În perioadele favorabile activităţii apicole de multe ori capacitatea stupului vertical devine

neîncăpătoare pentru dezvoltarea normală a familiilor de albine.

Pe de altă parte, trebuie ştiut şi faptul că albinele depozitează mierea de calitate superioară în
fagurii din magazine cu rame 435 x 165 mm şi acest lucru dă multă bătaie de cap apicultorilor cu
organizarea cuiburilor pentru iarnă prin completarea proviziilor în perioada de toamnă pe rame
435 x 300 mm.

În cazul metodei de faţă, pentru înlăturarea acestor neajunsuri magazinul sau magazinele sunt
înlocuite cu un al doilea corp de stup, ajungându-se astfel la întreţinerea familiilor de albine în
stupi cu două corpuri cu rame Dadant (435 x 300 mm) şi în felul acesta familia de albine se
întinde pe un spaţiu suficient atât pentru ouatul reginei, cât şi pentru depozitarea mierii
proaspete, prevenindu-se şi eventuala intrare a familiei de albine în frigurile roitului.

Stupii verticali cu două corpuri suprapuse dau o producţie mai mare de miere şi ceară, în
comparaţie cu producţiile celor cu magazine şi în afară de aceasta uşurează munca apicultorului
în ceea ce priveşte organizarea cuibului pentru iarnă cu provizii de calitate, prin folosirea ramelor
cu miere şi păstură din corpul superior.

Când se suprapun corpurile, distanţa care desparte ramele din corpul superior de cele din corpul
de jos nu trebuie să fie mai mare de 8,5 mm, altfel în cazul unor spaţii mai mari albinele vor clădi
faguri (punţi de trecere) care vor îngreuna manevrarea corpurilor.

Corpul al doilea se aşază atunci când albinele din corpul inferior ocupă 9 la 10 rame, dintre care
7 la 8 cu puiet, caz în care, dacă se întârzie cu suprapunerea celor două corpuri, familia poate
intra în frigurile roitului.

Aşezarea celui de al doilea corp şi organizarea fagurilor se realizează astfel:

l se duce corpul de stup gol lângă familie, aşezându-l provizoriu pe un fund;

l în corpul superior se mută doi sau trei faguri cu puiet de toate vârstele împreună cu albinele
acoperitoare, cu sau fără regină;

l cuibul de jos se reface cu fagurii rămaşi şi se împachetează;

l se aşază corpul al doilea peste primul corp şi în el se adaugă doi faguri clădiţi de preferat cu
provizii şi, dacă familia beneficiază de cules de întreţinere, încă un fagure artificial;
l se organizează fagurii din corpul de sus astfel: la peretele dinspre răsărit o ramă cu fagure clădit
şi cu puţină miere, cei doi sau trei faguri cu puiet, care trebuie să se găsească în dreptul ramelor
cu puiet din corpul de jos, apoi rama cu fagure artificial şi, în final, rama cu fagure clădit.

Timp de o săptămână familia nu se deranjează şi în acest timp corpul al doilea este populat de
albine şi, atrasă de căldură, regina începe să depună ouă în fagurii de sus, dar, uneori, aceasta
depune ouă şi în primul corp.

Când toţi fagurii din corpul de sus au fost ocupaţi cu puiet se trece la lărgirea cuibului prin
introducerea de faguri clădiţi şi artificiali şi, atunci când numărul de rame din corpul de sus
devine egal cu cel din corpul de jos şi majoritatea sunt ocupaţi cu puiet, se coboară doi faguri cu
puiet necăpăcit în corpul de jos, iar în locul lor se introduc faguri clădiţi şi, în continuare, cuibul
din corpul de sus se lărgeşte treptat cu faguri clădiţi şi artificiali.

În vederea valorificării culesurilor de producţie, cu câteva zile înainte de declanşarea culesului

intens, cuibul se restructurează astfel: din corpul de jos se mută în corpul de sus fagurii cei mai
buni pentru depozitarea mierii, cei câţiva cu păstură şi porţiuni cu puiet căpăcit şi în corpul de jos
se trec câţiva faguri cu puiet necăpăcit şi faguri goi clădiţi regulat, buni de ouat.

Cu prilejul acestei lucrări, în cazul familiilor foarte puternice, se extrag doi faguri cu puiet
căpăcit şi albine acoperitoare care vor fi folosiţi pentru formarea unui nucleu cu o regină
împerecheată de la rezervă sau cu o botcă gata de eclozionat.

După mutările şi extragerile descrise mai sus, corpurile familiei se completează cu rame având
faguri clădiţi şi/sau artificiali.

Dacă timpul este călduros şi familia activează intens se deschide şi urdinişul de la corpul de sus
şi în felul acesta regina este silită să coboare în corpul de jos sau, mai sigur, aceasta se caută, se
trece în corpul de jos şi corpurile se separă cu o gratie Hanemann.

Când culesul este abundent şi albinele au ocupat cu provizii şi puiet ambele corpuri, se poate
introduce între cele două corpuri un magazin sau un al treilea corp.

După epuizarea culesurilor de producţie se face reorganizarea familiilor de albine prin ridicarea
corpului de sus şi cuibul familiei se structurează în corpul de jos unde se mută toţi fagurii cu
puiet şi păstură, care se pun în mijloc, iar pe laterale se pun 5-6 faguri cu miere ca rezervă pentru
iarnă, reajungându-se astfel la exploatarea familiei de albine pe un singur corp.

Sau, dacă familia de albine este foarte puternică şi mai poate beneficia de culesuri de întreţinere,
aceasta se poate împărţi în două şi în acest caz puietul şi fagurii cu provizii se repartizează egal
în cele două corpuri, rezultând două familii de albine şi stupii acestora se aşază alăturaţi cu
urdinişurile de o parte şi de alta de locul unde a fost anterior urdinişul stupului pe două corpuri.
În felul acesta, albinele culegătoare se împart aproape egal la cele două familii.

Peste două zile de la împărţire se caută regina, stabilind-se în ce familie se găseşte, şi celeilalte
familii, fără regină, i se dă regină împerecheată, neîmperecheată sau o botcă gata de ecloziune
după procedurile cunoscute.

Apoi stupii celor două familii rezultate se distanţează cu câte 10 la 25 cm pe zi, până îşi ocupă
locurile definitive din stupină.

În final, trebuie specificat că succesul metodei familiilor de albine exploatate pe două corpuri
verticale, cu rame Dadant (435X300 mm), depinde de asigurarea familiilor cu rame de rezervă
(18-20 rame cu faguri la fiecare familie) şi de momentul prielnic ales pentru aşezarea celui de al
doilea corp peste primul, întârzierea putând duce la intrarea familiei în frigurile roitului, ceea ce
duce la compromiterea acţiunii.

Prin acest tip de exploatare a familiilor de albine, dacă metoda este aplicată corect şi dacă
condiţiile de cules sunt prielnice, producţia de miere va fi cu 40-50% mai mare comparativ cu
producţia familiilor exploatate în stupi verticali pe un singur corp şi magazin.

În final, trebuie specificat că metoda cere intervenţii prompte şi repetate, o supraveghere

permanentă şi eforturi suplimentare, care reduc simţitor posibilităţile de a o aplica unui număr
mare de stupi, aceasta şi ţinând cont de faptul că necesită corpuri şi rame cu faguri clădiţi şi
artificiali suplimentari.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE