Universitatea „Petre Andrei" Iasi

Facultatea de Drept

„TÂLHĂRIA ŞI PIRATERIA”

Profesor coordonator:
Lect.Univ .dr.Radu Mogos

Student:
Maria Magdalena Cojocaru

Iasi
2021
 CUPRINS

Introducere
1. Conţinutul legal al faptei de furt şi piraterie
2. Condiţii preexistente
2.1 Obiectul infracţiunii
2.2 Subiectul infracţiunii
3. Conţinut constitutiv
3.1 Latura subiectivă
3.2 Latura obiectivă
4 Pirateria maritimă și jaful armat împotriva navelor: un fenomen global

Studiu de caz: Pirateria în Madagascar: Nava Felicity

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2
 INTRODUCERE

În lumea globalizată reală, securitatea mărilor şi oceanelor este primordială pentru

omenire. Într-adevăr, Oceanele şi mările nu sunt doar platforma pe care se efectuează
transportul a 90 % din bunuri care susțin economia mondială, dar oferă resurse de diferite
tipuri (vii și non-vii) care sprijină mijloacele de subzistență ale oamenilor pe uscat astăzi și
pentru generația viitoare.
Mai multe activități care garantează viața pe uscat sunt efectuate pe mare. Prin
urmare, ordinea și securitatea pe mare, considerate generator și factor generator indirect de
bogăție, este unul dintre pilonii de bază pentru generarea durabilă de bogăție a oceanelor.
Din păcate, ordinea și securitatea pe mare au fost amenințate de activități ilegale și
criminale, printre care au aparținut timp de secole pirateriei maritime și jafului armat
împotriva navelor. De fapt, pirateria maritimă și jaful armat împotriva navelor pot fi
considerate o plagă care a afectat domeniul maritim de când comerțul maritim a avut loc în
istoria omenirii.
Apariția lor variază ușor de la o regiune la alta, dar impactul lor este național, regional
și global.
Considerate a nu mai există sau cel puțin au loc la un nivel rezonabil, pirateria
maritimă și jaful armat împotriva navelor au prosperat și și-au recâștigat statutul de printre
amenințările numărul unu și provocările contemporane ale comunității internaționale și ale
statelor de coastă de câteva decenii.

3
 Cuvinte cheie: piraterie, furt, justie, nave, mare, victime, violenta, penal,
infracţiune, pedeapsa, închisoare

1. Conţinutul legal al faptei de furt şi piraterie

Cuvântul pirat își are rădăcina din cuvântul latin "pīrāta" de unde provine noțiunea de
"hoț de mare" și din cuvântul grecesc "peirātés" care înseamnă "atacator" sau "marauder" ca
substantiv care provine de la verbul "peiran" care înseamnă "tentativă" sau "atac". 1
Prin urmare, un pirat este etimologic o persoană care întreprinde o tentativă de atac
sau un atac real asupra cuiva. De la originea sa, noțiunea de tentativă și de fapt săvârșirea
actului au fost deja încorporate în noțiunea de pirat.
Definiția cuvântului "Piraterie", care este actele comise de pirați, a evoluat de-a lungul
istoriei în funcție de apariția actului în sine și de modul de operare al făptuitorului, precum și
de epocă. Dacă pentru o lungă perioadă de timp noțiunea de piraterie a fost legată doar de
transportul maritim și de activitățile maritime, utilizarea acestui cuvânt s-a extins la sectorul
transportului aerian, la domeniul proprietății intelectuale și în alte domenii, ar fi
radiodifuziunea.
Într-adevăr, în zilele noastre, vorbim mult despre pirateria aeriană, pirateria software,
radiourile și televiziunile pirat. Prin urmare, cuvântul "piraterie" este utilizat în general pentru
a se referi la acte ilegale și activități neautorizate. Cu toate acestea, în ciuda utilizării aleatorii
de astăzi a cuvântului "piraterie" în diferite domenii, aceasta și-a păstrat referința inițială la
arena maritimă care prezintă acte de ostilitate, depreciere, jaf sau violență comise pe mare
împotriva unei nave, a unei proprietăți transportate la bord sau a persoanelor care călătoresc
cu nava, fie că sunt membre ale echipajului, fie că sunt pasageri.
Conform art. 233 din Codul Penal, Furtul săvârșit prin recurgerea la violență sau
amenințări ori prin inconștiența victimei ori imposibilitatea de a se apăra, precum și furtul
urmat de folosirea unor astfel de mijloace în scopul păstrării bunurilor sustrase sau înlăturării
urmelor infracțiunii ori pentru asigurarea evadării făptuitorului se pedepsesc cu închisoare de
cel puțin 2 ani și nu mai mult de 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

1
Dongoroz V., Kahane S., Oancea I., Stănoiu R., Fodor I., Iliescu N., Bulai C., Roşca V.- Explicaţii teoretice ale
Codului penal român - vol III - IV, Ediţia a II-a, Editura Academiei Române, Editura All Beck, Bucureşti, 2013,
pag. 57

4
 Tâlhăria se considera jaf, şi se pedepsește cu închisoare de cel puțin 3 ani și nu mai
mult de 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă s-a săvârșit în următoarele
împrejurări: 2
a) de către o persoană care transportă o armă, o substanță explozivă, narcotică sau
paralizantă;
b) prin simularea calităților formale;
c) de către o persoană care poartă mască sau deghizare;
b) pe timp de noapte;
e) într-un mijloc de transport sau pe un mijloc de transport;
b) prin violare de domiciliu sau prin violare de domiciliu a birourilor profesionale;

Pirateria reprezintă fapta de jefuire, prin acte de violență sau amenințări, săvârșită de o
persoană care face parte din echipajul unei nave sau este unul dintre pasagerii unei nave în
largul mării, împotriva mărfurilor de pe nava respectivă sau de pe o altă navă se pedepsește
cu închisoare de cel puțin 3 ani și nu mai mult de 15 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.
Fapta de a captura o navă situată în largul mării sau de a provoca, prin orice mijloace,
naufragiul acesteia, în scopul achiziționării încărcăturii sau jefuirii persoanelor aflate la bord,
se pedepsește, de asemenea.
În cazul pirateriei care a cauzat vătămări corporale, aceasta se pedepsește cu nu mai
puțin de 5 ani și nu mai mult de 15 ani de închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi.
Atunci când infracțiunea a fost săvârșită pe aeronave sau între aeronave și nave,
aceasta este considerată piraterie.
Dacă faptele prevăzute au avut ca urmare moartea victimei, acestea se pedepsesc cu
închisoare de cel puțin 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

2
Toader T.- Drept penal – Partea specială – Editura Hamangiu, 2017, pag. 103

5
 2. Condiţii preexistente

2.1 Obiectul infracţiunii

Obiectul acestei infracţiuni din punct de vedere juridic 3, este unul complex, în acest
sens se va regăsi obiectul special juridic principal, la fel cu cel al infracţiunii de furt, fiind
astfel reprezentat de relaţiile sociale de natura patrimonială, precum şi de obiectul juridic
secundar, reprezentat de relaţiile sociale ce privesc viaţa umană, precum şi sănătatea şi
integritatea umană.
Obiectul material al acestei infracţiuni îl reprezintă în general bunurile mobile, pe care
făptuitorul vrea să le sustragă şi să şi le însuşească. Însă exista un alt obiect adiacent
reprezentat de violenţă la care victimele sunt supuse, precum şi activitatea infracţională
secundară.

2.2 Subiectul infracţiunii

Subiecţii activi ai acestei fapte sunt reprezentaţi sub forma plurităţilor de făptuitori,
legiuitorul arătând în acest text de incriminare că infracţiunea se săvârşeşte echipajul ori
pasagerii unei nave. În acest context, este vorba fie de echipajul ori pasagerii de pe respectiva
nava, fie de pe o altă navă.
Subiecţii pasivi sunt reprezentaţi de persoanele vătămate în urma săvârşirii acestei
infracţiuni, dar şi asupra altor persoane asupra cărora au fost comise acte de violenţă. Pot fi
persoane diferite, ori pot fi aceleaşi persoane având concomitent calităţile enumerate.
În ceea ce priveşte condiţia de timp şi loc, trebuie că infracţiunea să fie săvârşita
împotriva oamenilor sau bunurilor materiale, prin acte de violenţă, să se realizeze pe mare ori
într-un loc ce nu este supus jurisdicţiei unui anumit stat, în caz contrar, vor fi aplicate
măsurile infracţiunii de tâlhărie.
„Tentativa este posibilă când acţiunea de sustragere prin folosirea violenţei a început,
dar a fost întreruptă, datorită unor împrejurări independente de voinţa făptuitorilor şi este

3
Noul Cod Penal, 2019
Sursa:https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/talharia-si-pirateria-codul-penal?dp=gqytsojuhe2ti

6
incriminată prin dispoziţiile art. 222 Cod penal. Consumarea are loc în momentul în care
acţiunea de sustragere prin folosirea violenţei a fost dusă până la capăt.”4

3 Conţinut constitutiv

3.1 Latura subiectivă

Intenţia de furt calificata prin scop reprezina forma de vinovăţie prin care infracţiunea
este calificată.
„Făptuitorul săvârşeşte infracţiunea atât cu scopul de a sustrage bunurile de pe navă
cât şi cu scopul folosirii violenţei pentru jefuirea bunurilor de pe navă, în scopuri personale.”5

3.2 Latura obiectivă

Elementul material al acestei infracţiuni va fi realizat prin două activităţi cumulate,
privind jefuirea bunurilor materiale aflate pe navă şi cea de săvârşire împotriva oamenilor, a
actelor de violenţă.
„Săvârşirea actelor de violenţă se realizează prin orice acte materiale caracterizate
prin violenţă, săvârşite împotriva persoanelor sau bunurilor (loviri sau vătămări corporale,
distrugerea unor bunuri din mobilierul sau instalaţiile navei etc.). În forma simplă, pirateria
absoarbe infracţiunea prevăzută în art. 180 alin. 1 şi art. 181 Cod penal. Este necesar că actele
de violenţă să fi servit pentru săvârşirea activităţii principale, adică pentru jefuirea bunurilor
de pe navă.”6

4
Noul Cod Penal, 2019
Sursa:https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/talharia-si-pirateria-codul-penal?dp=gqytsojuhe2ti
5
Pascu I., Lazăr V., Drept penal – partea specială – republicata, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2018, pag. 316
6
Nistoreanu Gh., Boroi Al. – Drept penal. Partea specială – Editura All Beck, 2012, pag. 93

7
4. Pirateria maritimă și jaful armat împotriva navelor: un fenomen global

Pirateria maritimă și jaful armat împotriva navelor au fost prezente în întreaga lume
din cele mai vechi timpuri. Ea a înflorit în principal în regiunile în care apar probleme sociale
și economice, lipsă sau slăbiciunea forțelor de ordine terestre și maritime și tulburări politice
și subzistență. Apariția sau manifestarea lor variază oarecum de la o regiune la alta. Odată ce
nivelul amenințării într-o regiune pentru un anumit tip de piraterie maritimă și jaf armat
împotriva navelor este redus la un nivel acceptabil, alte focare apar în alte zone care prezintă
criterii simptomatice care permit criminalității să prospere.
Douăzeci și unu de zone predispuse la piraterie maritimă și jaf armat împotriva
navelor sunt identificate ca fiind în 10 regiuni diferite ale lumii și anume „(1) Africa de Est,
(2) Oceanul Indian, (3) Africa de Vest, (4) Marea Arabiei, (5) Strâmtoarea Malacca, (6)
Marea Chinei de Sud, (7) America Latină și Caraibe, (8) Marea Mediterană, (9) Atlanticul de
Nord și (10) regiunile clasificate "Altele" în care apariția celor două infracțiuni este într-un
ritm foarte scăzut sau chiar rar.”7
În mod surprinzător, chiar și presupusul spațiu maritim cel mai sigur din lume poate fi
afectat de pirateria maritimă și de jaful armat împotriva navelor, după demonstrează cazul
M/V Arctic Şea, care a avut loc în Marea Baltică în 2009. Din zonele predispuse identificate,
se pare că actele de piraterie maritimă și jaf armat împotriva navelor au loc în diferite părți
ale globului și care tind să le atribuie ca fenomen mondial. Între 1984 și 2019, au fost
raportate 6.260 de tentative și atacuri reale în întreaga lume.

7
MARITIME PIRACY AND ARMED ROBBERY AGAINST SHIPS: EXPLORING THE LEGAL AND THE
OPERATIONAL SOLUTIONS
Sursa:https://www.un.org/depts/los/nippon/unnff_programme_home/fellows_pages/fellows_papers/
Randrianantenaina_1213_Madagascar.pdf

8
 Studiu de caz: Pirateria în Madagascar: Nava Felicity

Atacurile în Madagascar sunt comise de pirați somalezi care au ajuns în largul

coastelor Madagascarului folosind nave-mamă.8
Operațiunile multinaționale de combatere a pirateriei navale din Golful Aden, din
bazinul Somaliei și din vestul Oceanului Indian au redus rata pirateriei maritime de succes și
a jafurilor armate împotriva atacurilor navelor în zona de operațiuni a forțelor navale
multinaționale. Cu toate acestea, nu i-a oprit pe pirații somalezi și hoții înarmați pe mare să-și
înceteze activitatea, ci au încercat să găsească alte modalități și tactici pentru a se adapta
situației, cum ar fi desfășurarea de atacuri în afara zonei de operațiuni a forțelor navale
multinaționale în introducerea sistemului de nave-mamă.
Într-adevăr, folosind o navă mamă, ei sunt capabili să-și extindă zona de operare și să
susțină mai mult pe mare. Prin urmare, pirații somalezi operează acum sute sau, chiar și în
unele cazuri, mii de mile în ocean până la Golful Oman, coasta de vest a Indiei sau caută
pradă spre sud în largul coastei Madagascarului și a canalului Mozambic. Referindu-se la
rapoartele OMI și IMB privind pirateria maritimă și jaful armat din Africa de Est, precum și
la cazurile Felicity și Zoulficar, se pare că Madagascarul este expus în principal piraților
somalezi și tâlharilor înarmați din partea de nord (coastele de nord-vest și nord-est) și de pe
coasta de vest a canalului Mozambic.
Felicity este o navă de navigație sub pavilion malgaș și aparținând unui resortisant
malgaș. La data de 12 decembrie 2010, ora 06.00 a.m. nava de navigaţie, cu 11 persoane la
bord ( 9 cetăţean malgaş printre care 3 femei, un italian şi căpitanul care este cetăţean
seychelles), a fost atacat de 7 piraţi somalezi înarmaţi cu AK47 şi RPG la bordul unui skiff la
aproximativ 7 mile marine în largul coastei insulei Mitsio, în partea de nord-vest a
Madagascarului.
Odată ce pirații au preluat controlul felicity, echipajul a fost blocat într-una din
cabinele de la bord și i-au cerut căpitanului să se îndrepte spre Somalia. După confiscare, un
balenier care a fost folosit de pirați ca o navă mamă s-a apropiat de Felicity și a transferat
provizii precum orez, zahăr, fasole, cutii jerry de benzină și o scară de aluminiu de 4 metri.
8
Boroi Al., Radu – Sultănescu V., Neagu N. – Drept penal. Partea specială – Culegere
de speţe pentru uzul studenţilor – Editura All Beck, Bucureşti, 2012

9
Ulterior, căpitanului i s-a cerut să navigheze spre Tanzania și canalul Mozambic, unde pirații
au atacat alte nave din zonă folosind-o pe Felicity ca navă mamă.
Doi oameni ar rămâne la bordul Felicity și alte 5 ar merge să efectueze atacurile. În
timpul deturnării, căpitanul felicity a fost tot timpul sub amenințare constantă și, uneori, bătut
de pirații somalezi. Efectele personale ale persoanelor aflate la bordul navei au fost jefuite.
În cele din urmă, pirații somalezi au reușit să urce la bordul unei nave de pescuit după mai
multe eșecuri și au lăsat Felicity în derivă în mijlocul canalului Mozambic.
Estimând poziția navei la aproximativ 100 de mile marine de Mozambic și departe de
Madagascar, căpitanul a decis să navigheze spre portul Beira, Mozambic și a ajuns acolo pe
02 ianuarie 2011.
Autoritatea mozambicană a contactat autoritatea malgașă pentru a informa cu privire
la situație, iar Felicity a putut părăsi portul Beira la 07 martie 2011. Au ajuns în Mahajanga,
Madagascar pe 14 martie 2011 la ora 15.00.9
Piraţii au fost prinşi de poliţia de frontieră. Aceștia au fost acuzați de infracțiuni de
piraterie, detenție arbitrară, omor involuntar, violență, agresiune și violență și tentativă de
viol. Pirații au fost arestați preventiv în așteptarea procesului lor. Unul dintre pirați avea 16
ani. În timpul primului proces, judecătorul a eliberat pirații sub vârstă pentru a fi puși sub
supravegherea unei terțe părți, a raportat procesul pentru o altă dată și a pus din nou restul
piraților în custodie preventivă.

9
MARITIME PIRACY AND ARMED ROBBERY AGAINST SHIPS: EXPLORING THE LEGAL AND THE
OPERATIONAL SOLUTIONS
Sursa:https://www.un.org/depts/los/nippon/unnff_programme_home/fellows_pages/fellows_papers/
Randrianantenaina_1213_Madagascar.pdf

10
 CONCLUZII

După cum s-a realizat în timpul analizei pentru explorarea posibilelor soluții juridice
și operaționale la pirateria maritimă și jaf armat împotriva navelor, este nevoie de o reformă
legală, o cerință de modernizare a capacității judiciare, precum și creșterea capacităților
operaționale fie în ceea ce privește echipamentul , infrastructură, forță de muncă și buget.
În plus, există o nevoie reală de cooperare la nivel național, regional și internațional
în lupta împotriva pirateriei maritime și a jafului armat împotriva navelor. Aceste ansambluri
de necesități și cerințe depind în principal de decizia și voința politică.
Prin urmare, pentru că aranjamentul legal și operațional din ţările cu probleme să fie
eficient și eficient, există o reală nevoie de sprijin politic pentru a permite realizarea
îmbunătățirii propuse în aspectul juridic și operațional.
Cu toate acestea, efortul statelor de coastă ar trebui să fie susținut de comunitatea
regională și internațională pentru a fi eficient la nivel global.
Accentul asupra prevenirii și consolidării capacităților la nivel național vă diminua
rolul activ din prim plan al comunității regionale și internaționale, care ar trebui să fie ultima
soluție atunci când lucrurile merg prost și sunt la îndemână la nivel de stat. Scopul principal
este de a remedia lucrurile înainte ca acestea să se rupă pentru a evita un nou caz în ţările cu
risc crescut. Este întotdeauna înțelept să se previna pericolul, mai degrabă decât să se
vindece.

11
 BIBLIOGRAFIE

Codul penal al României – republicat (M. Of. Nr. 65 din 16 aprilie 1997) cu
modificările şi completările ulterioare
Nistoreanu Gh., Boroi Al. – Drept penal. Partea specială – Editura All Beck, 2012
Pascu I., Lazăr V., Drept penal – partea specială – republicata, Editura Lumina Lex,
Bucureşti, 2018
Toader T.- Drept penal – Partea specială – Editura Hamangiu, 2017
Dongoroz V., Kahane S., Oancea I., Stănoiu R., Fodor I., Iliescu N., Bulai C., Roşca
V.- Explicaţii teoretice ale Codului penal român - vol III - IV, Ediţia a II-a, Editura
Academiei Române, Editura All Beck, Bucureşti, 2013
Boroi Al., Radu – Sultănescu V., Neagu N. – Drept penal. Partea specială – Culegere
de speţe pentru uzul studenţilor – Editura All Beck, Bucureşti, 2012
Dobrinoiu V., Conea N., Romiţan C.P., Dobrinoiu M. – Cauze penale comentate –
Editura Semne, Bucureşti, 2003
Toader T. – Drept penal român – partea specială – Culegere de prob, Bucureşti, 2019
MARITIME PIRACY AND ARMED ROBBERY AGAINST SHIPS: EXPLORING
THE LEGAL AND THE OPERAŢIONAL SOLUTIONS
Sursă:https://www.un.org/depts/los/nippon/unnff_programme_home/fellows_pages/
fellows_papers/Randrianantenaina_1213_Madagascar.pdf
Noul Cod Penal, 2019
Sursă:https://lege5.ro/gratuit/gezdmnrzgi/talharia-si-pirateria-codul-penal?
dp=gqytsojuhe2ti
DECIZIA nr. 679 din 30 septembrie 2020 referitoare la obiecția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.
286/2009 privind Codul penal
Sursă: http://legislaţie.just.ro/Public/DetaliiDocument/232751

12