31 decembrie 2004, oricare dintre ele are loc mai devreme; si
2. Urmatoarea propozitie se adauga la sfarsitul subpagrafului existent .7 al paragrafului 2.4:
Navele echipate cu AIS vor mentine AIS in functiune tot timpul mai putin acolo unde
acordurile, regulile sau standardele internationale asigura protectia informatiilor de navigatie.
CAPITOLUL XI- MASURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SIGURANTEI
MARITIME
3. Capitolul XI este renumerotat precum capitolul XI-1.
Reglementarea 3 Numarul de identificare al navei
4. Urmatorul text este introdus dupa titlul Reglementarii: (Paragrafele 4 si 5 se aplica tuturor
navelor carora se aplica aceasta reglementare. Pentru navele construite inainte de [1 iulie
2004], cerintele paragrafelor 4 si 5 vor fi respectate nu mai tarziu de prima andocare pe uscat
programata a navei dupa [1 iulie 2004])
5. Paragraful existent 4 este eliminat si urmatorul text nou este introdus: 4 . Numarul de
identificare al navei va fi marcat in permanenta:
- intr-un loc vizibil fie pe pupa navei sau pe o parte a corpului navei la jumatatea distantei dintre
prova si pupa, deasupra celei mai joase linii de incarcare stabilite sau pe o parte a suprastructurii,

prova sau pupa sau pe partea din fata a suprastructurii sau, in cazul navelor de pasageri, pe o
suprafata orizontala vizibila din aer;
- intr-un loc usor accesibil fie pe unul dintre peretii transversali de capat ai compartimentului
masini, cum este definit in Reglementarea II-2/3.30, sau pe una dintre gurile de magazie sau, in
cazul tancurilor, in compartimentul pompelor sau, in cazul navelor cu spatii pentru autovehicule,
cum este definit in Reglementarea II-2/3.41, pe unul dintre peretii transversali de capat ai
spatiului pentru autovehicule.
5.1 Marcajul permanent va fi clar vizibil, fara alte marcaje pe corpul navei si va fi vopsit intr-o
culoare contrastanta.
5.2 Marcajul permanent la care se face referire in paragraful 4.1 nu va fi mai mic de 200mm in
inaltime. Marcajul permanent la care se face referire in paragraful 4.2 nu va fi mai mic de
100mm in inaltime. Latimea marcajelor va fi proportionala cu inaltimea.
5.3 Marcajul permanent poate fi facut cu litere in relief sau prin gravare sau prin perforare sau
prin alta metoda echivalenta de marcare a numarului de identificare al navei prin care sa se
asigure ca marcajul nu va fi indepartat prea usor.
1 Prima inspectie a echipamentelor de siguranta inseamna prima inspectie anuala, prima
inspectie periodica sau prima inspectie de
reinnoire a echipamentelor de siguranta, oricare dintre ele este programata prima dupa 1 iulie
2004 si, in plus, in cazul navelor in curs de constructie, inspectia initiala.
5.4 Pe navele construite din alt material decat otel sau metal, Administratia va aproba metoda de
marcare a numarului de identificare al navei.
6. Urmatoarea reglementare 5 este adaugata dupa Reglementarea 4 existenta:
Reglementarea 5-Registrul Sinoptic Permanent
1 Fiecarei nave, careia i se aplica capitolul I, i se va emite un Registru Sinoptic Permanent.
2.1 Registrul Sinoptic Permanent are scopul de a furniza un document la bordul navei al
istoricului navei cu privire la informatiile inregistrate in acesta.
2.2 Pentru navele construite inainte 1 iulie 2004, Registrul Sinoptic Permanent va furniza, cel
putin, istoricul navei incepand cu 1 iulie 2004.
3 Registrul Sinoptic Pemanent va fi emis de catre Administratie pentru fiecare nava care are
dreptul sa arboreze pavilionul ei si va contine cel putin, urmatoarele informatii:
- numele Statului al carui pavilion nava are dreptul de a arbora;
- data la care nava a fost inregistrata apartinand acelui Stat;
- numarul de identificare al navei in conformitate cu Reglementarea 3;
- numele navei;
- portul in care nava a fost inregistrata;
- numele proprietarului/proprietarilor inregistrat/i si adresa/ele lui/lor inregistrate;
- numele navlositorului/navlositorilor bareboat inregistrat/i si adresa/ele lor inregistrata/e daca se
poate aplica;
- numele Companiei, cum este definita in Reglementarea IX/1, adresa ei inregistrata si adresa/ele
de la care desfasoara activitatile de management al sigurantei;
- numele tuturor societatilor de clasificare la care este clasificata nava;
- numele Administratiei sau al Guvernului Contractant sau al organizatiei recunoscute care a
eliberat Documentul de Conformitate (sau Documentul de Conformitate provizoriu) specificat in
Codul ISM, asa cum este definit in Reglementarea IX/1, Companiei care opereaza nava si
numele organismului care a efectuat auditul pe baza caruia a fost eliberat documentul, daca
acesta este altul decat cel care elibereaza documentul;

- numele Administratiei sau al Guvernului Contractant sau al organizatiei recunoscute care a

eliberat Companiei care opereaza nava Certificatul de Management al Sigurantei (sau
Certificatul provizoriu de Management al Sigurantei), specificat in Codul ISM cum este definit
in Reglementarea IX/1, si numele organismului care a efectuat auditul pe baza caruia a fost
eliberat certificatul, daca acesta este altul decat cel care elibereaza certificatul;
- numele Administratiei sau al Guvernului Contractant sau al organizatiei recunoscute de
securitate care a eliberat navei Certificatul International privind Securitatea Navei (sau un
Certificat International provizoriu privind Securitatea Navei), specificat in partea A a Codului
ISPS cum este definit in Reglementarea XI-2/1 si numele organismului care a efectuat inspectia
pe baza careia a fost eliberat certificatul, daca acesta este altul decat cel care elibereaza
certificatul;
- data la care nava a incetat sa mai fie inregistrata in acel Stat.
4.1 Orice modificare privitoare la punctele la care se face referire in paragrafele 3.4 3.12 va fi
inregistrata in Registrul Sinoptic Permanent pentru a furniza informatii actualizate si curente
alaturi de istoricul modificarilor.
4.2 In cazul unei modificari privitoare la punctele la care se face referire in paragraful 4.1,
Administratia va elibera, cat de repede posibil dar nu mai tarziu de trei luni de la data
modificarii, navelor care au dreptul de a arbora pavilionul ei, fie o versiune revazuta si
actualizata a Registrului Sinoptic Permanent sau amendamentele corespunzatoare la
acesta.
4.3 In cazul unor modificari privitoare la punctele la care se face referire in paragraful 4.1,
5 Administratia, in asteptarea emiterii unei versiuni actualizate a Registrului Sinoptic Permanent,
va autoriza si va solicita fie Companiei cum este definita in Reglementarea IX/1 sau
comandantului navei sa amendeze Registrul Sinoptic Permanent pentru a evidentia modificarile.
In cazul unor astfel de modificari, dupa ce Registrul Sinoptic Permanent a fost amendat,
Compania va informa, fara intarziere, Administratia, conform datelor actuale.
5.1 Registrul Sinoptic Permanent va fi redactat in engleza, franceza sau spaniola. In plus, poate fi
furnizata si o traducere a Registrului Sinoptic Permanent in limba sau limbile oficiala/e a/le
Administratiei.
5.2 Registrul Sinoptic Permanent va fi in formatul elaborat de catre Organizatie si va fi
pastrat conform liniilor directoare elaborate de catre Organizatie. Nici unul dintre punctele
anterioare din Registrul Sinoptic Permanent nu va fi modificat, eliminat sau, in vreun fel, sters
sau deteriorat.
6 Oricand o nava este transferata sub pavilionul altui Stat sau o nava este vanduta altui proprietar
(sau este preluata de catre alt navlositor bareboat) sau alta Companie isi asuma responsabilitatea
pentru operarea navei, Registrul Sinoptic Permanent va fi lasat la bord.
7 Cand o nava urmeaza sa fie transferata sub pavilionul altui Stat, Compania va instiinta
Administratia asupra numelui Statului sub al carui pavilion nava urmeaza sa fie transferata astfel
incat sa permita Administratiei sa inainteze acelui Stat o copie a Registrului Sinoptic Permanent
ce acopera perioada in care nava a fost sub jurisdictia lor.
8 Cand o nava este transferata sub pavilionul altui Stat al carui Guvern este Guvern Contractant,
Guvernul Contractant al Statului al carui pavilion arborase pana atunci nava va transmite
Administratiei cat de repede posibil, dupa ce transferul a avut loc, o copie a Registrului Sinoptic
Permanent ce acopera perioada in care nava a fost sub jurisdictia lor alaturi de toate Registrele
Sinoptice Permanente anterior eliberate navei de catre alte State.

9 Cand o nava este transferata sub pavilionul altui Stat, Administratia va anexa Registrul
Sinoptic Permanent anterior la Registrul Sinoptic Permanent pe care Administratia il va elibera
navei astfel incat sa furnizeze un raport istoric continuu intentionat prin aceasta reglementare.
10 Registrul Sinoptic Permanent va fi tinut la bordul navei si va fi pus la dispozitie pentru
inspectie in orice moment.
7. Urmatorul capitol XI -2 este introdus dupa capitolul XI-1 renumerotat:
CAPITOLUL XI-2-MASURI SPECIALE PENTRU SPORIREA SECURITATII
MARITIME
Reglementarea 1-Definitii
1 In scopul acestui capitol, numai daca nu se prevede in mod expres altfel:
.1 Vrachier inseamna un vrachier asa cum este definit in reglemetarea IX/1.6.
.2 Tanc de produse chimice inseamna un tanc de produse chimice asa cum este definit in
reglementarea VII/8.2.
.3 Nava de produse lichefiate inseamna o nava de produse lichefiate asa cum este definit in
reglementarea VII/11.2.
4 Ambarcatiune rapida inseamna o ambarcatiune asa cum este definit in reglementarea X/1.2.
5 Unitate mobila de foraj in larg inseamna o unitate mobila de foraj in larg propulsata mecanic
asa cum este definita in reglementarea IX/1,
6 Tanc petrolier inseamna un tanc petrolier asa cum este definit in reglemtarea II-1/2.12.
7 Companie inseamna o Companie asa cum este definit in reglematarea IX/1.
8 Interfata nava/port desemneaza interactiunile ce au loc atunci cand o nava este in mod direct si
imediat afectata de catre actiunile ce implica deplasarea oamenilor, a bunurilor sau a proviziilor
din serviciile portuare catre sau dinspre nava.
9 Instalatia portuara este o locatie, asa cum este determinata de catre Guvernul Contractant sau
Autoritatea Desemnata, unde are loc interfata nava/port. Acestea includ zone precum locurile de
ancoraj, dane de asteptare, apropieri dinspre mare, dupa caz.
10 Activitatea de la nava la nava inseamna activitatea care nu are legatura cu o facilitate portuara
care implica transferul de bunuri sau persoane de pe o nava pe alta.
11 Autoritatea Desemnata inseamna organizatia/organizatiile sau administratia/ administratiile
identificate, in cadrul guvernului Contractant, responsabile de asigurarea implementarii acestui
capitol, in legatura cu securitatea facilitatii portuare si interfata nava/port, din punctul de vedere
al facilitatii portuare.
12 Codul International privind Securitatea Navei si a Facilitatilor Portuare desemneaza Codul
International pentru Securitatea Navelor si a Facilitatilor Portuare ce contine partea A (ale carei
prevederi vor fi tratate ca obligatorii) si partea B (ale carei prevederi vor fi tratate ca
recomandabile), adoptat la 12 decembrie 2002 prin rezolutia 2 a Conferintei Guvernelor
Contractante la Conventia Internationala privind Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974, asa cum
poate fi amendata de catre Organizatie cu conditia ca:
- amendamentele la partea A a Codului sunt adoptate, intrate in vigoare si aplicate in
conformitate cu articolul VIII al prezentei Conventii privind procedurile de amendare aplicabile
Anexei, alta decatcapitolul I; si
- amendamentele la partea B ale Codului sunt adoptate de catre Comitetul de Siguranta Maritima
in conformitate cu Regulamentul Interior.
13 Incidentul de securitate inseamna orice act sau imprejurare suspecta care ameninta securitatea
unei nave, inclusiv a unei unitati mobile de foraj in larg sau a unei ambarcatiuni rapida, sau a
unei facilitati portuare sau a oricarei conexiuni nava/port sau a unei activitati de la nava la nava.

14 Gradul de securitate inseamna clasificarea gradului de risc pe care il presupune posibilitatea

producerii sau insasi producerea unui incident de securitate.
15 Declaratia de securitate inseamna un acord incheiat intre o nava si o facilitate portuara sau o
alta nava cu care realizeaza interfata specificand masurile de securitate pe care fiecare le va
implementa.
16 Organizatia recunoscuta de securitate inseamna o organizatie cu experienta corespunzatoare
in problemele de securitate si cu cunostinte corespunzatoare in legatura cu operatiunile portuare
si de la bordul navei autorizata sa efectueze o evaluare sau o verificare sau o activitate de
aprobare sau certificare ceruta de acest capitol sau departea A a Codului ISPS.
2 Termenul nava, cand este folosit in Reglementarile 3-13, include unitatile mobile de foraj in
larg si ambarcatiunile rapide.
3 Termenul toate navele, cand este folosit in acest capitol, inseamna orice nava careia i se
aplica acest capitol.
4 Termenul Guvern Contractant, cand este folosit in Reglementarile 3, 4, 7, 10, 11, 12 si 13,
include o referire la Autoritatea Desemnata.
Reglementarea 2-Aplicarea
1 Acest capitol se aplica:
1 urmatoarelor tipuri de nave angajate in voiaje internationale:
1.1 nave de pasageri, inclusiv ambarcatiuni rapide de pasageri;
1.2 nave de marfuri, inclusiv ambarcatiuni rapide cu tonaj brut de 500 tone si mai mult; si
1.3 unitati mobile de foraj in larg; si
2 facilitati portuare ce deservesc astfel de nave angajate in voiaje internationale.
2 Fara a lua in considerare prevederile paragrafului 1.2, Guvernele Contractante vor decide
masura in care se aplica acest capitol si sectiunile relevante ale partii A a Codului ISPS
facilitatilor portuare de pe teritoriul lor, care, desi au fost folosite in special de nave neangajate in
voiaje internationale, sunt cerute, ocazional, sa deserveasca nave care vin din sau pleaca intr-un
voiaj international.
2.1 Guvernele Contractante isi vor baza decizille din paragraful 2 pe o evaluare a securitatii unei
facilitati portuare efectuata in conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS.
2.2 Orice decizie pe care o ia un Guvern Contractant in paragraful 2 nu va compromite atingerea
gradului de securitate stabilit de acest capitol sau de partea A a Codului ISPS.
3 Acest capitol nu se aplica navelor de razboi, navelor auxiliare sau altor nave detinute sau
operate de catre un Guvern Contractant si folosite numai in serviciul non-comercial al
Guvernului.
4 Nimic din acest capitol nu va prejudicia drepturile si obligatiile Statelor de sub incidenta
Dreptului International.
Reglementarea 3-Obligatiile Guvernelor Contractante cu privire la securitate
1 Administratiile vor stabili niveluri de securitate si vor asigura prevederea de a informa navele
care au dreptul de a arbora pavilionul lor asupra gradului de securitate. Atunci cand se produc
modificari privitoare la gradul de securitate, informatiile asupra gradului de securitate vor fi
reactualizate conform imprejurailor.
2 Guvernele Contractante vor stabili gradele de securitate si va asigura prevederea de a informa
facilitatile portuare de pe teritoriul lor si navele care urmeaza sa intre in port sau care stationeaza
intr-un port de pe teritoriul lor asupra gradului de securitate. Atunci cand se produc modificari
privitoare la gradul de securitate, informatiile asupra gradului de securitate vor fi reactualizate
conform imprejurailor.

Reglementarea 4-Cerinte impuse Companiilor si navelor

1 Companiile vor respecta cerintele relevante ale acestui capitol si ale partii A a Codului ISPS
luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS.
2 Navele vor respecta cerintele relevante ale acestui capitol si ale partii A a Codului ISPS, luand
in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS, si respectarea lor va fi verificata si
certificata asa cum se prevede in partea A a Codului ISPS.
3 Inainte de a intra in port sau in timpul stationarii intr-un port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant, o nava va respecta cerintele presupuse de un anumit grad de securitate stabilit de
acel Guvern Contractant, daca acest grad de securitate este mai mare decat gradul de securitate
stabilit de Administratie pentru acea nava.
4 Navele vor raspunde fara intarziere la fiecare schimbare spre un grad mai inalt de securitate.
5 Cand o nava nu respecta cerintele aplicabile ale acestui capitol sau ale partii A a Codului ISPS
sau nu poate respecta cerintele gradului de securitate stabilit de catre Administratie sau alt
Guvern Contractant, si aplicabile acelei nave, atunci nava va instiinta autoritatea competenta
corespunzatoare inainte de efectuarea oricarei interfate nava/port sau inaintea intrarii in port,
oricare dintre acestea are loc mai intai.
Reglementarea 5-Responsabilitati specifice Companiilor
Compania se va asigura ca Comandantul are in permanenta disponibile la bord informatii prin
care ofiterii complet autorizati de catre un Guvern Contractant pot stabili:
- cine este responsabil cu numirea membrilor echipajului sau a altor persoane in prezent angajate
sau angrenate pe orice post in
serviciul acelei nave;
- cine este responsabil cu decizia de angajare a navei;
- in cazurile in care nava este angajata in termenii unui contract de charter, care sunt partile unui
astfel de contract.
Reglementarea 6-Sistemul de alarma de securitate al navei
1 Toate navele vor fi prevazute cu un sistem de alarma de securitate al navei, dupa cum urmeaza:
- navele construite la sau dupa 1 iulie 2004;
- navele de pasageri, inclusiv ambarcatiunile rapide de pasageri, construite inainte de 1 iulie
2004, nu mai tarziu de prima inspectie a echipamentelor radio dupa 1 iulie 2004;
- petroliere, tancuri de produse chimice, tancuri de produse lichefiate, vrachiere si ambarcatiuni
rapide de marfuri cu tonaj brut de 500 tone si mai mare, construite inainte de 1 iulie 2004, nu mai
tarziu de prima inspectie a echipamentelor radio dupa 1 iulie 2004;
-alte nave de marfuri cu tonaj brut de 500 tone si mai mare si unitati mobile de foraj in larg
construite inainte de 1 iulie 2004, nu mai tarziu de prima inspectie a echipamentelor radio dupa 1
iulie 2006.
2 Sistemul de alarma de securitate al navei, cand este activat:
- va initia si transmite o alarma de securitate intre nava si tarm unei autoritati competente
desemnate de catre
Administratie, care, in aceste imprejurari poate sa includa Compania, identificand nava, locatia
acesteia si indicand ca
securitatea navei este amenintata sau ca aceasta a fost compromisa;
- nu va trimite alarma de securitate a navei nici unei alte nave;
- nu va declansa nici o alarma de la bordul navei; si
- va continua sa transmita alarma de securitate a navei pana cand aceasta va fi fost dezactivata
si/sau resetata.

3 Sistemul de alarma de securitate al navei:

- va putea fi activat din comanda de navigatie si din cel putin un alt loc;
- se va conforma unor standarde de functionare ce nu vor fi inferioare celor adoptate de catre
Organizatie.
4 Punctele de activare a sistemului de alarma de securiate al navei vor fi astfel proiectate incat sa
previna initierea
accidentala a alarmei de securitate a navei.
5 Cerinta pentru un sistem de securitate a navei poate fi respectata prin utilizarea facilitatei radio
echipata in conformitate cu
cerintele capitolului IV, cu conditia ca toate cerintele acestei reglementari sa fie respectate.
6 Cand o Administratie primeste o instiintare despre o alarma de securitate a unei nave, acea
Administratie va instiinta imediat Statul/Statele in vecinatatea caruia/carora opereaza nava.
7 Cand un Guvern Contractant primeste o instiintare despre o alarma de securitate de la o
nava care nu are dreptul sa arboreze pavilionul lui, acel Guvern Contractant va instiinta imediat
Administratia corespunzatoare si, daca este cazul, Statul/Statele in vecinatatea caruia/carora
opereaza nava.
Reglementarea 7-Amenintari aduse navelor
1 Guvernele Contractante vor stabili grade de securitate si vor asigura prevederea de a informa
navele care opereaza in marea lor teritoriala sau care au comunicat intentia de a intra in marea lor
teritoriala asupra gradului de securitate.
2 Guvernele Contractante vor furniza un punct de contact prin care astfel de nave pot solicita
consiliere sau asistenta si caruia astfel de nave sa poata raporta orice problema privind
securitatea altor nave, deplasarea sau comunicatiile.
3 Acolo unde s-a indentificat un risc de atac, Guvernul Contractant implicat va informa navele in
chestiune si Administratiile lor cu privire la:
- gradul de securitate in vigoare;
- orice masura de securitate care va fi pusa in aplicare de catre navele interesate sa se protejeze
impotriva atacului, in conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS; si
- masurile de securitate pe care Statul costal s-a hotarat sa le puna in aplicare, in mod
corespunzator.
Reglementarea 8-Discretia comandantului in ceea ce priveste siguranta si securitatea navei
1Comandantul nu va fi impiedicat de catre Companie, navlositor sau orice alta persoana sa ia
sau sa puna in aplicare o decizie care, in judecata profesionala a comandantului, este necesara
pentru mentinerea sigurantei si securitatii navei. Aceasta include interzicerea accesului
persoanelor (cu exceptia celor identificate ca fiind complet autorizate de catre Guvernul
Contractant) sau al efectelor acestora si refuzul de a incarca marfa, inclusiv containere sau alte
unitati inchise de transport al marfii.
2 Daca, in judecata profesionala a comandantului, apare un conflict intre cerintele de siguranta si
securitate aplicabile unei nave in timpul operarii ei, comandantul va pune in aplicare cerintele
necesare pentru mentinerea sigurantei navei. In astfel de cazuri, comandantul poate implementa
masuri temporare de securitate si va informa imediat Administratia si, daca este cazul, Guvernul
Contractant in al carui port opereaza nava sau intentioneaza sa intre. Orice astfel de masura
temporara de securitate prevazuta de aceasta reglementare va fi, in limita posibilitatilor,
proportional cu gradul de securitate predominant. Cand astfel de cazuri sunt identificate,
Administratia se va asigura ca astfel de conflicte sunt solutionate si ca posibilitatea repetarii lor
este minimalizata.

Reglementarea 9-Masuri de control si conformitate

1 Controlul navelor in port
1.1 In scopul acestui capitol, fiecare nava careia i se aplica acest capitol este supusa controlului
cand stationeaza intr-un port al altui Guvern Contractant de catre ofiterii complet autorizati de
acel Guvern, care pot fi tot cei care efectueaza functiile reglementarii I/19. Un astfel de control
se va limita la verificarea daca la bordul navei exista un Certificat International de Securitate a
Navei valabil sau un Certificat International Provizoriu de Securitate a Navei valabil emis in
conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS (Certificat), care daca este valabil, va fi
acceptat, doar daca exista baze reale pentru a crede ca nava nu respecta cerintele acestui capitol
sau ale partii A a Codului ISPS.
1.2 Atunci cand exista astfel de baze reale, sau cand nu se prezinta la solicitare un Certificat
valabil, ofiterii complet autorizati de catre Guvernul Contractant vor impune una sau mai multe
masuri de control legate de acea nava asa cum se prevede in paragraful 1.3. Orice astfel de
masuri impuse trebuie sa fie proportionale, luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului
ISPS.
1.3 Astfel de masuri de control sunt urmatoarele: inspectia navei, intarzierea navei, retinerea
navei, restrictionarea operatiunilor inclusiv deplasarea in interiorul portului sau expulzarea navei
din port. Astfel de masuri de control pot include in plus sau alternativ alte masuri mai putin
corective sau de sanctionare.
2 Nave care intentioneaza sa intre intr-un port al altui Guvern Contractant
2.1 In scopul acestui capitol, un Guvern Contractant poate cere ca navele care intentioneaza sa in
porturile sale sa prezinte urmatoarele informatii ofiterilor complet autorizati de catre acel Guvern
Contractant pentru a se asigura conformitatea cu acest capitol inainte de intrarea in port in scopul
evitarii necesitatii de a impune masuri sau etape de control:
- nava poseda un Certificat valabil si numele autoritatii emitente;
- gradul de securitate la care opereaza in prezent nava;
- gradul de securitate la care nava a operat in orice alt port precedent unde a efectuat o interfata
nava/port in perioada de timp specificata in paragraful 2.3;
- orice masuri speciale sau aditionale de securitate care au fost luate de catre nava intr-un port
precedent in care a efectuat o conexiune nava/port in perioada de timp specificata in 2.3;
- ca procedurile corespunzatoare de securitate a navei au fost mentinute pe durata oricarei
activitati de la nava la nava in perioada de timp specificata in paragraful 2.3; sau
- alte informatii practice de securitate asociate (dar nu detalii ale planului de securitate a navei),
luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS.
Daca Guvernul Contractant cere, nava sau Compania va prezenta confirmarea informatiilor
cerute mai sus, acceptabila pentru acel Guvern Contractant.
2.2 Fiecare nava, careia i se aplica acest capitol, care intentioneaza sa intre intr-un port al altui
Guvern Contractant va furniza informatiile descrise in paragraful 2.1 asupra solicitarii din partea
ofiterilor complet autorizati de catre acel Guvern Contractant. Comandantul poate refuza
furnizarea acestor informatii, fiind constient de faptul ca acest refuz poate avea ca rezultat
interzicerea accesului in port.
2.3 Nava va tine registre ale informatiilor la care se face referire in paragraful 2.1 pentru ultimele
10 escale la facilitatile portuare.
2.4 Daca, dupa primirea informatiilor descrise in paragraful 2.1, ofiterii complet autorizati de
catre Guvernul Contractant al portului in care nava intentioneaza sa intre, au baze reale pentru a

crede ca nava nu respecta cerintele acestui capitol sau ale partii A a Codului ISPS, acesti ofiteri
vor incerca sa stabileasca comunicatia cu si intre nava si Administratie pentru a
rectifica non-conformitatea. Daca aceste comunicatii nu rezulta intr-o rectificare, sau daca
ofiterii au baze reale pentru a crede ca nava nu respecta cerintele acestui capitol sau ale partii A a
Codului ISPS, ofiterii pot lua masuri privind acea nava asa cum este prevazut in paragraful 2.5.
Orice astfel de actiune trebuie sa fie proportionala, luand in considerare ghidul dat in partea B a
Codului ISPS.
2.5 Aceste actiuni sunt:
- o cerinta de rectificare a non-conformitatii;
-o cerinta ca nava porneasca spre o locatie specificata in marea teritoriala sau apele interioare ale
acelui Guvern Contractant;
- inspectia navei, daca nava se afla in marea teritoriala a Guvernului Contractant in al carui port
nava intentioneaza sa intre; sau
-interzicerea accesului in port.
Inainte de initierea unor astfel de actiuni, nava trebuie sa fie informata de catre Guvernul
Contractant asupra intentiilor acestuia.
Pe baza acestei informari, comandantul isi poate retrage intentia de a intra in acel port. In astfel
de cazuri, aceasta reglementare nu se va aplica.
Prevederi suplimentare
3.1 In cazul intreprinderii:
- unei masuri de control, alta decat o masura mai putin corectiva sau de sanctionare, la care se
face referire in paragraful 1.3; sau
-oricarei actiuni la care se face referire in paragraful 2.5, un ofiter complet autorizat de catre
Guvernul Contractant va informa imediat in scris Administratia specificand ce masuri de
control au fost impuse sau ce actiuni s-au intreprins si motivele pentru acestea. Guvernul
Contractant care impune masurile de control sau actiunile vor instiinta organizatia de securitate
recunoscuta, care a eliberat Certificatul navei vizate si Organizatia cand astfel de masuri de
control sau actiuni au fost impuse sau intreprinse.
3.2 Cand accesul in port este interzis sau nava este expulzata din port, autoritatile portului
Statului trebuie sa comunice datele corespunzatoare autoritatilor Statului urmator de escala,
atunci cand acesta se cunoaste, si oricaror alte State riverane, luand in considerare liniile
directore care urmeaza sa fie elaborate de Organizatie. Confidentialitatea si securitatea acestor
instiintari trebuie sa fie asigurata.
3.3 Interzicerea accesului in port, ca urmare a paragrafelor 2.4 si 2.5, sau expulzarea din port, ca
urmare a paragrafelor 1.1- 1.3, vor fi impuse numai atunci cand ofiterii complet autorizati de
catre Guvernul Contractant au baze reale pentru a crede ca nava reprezinta o amenintare imediata
pentru securitatea sau siguranta personelor, navei sau a proprietatii si nu exista alte modalitati de
indepartare a amenintarii.
3.4 Masurile de control la care se face referire in paragraful 1.3 si actiunile la care se face referire
in paragraful 2.5 vor fi impuse numai ca urmare a acestei reglementari, pana cand nonconformitatea ce a impus masurile de control sau actiunile a fost corectata spre satisfactia
Guvernului Contractant, luand in considerare actiunile propuse de nava sau Administratie, daca
acestea exista.
3.5 Cand Guvernele Contractante exercita controlul la care se refera paragraful 1 sau intreprind
actiuni la care se refera paragraful 2:

-toate eforturile posibile vor fi facute pentru a evita retinerea pe nedrept sau intarzierea unei
nave. Daca o nava este astfel retinuta pe nedrept sau intarziata, va avea dreptul la compensatia
tuturor pierderilor sau pagubelor suferite;
- accesul necesar navei nu va fi interzis in cazul urgentelor, al unor motive umanitare sau de
securitate.
Reglementarea 10-Cerinte impuse facilitatilor portuare
1 Facilitatile portuare vor respecta cerintele relevante ale acestui capitol si ale partii A a Codului
ISPS, luand in considerare ghidul dat in partea B a Codului ISPS.
2 Guvernele Contractante cu facilitatea/ile portuara/e de pe teritoriul lor, carora se aplica aceasta
reglementare, se vor asigura ca:
- evaluarea securitatii facilitatilor portuare este efectuata, revizuita si aprobata in conformitate cu
prevederile partii A a Codului ISPS;
- planurile de securitate a facilitatilor portuare sunt elaborate, revazute si implementate in
conformitate cu prevederile partii A a Codului ISPS.
3 Guvernele Contractante vor desemna si comunica masurile cerute a fi incluse intr-un plan de
securitate a facilitatilor portuare pentru diferite grade de securitate, inclusiv atunci cand
prezentarea unei Declaratii de Securitate va fi ceruta.
Reglementarea 11-Acorduri alternative de securitate
1 Guvernele Contractante pot atunci cand implementeaza acest capitol si partea A a Codului
ISPS, sa incheie in scris acorduri bilaterale sau multilaterale cu alte Guverne Contractante asupra
masurilor alternative de securitate ce acopera voiaje internationale scurte pe rute fixe intre
facilitati portuare de pe teritoriul lor.
2 Orice astfel de acord nu va compromite gradul de securitate al altor nave sau facilitati portuare
ce nu sunt acoperite de acord.
3 Nici o nava acoperita de un astfel de acord nu va efectua activitati de la nava la nava cu o nava
neacoperita de acord.
4 Astfel de acorduri vor fi revazute periodic, luand in considerare experienta castigata precum si
modificarile anumitor imprejurari sau a amenintarilor estimate fata de nave, facilitati portuare
sau rutele acoperite de acest acord.
Reglementarea 12-Masuri echivalente de securitate
1 O Administratie poate permite unei anumite nave sau unui grup de nave ce au dreptul de a
arbora pavilionul lor sa implementeze alte masuri de siguranta echivalente cu cele prescrise in
acest capitol sau in partea A a Codului ISPS, cu conditia ca astfel de masuri de securitate sa fie
cel putin la fel de eficiente ca cele prescrise in acest capitol sau in partea A a Codului ISPS.
Administratia, care permite astfel de masuri de securitate, va comunica Organizatiei detalii
despre acestea.
2 Cand implementeaza acest capitol si partea A a Codului ISPS, un Guvern Contractant poate
permite unei anumite facilitati portuare sau unui grup de facilitati portuare localizate in limitele
teritoriului sau, altele decat cele acoperite de un acord incheiat in baza reglementarii 11, sa
implementeze masuri de securitate echivalente cu cele prescise in acest capitol sau in partea
A a Codului ISPS, cu conditia ca astfel de masuri de securitate sa fie cel putin la fel de eficiente
ca cele prescrise in acest capitol sau in partea A a Codului ISPS. Guvernul Contractant, care
permite astfel de masuri de securitate, va comunica Organizatiei detalii despre acestea.
Reglementarea 13-Comunicarea informatiilor
1 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, nu mai tarziu de 1 iulie 2004 si vor pune la
dispozitie pentru informarea Companiilor si navelor urmatoarele:

1 numele si detalii privind contactarea autoritatii/lor lor nationale responsabile cu securitatea

navei si a facilitatilor portuare;
2 locatiile de pe teritoriul lor, acoperite de planurile de securitate ale facilitatilor portuare
aprobate.
3 numele si detalii privind contactarea celor care au fost desemnati sa fie disponibili in
permanenta sa primeasca si sa actioneze in cazul unor alarmelor de securitate de la nava la tarm
la care se face referire in reglementarea 6.2.1;
4 numele si detaliile privind contactarea celor care au fost desemnati sa fie disponibili organizatii
in permanenta sa primeasca si sa actioneze in cazul oricaror comunicatii de la Guvernele
Contractante ce exercita masuri de control si conformitate, la care se face referire in
reglementarea 9.3.1;
5 numele si detaliile privind contactarea celor care au fost desemnati sa fie disponibili in
permanenta sa furnizeze consultanta si asistenta navelor si carora navele trebuie sa raporteze
orice probleme privind securitatea, la care se face referire in reglementarea 7.2;
si apoi sa actualizeze aceste informatii conform si cand modificarile care se refera la acestea se
petrec. Organizatia va circula aceste detalii altor Guverne Contractante spre informarea ofiterilor
lor.
2 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, nu mai tarziu de 1 iulie 2004, numele si
detaliile privind contactarea tuturor organizatiilor de securitate autorizate care sa actioneze in
numele lor impreuna cu detaliile privind responsabilitatea specifica si conditiile autoritatii
delegate pentru astfel de organizatii. Astfel de informatii vor fi actualizate conform si cand
modificarile la care se refera acestea se petrec. Organizatia va circula aceste detalii altor Guverne
Contractante spre informarea ofiterilor lor.
3 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, nu mai tarziu de 1 iulie 2004, o lista a
planurilor aprobate de securitate a facilitatilor portuare situate in limitele teritoriului lor impreuna
cu locatia sau locatiile acoperite de fiecare plan aprobat de securitate a facilitatilor portuare si
data corespunzatoare aprobarii si apoi vor comunicand oricare dintre urmatoarele schimbari vor
avea loc:
- modificari ale locatiei sau locatiilor acoperite de un plan aprobat de securitate a facilitatilor
portuare urmeaza sa fie introduse sau au fost introduse. In astfel de cazuri informatiile care
urmeaza sa fie comunicate vor indica modificarile locatiei sau locatiilor acoperite de plan si data
de la care astfel de modificari urmeaza sa fie introduse sau au fost implementate.
- un plan aprobat de securitate a facilitatilor portuare, anterior inclus in lista prezentata
Organizatiei, urmeaza sa fie retras sau a fost retras. In astfel de cazuri informatiile care urmeaza
sa fie comunicate vor indica data la care retragerea va intra in vigoare sau a fost implementata. In
aceste cazuri, Organizatia va fi informata cat de repede este practic posibil;
- adaugiri urmeaza sa fie facute la lista planurilor aprobate de securitatea facilitatilor portuare. In
astfel de cazuri, informatiile ce urmeaza sa fie comunicate vor indica locatia sau locatiile
acoperite de plan si data aprobarii.
4 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei, la interval de 5 ani dupa 1 iulie 2004, o
lista revazuta si actualizata care sa indice toate planurile de securitate a facilitatilor portuare
aprobate pentru facilitatile portuare de pe teritoriul lor impreuma cu locatia sau locatiile
acoperite de fiecare plan de securitate a facilitatilor portuare aprobat si data corespunzatoare de
aprobare (si data aprobarii oricaror amendamente la aceasta) care va elimina sau inlocui toate
informatiile comunicate Organizatiei, ca urmarea paragrafului 3, in ultimii 5 ani.

5 Guvernele Contractante vor comunica Organizatiei informatia ca s-a incheiat un acord in baza
reglementarii 11.
Informatia comunicata va cuprinde:
1 numele Guvernelor Contractante care au incheiat acordul;
2 facilitatile portuare si rutele fixe acoperite de acord;
3 periodicitatea revizuirii acordului;
4 data intrarii in vigoare a acordului; si
5 informatii asupra oricaror consultatii care au avut loc cu celelalte Guverne Contractante;
si apoi vor comunica Organizatiei, cat mai repede posibil, informatii atunci cand acordul a fost
amendat sau a expirat.
6 Orice Guvern Contractant care permite, in baza prevederilor reglementarii 12, orice masuri de
securitate echivalente in cazul unei nave care are dreptul de a arbora pavilionul sau sau in cazul
unei facilitati portuare localizate in limitele teritoriului sau, va comunica organizatiei detalii
despre acestea.
7 Organizatia va face disponibile informatiile comunicate in paragraful 3 pentru alte Guverne
Contractante la cerere.
CONFERINTA
GUVERNELOR
CONTRACTANTE
LA
CONVENTIA
SOLAS/CONF.5/33 INTERNATIONALA PENTRU OCROTIREA VIETII UMANE PE
MARE, 12 Decembrie2002
Punctele de pe ordinea de zi
6.ANALIZA
PROIECTULUI
DE
AMENDAMENTE
LA
CONVENTIA
INTERNATIONALA PENTRU OCROTIREA VIETII UMANE PE MARE, 1974,
7.PROIECTUL CODULUI PRIVIND SECURITATEA NAVEI SI A FACILITATILOR
PORTUARE (ISPS)
8.PROIECTUL DE REZOLUTII, RECOMANDARI SI ALTE PROBLEME CONEXE
ANEXA
ERATA
SOLAS/CONF.5/DC/1
1 Nota de subsol 1 este amendata dupa cum urmeaza: Prima inspectie a echipamentului de
siguranta inseamna prima inspectie anuala, prima inspectie periodica sau prima inspectie de
reinnoire a echipamentului de siguranta, oricare dintre ele are loc prima dupa 1 iulie 2004 si, in
plus, in cazul navelor in constructie, inspectia initiala.
2 Reglementarea XI-2/1.4 este amendata dupa cum urmeaza:4 Termenul Guvern Contractant,
cand este folosit in reglementarile 3, 4, 7 si 10-13 include o referire la Autoritatea Desemnata
3 In reglementarea XI-2/12.2 referirea la reglementarea 7 este amendata la reglementarea 11
SOLAS/CONF.5/DC/2
4 Sectiunea A/4.1 a Codului ISPS este amendata dupa cum urmeaza: 4.1 Supuse prevederilor
reglementarii XI-2/3 si XI-2/7, Guvernele Contractante vor stabili grade de securitate si vor
asigura indrumare in scopul protectiei in fata incidentelor de securitate. Grade mai inalte de
securitate indica o probabilitate mai mare de ocurenta a incidentelor de securitate. Factorii care
trebuie luati in considerare in stabilirea gradului corespunzator de securitate includ:
5 Sectiunea A/7.6 a Codului ISPS este amendat dupa cum urmeaza: 7.6 Inainte de intrarea in
port, sau in timpul stationarii in port de pe teritoriul unui Guvern Contractant care a stabilit
gradul 2 sau 3 de securitate, nava trebuie sa recunoasca primirea acestei instructiuni si va

confirma ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatei portuare initierea implementarii masurilor

si procedurilor corespunzatoare asa cum sunt detaliate in planul de securitate al navei, si in cazul
gradului 3 de securitate in instructiunile stabilite de Guvernul Contractant care a stabilit gradul 3
de securitate. Nava trebuie sa raporteze orice dificultate in implementare. In astfel de cazuri,
ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatei portuare si ofiterul insarcinat cu securitatea navei vor
coordona actinile corespunzatoare.
6 Sectiunea A/9.4.2 a Codului ISPS este amendata dupa cum urmeaza: .2 identificarea zonelor
restrictionate si masurile privind prevenirea accesului neautorizat la acestea;
7 Sectiunea A/9.5.1 a Codului ISPS este amendata dupa cum urmeaza: 9.5.1 Natura
modificarilor aduse planului de securitate a navei sau echipamentului de securitate care a fost
aprobat de catre Administratie, in urma sectiunii 9.5, va fi documentata intr-o modalitate care
indica clar aprobarea. Aceasta aprobare va fi disponibila la bord si va fi prezentata impreuna cu
Certificatul International de Securitate a Navei [(sau Certificatul International Intermediar de
securitate a Navei)]. Daca aceste modificari sunt temporare, odata ce masurile si echipamentul
original au fost repuse, aceasta documentare nu mai trebuie retinuta de catre nava.
SOLAS/CONF.5/DC/2/Add.1
8 Paragrafele B/4.37 si B/4.38 sunt amendate dupa cum urmeaza: 4.37 Reglementarea XI2/9.2.1 prezinta informatiile pe care Guvernele Contractante le pot solicita de la o nava ca o
conditie de intrare in port. Un punct din informatiile prezentate il constituie confirmarea oricaror
masuri speciale sau aditionale luate de catre nava in timpul ultimelor zece escale la o facilitate
portuara. Exemple in acest sens includ:
- inregistrari ale masurilor luate in timpul vizitarii unei instalatii portuare localizate pe teritoriul
unui Stat care nu este Guvern Contractant, mai ales acele masuri care in mod normal au fost
furnizate de facilitatile portuare localizate pe teritoriul Guvernelor Contractante;
- orice Declaratii de Securitate care au intrat in vigoare in cazul unor instalatii portuare sau al
altor nave4.38 Un alt punct printre informatiile prezentate, care poate fi solicitat ca o conditie
de intrare in port, il constituie confirmarea mentinerii procedurilor corespunzatoare de secritate a
navei pe durata activitatilor de la nava la nava efectuate in [timpul ultimelor 10 escale la o
facilitate portuara]. In mod normal nu s-ar solicita sa includa inregistrari ale transferurilor de
piloti, vami, imigrare, oficialitati insarcinate cu securitatea si nici buncherare, descarcare partiala
, incarcarea proviziilor si descarcarea deseurilor de catre nava la facilitatile portuare pentru ca
acestea vor fi incluse in Planul de Securitate al Navei.
9 Paragraful B/45 este amendat dupa cum urmeaza: 4.45 In ceea ce priveste navele sub
pavilionul unui Stat care nu este Guvern Contractant la Conventie si nu este Parte a Protocolului
SOLAS 19882, Guvernele Contractante nu trebuie sa trateze mai favorabil astfel de nave. In
consecinta, cerintele reglementarii XI-2/9 si ghidul dat in aceasta Parte a Codului trebuie aplicate
acestor nave.
10 Paragraful B/5.4 este amendat dupa cum urmeaza: 5.4 Principalul scop al DoS este sa
asigure ajungerea la un acord intre nava si instalatia portuara sau cu alte nave cu care
efectueaza conexiuni conform masurilor de securitate pe care le vor intreprinde fiecare in
conformitate cu prevederileplanurilor lor de securitate aprobate. SOLAS/CONF.5/DC/3
11 Proiectul de Rezolutie a Conferintei 4 asupra Viitoarelor Amendamente la Capitolul XI-2 al
Conventiei SOLAS 1974 asupra Masurilor Speciale de Sporire a Securitatii Maritime este
amendat dupa cum se arata in Apendicele anexat.
12 Paragraful operativ 4 al Rezolutiei Conferintei 5 asupra Promovarii Cooperarii si Asistentei
Tehnice este amendat dupa cum urmeaza: 2 Protocolul din 1988 referitor la Conventia

Internationala pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 19744. INVITA DE ASEMENEA

Secretarul general sa analizeze din timp stabilirea Fondului de Creditare pentru Securitatea
Maritima in scopul furnizarii unei surse sigure de suport financiar pentru activitatile de cooperare
tehnica privind securitatea maritima si, in special, furnizarii suportului pentru initiative nationale
in tarile in curs de dezvoltare in vederea intaririi infrastructurii si masurilor lor privind
securitatea maritima.
Apendice-REZOLUTIA 4 A CONFERINTEI (adoptata la 12 Decembrie 2002)
AMENDAMENTE VIITOARE LA CAPITOLELE XI-1 SI XI-2 ALE CONVENTIEI
SOLAS 1974 CU PRIVIRE LA MASURILE SPECIALE PENTRU SPORIREA
SECURITATII SI SIGURANTEI MARITIME
CONFERINTA, ADOPTAND amendamentele la Conventia Internationala pentru Ocrotirea
Vietii Umane pe Mare (SOLAS), 1974, amendata (in continuare numita Conventia), cu privire
la masurile speciale pentru sporirea sigurantei si securitatii maritime, OBSERVAND natura
speciala a masurilor incluse acum in noul capitol XI-2 al Conventiei ce urmareste sporirea
securitatii maritime, RECUNOSCAND necesitatea unor masuri urgente si speciale pentru
sporirea securitatii maritime si dorinta Guvernelor Contractante de a pune in aplicare aceste
masuri cat mai curand posibil, OBSERVAND DE ASEMENEA ca poate fi necesar, datorita
naturii speciale a subiectelor implicate, sa se amendeze in mod frecvent, in viitor, prevederile
capitolului XI-2 al Conventiei pentru a raspunde, intr-un mod proactiv, noilor si urgentelor
riscuri siamenintari, INVOCAND Rezolutia 5 intitulata Amendamente viitoare la Capitolul XI
al Conventiei SOLAS, 1974, cu privire la masurile speciale pentru sporirea sigurantei maritime,
adoptat de catre Conferinta din 1994 a Guvernelor Contractante la Conventia Internationala
pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974, DORIND ca viitoarele amendamente la capitolele
XI-1 si XI-2 ale Conventiei sunt adoptate, puse in vigoare si puse in aplicare in cel mai scurt
timp posibil, RECOMANDA ca viitoarele amendamente la prevederile capitolelor XI-1 si XI-2
ale Conventiei trebuie adoptate fie de catre Comitetul pentru Siguranta Maritima al Organizatiei
Maritime Internationale in conformitate cu articolul VIII(b) al Conventiei, fie printr-o Conferinta
a Guvernelor Contractante la Conventie in conformitate cu articolul VIII(c) al acesteia.
CONFERINTA GUVERNELOR CONTRACTANTE LA CONVENTIA
SOLAS/CONF.5/34 INTERNATIONALA PENTRU OCROTIREA VIETII UMANE PE
MARE 17 Decembrie 2002
Punctele 7 si 8 pe ordinea de zi
7.ANALIZAREA SI ADOPTAREA CODULUI INTERNATIONAL PENTRU
SECURITATEA NAVELOR SI FACILITATILOR PORTUARE (ISPS)
8.ANALIZAREA SI ADOPTAREA REZOLUTIILOR, RECOMANDARILOR
SI ALTOR CHESTIUNI IN LEGATURA CU ACESTEA
ANEXA 1
REZOLUTIA 2 A CONFERINTEI(adoptat la 12 Decembrie 2002) ADOPTAREA
CODULUI INTERNATIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR SI A
FACILITATILOR PORTUARE
CONFERINTA, ADOPTAND amendamentele la Conventia Internationala pentru Ocrotirea
Vietii Umane pe Mare, 1974, amendata (in continuare numita Conventia), cu privire la
masurile speciale pentru sporirea sigurantei si securitatii maritime, CONSIDERAND ca noul
capitol XI-2 al Conventiei face o referire la Codul International pentru Securitatea Navelor si

Facilitatilor Portuare (ISPS) si solicita ca navele, companiile si facilitatile portuare sa fie in

conformitate cu cerintele relevante ale partii A a Codului International pentru Securitatea
Navelor si Facilitatilor Portuare (ISPS), dupa cum este specificat in partea A a Codului ISPS,
FIIND DE PARERE ca implementarea de catre Guvernele Contractante a capitolului mentionat
va contribui din plin la sporirea sigurantei si securitatii maritime si la mentinerea acestora la
bordul navelor si la tarm, LUAND IN CONSIDERARE un proiect al Codului International
pentru Securitatea Navelor si Facilitatilor Portuare intocmit de Comitetul pentru Siguranta
Maritima al Organizatiei Maritime Internationale (in continuare numita Organizatia), in cadrul
celei de-a 75-a si 76-a sesiuni, in vederea analizarii si adoptarii de catre Conferinta,
1 ADOPTA Codul International pentru Securitatea Navelor si Facilitatilor Portuare (in
continuare numit Codul), alcarui text este stabilit in Anexa la prezenta rezolutie;
2 INVITA Guvernele Contractante la Conventie sa ia cunostinta ca, Codul va intra in vigoare la
1 Iulie 2004, in baza intrarii in vigoare a noului capitol XI-2 al Conventiei;
3 SOLICITA Comitetului pentru Siguranta Maritima sa revizuiasca permanent si sa amendeze
Codul, dupa cum este cazul;
4 SOLICITA Secretarului General al Organizatiei sa transmita copiile certificate ale prezentei
rezolutii si textul Codului continut in Anexa catre toate Guvernele Contractante la Conventie;
5 DE ASEMENEA, MAI SOLICITA Secretarului General sa transmita copiile acestei rezolutii
si Anexa acesteia catre toti Membrii Organizatiei, care nu sunt Guverne Contractante la
Conventie.
ANEXA
CODUL INTERNATIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR SI A
FACILITATILOR PORTUARE
PREAMBUL
1 Conferinta Diplomatica asupra Securitatii Maritime care a avut loc la Londra in decembrie
2002 a adoptat noile prevederi referitoare la Conventia Internationala privind Ocrotirea Vietii
Umane pe Mare, 1974 si prezentul Codin vederea sporirii securitatii maritime. Aceste noi cerinte
formeaza cadrul international prin care navele si facilitatile portuare pot coopera in vederea
depistarii si impiedicarii actelor care ameninta securitatea in sectorul transporturilor maritime.
2 In urma tragicelor evenimente din 11 septembrie 2001, cea de-a 22-a sesiune a Adunarii
Organizatiei Maritime Internationale (Organizatia), in noiembrie 2001, a convenit in mod
unanim asupra dezvoltarii unor noi masuri in legatura cu securitatea navelor si a facilitatilor
portuare pentru adoptarea in cadrul unei Conferinte a Guvernelor Contractante la Conventia
Internationala privind Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974 (cunoscuta sub numele de
Conferinta Diplomatica asupra Securitatii Maritime) in decembrie 2002. Pregatirea Conferintei
Diplomatice a fost in sarcina Comitetului pentru Siguranta Maritima al Organizatiei (MSC) pe
baza documentelor intocmite de Statele Membre, organizatiile interguvernamentale si nonguvernamentale in faza de consultari cu Organizatia. Denumirea completa a acestui Cod este
Codul International pentru securitatea navelor si a facilitatilor portuare. Denumirea abreviata a
acestui Cod, dupa cum se face referire in reglementarea XI-2/1 din Conventia SOLAS74
amendata, este Codul International pentru securitatea navelor si a facilitatilor portuare (ISPS)
sau, pe scurt, Codul ISPS.
3 MSC, in cadrul primei sale sesiuni extraordinare, care a avut loc de asemenea in noiembrie
2001, pentru a accelera dezvoltarea si adoptarea masurilor de securitate corespunzatoare, a
stabilit un Grup de lucru MSC intersesional asupra securitatii maritime. Prima sedinta a Grupului
de lucru MSC intersesional asupra securitatii maritime a avut loc in februarie 2002, iar

rezultatele discutiilor au fost raportate si analizate la cea de-a 75-a sesiune a MSC din martie
2002, cand a fost stabilit un Grup de lucru ad-hoc in vederea dezvoltarii ulterioare a propunerilor
facute. Cea de-a 75-a sesiune a MSC a analizat raportul acelui Grup de lucru si a recomandat ca
lucrarile sa aiba loc in cadrul unui viitor Grup de lucru MSC intersesional , care a avut loc in
septembrie 2002. Cea de-a 76-a sesiune a MSC a analizat rezultatele sesiunii din septembrie
2002 a Grupului de lucru MSC intersesional si lucrarile ulterioare realizate de catre Grupul de
lucru MSC care a avut loc in legatura cu cea de-a 76-a sesiune a Comitetului in decembrie 2002,
imediat inainte de Conferinta Diplomatica si a fost de acord ca versiunea finala a textelor
propuse sa fie analizate in cadrul Conferintei Diplomatice.
4 Conferinta Diplomatica (9-13 decembrie) a adoptat, de asemenea, amendamentele la
prevederile existente ale Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974
(SOLAS 1974) care accelereaza implementarea cerintei cu privire la echiparea Sistemelor de
Identificare Automata si a adoptat noile Reguli ale Capitolului XI-1 din SOLAS74 cu privire la
marcarea Numarului de Identificare al Navei si intocmirea unei Registru Sinoptic Permanent.
Conferinta Diplomatica a adoptat, de asemenea, un numar de Rezolutii ale Conferintei inclusiv
acelea referitoare la implementarea si revizuirea acestui Cod, Cooperarea Tehnica, precum si
lucrarile in colaborare cu Organizatia Internationala a Muncii si Organizatia Mondiala a
Vamilor. A fost recunoscut ca analizarea si amendarea unora din noile prevederi cu privire la
securitatea maritima pot fi cerute la incheierea lucrarilor acestor doua Organizatii.
5 Prevederea Capitolului XI-2 din SOLAS74 si prezentul Cod se aplica navelor si facilitatilor
portuare. Extinderea SOLAS74 pentru a acoperi facilitatile portuare a fost acceptata in baza
faptului ca SOLAS74 a oferit cele mai rapide mijloace de asigurare a masurilor de securitate
necesare intrate in vigoare si puse rapid in aplicare. Oricum, s-a convenit si in legatura cu faptul
ca prevederile cu privire la facilitatile portuare ar trebui puse in legatura exclusiv cu interfata
nava/port. Problema mai ampla a securitatii zonelor portuare va face subiectul unor lucrari
viitoare de colaborare intre Organizatia Maritima Internationala si Organizatia Internationala a
Muncii. S-a convenit de asemenea ca prevederile nu ar trebui extinse asupra raspunsului efectiv
la atacuri sau asupra oricaror alte activitati necesare de combatere a efectelor dupa un astfel de
atac.
6 In proiectarea prevederilor, s-a acordat atentie asigurarii compatibilitatii cu prevederile
Conventiei Internationale asupra standardelor de instruire, certificare si serviciul de cart pentru
navigatori (STCW), 1978, amendata, Codul International privind Managementul Sigurantei
(ISM) si sistemul armonizat de inspectie si certificare.
7 Prevederile reprezinta o schimbare importanta in abordarea industriilor maritime internationale
privind problema securitatii in sectorul transporturilor maritime. Este recunoscut faptul ca
acestea pot plasa o raspundere suplimentara semnificativa asupra Guvernelor Contractante.
Importanta Cooperarii Tehnice pentru asistarea Guvernelor Contractante in implementarea
prevederilor este complet recunoscuta.
8 Implementarea prevederilor va necesita o cooperare efectiva continua si intelegere intre toti cei
implicati in acest lucru sau care utilizeaza nave si facilitati portuare inclusiv personalul navei,
personalul portuar, pasageri, interese privind marfa, managementul navei si portului si cei din
cadrul Autoritatilor Nationale si Locale cu responsabilitati in securitate. Practicile si procedurile
existente vor trebui revazute si schimbate daca nu asigura un grad corespunzator de securitate. In
interesul securitatii maritime crescute, vor trebui suportate responsabilitati suplimentare de catre
industriile portuare si de navigatie si de catre Autoritatile Locale si Nationale.

9 Ghidul prezentate in partea B a prezentului Cod trebuie luate in considerare atunci cand se
implementeaza prevederile privind securitatea stabilite in Capitolul XI-2 din SOLAS74 si in
partea A a prezentului Cod. Oricum, este recunoscut ca extinderea pentru care se aplica ghidul
poate varia in functie de natura facilitatii portuare si a navei, specificul sau si/sau incarcatura.
10 Nimic din prezentul Cod nu va fi interpretat sau aplicat intr-o maniera inconsistenta cu
respectarea corespunzatoare a drepturilor si libertatilor fundamentale dupa cum este stabilit prin
instrumente internationale, in special acelea cu privire la lucratorii maritimi si la refugiati
inclusiv Declaratia Organizatiei Internationale a Muncii asupra Principiilor si Drepturilor
Fundamentale la Lucru, precum si standardele internationale cu privire la lucratorii maritimi si
portuari.
11 Recunoscand ca, Conventia asupra Facilitarii Traficului Maritim, 1965, amendata, prevede ca
membrilor echipajelor straine sa le fie permis de catre autoritatile publice sa coboare
la tarm in timp ce nava cu care sosesc se afla in port, dovedind ca formalitatile de sosire ale navei
au fost indeplinite si autoritatile publice nu au nici un motiv sa refuze coborarea la tarm din
considerente de sanatate publica, siguranta publica sau ordine publica, Guvernele Contractante
atunci cand aproba planurile de securitate a navei si facilitatii portuare trebuie sa acorde o atentie
deosebita faptului ca personalul navei traieste si munceste pe nava si are nevoie sa coboare la
tarm si sa aiba acces la facilitatile de la tarm pentru navigatori privind asistenta sociala, inclusiv
ingrijire medicala.
PARTEA A
CERINTE OBLIGATORII PRIVIND PREVEDERILE
CAPITOLULUI XI 2 AL CONVENTIEI INTERNATIONALE PENTRU OCROTIREA
VIETII UMANE PE MARE, 1974, AMENDATA
1. GENERALITATI
1.1. Introducere
Aceasta parte a Codului international pentru securitatea navelor si a facilitatilor portuare contine
prevederi obligatorii la care se face referire in capitolul XI 2 al Conventiei Internationale
pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974, amendata.
1.2. Obiective
Obiectivele acestui Cod sunt:
- sa stabileasca un cadru international care sa implice cooperarea intre Guvernele Contractante,
Agentiile guvernamentale, administratiile locale si ramurile industriale de navigatie si portuare
pentru a detecta amenintarile la securitate si a lua masuri preventive contra incidentelor de
securitate ce afecteaza navele sau facilitatile portuare folosite in comertul international;
-2 sa stabileasca rolurile si responsabilitatile respective ale Guvernelor Contractante, Agentiilor
guvernamentale, administratiilor locale si ale ramurilor industriale de navigatie si portuare, la
nivel national si international pentru asigurarea securitatii maritime;
-3 sa asigure adunarea si schimbul la timp si eficient de informatii legate de securitate;
-4 sa ofere o metodologie pentru evaluarile de securitate astfel incat sa aiba stabilite planuri si
proceduri pentru a reactiona la grade de securitate in schimbare; si
-5 sa asigure increderea ca sunt stabilite masuri de securitate maritima adecvate si proportionate.
1.3 Cerinte functionale
Pentru a atinge aceste obiective, prezentul Cod cuprinde un numar de cerinte functionale.
Acestea includ, dar nu sunt limitate la:
-1 strangerea si evaluarea informatiei cu privire la amenintarile la securitate si schimbul de astfel
de informatii cu Guvernele Contractante corespunzatoare;

-2 solicitarea mentinerii protocoalelor de comunicare pentru nave si facilitati portuare;

-3 prevenirea accesului neautorizat la nave, facilitati portuare si in zonele lor restrictionate;
-4 prevenirea introducerii de arme neautorizate, echipamente incendiare sau explozibile la nave
si facilitati portuare;
-5 furnizarea de mijloace pentru pornirea alarmei ca reactie la amenintarile privind securitatea
sau incidentele de securitate;
-6 solicitarea de planuri de securitate a navei si a facilitatii portuare bazate pe evaluarile de
securitate;
-7 solicitarea de instruire si exercitii pentru a asigura familiarizarea cu planurile si procedurile de
securitate.
2 DEFINITII
2.1 In sensul acestei parti, daca nu este prevazut in mod expres altfel:
Conventie inseamna Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974,
amendata.
Reglementare inseamna o reglementare a Conventiei.
Capitol inseamna un capitol al Conventiei.
Planul de securitate a navei inseamna un plan elaborat pentru a asigura aplicarea masurilor la
bordul navei destinate sa protejeze persoanele de la bord, marfa, unitatile de transport al marfii,
magaziile navei sau nava de riscurile unui incident de securitate.
Planul de securitate a facilitatii portuare inseamna un plan elaborat pentru a asigura aplicarea
masurilor destinate sa protejeze facilitatea portuara si navele,persoanele, marfurile, unitatile de
transport al marfii si magaziile navei in interiorul facilitatii portuare de riscurile unui incident de
securitate.
Ofiterul insarcinat cu securitatea navei inseamna persoana de la bord, subordonata
comandantului, desemnata de Companie ca responsabila cu securitatea navei, inclusiv
implementarea si mentinerea planului de securitate a navei si cu legatura cu ofiterul insarcinat cu
securitatea companiei si cu ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare.
Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei inseamna persoana desemnata de catre Companie
pentru a se asigura ca evaluarea securitatii navei este realizata, ca este elaborat un plan de
securitate a navei, transmis spre aprobare si apoi implementat si mentinut, si pentru legatura cu
ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si ofiterul insarcinat cu securitatea navei.
Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare inseamna persoana desemnata responsabila
cu elaborarea, implementarea, revizuirea si mentinerea planului de securitate a facilitatii portuare
si cu legatura cu ofiterii insarcinati cu securitatea navei si cu ofiterii insarcinati cu securitatea
companiei.
Grad de securitate 1 inseamna gradul pentru care trebuie mentinute tot timpul masuri de
securitate minime de protectie corespunzatoare.
Grad de securitate 2 inseamna gradul pentru care trebuie mentinute pe o perioada de timp
masuri de securitate suplimentare de protectie corespunzatoare ca rezultat al riscului ridicat al
unui incident de securitate.
Grad de securitate 3 inseamna gradul pentru care trebuie mentinute masuri de securitate
suplimentare specifice de aparare pe o perioada de timp cand un incident de securitate este
probabil sau iminent, desi poate nu este posibil de identificat tinta specifica.
2.2. Termenul nava, atunci cand este folosit in prezentul Cod, include unitati mobile de foraj in
larg si ambarcatiuni de mare viteza, asa cum sunt definite in reglementarea XI-2/1.

2.3. Termenul Guvern Contractant in legatura cu orice referire la o facilitate portuara, atunci
cand este folosit in sectiunile de la 14 la 18, include o referinta la Autoritatea Desemnata.
2.4. Termenii care nu sunt definiti altfel in aceasta parte au acelasi inteles ca cel atribuit lor in
capitolele I si XI 2.
3 APLICARE
3.1. Acest cod se aplica:
1. urmatoarelor tipuri de nave angajate in voiaje internationale:
-navelor de pasageri, inclusiv ambarcatiunile de mare viteza pentru pasageri;
- cargourilor, inclusiv ambarcatiunilor de mare viteza de 500 tone tonaj brut si mai mult; si
- unitatilor mobile de foraj in larg; si
2. facilitatilor portuare ce servesc astfel de nave angajate in voiaje internationale.
3.2. In ciuda prevederilor sectiunii 3.1.2, Guvernele Contractante vor decide extinderea
aplicarii prezentei Parti din Cod asupra acelor facilitati portuare in interiorul teritoriului lor care,
desi initial erau folosite de catre nave care nu erau angajate in voiaje internationale, sunt
solicitate, ocazional, sa serveasca nave care sosesc din sau pleaca intr-un voiaj international.
3.2.1. Guvernele Contractante isi vor baza deciziile, conform sectiunii 3.2, pe o evaluare a
securitatii facilitatii portuare efectuata in conformitate cu prezenta Parte a Codului.
3.2.2. Orice decizie adoptata de un Guvern Contractant, conform sectiunii 3.2, nu va compromite
gradul de securitate ce se intentioneaza a fi atins prin capitolul XI-2 sau prin prezenta Parte a
Codului.
3.3. Prezentul Cod nu se aplica navelor de razboi, auxiliarelor navale sau altor nave detinute sau
operate de un Guvern Contractant si utilizate numai in serviciul non-comercial al Guvernului.
3.4. Sectiunile 5 - 13 si 19 ale acestei Parti se aplica navelor si Companiilor asa cum se
specifica in reglementarea XI 2/4.
3.5. Sectiunile 5 si 14 - 18 ale acestei Parti se aplica facilitatilor portuare asa cum se specifica in
reglementarea XI 2/10.
3.6. Nimic in prezentul Cod nu va prejudicia drepturile sau obligatiile Statelor conform
legislatiei internationale.
4 RESPONSABILITATILE GUVERNELOR CONTRACTANTE
4.1 Conform prevederilor reglementarii XI-2/3 si XI-2/7, Guvernele Contractante vor stabili
grade de securitate si vor oferi ghid pentru protectia impotriva incidentelor de securitate. Gradele
de securitate mai ridicata indica o probabilitate mai mare de aparitie a unui incident de securitate.
Factori ce trebuie analizati in stabilirea gradului corespunzator de securitate includ:
- gradul in care informatia privind amenintarea este credibila;
- gradul in care informatia privind amenintarea este coroborata;
- gradul in care informatia privind amenintarea este specifica sau iminenta;
-consecintele potentiale ale unui astfel de incident de securitate.
4.2 Guvernele Contractante, atunci cand stabilesc gradul de securitate 3, vor emite, dupa cum
este necesar, instructiuni corespunzatoare si vor furniza informatii referitoare la securitate
navelor si facilitatilor portuare care pot fi afectate.
4.3 Guvernele Contractante pot delega catre o organizatie de securitate recunoscuta unele din
responsabilitatile sale referitoare la securitate conform capitolului XI-2 si prezentei Parti a
Codului cu exceptia urmatoarelor aspecte:
- stabilirea gradului de securitate aplicabil;
- aprobarea unei Evaluari a Securitatii Facilitatii Portuare si amendamentele ce urmeaza unei
evaluari aprobate;

- determinarea facilitatilor portuare care vor trebui sa desemneze un Ofiter insarcinat cu

securitatea facilitatii portuare;
-aprobarea unui Plan de securitate a facilitatii portuare si amendamentele care urmeaza unui plan
aprobat;
- exercitarea controlului si masurile corespunzatoare in conformitate cu reglementarea XI-2/9;
- stabilirea cerintelor pentru Declaratia de securitate.
4.4 Guvernele Contractante, in sensul extinderii pe care acestea o considera corespunzatoare,
vor verifica eficienta Planurilor de securitate a navelor sau a facilitatilor portuare, sau eficienta
amendamentelor la astfel de planuri pe care le-au aprobat sau, in cazul navelor, eficienta
planurilor care au fost aprobate in numele lor.
5 DECLARATIA DE SECURITATE
5.1 Guvernele Contractante vor determina cand o declaratie de securitate este ceruta prin
evaluarea riscului pe care il prezinta o interfata nava/port sau activitatea nava-nava pentru
persoane, proprietate sau mediu.
5.2 O nava poate solicita incheierea Declaratiei de securitate atunci cand:
-1 nava opereaza la un grad de securitate mai inalt decat facilitatea portuara sau alta nava cu care
aceasta este in interfata;
-2 exista un acord asupra unei Declaratii de securitate intre Guvernele Contractante care acopera
anumite voiaje internationale sau nave specifice in acele voiaje;
-3 a existat o amenintare la securitate sau un incident de securitate care a implicat nava sau
facilitatea portuara, dupa caz;
-4 nava se afla intr-un port care nu trebuie sa detina si sa implementeze un plan de securitate a
facilitatii portuare aprobat; sau
-5 nava deruleaza activitati nava-nava cu o alta nava care nu trebuie sa detina si sa implementeze
un plan de securitate a navei aprobat.
5.3. Cererile pentru incheierea unei Declaratii de securitate, conform acestei sectiuni, vor fi
facute cunoscute de catre nava sau facilitatea portuara aplicabila,
5.4. Declaratia de securitate va fi completata de:
-1 comandant sau de ofiterul insarcinat cu securitatea navei in numele navei (navelor); si, daca
este cazul,
-2 ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii porturare sau, daca Guvernul Contractant stabileste
altfel, alt organ responsabil cu securitatea pe tarm, in numele facilitatii portuare.
5.5. Declaratia de securitate va contine cerintele de securitate care ar putea fi impartite intre o
facilitate portuara si o nava (sau intre nave) si va stabili responsabilitatea fiecareia dintre acestea.
5.6. Guvernele Contractante vor specifica, tinand cont de prevederile reglementarii XI- 2/9.2.3,
perioada minima pentru care Declaratiile de securitate vor fi pastrate de catre facilitatile
portuare aflate in cadrul teritoriilor lor.
5.7. Administratiile vor specifica, tinand cont de prevederile reglementarii XI-2/9.2.3, perioada
minima pentru care Declaratiile de securitate vor fi pastrate de catre navele indreptatite sa
arboreze pavilionul lor.
6 OBLIGATIILE COMPANIEI
6.1. Compania se va asigura ca planul de securitate a navei contine o declaratie clara ce
accentueaza autoritatea comandantului. Compania va stabili in planul de securitate a navei ca,
comandantul are autoritatea si responsabilitatea superioara in a lua decizii cu privire la siguranta
si securitatea navei si la cererea de asistenta a companiei sau a oricarui alt Guvern Contractant, in
functie de necesitati.

6.2. Compania se va asigura ca ofiterului insarcinat cu securitatea companiei, comandantului si

ofiterului insarcinat cu securitatea navei li se acorda sprijinul necesar pentru a-si indeplini
indatoririle si responsabilitatile in conformitate cu capitolul XI- 2 si prezenta Parte a acestui Cod.
7 SECURITATEA NAVEI
7.1. Unei nave i se cere sa opereze conform gradelor de securitate stabilite de Guvernele
Contractante, asa cum se indica mai jos.
7.2. La gradul de securitate 1, vor fi indeplinite urmatoarele activitati, prin masuri
corespunzatoare, pe toate navele, luand in considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod,
pentru a identifica si a lua masuri preventive impotriva incidentelor de securitate:
- asigurarea executarii tuturor sarcinilor de securitate la nava;
- controlul accesului la nava;
- controlarea ambarcarii persoanelor si a efectelor lor;
- monitorizarea zonelor restrictionate pentru a se asigura ca numai persoanele autorizate au
acces;
- monitorizarea zonelor pe punte si a zonelor din jurul navei;
- supervizarea manevrarii marfii si a proviziilor navei; si
- asigurarea ca sistemul de comunicare privind securitatea este disponibil.
7.3. La gradul de securitate 2, masurile suplimentare de protectie, specificate in planul de
securitate a navei vor fiimplementate pentru fiecare activitate detaliata in sectiunea 7.2, luand in
considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod.
7.4. La gradul de securitate 3, masuri de protectie suplimentare specifice, specificate in planul de
securitate a navei vor fi implementate in fiecare activitate detaliata in sectiunea 7.2, luand in
considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod.
7.5. Oricand gradele de securitate 2 si 3 sunt stabilite de catre Administratie, nava va lua la
cunostinta primirea instructiunilor asupra schimbarii gradului de securitate.
7.6. Inaintea intrarii intr-un port sau in timp ce se afla intr-un port de pe teritoriul unui Guvern
Contractant care a stabilit gradul de securitate 2 sau 3, nava va lua la cunostinta primirea acestei
instructiuni si va confirma ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii portuare initierea
implementarii masurilor si procedurilor corespunzatoare asa cum este detaliat in planul de
securitate a navei si, in cazul gradului de securitate 3, in instructiunile emise Guvernul
Contractant care a stabilit gradul de securitate. Nava va raporta orice dificultate aparuta in
procesul de implementare. In astfel de cazuri, ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare
si ofiterul insarcinat cu securitatea navei vor tine legatura si vor coordona actiunile
corespunzatoare.
7.7. Daca o nava este solicitata de catre Administratie sa stabileasca un grad de securitate mai
mare sau este deja se afla la un grad de securitate mai mare, altul decat acela stabilit pentru
portul in care intentioneaza sa intre sau in care se afla deja, nava va aviza apoi, fara intarziere,
autoritatea competenta a Guvernului Contractant pe teritoriul caruia este localizata facilitatea
portuara si ofiterul insarcinat cu securitatea instalalatiei portuare asupra situatiei.
7.7.1. In astfel de cazuri, ofiterul insarcinat cu securitatea navei va tine legatura cu ofiterul
insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si va coordona actiunile corespunzatoare, daca este
necesar.
7.8. O Administratie care solicita navelor indreptatite sa arboreze pavilionul sau sa stabileasca
gradul de securitate 2 sau 3 intr-un port al altui Guvern Contractant, va informa acel Guvern
Contractant fara intarziere.

7.9. Atunci cand Guvernele Contractante stabilesc grade de securitate si asigura prevederea
referitoare la informarea asupra gradului de securitate pentru navele care opereaza in marea lor
teritoriala sau care au transmis intentia lor de a intra in marea lor teritoriala, astfel de nave vor fi
avizate sa fie vigilente si sa raporteze Administratiei lor si oricaror State aflate in apropierea
coastei orice informatie pe care o observa si care ar putea afecta securitatea maritima in zona.
7.9.1. Atunci cand avizeaza astfel de nave asupra gradului de securitate aplicabil, un Guvern
Contractant, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod, va aviza de asemenea acele
nave si asupra oricarei masuri de securitate pe care aceastea ar trebui sa o ia si, daca este cazul,
asupra masurilor care au fost luate de catre Guvernul Contractant pentru a asigura protectia
impotriva amenintarilor.
8 EVALUAREA SECURITATII NAVEI
8.1. Evaluarea securitatii navei este o parte esentiala si integrala a procesului elaborarii si
actualizarii planului de securitate a navei.
8.2. Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei se va asigura ca evaluarea securitatii este
executata de persoane cu abilitati corespunzatoare in a evalua securitatea unei nave, in
conformitate cu aceasta sectiune si luand in considerare ghidul dat in Partea B a acestui Cod.
8.3. Supusa prevederilor din sectiunea 9.2.1, o organizatie recunoscuta de securitate poate
efectua evaluarea securitatii unei nave specifice.
8.4. Evaluarea securitatii navei va include o inspectie a securitatii la fata locului, si, cel putin,
urmatoarele elemente:
- identificarea masurilor de securitate, a procedurilor si operatiunilor existente;
-identificarea si evaluarea operatiunilor-cheie de la bord, important de protejat;
- identificarea amenintarilor posibile fata de operatiunile cheie de la bord si
probabilitatea incidentei lor, pentru a stabili si da prioritate masurilor de securitate; si
- identificarea punctelor slabe, inclusiv factorii umani din infrastructura, politici si proceduri.
8.5. Evaluarea securitatii navei va fi documentata, revazuta, acceptata si pastrata de Companie.
9 PLANUL DE SECURITATE A NAVEI
9.1. Fiecare nava va avea la bord un plan de securitate a navei aprobat de Administratie.
Planul va prevedea pentru cele trei grade de securitate asa cum este definit in aceasta Parte a
prezentului Cod.
9.1.1. Supusa prevederilor sectiunii 9.2.1, o organizatie recunoscuta de securitate poate pregati
planul de securitate pentru o nava specifica.
9.2. Administratia poate incredinta revederea si aprobarea planurilor de securitate a navei sau
a amendamentelor la un plan aprobat anterior unor organizatii recunoscute de securitate.
9.2.1. In astfel de cazuri, organizatia recunoscuta de securitate, efectuand revederea si aprobarea
unui plan de securitate a navei, sau a amendamentelor la acesta, pentru ca o anumita nava nu
trebuie sa fie implicata nici in pregatirea evaluarii securitatii navei pe baza careia planul sau
amendamentele au fost elaborate.
9.3. Transmiterea spre aprobare a unui plan de securitate a navei sau a amendamentelor la un
plan aprobat anterior trebuie sa fie insotita de evaluarea securitatii in baza careia au fost
elaborate planul sau amendamentele.
9.4. Un astfel de plan va fi elaborat luand in considerare ghidul dat in partea B a acestui Cod
si va fi redactat in limba sau limbile de lucru de la nava. Daca limba sau limbile folosite nu sunt
engleza, franceza sau spaniola, o traducere intr-una din aceste limbi va fi inclusa. Planul va
cuprinde cel putin:

-1 masurile destinate sa impiedice introducerea la bordul navelor a armelor, substantelor si

echipamentelor periculoase cu intentia de a fi folosite impotriva oamenilor, navelor sau
porturilor si transportul carora este neautorizat;
-2 identificarea zonelor restrictionate si masurilor pentru prevenirea accesului neautorizat in
acestea;
-3 masuri pentru prevenirea accesului neautorizat la nava;
-4 procedurile de raspuns la amenintarile privind securitatea sau atentatele la securitate, inclusiv
prevederile pentru mentinerea operatiunilor vitale ale navei sau ale interfatei nava/port;
-5 procedurile de raspuns la orice instructiuni de securitate pe care Guvernele Contractante le pot
da pentru gradul de securitate 3;
-6 procedurile pentru evacuare in caz de amenintari privind securitatea sau atentatele la
securitate;
-7 indatoririle personalului de la bord insarcinat cu responsabilitati privind securitatea si ale altor
membri ai personalului de la bord in privinta aspectelor de securitate;
-8 procedurile pentru auditarea activitatilor de securitate;
-9 procedurile pentru instruire, exercitii si antrenamente asociate cu planul;
-10 proceduri pentru interfata cu activitatile in legatura cu securitatea facilitatii portuare;
-11 procedurile pentru revizuirea periodica a planului si pentru actualizarea acestuia;
-12 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
-13 identificarea ofiterului insarcinat cu securitatea navei;
-14 identificarea ofiterului insarcinat cu securitatea companiei, inclusiv a serviciului de contactat
24 ore pentru detalii;
-15 procedurile pentru asigurarea inspectiei, testarii, calibrarii si intretinerii oricaror echipamente
de securitate prevazute la bord;
-16 frecventa testarii sau calibrarii oricaror echipamente de securitate prevazute la bord;
-17 identificarea locurilor unde sunt prevazute puncte de activare a sistemului de alarma privind
securitatea navei;
-18 procedurile, instructiunile si ghidul referitoare la folosirea sistemului de alarma privind
securitatea navei, inclusiv testarea, activarea, dezactivarea si resetarea pentru limitarea alarmelor
false
9.4.1. Personalul care efectueaza audituri interne ale activitatilor de securitate specificate in
plan sau care evalueaza implementarea acestora va fi independent de activitatile care sunt
auditate mai putin atunci cand acest lucru este impracticabil datorita marimii sau specificului
Companiei sau navei.
9.5. Administratia va determina care dintre schimbarile la un plan de securitate aprobat sau la
orice echipamente de securitate specificate intr-un plan aprobat nu vor fi implementate mai putin
atunci cand amendamentele relevante aduse planului sunt aprobate de catre Administratie. Orice
astfel de schimbari vor fi cel putin la fel de eficiente ca si acelea prescrise in capitolul XI-2
si prezenta parte din Cod.
9.5.1. Natura schimbarilor aduse planului de securitate a navei sau echipamentelor de securitate
care au fost in mod specific aprobate de catre Administratie, conform sectiunii 9.5, vor fi
documentate intr-o maniera care indica in mod clar o astfel de aprobare. Aceasta aprobare va fi
disponibila la bord si va fi prezentata impreuna cu Certificatul International de Securitate a Navei
(sau cu Certificatul International Interimar de Securitate a Navei). Daca aceste schimbari sunt
temporare, odata ce masurile sau echipamentele originale aprobate sunt reinstaurate, aceasta
documentatie nu mai trebuie pastrata de catre nava.

9.6. Planul poate fi tinut in format electronic. Intr-un astfel de caz, va fi protejat prin proceduri ce
au ca scop prevenirea stergerii, distrugerii sau amendarea acestuia, neautorizate.
9.7. Planul va fi protejat de accesul sau dezvaluirea neautorizate.
9.8. Planurile de securitate a navei nu sunt supuse inspectiei de catre ofiterii complet autorizati
de un Guvern Contractant sa execute controlul si conformitatea masurilor potrivit reglementarii
XI-2/9, cu exceptia circumstantelor specificate in sectiunea
9.8.1. Daca ofiterii complet autorizati de catre un Guvern Contractant au motive clare sa creada
ca nava nu respecta cerintele capitolului XI-2 sau partea A a prezentului Cod si singurul mod de
verificare sau rectificare a non-conformitatii este acela de revedere a cerintelor relevante din
planul de securitate a navei, accesul limitat la sectiunile specifice ale planului in legatura cu
non-conformitatea este permis in mod exceptional, dar numai cu consimtamantul Guvernului
Contractant al navei in cauza sau al comandantului navei respective. Cu toate acestea,
prevederile din plan referitoare la sectiunea 9.4 subsectiunile 2, 4, 5, 7, 15,17 si 18 din prezenta
Parte a Codului sunt considerate informatii confidentiale si nu pot fi subiectul unei inspectii, mai
putin atunci cand este convenit altfel de catre Guvernele Contractante implicate.
10 PROCESE VERBALE
10.1. Procesele verbale ale urmatoarelor activitati din planul de securitate a navei vor fi tinute la
bord pentru cel putin perioada minima specificata de Administratie, avand in vedere prevederile
reglementarii XI-2/9.2.3:instruire, antrenament si exercitii; amenintari la securitate si incidente
de securitate; atentatele la securitate; schimbarile ale gradului de securitate; comunicatiile legate
de securitatea directa a navei precum amenintarile specifice aduse navei sau facilitatilor portuare
la care se afla sau a fost nava; audituri interne si revizuiri ale activitatilor legate de securitate;
revizuirea periodica a evaluarii securitatii navei; revizuirea periodica a planului de securitate a
navei; implemetarea oricaror amendamente aduse planului; intretinerea, calibrarea si testarea
oricarui echipament de securitate prevazut la bord inclusiv testarea sistemului de alarma pentru
securitatea navei.
10.2 Procesele verbale trebuie pastrate in limba sau limbile de lucru de pe nava. Daca limba sau
limbile utilizate nu sunt engleza, franceza sau spaniola, o traducere intr-una din aceste limbi va fi
inclusa.
10.3 Procesele verbale pot fi pastrate in format electronic. Intr-un astfel de caz, ele vor fi
protejate prin proceduri ce au ca scop prevenirea stergerii, distrugerii sau amendarii neautorizate.
10.4 Procesele verbale vor fi protejate de accesul sau dezvaluirea neautorizate.
11 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA COMPANIEI
11.1 Compania va desemna un ofiter insarcinat cu securitatea companiei. O persoana
desemnata ca ofiter insarcinat cu securitatea companiei poate actiona ca ofiter insarcinat cu
securitatea companiei pentru una sau mai multe nave, in functie de numarul sau tipurile de nave
pe care le opereaza compania cu conditia ca sa se identifice clar pentru care nave este
responsabila aceasta persoana. O companie poate, in functie de numarul sau tipurile de nave pe
care le opereaza, sa desemneze mai multe persoane ca ofiteri insarcinati cu securitatea
companiei, cu conditia sa se identifice clar pentru care nave este responsabila fiecare persoana.
11.2 In plus fata de cele specificate oriunde in prezenta Parte a acestui Cod, atributiile si
responsabilitatile ofiterului insarcinat cu securitate companiei trebuie sa cuprinda, dar nu se
limiteaza la:
- sa informeze cu privire la gradul de amenintare posibil cu care ar putea sa se confrunte nava,
folosind evaluarile corespunzatoare referitoare la securitate si alte informatii relevante;
- sa se asigure ca evaluarile referitoare la securitatea navei sunt efectuate;

- sa asigure dezvoltarea, transmiterea spre aprobare si apoi implementarea si intretinerea planului

navei;
- sa se asigure ca planul de securitate a navei este modificat, dupa cum este potrivit, pentru a
corecta deficientele si a satisface cerintele de securitate ale fiecarei nave;
- sa pregateasca auditurile interne si sa revada activitatile referitoare la securitate;
- sa pregateasca verificarea initiala a navei si cele care urmeaza efectuate de catre Administratie
sau de organizatia de securitate recunoscuta;
- sa se asigure ca deficientele si non-conformitatile identificate in timpul auditurilor interne,
revizuirilor periodice, inspectiilor de securitate si verificarilor de conformitate sunt facute
cunoscute si corectate in mod prompt;
- sa intensifice atentia si vigilenta fata de securitate;
- sa asigure o pregatire corespunzatoare pentru personalul responsabil cu securitatea navei;
- sa asigure o comunicare si o cooperare efectiva intre ofiterul insarcinat cu securitatea navei si
ofiterii insarcinati cu securitatea facilitatii portuare relevante;
- sa asigure uniformitatea intre cerintele de siguranta si cele de securitate;
- sa se asigure ca, atunci cand planurile de siguranta a flotei sau a navelor cu aceleasi
caracteristici sunt utilizate,
planul pentru fiecare nava reflecta cu acuratete informatiile specifice fiecarei nave;
- sa se asigure ca orice masuri alternative sau echivalente aprobate pentru o anumita nava sau
grup de nave sunt implementate si mentinute.
12 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA NAVEI
12.1 Pe fiecare nava trebuie sa fie desemnat un ofiter insarcinat cu securitatea navei.
12.2 In plus fata de cele specificate oriunde in prezenta Parte a acestui Cod, atributiile si
responsabilitatile ofiterului insarcinat cu securitate navei trebuie sa cuprinda, dar nu se limiteaza
la:
- sa efectueze inspectii regulate privind securitatea navei pentru a se asigura ca sunt mentinute
masurile de securitate corespunzatoare;
-sa mentina si sa supravegheze implementarea planului de securitate a navei, inclusiv orice
amendamente aduse planului;
- sa coordoneze aspectele de securitate privind manipularea marfii si a proviziilor cu restul de
personal aflat la bord si cu ofiterii insarcinati cu securitatea facilitatii portuare relevante;
- sa propuna modificari la planul de securitate a navei;
-sa raporteze ofiterului insarcinat cu securitatea companiei orice deficiente si non-conformitati
identificate in timpul auditurilor interne, revizuirilor periodice, inspectiilor de securitate si
verificarilor de conformitate si sa implementeze actiunile corective;
- sa sporeasca atentia si vigilenta la bord cu privire la securitate;
- sa se asigure ca personalul de la bordul navei a primit o pregatire corespunzatoare;
- sa raporteze toate incidentele de securitate;
-sa coordoneze implementarea planului de securitate a navei impreuna cu ofiterul insarcinat cu
securitatea companiei si cu ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare importante; si
-10 sa se asigure ca echipamentele de securitate, daca acestea exista, sunt operate, testate,
calibrate si intretinute in mod corespunzator.
13 PREGATIREA, ANTRENAMENTELE SI EXERCITIILE PENTRU SECURITATEA
NAVEI
13.1 Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei si personalul corespunzator de la tarm trebuie
sa aiba cunostinte si sa fie pregatit, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.

13.2 Ofiterul insarcinat cu securitatea navei trebuie sa aiba cunostinte si sa fie pregatit, tinand
cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
13.3 Personalul de la bordul navei care are atributii si responsabilitati specifice in legatura cu
securitatea trebuie sa inteleaga responsabilitatile pe care le au pentru securitatea navei dupa cum
este descris in planul de securitate a navei si trebuie sa detina suficiente cunostinte si abilitati
pentru realizarea atributiilor pe care le au, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului
Cod.
13.4 Pentru a asigura implementarea efectiva a planului de securitate a navei, trebuie realizate
antrenamente la intervale corespunzatoare tinand cont de tipul navei, schimbarile de personal de
pe nava, facilitatile portuare care vor fi inspectate si alte circumstante relevante, tinand cont de
ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
13.5 Ofiterul insarcinat cu securitatea companiei va asigura coordonarea si implementarea
eficienta a planurilor de securitate a navei prin participarea la exercitii la intervale
corespunzatoare, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
14. SECURITATEA FACILITATILOR PORTUARE
14.1 O facilitate portuara trebuie sa functioneze in baza gradelor de securitate stabilite de catre
Guvernul Contractant pe teritoriul caruia este situata aceasta. Masurile si procedurile de
securitate trebuie sa fie aplicate facilitatii portuare intr-o asemenea maniera astfel incat sa
cauzeze perturbari sau intarzieri minime pasagerilor, navei, personalului navei si
inspectorilor, marfurilor si serviciilor.
14.2 La gradul de securitate 1, urmatoarele activitati trebuie efectuate prin intermediul unor
masuri corespunzatoare in toate facilitatile portuare, tinand cont de ghidul dat in Partea B a
prezentului Cod, pentru a identifica si a lua masurile preventive impotriva incidentelor de
securitate:
- asigurarea indeplinirii tuturor atributiilor de securitate a tuturor facilitatilor portuare;
- controlul accesului la facilitatile portuare;
- monitorizarea facilitatilor portuare, inclusiv a zonei (zonelor) de acostare;
- monitorizarea zonelor restrictionate pentru a se asigura ca numai persoanele autorizate au
acces;
- supravegherea manipularii marfurilor;
-supravegherea manipularii proviziilor navei;
-asigurarea ca sistemul de comunicare pentru siguranta este disponibil oricand.
14.3 La gradul de securitate 2, masurile protective aditionale, specificate in planul de
securitate a facilitatilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliata in
sectiunea 14.2, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
14.4 La gradul de securitate 3, masuri protective specifice suplimentare, specificate in planul
de securitate a facilitatilor portuare, trebuie implementate pentru fiecare activitate detaliata in
sectiunea 14.2, tinand cont de ghidul dat in Partea B a prezentului Cod.
14.4.1 In plus, la gradul de securitate 3, facilitatilor portuare li se cere sa raspunda la si sa
implementeze orice instructiuni de securitate date de Guvernul Contractant pe teritoriul caruia
facilitatea portuara este localizata.
14.5 Atunci cand un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare este informat ca o nava
intampina dificultati in indeplinirea cerintelor din capitolul XI-2 sau din aceasta parte sau in
implementarea masurilor si procedurilor corespunzatoare dupa cum sunt detaliate in planul de
securitate a navei, si in cazul gradului de securitate 3 care urmeaza orice instructiuni de

securitate dat de catre Guvernul Contractant pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara,
ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si cel insarcinat cu securitatea navei trebuie sa
fie in legatura si sa coordoneze actiunile corespunzatoare.
14.6 Atunci cand un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare este informat ca o nava are
un grad de securitate care este mai inalt decat cel al facilitatii portuare, ofiterul insarcinat cu
securitatea facilitatii portuare va raporta problema autoritatii competente si va fi in legatura cu
ofiterul insarcinat cu securitatea navei si vor coordona actiunile corespunzatoare, daca este
necesar.
15 EVALUAREA SECURITATII FACILITATILOR PORTUARE
15.1 Evaluarea securitatii facilitatilor portuare reprezinta o parte esentiala si integranta a
procesului de dezvoltare si actualizare a planului de securitate a facilitatilor portuare.
15.2 Evaluarea securitatii facilitatilor portuare trebuie efectuata de Guvernul Contractant pe al
carui teritoriu se afla facilitatea portuara. Un Guvern Contractant poate autoriza o organizatie
recunoscuta de securitate sa efectueze evaluarea securitatii facilitatii portuare pentru o anumita
facilitate portuara localizata pe teritoriul acestuia.
15.2.1 Atunci cand evaluarea securitatii facilitatilor portuare a fost efectuata de catre o
organizatie recunoscuta de securitate, valuarea securitatii va fi revazuta si aprobata in scopul
conformitatii cu prezenta sectiune de catre Guvernul Contractant pe al
carui teritoriu se afla facilitatea portuara.
15.3 Persoanele care efectueaza evaluarea trebuie sa aiba aptitudini corespunzatoare pentru a
evalua securitatea facilitatii portuare conform prezentei sectiuni, tinand cont de ghidul dat in
partea B a prezentului Cod.
15.4 Evaluarile securitatii facilitatilor portuare vor fi revazute si actualizate periodic, tinand
cont de caracterul schimbator al amenintarilor si/sau al altor schimbari minore in cadrul
facilitatilor portuare si vor fi intotdeauna revazute si actualizate atunci cand au loc schimbari
majore in cadrul facilitatilor portuare.
15.5 Evaluarea securitatii facilitatilor portuare trebuie sa cuprinda, cel putin, urmatoarele
elemente:
- identificarea si evaluarea activelor si infrastructurii relevante, important de protejat;
- identificarea posibilelor amenintari privind activele si infrastructura si probabilitatea incidentei
acestora, pentru a stabili prioritatea masurilor de securitate;
- identificarea, selectarea si stabilirea prioritatii contra masurilor si schimbarilor procedurale si
nivelul eficientei acestora in reducerea vulnerabilitatii;
- identificarea punctelor slabe, inclusiv factorul uman in infrastructura, politici si proceduri.
15.6 Guvernul Contractant poate permite ca o evaluare a securitatii facilitatii portuare sa acopere
mai mult decat o singura facilitate portuara, daca operatorul, locatia, operarea, echipamentul si
structura acelor facilitati portuare sunt similare. Orice Guvern Contractant care permite un astfel
de aranjament va comunica catre Organizatie particularitatile acestuia.
15.7 La terminarea evaluarii securitatii facilitatilor portuare, trebuie pregatit un raport, constand
intr-un rezumat cu privire la modul de efectuare a evaluarii, o descriere a fiecarui aspect
vulnerabil gasit in timpul evaluarii si o descriere a contra masurilor ce ar putea fi utilizate pentru
fiecare aspect vulnerabil. Raportul trebuie protejat impotriva accesului neautorizat sau
dezvaluirii neautorizate.
16 PLANUL DE SECURITATE A FACILITATILOR PORTUARE
16.1 Un plan de securitate a facilitatilor portuare trebuie sa fie elaborat si mentinut, pe baza

evaluarii securitatii facilitatilor portuare, pentru fiecare facilitate portuara, corespunzator pentru
interfata nava/port. Planul va contine prevederi pentru cele trei grade de securitate, dupa cum
este definit in prezenta Parte a Codului.
16.1.1 Supusa prevederilor sectiunii 16.2, o organizatie recunoscuta de securitate poate pregati
planul de securitate pentru o anumita facilitate portuara.
16.2 Planul de securitate a facilitatilor portuare va fi aprobat de Guvernul Contractant pe al
carui teritoriu este situata facilitatea portuara.
16.3 Un astfel de plan va fi elaborat tinand cont de ghidul dat in partea B a prezentului Cod si
va fi redactat in limba de lucru a facilitatii portuare. Planul se va referi, cel putin, la urmatoarele
aspecte:
-1 masurile concepute pentru a impiedica armele si orice alte dispozitive si substante periculoase
destinate pentru a fi folosite impotriva oamenilor, navelor sau porturilor, al caror transport nu
este autorizat, sa fie aduse in interiorul facilitatilor portuare sau la bordul navei;
-2 masurile concepute sa previna accesul neautorizat la facilitatile portuare, la navele acostate la
facilitati, si in zonele restrictionate ale facilitatilor;
-3 procedurile de raspuns la amenintarile privind securitatea sau atentatele la securitate, inclusiv
prevederile pentru mentinerea operatiunilor vitale ale facilitatii portuare sau a interfatei
nava/port;
-4 procedurile de raspuns la orice instructiuni privind securitatea pe care Guvernul Contractant,
pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara, le poate da pentru gradul de securitate 3;
-5 procedurile de evacuare in caz de amenintari privind securitatea sau atentatele la securitate;
-6 atributiunile personalului facilitatii portuare insarcinat cu responsabilitati privind securitatea si
cele ale altui personal al facilitatii cu privire la aspecte de securitate;
-7 procedurile pentru conexiunea cu activitatile de securitate a navei;
-8 procedurile pentru revederea si reactualizarea periodica a planului;
-9 procedurile pentru raportarea incidentelor de securitate;
-10 stabilirea ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatilor portuare inclusiv detaliile privind
contactul 24h din 24;
-11 masurile pentru a asigura securitatea informatiilor cuprinse in plan;
-12 masurile concepute sa asigure o securitate efectiva a marfii si a echipamentelor de
manipulare a marfii la facilitatea portuara;
-13 procedurile pentru auditarea planului de securitate a facilitatii portuare;
-14 procedurile de raspuns in cazul in care sistemul de alarma pentru securitatea navei de la
facilitatea portuara a fost activat;
-15 procedurile pentru facilitarea permisiei la uscat a personalului navei sau pentru schimbarile
de personal, precum si accesul inspectorilor la nava inclusiv pentru reprezentantii organizatiilor
de munca si asistenta sociala pentru navigatori.
16.3.1 Personalul care realizeaza audituri interne ale activitatilor privind securitatea specificate
in plan sau care evalueaza implementarea acestuia vor fi independente de activitatile care vor fi
auditate, mai putin atunci cand acest lucru este impracticabil datorita marimii si naturii facilitatii
portuare.
16.4 Planul de securitate a facilitatilor portuare poate fi combinat cu sau poate fi parte a
planului de securitate a portului sau cu orice alt plan (planuri) de urgenta a portului;
16.5 Guvernul Contractant pe al carui teritoriu se afla facilitatea portuara va determina ce
schimbari la planul de securitate a facilitatii portuare nu vor fi implementate, mai putin atunci
cand amendamentele relevante lamplan sunt aprobate de acesta.

16.6 Planul poate fi tinut in format electronic. In acest caz, planul trebuie protejat prin proceduri
care au ca scop prevenirea stergerii, distrugerii sau amendarii neautorizate.
16.7 Planul va fi protejat impotriva accesului sau dezvaluirii neautorizate.
16.8 Guvernele Contractante pot permite ca un plan de securitate a facilitatilor portuare sa
acopere mai mult de o facilitate portuara daca operatorul, locatia, operarea, echipamentul si
proiectarea acestor facilitati sunt similare. Orice Guvern Contractant care permite o astfel de
masura alternativa va comunica Organizatiei detalii despre aceasta.
17 OFITERUL INSARCINAT CU SECURITATEA FACILITATII PORTUARE
17.1 Un ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va fi desemnat pentru fiecare
facilitate portuara. O persoana poate fi desemnata ofiter insarcinat cu securitatea facilitatii
portuara pentru una sau mai multe facilitati portuare.
17.2 In plus fata de cele specificate oriunde in prezenta Parte a Codului, atributiile si
responsabilitatile ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii portuare vor cuprinde, dar nu se
limiteaza la:
-1 sa realizeze o inspectie initiala cuprinzatoare a securitatii facilitatii portuare luand in
considerare evaluarea relevanta a securitatii facilitatii portuare;
-2 sa asigure dezvoltarea si mentinerea planului de securitate a facilitatii portuare;
-3 sa implementeze si sa aplice planul de securitate a facilitatii portuare;
-4 sa intreprinda inspectii regulate ale securitatii facilitatii portuare pentru a asigura continuitatea
masurilor de securitate corespunzatoare;
-5 sa recomande si sa incorporeze, dupa cum este cazul, modificari in planul de securitate a
facilitatii portuare cu scopul de a corecta deficientele si a actualiza planul pentru a avea in vedere
schimbarile importante ale facilitatii portuare;
-6 sa sporeasca atentia si vigilenta personalului facilitatii portuare cu privire la securitate;
-7 sa se asigure ca o pregatire corespunzatoare i-a fost asigurata personalului responsabil cu
securitatea facilitatii portuare;
-8 sa raporteze autoritatilor importante si sa pastreze procese verbale ale evenimentelor care au
amenintat securitatea facilitatii portuare;
-9 sa coordoneze implementarea planului de securitate a facilitatii portuare impreuna cu
Compania corespunzatoare si cu ofiterul (ofiterii) insarcinat(i) cu securitatea navei;
-10 sa coordoneze impreuna cu serviciile de securitate, dupa caz;
-11 sa se asigure ca sunt indeplinite standardele pentru personalul responsabil cu securitatea
facilitatii portuare.
-12 sa se asigure ca echipamentele de securitate, daca exista, sunt operate corespunzator, testate,
calibrate si intretinute;
-13 sa asiste ofiterii insarcinati cu securitatea navei in confirmarea identitatii acelora care
incearca sa urce la bord, la cerere.
17.3 Ofiterului insarcinat cu securitatea facilitatii portuare i se va acorda sprijinul necesar pentru
a-si indeplini atributiile si responsabilitatile impuse prin capitolul XI-2 si prin prezenta Parte a
Codului.
18 PREGATIRE, ANTRENAMENTE SI EXERCITII PENTRU SECURITATEA
FACILITATII PORTUARE
18.1 Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare si personalul corespunzator insarcinat
cu securitatea facilitatii portuare va avea cunostinte si va fi pregatit, tinand cont de ghidul dat in
partea B a prezentului Cod.

18.2 Personalul facilitatii portuare care are atributiuni specifice privind securitatea trebuie sa
inteleaga atributiunile si responsabilitatile pe care le are pentru securitatea facilitatii portuare,
dupa cum este descris in planul de securitate a facilitatii portuare si trebuie sa aiba suficiente
cunostinte si abilitati pentru indeplinirea atributiunilor ce le revin, tinand cont de ghidul dat in
partea B a prezentului Cod.
18.3 Pentru a asigura implementarea efectiva a planului de securitate a facilitatii portuare,
antrenamentele vor fi efectuate la intervale adecvate tinand cont de tipurile de operatii ale
facilitatii portuare, schimbarile de personal la facilitatea portuara, tipurile de nave pe care le
serveste facilitatea portuara si alte circumstante relevante, tinand cont de ghidul dat in partea B a
prezentului Cod.
18.4 Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare va asigura coordonarea efectiva si
implementarea planului de securitate a facilitatii portuare prin participarea la exercitii la intervale
adecvate, tinand cont de ghidul dat in partea B a prezentului Cod.
19 VERIFICAREA SI CERTIFICAREA NAVELOR
19.1 Verificari
19.1.1 Fiecare nava la care se aplica prezenta Parte din Cod trebuie va fi subiectul verificarilor
specificate mai jos: o inspectie initiala inainte de darea in folosinta a navei sau inainte ca
certificatul cerut in baza sectiunii 19.2 sa fie acordat pentru prima data, care va include o
verificare completa a sistemului sau de securitate si orice echipamente de securitate asociate
acoperite de prevederile relevante ale capitolului XI-2, prezenta Parte din Cod si planul aprobat
de securitate a navei. Aceasta verificare va asigura ca sistemul de securitate a navei si orice
echipament de securitate asociat indeplineste in totalitate cerintele aplicabile ale capitolului XI-2
si ale prezentei Parti a Codului si ca este in stare satisfacatoare si potrivit pentru scopul pe care il
are nava; o inspectie de reactualizare la intervale specificate de catre Administratie, dar care sa
nu depaseasca cinci ani, mai putin acolo unde se aplica sectiunea 19.3. Aceasta inspectie va
asigura ca sistemul de securitate a navei si echipamentul de securitate asociat indeplineste in
totalitate cerintele aplicabile ale capitolului XI-2, ale prezentei Parti a Codului si ca este in stare
satisfacatoare si potrivit pentru scopul pe care il are nava; cel putin o verificare intermediara.
Daca este efectuata o singura verificare intermediara, aceasta va avea loc intre a doua
si a treia data aniversara a certificatului dupa cum este definit in reglementarea I/2(n).
Verificarea intermediara va include verificarea sistemului de securitate a navei si a oricarui
echipament de securitate asociat pentru a asigura ca acestea sunt in stare satisfacatoare pentru
scopul pe care il are nava. O astfel de verificare intermediara va fi inscrisa pe certificat; orice
inspectii suplimentare dupa cum este determinat de catre Administratie.
19.1.2 Verificarile navei vor fi efectuate de catre ofiterii Administratiei. Totusi, Administratia
poate incredinta verificarile unei organizatii de securitate recunoscuta la care se face referire in
reglementarea XI-2/1.
19.1.3 In toate cazurile, Administratia implicata trebuie sa garanteze in totalitate indeplinirea si
eficienta verificarii si se obliga sa asigure pregatirilor necesare pentru a satisface aceasta
obligatie.
19.1.4 Sistemul de securitate a navei si orice echipamente de securitate asociate, dupa verificare,
trebuie mentinute pentru a fi in conformitate cu prevederile reglementarilor XI-2/4.2 si XI-2/6,
cu prezenta Parte din Cod si cu planul de securitate a navei aprobat. Dupa ce o inspectie conform
sectiunii 19.1.1 a fost incheiata, nici o schimbare nu va mai fi facuta in sistemul de securitate si
in orice echipamente de securitate asociate sau in planul de securitate a navei aprobat fara
autorizatia Administratiei.

19.2 Emiterea sau avizarea certificatului

19.2.1 Un Certificat International de Securitate a Navei trebuie sa fie emis dupa verificarea
initiala sau cea de reinnoire a certificatului in conformitate cu prevederile sectiunii 19.1.
19.2.2 Un astfel de certificat va fi emis sau avizat fie de catre Administratie, fie de catre
organizatia de securitate recunoscuta care actioneaza in numele Administratiei.
19.2.3 Un alt Guvern Contractant poate, la cererea Administratiei, sa determine ca nava sa fie
verificata si, daca apreciaza ca sunt indeplinite prevederile paragrafului 19.1.1, va emite sau va
autoriza emiterea unui Certificat International de Securitate a Navei pentru nava si, acolo unde
este cazul, sa avizeze sau sa autorizeze avizarea acelui certificat pe nava, in conformitate cu
prezentul Cod.
19.2.3.1 O copie a certificatului si o copie a raportului verificarii vor fi transmise cat de curand
posibil catre Administratia care a solicitat aceasta.
19.2.3.2 Un certificat astfel emis va contine o declaratie din care sa reiasa ca a fost eliberat la
cererea Administratiei si va avea aceeasi putere si va primi aceeasi recunostere ca si certificatul
emis conform sectiunii 19.2.2.
19.2.4 Certificatul International de Securitate a Navei va fi intocmit sub o forma corespunzatoare
modelului dat in anexa la prezentul Cod. Daca limba utilizata nu este engleza, franceza sau
spaniola, textul trebuie sa includa o traducere in una din aceste limbi.
19.3 Durata si valabilitatea certificatului
19.3.1 Un Certificat International de Securitate a Navei va fi emis pentru o perioada specificata
de catre Administratie care nu trebuie sa depaseasca cinci ani.
19.3.2 Atunci cand verificarea pentru reinnoirea certificatului a fost efectuata intr-o perioada de
trei luni inainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil incepand
cu data incheierii verificarii pentru reinnoirea certificatului pana la o data care sa nu depaseasca
cinci ani de la data expirarii certificatului existent.
19.3.2.1 Atunci cand verificarea pentru reinnoirea certificatului a fost incheiata dupa data
expirarii certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data incheierii verificarii de
reinnoire a certificatului pana la o data care sa nu depaseasca cinci ani de la data expirarii
certificatului existent.
19.3.2.2 Atunci cand verificarea de reinnoire a certificatului este incheiata cu mai mult de trei
luni inainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data
incheierii verificarii de reinnoire a certificatului pana la o data care sa nu depaseasca cinci ani de
la data incheierii inspectiei de reactualizare.
19.3.3 Daca un certificat este emis pentru o perioada mai mica de cinci ani, Administratia poate
extinde valabilitatea certificatului dupa data de expirare la perioada maxima specificata in
sectiunea 19.3.1, cu conditia ca verificarile la care se face referire in sectiunea 19.1.1 aplicabile
atunci cand un certificat este emis pentru o perioada de cinci ani sunt efectuate corespunzator.
19.3.4 Daca o verificare de reinnoire a certificatului a fost incheiata si un nou certificat nu poate
fi emis sau plasat la bordul navei inainte de data expirarii certificatului existent, Administratia
sau organizatia de securitate recunoscuta care actioneaza in numele Administratiei poate aviza
certificatul existent si un astfel de certificat va fi acceptat ca fiind valabil pentru o perioada
ulterioara care nu va depasi cinci luni de la data expirarii.
19.3.5 Daca o nava, in momentul expirarii certificatului, nu se afla in portul in care urmeaza sa
fie verificata, Administratia poate extinde perioada de valabilitate a certificatului, dar aceasta
extindere va fi acordata numai cu scopul de a-i permite navei sa isi incheie voiajul catre portul in

care va fi verificata, si apoi numai in cazurile in care este potrivit si rezonabil sa procedeze astfel.
Nici un certificat nu va fi extins pentru o perioada mai mare de trei luni, iar nava careia ii este
acordata o extindere, la sosirea in portul in care urmeaza sa fie verificata, nu va fi indreptatita, in
virtutea unei astfel de extinderi, sa paraseasca acel port fara a detine un nou certificat. Atunci
cand verificarea de reinnoire a certificatului a fost incheiata, noul certificat va fi valabil pana la o
data care sa nu depaseasca cinci ani de la data expirarii certificatului existent inaintea acordarii
extinderii.
19.3.6 Un certificat emis unei nave angajate in voiaje scurte care nu a fost extins conform
prevederilor anterioare din prezenta sectiune poate fi extins de catre Administratie pentru o
perioada de gratie de pana la o luna de la data expirarii inscrisa pe certificat. Atunci cand
verificarea de reinnoire a certificatului este incheiata, noul certificat va fi valabil pana la o data
care sa nu depaseasca cinci ani de la data expirarii certificatului existent inainte ca extinderea sa
fie acordata.
19.3.7 Daca o verificare intermediara este incheiata inainte de perioada specificata in sectiunea
19.1.1, atunci: data expirarii indicata pe certificat va fi amendata prin avizarea la o data care nu
trebuie sa fie mai tarziu de trei ani dupa data la care a fost incheiata verificarea intermediara;
data expirarii poate ramane neschimbata daca una sau mai multe verificari suplimentare au fost
efectuate astfel incat intervalele maxime intre verificarile prescrise in sectiunea 19.1.1 nu sunt
depasite.
19.3.8 Un certificat emis conform sectiunii 19.2 va inceta sa fie valabil in oricare din urmatoarele
cazuri:
-1 daca verificarile relevante nu sunt incheiate in cadrul perioadelor precizate in sectiunea 19.1.1;
-2 daca certificatul nu este avizat in conformitate cu sectiunile 19.1.1.3 si 19.3.7.1, daca sunt
aplicabile;
-3 cand o Companie isi asuma responsabilitatea operarii unei nave care nu a mai fost operata
anterior de acea Companie;
-4 datorita transferului navei sub pavilionul altui Stat.
19.3.9 In cazul: transferului unei nave sub pavilionul altui Guvern Contractant, Guvernul
Contractant al carui pavilion nava a fost anterior indreptatita sa il arboreze va transmite, pe cat de
curand posibil, Administratiei copii sau toate informatiile referitoare la Certificatul International
de Securitate a Navei detinut de nava inainte de transfer si copii ale rapoartelor disponibile ale
verificarilor, sau unei Companii care isi asuma responsabilitatea operarii unei nave care nu a mai
fost operata de acea Companie, Compania anterioara va transmite, pe cat de curand posibil,
Companiei actuale copii ale oricaror informatii referitoare la Certificatul International de
Securitate a Navei sau pentru a facilita inspectiile descrise in sectiunea.
19.4 Certificarea interimara
19.4.1 Certificatele specificate in sectiunea 19.2 vor fi emise numai atunci cand Administratia
care emite certificatele este complet satisfacuta ca nava indeplineste cerintele sectiunii 19.1.
Oricum, dupa 1 iulie 2004, in cazul:
- unei nave fara certificat, la predare sau inainte de intrarea sau reintrarea in serviciu;
- transferului unei nave de sub pavilionul unui Guvern Contractant sub pavilionul unui alt
Guvern Contractant;
- transferului unei nave sub pavilionul unui Guvern Contractant de sub pavilionul unui Stat care
nu este Guvern Contractant; sau
- cand o Companie isi asuma responsabilitatea operarii unui nave care nu a mai fost operata
anterior de acea Companie;

inainte ca certificatul la care se face referire in sectiunea 19.2 sa fie emis, Administratia poate
determina emiterea unui Certificat International Interimar de Securitate a Navei, intr-o forma
care corespunde modelului dat in Apendicele la prezenta Parte din Cod.
19.4.2 Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei va fi emis numai atunci cand
Administratia sau organizatia recunoscuta de securitate, in numele Administratiei, a verificat ca:
- evaluarea securitatii navei ceruta prin prezenta Parte a Codului a fost incheiata,
- o copie a planului de securitate a navei care indeplineste cerintele capitolului XI-2 si ale partii
A din prezentul Cod este prevazuta la bord, ca a fost transmisa pentru analiza si aprobare si
implementata la bord,
- nava este prevazuta cu un sistem de alarma de securitate care indeplineste cerintele
reglementarii XI-2/6, dacaeste necesar,
- ofiterul insarcinat cu securitatea companiei: s-a asigurat: de analizarea planului de securitate a
navei in vederea conformitatii cu prezenta Parte din Cod; ca planul a fost transmis spre aprobare,
si ca planul este implementat pe nava, si a stabilit aranjamentele necesare, inclusiv aranjamente
pentru antrenamente, exercitii si audituri interne, prin care ofiterul insarcinat cu securitatea
companiei apreciaza ca nava va indeplini cu succes verificarea solicitata in conformitate cu
sectiunea 19.1.1.1 , in termen de 6 luni;
- au fost facute aranjamentele pentru efectuarea verificarilor necesare conform sectiunii 19.1.1.1;
- comandantul, ofiterul insarcinat cu securitatea navei si personalul navei cu atributii specifice
referitoare la securitate isi cunosc atributiile si responsabilitatile dupa cum sunt specificate in
prezenta Parte din Cod, precum si cu prevederile relevante ale planului de securitate a navei aflat
la bord si ca astfel de informatii au fost prevazute in limba de lucru a personalului navei sau
limbile intelese de acesta; si
- ofiterul insarcinat cu securitatea navei indeplineste cerintele din prezenta Parte a Codului.
19.4.3 Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei poate fi emis de catre
Administratie sau de o organizatie recunoscuta de securitate autorizata sa actioneze in numele
sau.
19.4.4 Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei va fi valabil 6 luni sau inainte
ca certificatul cerut prin sectiunea 19.2 sa fie emis, oricare dintre acestea ar fi primul, si nu poate
fi extins.
19.4.5 Nici un Guvern Contractant nu va determina emiterea unui Certificat International
Interimar de Securitate a Navei ulterior, in mod consecutiv unei nave daca, dupa parerea
Administratiei sau a organizatiei recunoscute de securitate, unul dintre scopurile navei sau
Companiei care solicita un astfel de certificat este acela de a evita conformitatea completa cu
capitolul XI-2 si prezenta Parte din Cod dupa trecerea perioadei certificatului interimar initial
dupa cum este specificat in sectiunea 19.4.4.
19.4.6 In scopul reglementarii XI-2/9, Guvernele Contractante pot, inaintea acceptarii unui
Certificat International Interimar de Securitate a Navei ca fiind un certificat valabil, sa se asigure
ca cerintele sectiunilor de la 19.4.2.4 la 19.4.2.6 au fost indeplinite.
APENDICE LA PARTEA A-APENDICE 1
Forma Certificatului International de Securitate a Navei
CERTIFICAT INTERNATIONAL DE SECURITATE A NAVEI
(sigiliul oficial) (Statul)
Certificat nr.
Emis conform prevederilor

CODULUI INTERNATIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR SI A FACILITATILOR

PORTUARE (CODUL ISPS)
Sub autoritatea Guvernului _______________________________________________________
(Numele Statului)
de catre _______________________________________________________________________
(persoanele sau organizatia autorizate)
Numele navei: ...........................................................................................................
Numar sau litere distinctive: ...........................................................................................................
Portul de inmatriculare: ...........................................................................................................
Tipul navei: ...........................................................................................................
Tonajul brut: ...........................................................................................................
Numarul IMO: ...........................................................................................................
Numele si adresa companiei: ................................................................................................. ..........
PREZENTUL ATESTA:
1 ca sistemul de securitate a navei si orice echipament asociat de securitate a fost verificat in
conformitate cu sectiunea 19.1 din partea A a Codului ISPS;
2 ca verificarea a aratat ca sistemul de securitate a navei si orice echipament asociat de securitate
a navei este din toate punctele de vedere satisfacator si ca nava indeplineste cerintele aplicabile
din capitolul XI-2 al Conventiei si din partea A a Codului ISPS;
3 ca nava este prevazuta cu un Plan de Securitate a Navei aprobat.
Data verificarii initiale/de reinnoire pe care este bazat acest certificat ..........................................
Acest Certificat este valabil pana la........................................................................................ ..........
supus verificarilor in conformitate cu sectiunea 19.1.1 din partea A a Codului ISPS.
Emis la.............................................................................
(locul emiterii Certificatului)
Data emiterii...................................... ..................................................................................
(semnatura persoanei oficiale complet
autorizate care a emis Certificatul)
(Sigiliul sau stampila autoritatii emitente, dupa caz)
ATESTAT PENTRU VERIFICAREA INTERMEDIARA
PREZENTUL ATESTA ca, la verificarea intermediara ceruta prin sectiunea 19.1.1 din partea A
a Codului ISPS, s-a apreciat ca nava indeplineste prevederile relevante ale capitolului XI-2 din
Conventie si ale partii A a Codului ISPS.
Verificarea intermediara Semnat...............................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU VERIFICARI SUPLIMENTARE
Verificarea suplimentara Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
Verificarea suplimentara Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)

Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
Verificarea suplimentara Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
VERIFICAREA SUPLIMENTARA IN CONFORMITATE CU SECTIUNEA A/19.3.7.2 A
CODULUI ISPS
PREZENTUL ATESTA ca, la verificarea suplimentara ceruta prin sectiunea 19.3.7.2 din partea
A a Codului ISPS, s-a apreciat ca nava indeplineste prevederile relevante ale capitolului XI-2 din
Conventie si ale partii A a Codului ISPS.
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
Aceasta parte a certificatului va fi adaptata de catre Administratie pentru a indica daca aceasta a
stabilit verificari suplimentare dupa cum este prevazut in sectiunea 19.1.1.4.
ATESTAT PENTRU EXTINDEREA CERTIFICATULUI DACA ACESTA ESTE
VALABIL PENTRU MAI PUTIN DE CINCI ANI ACOLO UNDE SE APLICA
SECTIUNEA A/19.3.3 A CODULUI ISPS
Nava este in conformitate cu prevederile relevante ale partii A din Codul ISPS, iar Certificatul va
fi acceptat, in conformitate cu
sectiunea 19.3.3 a partii A din Codul ISPS, ca valabil pana la.................................
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU EFECTUAREA VERIFICARII DE INNOIRE SI APLICAREA
SECTIUNII A/19.3.4 A CODULUI ISPS
Nava este in conformitate cu prevederile relevante ale partii A din Codul ISPS, iar Certificatul va
fi acceptat, in conformitate cu
sectiunea 19.3.4 a partii A din Codul ISPS, ca valabil pana la.................................
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU EXTINDEREA VALABILITATII CERTIFICATULUI INAINTE
DE SOSIREA IN PORTUL DE VERIFICARE IN CARE SE APLICA SECTIUNEA
A/19.3.5 A CODULUI ISPS SAU PENTRU O PERIOADA DE GRATIE
IN CARE SE APLICA SECTIUNEA A/19.3.6 A CODULUI ISPS

Acest Certificat va fi acceptat, in conformitate cu sectiunea 19.3.5 / 19.3.6* a partii A din Codul
ISPS, ca valabil pana la........................................................
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
ATESTAT PENTRU AVANSAREA DATEI DE EXPIRARE
ACOLO UNDE SE APLICA SECTIUNEA A/19.3.7.1 A CODULUI ISPS
In conformitate cu sectiunea 19.3.7.1 a partii A din Codul ISPS, noua data de expirare**
este........................
Semnat......................................................
(Semnatura persoanei oficiale autorizate)
* Se va sterge, dupa caz
** In cazul completarii acestei parti din certificat, data de expirare inscrisa pe fata certificatului
va fi, de asemenea, amendata corespunzator
Locul.........................................................
Data..........................................................
(Sigiliul sau stampila autoritatii, dupa caz)
APENDICE 2
Forma Certificatului International Intermediar de Securitate a Navei
CERTIFICAT INTERNATIONAL INTERMEDIAR DE SECURITATE A NAVEI
(sigiliul oficial) (Statul)
Certificat nr.
Emis conform prevederilor
CODULUI INTERNATIONAL PENTRU SECURITATEA NAVELOR SI A
FACILITATILOR PORTUARE (CODUL ISPS)
Sub autoritatea Guvernului _______________________________________________________
(Numele Statului)
de catre _______________________________________________________________________
(persoanele sau organizatia autorizate)
Numele navei: ...........................................................................................................
Numar sau litere distinctive: ............................................................................................... ............
Portul de inmatriculare: ...........................................................................................................
Tipul navei: ...........................................................................................................
Tonajul brut: ...........................................................................................................
Numarul IMO: ...........................................................................................................
Numele si adresa companiei: ...........................................................................................................
Acest certificat intermediar este unul ulterior, consecutiv? DA/NU*
Daca DA, data emiterii certificatului intermediar initial ..................................................................
PREZENTUL ATESTA CA cerintele sectiunii A/19.4.2 a Codului ISPS au fost indeplinite.
Acest Certificat este emis in baza sectiunii A/19.4 din Codul ISPS.
Acest Certificat este valabil pana la..................................................................................................
Emis la.............................................................................
(locul emiterii Certificatului)

Data emiterii...................................... ..................................................................................

(semnatura persoanei oficiale complet
autorizate care a emis Certificatul)
(Sigiliul sau stampila autoritatii emitente, dupa caz)
* Se va sterge, dupa caz

ANEXA 2
-REZOLUTIA 3 A CONFERINTEI (adoptata la 12 decembrie 2002) ACTIVITATEA
ULTERIOARA A ORGANIZATIEI MARITIME INTERNATIONALE IN LEGATURA
CU SPORIREA SECURITATII MARITIME REZOLUTIA 4 A CONFERINTEI
(adoptata la 12 decembrie 2002)
- AMENDAMENTE VIITOARE LA CAPITOLELE XI-1 SI XI-2 ALE CONVENTIEI
SOLAS 1974 CU PRIVIRE LA MASURILE SPECIALE PENTRU SPORIREA
SIGURANTEI SI SECURITATII MARITIME
-REZOLUTIA CONFERINTEI 5-(adoptata la 12 Decembrie 2002)- PROMOVAREA
COOPERARII SI ASISTENTEI TEHNICE
-REZOLUTIA 6 A CONFERINTEI-(adoptata la 12 Decembrie 2002)-PRIMA
IMPLEMENTARE A MASURILOR SPECIALE PENTRU SPORIREA SECURITATII
MARITIME
REZOLUTIA CONFERINTEI 7-(adoptata la 12 Decembrie 2002)-STABILIREA
MASURILOR CORESPUNZATOARE PENTRU SPORIREA SECURITATII
NAVELOR, FACILITATILOR PORTUARE, UNITATILOR MOBILE DE
FORAJ MARIN INSTALATE IN POZITIE SI PLATFORMELOR FIXE SI
PLUTITOARE NEACOPERITE DE CATRE CAPITOLUL XI-2 AL CONVENTIEI
SOLAS 1974.
REZOLUTIA 8 A CONFERINTEI-(adoptata la 12 Decembrie 2002)- SPORIREA
SECURITATII IN COOPERARE CU ORGANIZATIA INTERNATIONALA A MUNCII
(Documentele de identitate a navigatorilor si Lucrarile asupra problemelor mai importante
privind Securitatea Portuara)
ANEXA-ACTIVITATEA IMO/ILO CU PRIVIRE LA SECURITATEA PORTUARA
POSIBILI TERMENI DE REFERINTA
1. Grupul de Lucru in colaborare IMO/ILO asupra Securitatii Portuare, luand in considerare
amendamentele la Conventia Internationala privind Ocrotirea Vietii Umane pe Mare, 1974 si
Codul International privind Securitatea Navei si a Facilitatii Portuare (ISPS) adoptat de
Conferinta Guvernelor Contractante la Conventia Internationala privind Ocrotirea Vietii Umane
pe Mare, 1974, din Decembrie 2002 in scopul introducerii cerintelor si ghidurilor obligatorii in
legatura cu sporirea securitatii navelor si a facilitatilor portuare ar trebui:
-1 sa analizeze si sa recomande, in scopul sporirii securitatii, sigurantei si protectiei mediului,
forma si continutul oricarui ghid ulterior, care poate fi solicitat, asupra subiectului mai vast al
securitatii portuare inclusiv relatia dintre securitatea navei si a portului si consideratii mai

cuprinzatoare cu privire la securitatea, siguranta si protectia mediului relevante pentru zonele

portuare, inclusiv problema identificarii, ce poate fi verificata, a acelora care lucreaza in aceste
zone sau care au acces la astfel de zone;
- sa analizeze necesitatea oricaror cerinte obligatorii referitoare la cele de mai sus si daca o astfel
de necesitate este identificata, sa recomande forma si continutul unor astfel de cerinte; si
- sa pregateasca si sa prezinte un raport (inclusiv rapoarte asupra lucrarilor intermediare si
ulterioare) asupra celor mentionate mai sus, impreuna cu motivele relevante si justificarile
aferente, cat si o evaluare a impactului, beneficiilor si costurilor recomandarilor spre analiza de
catre Organizatia Maritima Internationala si Organizatia Internationala a Muncii.
Organizatia Maritima Internationala si Organizatia Internationala a Muncii vor monitoriza
lucrarile Grupului de Lucru in colaborare IMO/ILO asupra securitatii portuare si, in functie de
necesitati, vor emite Grupului de Lucru instructiuni si un ghid corespunzator.
REZOLUTIA 9 A CONFERINTEI-(adoptata la 12 Decembrie 2002)- SPORIREA
SECURITATII IN COOPERARE CU ORGANIZATIA MONDIALA A VAMILOR
(Unitati Inchise pentruTransportul Marfurilor)
REZOLUTIA 10 A CONFERINTEI-(adoptata la 12 Decembrie 2002)-PRIMA
IMPLEMENTARE A SISTEMULUI DE IDENTIFICARE SI URMARIRE DE LA
DISTANTA
.
REZOLUTIA 11 A CONFERINTEI-(adoptata la 12 Decembrie 2002)-ASPECTE
REFERITOARE LA ELEMENTUL UMAN SI PERMISIA LA TARM A
NAVIGATORILOR
APENDICE LA PARTEA B-APENDICELE 1
Forma Declaratiei de Securitate intre nava si facilitatea portuara8
DECLARATIA DE SECURITATE
Numele navei
Portul de inregistrare
Numarul IMO
Numele facilitatii portuare
Aceasta Declaratie de Securitate este valabila de la pana la.
pentru urmatoarele activitati.
(lista activitatilor cu detalii relevante)
la urmatoarele grade de securitate
Gradele de securitate pentru nava
Gradele de securitate pentru facilitatea portuara
Facilitatea portuara si nava cad de comun accord in privinta urmatoarelor grade de securitate si
responsabilitati pentru a asigura conformitatea cu cerintele Partii A a Codului International
pentru Securitatea Navelor si a Facilitatilor Portuare.
Adaugarea initialelor OSN si OSFP in aceste coloane indicaca activitatea se va face in
conformitate cu planul relevant aprobat, de catre
Activitatea Facilitatea portuara Nava
Asigurarea executarii tuturor sarcinilor legate de securitate
Monitorizarea zonelor restrictionate pentru a se asigura ca numai personalul autorizat are acces
Controlarea accesului in facilitatea portuara

Controlul accesului la nava

Monitorizarea facilitatii portuare, inclusiv a zonelor de acostare si a zonelor din jurul navei
Monitorizarea navei, inclusiv a zonelor de acostare si a zonelor din jurul navei
Manipularea marfii
Livrarea proviziilor la nava
Manipularea bagajului neinsotit
Controlul imbarcarii persoanelor si a proviziilorlor personale
Asigurarea ca comunicatiile privind securitatea sunt disponibile intre nava si facilitatea portuara
Semnatarii acestui acord certifica, ca masurile de securitate si masurile atat pentru facilitatea
portuara cat si pentru nava in timpul activitatilor specifice indeplinesc prevederile capitolului XI
2 si Partea A a acestui Cod care vor fi implementate in conformitate cu prevederile deja stipulate
in planul aprobat sau masurile specifice agreate sau stabilite in anexa atasata.
Data.la.
Semnata pentru si in numele
facilitatii portuare navei
( Semnatura Ofiterului insarcinat cu Securitatea Facilitatii Portuare) (Semnatura Comandantului
sau Ofiterului insarcinat cu
Securitatea Navei)
Numele si functia persoanei semnatare
Nume: Nume:
Functie:
Aceasta forma a Declaratiei de Securitate este pentru utilizarea intre o nava si o instalatie
portuara. Daca Declaratia de Securitate trebuie sa acopere doua nave, acest model trebuie
modificat in mod corespunzator
Detalii privind contactarea
( trebuie completate corespunzator)
(indica numerele de telefon sau canalele radio sau frecventele ce trebuie folosite)
pentru facilitatea portuara pentru nava
Facilitatea portuara Comandant
Ofiterul insarcinat cu securitatea facilitatii portuare Ofiterul insarcinat cu securitatea navei
Compania
Ofiterul insarcinat cu Securitatea Companiei
APENDICE 2
Forma de Declaratie de Conformitate a unei Facilitati Portuare
DECLARATIE DE CONFORMITATE A UNEI FACILITATI PORTUARE
(Sigiliu oficial) (Stat)
Numarul declaratiei
Emis conform prevederilor Partii B a
CODULUI INTERNATIONAL PENTRU
SECURITATEA NAVELOR SI A FACILITATILOR PORTUARE (CODUL ISPS)
Guvernul _________________________________________________
(numele Statului)
Numele facilitatii portuare:..
Adresa facilitatii portuare.
PRIN ACEASTA AUTENTIFICA faptul ca respectarea de catre facilitatea portuara prevederile
capitolului XI-2 si Partea A a Codului international pentru securitatea navelor si a facilitatilor

portuare (Codul ISPS) a fost verificata si ca aceasta facilitate portuara opereaza in conformitate
cu Planul de securitate al facilitatii portuare aprobat. Acest plan a fost aprobat pentru
urmatoarele < specificati tipurile de operatiuni, tipurile de nava sau de activitati si alte informatii
relevante> (stergeti,in functie de caz):
Nava de pasageri
Nava de pasageri de mare viteza
Nava de marfuri generale de mare viteza
Vrachier
Tanc petrolier
Tanc chimic
Tanc transportor de gaze lichefiate
Unitati de forare mobile de larg
Nave de marfa generala altele decat cele de mai sus
Aceasta Declaratie de comformitate de valabila pana la, supusa
verificarilor (asa cum se indica in pagina urmatoare)
Eliberata la .
(locul eliberarii declaratiei)
Data eliberarii .. ..
(Semnatura persoanei complet autorizate ce elibereaza acest document)
(Sigiliu sau stamplila autoritatii emitente, in functie de caz)
ATESTATUL VERIFICARILOR
Guvernul < introduceti numele Statului> a stabilit ca valabilitatea acestei Declaratii de
comformitate este supusa < introduceti detalii relevante ale verificarilor (de ex. obligatorii anuale
sau neprogramate)>
PRIN ACEASTA SE AUTENTIFICA ca, in timpul verificarii desfasurate in comformitate cu
paragraful B/16.62.4 al Codului ISPS, s-a constatat ca facilitatea portuara respecta prevederile
relevante ale capitolului XI-2 ale Conventiei si Partea A a Codului ISPS.
VERIFICAREA 1
Semnatura:
(Semnatura oficialitatii autorizate)
Locul: .
Data: .
VERIFICAREA 2
Semnatura:
(Semnatura oficialitatii autorizate)
Locul: .
Data: .
VERIFICAREA 3
Semnatura:
(Semnatura oficialitatii autorizate)
Locul: .
Data: .
VERIFICAREA 4
Semnatura:
(Semnatura oficialitatii autorizate)
Locul: .

Data: .

CERTIFICAREA ISPS A NAVELOR

5. Proceduri de auditare si certificare ISPS a navelor
5.1. Auditarea si certificarea ISPS a navelor se efectueaza n conformitate cu prevederile tuturor
documentelor de referinta mentionate n Capitolul 4.
4.1. O.G. nr. 80 / 2003, privind acceptarea de catre Romnia a amendamentelor la
Conventia SOLAS 74 si a Codului ISPS;
4.2. Norme metodologice de aplicare a O.G. nr. 80 / 2003;
4.3. H.G. nr. 248 din 26.02.2004;
4.4. Codul ISPS, Partea A si Partea B;
4.5. Conventia SOLAS 74 asa cum a fost amendata, Capitolul XI - 2 - Masuri speciale
pentru sporirea securitatii maritime;
4.6. SR - ISO 8402 Managementul calitatii si asigurarea calitatii vocabular.
5.2. Toate companiile, persoane juridice romne, sau filiale n Romnia ale unor persoane
juridice straine, care sunt proprietare de nave sau care administreaza nave purtnd pavilionul
Romniei, trebuie sa obtina de la A.N.R. certificatul international de securitate a navei (C.I.S.N.),
pentru fiecare dintre navele sale.
5.3. Pentru auditare si certificare, compania va prezenta A.N.R urmatoarea documentatie:
5.3.1. cererea de certificare-tip; (formular cod:F11ICSN13);
5.3.2. setul de acte doveditoare asupra legalitatii functionarii companiei;
5.3.3. lista navelor-tip, caracteristici, situatia certificatelor si inspectiilor statutare;
5.3.4. manualul sistemului de securitate al companiei;
5.3.5. manualul procedurilor conforme sistemului de securitate al companiei;
5.3.6. manualul sistemului de securitate la bordul navelor;
5.3.7. manualul procedurilor conforme sistemului de securitate la bordul navelor;
5.3.8. raportul auditului intern de securitate.

5.4. Pe baza cererii primite, A.N.R., mpreuna cu compania, vor stabili data si locul de
desfasurare a auditului, si vor efectua toate aranjamentele necesare pentru ca auditul sa se
desfasoare n conditii normale.
Formularele de auditare ISPS folosite de catre inspectorii Serviciului ISM ISPS n activitatea
de auditare si certificare sunt urmatoarele:
F01ICSN13 Lista de verificare a Planului de Securitate a Navei
F02ICSN13 Lista de verificare pentru auditul de securitate la nava
F03ICSN13 Plan de audit ISPS la nava
F04ICSN13 Notificare de invalidare ISPS
F05ICSN13 Raport de audit ISPS la nava
F06ICSN13 Nota de neconformare ISPS la nava
F07ICSN13 Chestionar ISPS personal navigant
F08ICSN13 Chestionar ISPS pentru personal companie
F09ICSN13 Nota fundamentare ISPS
F10ICSN13 Sedinta deschidere audit ISPS
Aceste formulare sunt cuprinse n documentatia Sistemului de Management al Calitatii a
Autoritatii Navale Romne, n formularul Lista de evidenta a formularelor(F423-03).
Procedura de auditare
Procedura de auditare a unei nave urmeaza, n mod firesc, dupa etapele: aprobarea Evaluarii de
Securitate si a Planului de Securitate a navei si implementarea efectiva a documentatiei de
securitate la bordul acesteia;
Procedura de auditare pe linie de securitate maritima a unei nave (de catre Administratie), va
trebui sa se desfasoare - n mod normal
conform urmatoarelor etape:
a. Verificarea documentatiei de securitate;
b. Verificarea amanuntita a continutului si procedurilor descrise n Planul de Securitate al
Navei, comparativ cu prevederile codului ISPS ( 9.4);
c. Verificarea prin interviuri a cunostintelor teoretice ale personalului de la bordul navei,
care are sarcini de securitate, referitor la proceduri si atributii prevazute n PSN;
d. Verificarea aplicarii practice corespunzatoare a procedurilor nscrise n PSN (mod de
actionare si conducere a actiunilor), prin exercitii pentru diferite scenarii, la toate gradele
de securitate;
e. Verificarea implementarii PSN la bordul navei;
f. Verificarea nregistrarilor si evidentelor de securitate de la bord;
g. ntocmirea raportului de audit;
h. ntocmirea si eliberarea actului de verificare/aprobare a PSN.
n cazul n care n timpul efectuarii auditului la bordul navei rezulta neconformari si/sau
observatii pe linie de securitate maritima, inspectorul de specialitate care efectueaza auditul va

notifica comandantul/OSN-ul navei/reprezentantul companiei despre acest lucru, specificnd

faptul ca neconformarile vor trebui corectate pna la finalizarea auditului, n caz contrar nava nu
va fi certificata ISPS, si de asemenea ca observatiile rezultate vor fi nscrise n raportul de audit,
mpreuna cu termenele acordate pentru rezolvarea lor.
n cazul n care raportul de audit este favorabil si nava nu are neconformari pe linie de securitate
necorectate, nava va fi certificata ISPS si va primi Certificatul International de Securitate a
Navei.
Procesul de verificare si certificare
Procesul de verificare si certificare corespunzator pentru emiterea unui certificat international de
securitate a navei ( C.I.S.N. ) va implica n mod normal urmatoarele etape:
verificarea de securitate initiala;
verificarea periodica sau intermediara;
verificarea pentru rennoire.
Aceste verificari sunt efectuate, la cererea pe care compania o formuleaza catre Administratie, de
catre auditori autorizati pentru efectuarea auditului.
Verificarea si certificarea navelor
Fiecare nava la care se aplica prezenta Parte din Cod trebuie va fi subiectul verificarilor
specificate mai jos:
o inspectie initiala nainte de darea n folosinta a navei sau nainte ca certificatul cerut n
baza sectiunii 19.2 din Partea A a Codului ISPS sa fie acordat pentru prima data, care va
include o verificare completa a sistemului sau de securitate si orice echipamente de
securitate asociate acoperite de prevederile relevante ale capitolului XI-2, prezenta Parte
din Cod si planul aprobat de securitate a navei. Aceasta verificare va asigura ca sistemul
de securitate a navei si orice echipament de securitate asociat ndeplineste n totalitate
cerintele aplicabile ale capitolului XI-2 si ale prezentei Parti a Codului si ca este n stare
satisfacatoare si potrivit pentru scopul pe care l are nava;
o inspectie de reactualizare la intervale specificate de catre Administratie, dar care sa nu
depaseasca cinci ani, mai putin acolo unde se aplica sectiunea 19.3 a Partii A din Codul
ISPS. Aceasta inspectie va asigura ca sistemul de securitate a navei si echipamentul de
securitate asociat ndeplineste n totalitate cerintele aplicabile ale capitolului XI-2, ale
prezentei Parti a Codului si ca este n stare satisfacatoare si potrivit pentru scopul pe care
l are nava;
cel putin o verificare intermediara. Daca este efectuata o singura verificare intermediara,
aceasta va avea loc ntre a doua si a treia data aniversara a certificatului dupa cum este
definit n reglementarea I/2(n). Verificarea intermediara va include verificarea sistemului
de securitate a navei si a oricarui echipament de securitate asociat pentru a asigura ca
acestea sunt n stare satisfacatoare pentru scopul pe care l are nava. O astfel de verificare
intermediara va fi nscrisa pe certificat;

orice inspectii suplimentare dupa cum este determinat de catre Administratie.

Verificarile navei vor fi efectuate de catre ofiterii Administratiei. Totusi, Administratia
poate ncredinta verificarile unei organizatii de securitate recunoscuta la care se face
referire n reglementarea XI-2/1.
n toate cazurile, Administratia implicata trebuie sa garanteze n totalitate ndeplinirea si
eficienta verificarii si se obliga sa asigure pregatirile necesare pentru a satisface aceasta obligatie.
Sistemul de securitate a navei si orice echipamente de securitate asociate, dupa verificare, trebuie
mentinute pentru a fi n conformitate cu prevederile reglementarilor XI-/4.2 si XI-2/6, cu
prezenta Parte din Cod si cu planul de securitate a navei aprobat. Dupa ce o inspectie conform
sectiunii 19.1.1 (Partea A, Cod ISPS) a fost ncheiata, nici o schimbare nu va mai fi facuta n
sistemul de securitate si n orice echipamente de securitate asociate sau n planul de securitate a
navei aprobat, fara autorizatia Administratiei.
Emiterea sau avizarea certificatului
Un Certificat International de Securitate a Navei trebuie sa fie emis dupa verificarea initiala sau
cea de rennoire a certificatului n conformitate cu prevederile sectiunii 19.1 (Partea A, Cod ISPS
).
Un astfel de certificat va fi emis sau avizat fie de catre Administratie, fie de catre organizatia de
securitate recunoscuta care actioneaza n numele Administratiei.
Un alt Guvern Contractant poate, la cererea Administratiei, sa determine ca nava sa fie verificata
si, daca apreciaza ca sunt ndeplinite prevederile paragrafului 19.1.1(Partea A, Cod ISPS ), va
emite sau va autoriza emiterea unui Certificat International de Securitate a Navei pentru nava si,
acolo unde este cazul, va aviza sau va autoriza avizarea acelui certificat pentru nava, n
conformitate cu Codul ISPS.
O copie a certificatului si o copie a raportului verificarii vor fi transmise ct de curnd posibil
catre Administratia care a solicitat aceasta.
Un certificat astfel emis va contine o declaratie din care sa reiasa ca a fost eliberat la cererea
Administratiei si va avea aceeasi putere si va primi aceeasi recunoastere ca si certificatul emis
conform sectiunii 19.2.2. (Partea A, Cod ISPS).
Certificatul International de Securitate a Navei va fi ntocmit sub o forma corespunzatoare
modelului dat n anexa la Codul ISPS. Textul trebuie sa includa o traducere n engleza, franceza
sau spaniola daca limba utilizata nu este una din aceste limbi.
Durata si valabilitatea certificatului
Un Certificat International de Securitate a Navei va fi emis pentru o perioada specificata de catre
Administratie care nu trebuie sa depaseasca cinci ani.

Atunci cnd verificarea pentru rennoirea certificatului a fost efectuata ntr-o perioada de trei luni
nainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil ncepnd cu data
ncheierii verificarii pentru rennoirea certificatului pna la o data care sa nu depaseasca cinci ani
de la data expirarii certificatului existent.
Atunci cnd verificarea pentru rennoirea certificatului a fost ncheiata dupa data expirarii
certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data ncheierii verificarii de rennoire a
certificatului pna la o data care sa nu depaseasca cinci ani de la data expirarii certificatului
existent.
Atunci cnd verificarea de rennoire a certificatului este ncheiata cu mai mult de trei luni nainte
de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data ncheierii
verificarii de rennoire a certificatului pna la o data care sa nu depaseasca cinci ani de la data
ncheierii inspectiei de reactualizare.
Daca un certificat este emis pentru o perioada mai mica de cinci ani, Administratia poate extinde
valabilitatea certificatului dupa data de expirare la perioada maxima specificata n sectiunea
19.3.1 ( Partea A, Cod ISPS ), cu conditia ca verificarile la care se face referire n sectiunea
19.1.1 aplicabile atunci cnd un certificat este emis pentru o perioada de cinci ani sa fie efectuate
corespunzator.
Daca o verificare de rennoire a certificatului a fost ncheiata si un nou certificat nu poate fi emis
sau plasat la bordul navei nainte de data expirarii certificatului existent, Administratia sau
organizatia de securitate recunoscuta care actioneaza n numele Administratiei poate aviza
certificatul existent si un astfel de certificat va fi acceptat ca fiind valabil pentru o perioada
ulterioara care nu va depasi cinci luni de la data expirarii.
Daca o nava, n momentul expirarii certificatului, nu se afla n portul n care urmeaza sa fie
verificata, Administratia poate extinde perioada de valabilitate a certificatului, dar aceasta
extindere va fi acordata numai cu scopul de a-i permite navei sa si ncheie voiajul catre portul n
care va fi verificata, si numai n cazurile n care este potrivit si rezonabil sa procedeze astfel. Nici
un certificat nu va fi extins pentru o perioada mai mare de trei luni, iar nava careia i este
acordata o extindere, la sosirea n portul n care urmeaza sa fie verificata, nu va fi ndreptatita, n
virtutea unei astfel de extinderi, sa paraseasca acel port fara a detine un nou certificat. Atunci
cnd verificarea de rennoire a certificatului a fost ncheiata, noul certificat va fi valabil pna la o
data care sa nu depaseasca cinci ani de la data expirarii certificatului existent naintea acordarii
extinderii.
Un certificat emis unei nave angajate n voiaje scurte care nu a fost extins conform prevederilor
anterioare din prezenta sectiune poate fi extins de catre Administratie pentru o perioada de gratie
de pna la o luna de la data expirarii nscrisa pe certificat. Atunci cnd verificarea de rennoire a
certificatului este ncheiata, noul certificat va fi valabil pna la o data care sa nu depaseasca cinci
ani de la data expirarii certificatului existent nainte ca extinderea sa fie acordata.
Daca o verificare intermediara este ncheiata nainte de perioada specificata n sectiunea
19.1.1 (Partea A, Cod ISPS), atunci:

data expirarii indicata pe certificat va fi amendata prin avizarea la o data care nu trebuie
sa fie mai trziu de trei ani dupa data la care a fost ncheiata verificarea intermediara;
data expirarii poate ramne neschimbata daca una sau mai multe verificari suplimentare
au fost efectuate astfel nct intervalele maxime ntre verificarile prescrise n sectiunea
19.1.1(Partea A, Cod ISPS) nu sunt depasite.
Un certificat emis conform sectiunii 19.2 (Partea A, Cod ISPS) va nceta sa fie valabil n
oricare din urmatoarele cazuri:
daca verificarile relevante nu sunt ncheiate n cadrul perioadelor precizate n sectiunea
19.1.1 (Partea A, Cod ISPS);
daca certificatul nu este avizat n conformitate cu sectiunile 19.1.1.3 si 19.3.7.1.1 (Partea
A, Cod ISPS), daca sunt aplicabile;
cnd o Companie si asuma responsabilitatea operarii unei nave care nu a mai fost operata
anterior de acea Companie; si datorita transferului navei sub pavilionul altui Stat.
n cazul:
o transferului unei nave sub pavilionul altui Guvern Contractant, Guvernul
Contractant al carui pavilion nava a fost anterior ndreptatita sa l arboreze va
transmite, pe ct de curnd posibil, Administratiei, copii sau toate informatiile
referitoare la Certificatul International de Securitate a Navei detinut de nava
nainte de transfer si copii ale rapoartelor disponibile ale verificarilor, sau
o unei Companii care si asuma responsabilitatea operarii unei nave care nu a mai
fost operata de acea Companie, Compania anterioara va transmite, pe ct de
curnd posibil, Companiei actuale copii ale oricaror informatii referitoare la
Certificatul International de Securitate a Navei sau pentru a facilita inspectiile
descrise n sectiunea 19.4.2. (Partea A, Cod ISPS).
Certificarea interimara
Certificatele specificate n sectiunea 19.2 ( Partea A, Cod ISPS ) vor fi emise numai atunci cnd
Administratia care emite certificatele este complet satisfacuta ca nava ndeplineste cerintele
sectiunii 19.1. ( Partea A, Cod ISPS ). Oricum, dupa 1 iulie 2004, n cazul:
unei nave fara certificat, la predare sau nainte de intrarea sau reintrarea n
serviciu;
transferului unei nave de sub pavilionul unui Guvern Contractant sub pavilionul
unui alt Guvern Contractant;
transferului unei nave sub pavilionul unui Guvern Contractant de sub pavilionul
unui Stat care nu este Guvern Contractant; sau
cnd o Companie si asuma responsabilitatea operarii unui nave care nu a mai fost
operata anterior de acea Companie, nainte ca certificatul la care se face referire n
sectiunea 19.2 (Partea A, Cod ISPS) sa fie emis, Administratia poate determina
emiterea unui Certificat International Interimar de Securitate a Navei, ntr-o forma
care corespunde modelului dat n Apendicele la prezenta Parte din Cod.

Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei va fi emis numai atunci cnd

Administratia sau organizatia recunoscuta de securitate, n numele Administratiei, a verificat ca:
evaluarea securitatii navei ceruta prin prezenta Parte a Codului a fost ncheiata;
o copie a planului de securitate a navei care ndeplineste cerintele Capitolului XI2 si ale Partii A din prezentul Cod este prevazuta la bord, ca a fost transmisa
pentru analiza si aprobare si implementata la bord;
nava este prevazuta cu un sistem de alarma de securitate care ndeplineste
cerintele reglementarii XI-2/6, daca este necesar;
ofiterul nsarcinat cu securitatea companiei:
o a. s-a asigurat:
1 de analizarea planului de securitate a navei n vederea
conformitatii cu prezenta Parte din Cod;
2 ca planul a fost transmis spre aprobare, si
3 ca planul este implementat pe nava
o b. a stabilit aranjamentele necesare, inclusiv aranjamente pentru
antrenamente, exercitii si audituri interne, prin care ofiterul nsarcinat cu
securitatea companiei apreciaza ca nava va ndeplini cu succes verificarea
solicitata n conformitate cu sectiunea 19.1.1.1 (Partea A, Cod ISPS), n
termen de 6 luni;
au fost facute aranjamentele pentru efectuarea verificarilor necesare conform
sectiunii 19.1.1.1 1 (Partea A, Cod ISPS);
comandantul, ofiterul nsarcinat cu securitatea navei si personalul navei cu
atributii specifice referitoare la securitate si cunosc atributiile si responsabilitatile
dupa cum sunt specificate n prezenta Parte din Cod, precum si cu prevederile
relevante ale planului de securitate a navei aflat la bord si ca astfel de informatii
au fost prevazute n limba de lucru a personalului navei sau n limbile ntelese de
acesta; si
ofiterul nsarcinat cu securitatea navei ndeplineste cerintele din prezenta Parte a
Codului.
Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei poate fi emis de catre Administratie
sau de o organizatie recunoscuta de securitate, autorizata sa actioneze n numele sau.
Un Certificat International Interimar de Securitate a Navei va fi valabil 6 luni sau nainte ca
certificatul cerut prin sectiunea 19.2 (Partea A, Cod ISPS) sa fie emis, oricare dintre acestea ar fi
primul, si nu poate fi extins.
Nici un Guvern Contractant nu va determina emiterea unui Certificat International Interimar de
Securitate a Navei ulterior, n mod consecutiv unei nave daca, dupa parerea Administratiei sau a
organizatiei recunoscute de securitate, unul dintre scopurile navei sau Companiei care solicita un
astfel de certificat este acela de a evita conformitatea completa cu Capitolul XI-2 si prezenta
Parte din Cod dupa trecerea perioadei certificatului interimar initial, dupa cum este specificat n
sectiunea 19.4.4 (Partea A, Cod ISPS).

n scopul reglementarii XI-2/9, Guvernele Contractante pot, naintea acceptarii unui Certificat
International Interimar de Securitate a Navei ca fiind un certificat valabil, sa se asigure ca
cerintele sectiunilor de la 19.4.2.4 la 19.4.2.6 (Partea A, Cod ISPS) au fost ndeplinite.