Sunteți pe pagina 1din 39

INCALZIREA IN PARDOSEALA

IP-incalzire in pardoseala

GPA-grup de pompare si amestec PIF-punere in functiune

incalzire in pardoseala de calitate buna trebuie sa includa urmatoarele componente ESENTIALE SI OBLIGATORII, indiferent de marca lor, aceasta ramane la alegerea beneficiarilor: 1. Izolatia termica a pardoselei. Aici cu tat mai mare cu atat mai bine 2. Teava PEX, ideal sa fie de tip a, dar nu obligatoriu 2. Sistemele de fixare ale tevii de polistiren, care pot fi cleme care se capseaza in polistirenul Extrudat sau in cel expandat cu folie de ancorare (rolljet sau altceva), direct din polistiren(cu nuturi), placa cu nuturi din polietilena, cleme din sarma pentru legarea tevii de plasa, etc. 3. Banda perimetrala cu folie, pentru realizarea rostului de dilatare, extrem de important daca nu doriti probleme de la gresie crapata, pereti crapati, sau mai grav teava sparta. 4. Rosturi de dilatare pentru suprafete care depasesc 20mp sau la care L>2l. 5. Elemente de protecie teava la toate rosturile de dilatare. 6. Ghidaj conducte la urcarea tevii in distribuitor 7. Distribuitor/colector prevazut cu debitmetre si robineti de reglaj individual pe fiecare circuit si ventile actionate de servomotoare, actionate pe 24V sau 230V 8. Bloc de amestec format dintr-o pompa de circulatie, un termostat de siguranta si un ventil termostatic. Rolul blocului de amestec este acela de mentine in IP o temperatura optima, independenta de restul instalatiei care poate functiona la o alta

temperatura(Radiatoare, convectori de pardoseala) in cazul in care exista o centrala in condensare sau o pompa de caldura ca sursa a caldurii, atunci blocul de amestec poate fi eleminat. 9. Servomotoare pentru fiecare circuit 10. Automatizare care inchide ori deschice ventilele?circuitele atunci cand exista cerinte de caldura. 11. Termostate ambientale, care comunica cu automatizarea. Aici exista mai multe variante, de la un termostat simplu on-of, pana la temostate care lucraza cu sonde de temperatura de precizie 0,5K si/sau cu sonde in pardoseala, termostate programabile, etc. Automatizarea si termostatele pot fi cu fir sau fara fire. Personal recomand sa fie cu fir datorita sigurantei in exploatare. La cele wireless pot aparea interferente cu alte echipamente wireless. 12. Cutie pentru montarea D/C, a blocului de amestec si a automatizrii

COMPONENTA Automatizare - distribuitoare inox(tur+retur), tratate epoxidic la interior. - electrovane variabile - cu inchidere si deschidere progresiva (electrovanele variabile incep sa inchida bucla cu trei minute inainte de a ajunge la temperatura ceruta de termostat pt a nu crea socuri(cap de berbec) in bucla si in instalatie - fluxometre/debitmetre cu actionare manuala(se regleaza o singura data la PIF) montate pe tur

- pompa cu turatie variabila si lagare ceramice(sau din plastic-fiecare ce doreste) - care isi mareste sau isi micsoreaza turatia in fct de nr de bucle care sunt deschise la un moment dat - robinet termostat cu termostat detasat - master control (unitate centrala de comanda) - termostate de ambient WIRELESS(reactioneaza la coloana de aer cald) nu interfereaza cu nici un aparat electric sau electronic - antenna - shunt de amestec

- dopuri - aerisitoare - robineti golire - conectori adaptori ptr diferite diametre

Teava PEX cu bariera de oxigen

plasa, era de preferat cu ochiuri de 50x50 mm, grosime de 2 mm - si chiar se numeste "plasa de armare sapa" indiferent daca e achizitionata de la baduc, brico-store, romstal ori de la alti retaileri. adevarat, pretul pe mp este mai mare decat la cea de buzau, insa una din proprietatile speciale ale acestei plase este ca-i zincata,

asadar nu va rugini ca si cea de buzau, care este facuta din fier. cam mort, dealtfel.

3cm-grosime polistiren 0.2;o,3 plasa sudata 0,01 folia de plastic 1, 2 inaltimea tevii 0.2 inaltimea suportului ptr teava(cleme) total =aproximativ 4,70-5 torni sapa pina la nivelul pe care ti l-ai propus adica 4 cm peste nivelul tevii si gata(asta daca nu incluzi si gresia in cei 4 cm; daca o incluzi scazi din grosimea sapei grosimea gresiei+adeziv)

Ptr parchet inaltimea totala este de 3 cm fara parchet

sa lasi cite 20 cm de la fiecare perete de jur imprejur pina la prima spira.

este adevarat ca lungimea unei bucle nu trebuie sa depaseasca 100 m La "carte" scrie 120 dar eu nu am pus mai lungi de 80-85 de m.

Placa de beton trebuie sa fie neaparat dreapta daca iti faci incalzire in pardoseala ptr parchet, daca iti faci incalzire clasica ptr gresie,marmura, mocheta e recomandat sa fie dreapta daca placa are o diferenta mai mare de 2 cm,deoarece atunci cind tragi sapa vei avea o grosime mai mare de sapa in zona in care placa era coborita si astfel acea zona se va incalzi mai greu si astfel se va crea o dif. de temp. nu foarte mare dar va fi o diferenta de confort. Am intilnit placi cu diferenta si de 5 cm si e clar ca nu e k fiindca una e sa incalzesti 3-4 cm de sapa intr-o parte de camera si 8-9 cm in celalalt capat si in 99% din cazuri se intimpla la living fiindca e cel mai mare spatiu. Nu are nici o legatura cu aerul din teava fiindca distribuitorul e intotdeauna mai sus decit tevile iar aerisirea care se face la punerea in functiune trebuie facuta f bine oricum fiindca altfel bucla nu va functiona daca are o bula de aer chiar daca e perfect plana. Avind in vedere ca incalzirea in pardoseala odata aerisita bine nu mai are nevoie de aerisiri anuale trebuie acordata o mare atentie acestei operatiuni, o aerisire putind dura de la 2 la 8 ore in fctie de cite bucle are un distribuitor si de ce presiune se dispune la incarcare.

Peste polistiren se pune o folie simpla ptr a nu intra sapa in contact direct cu polistirenu(apa din sapa) Teava se pune pe grile ca sa nu fie in contact direct cu plasa iar la capat buclele se leaga cu acei soricei!

cca 6,5 m.l. teava d.n.16 acopera 1mp.

Orice robinet se monteaza cu olandez

http://www.youtube.com/watch?v=3u1fNhpo8QA http://www.youtube.com/watch?v=bz3wg8gkj3I

Montajul in forma de spirala se folosea cu ani buni in urma (si se foloseste si acum) ptr a minimaliza faptul ca automatizarea era de fapt o mecanizare si se explica prin faptul ca puninind turul linga retur se incerca o incalzire cit mai uniforma a sapei(asa a aparut celebrul efect al circulatiei prafului). Astazi daca ai o automatizare si nu o mecanizare poti aseza teava cum vrei si in spirala si in bucla . Randamentul este dat din proiectare si este realizat cu ajutorul automatizarii.

Unii recomanda ca sa nu se puna incalzire in pardoseala in camerele de baie, ca nu cumva vreun "destept" sa perforeze teava cand monteaza vasul WC sau cada(de obicei se prind amadoua de pardoseala, cu dibluri).

Singurul inconvenient al incalzirii in pardoseala in baie este ca fiind pardoseala calda se evapora rapid apa din sifonul de pardoseala, rezultatul fiing urat mirositor.

Bine v-am gasit , am parcurs in cateva ore toate mesajele postate in acest topic ( si bune si "ne"bune ) .Sunt in etapa imediat urmatoare a incalzirii

in pardoseala , deocamdata doar parterul .Cateva intrebari : Ce stiti de teava Pex comercializata si produsa de firma Vector Net din Bucuresti ? se preteaza pentru pardoseala .Daca sistemul cumparat de mine include polistirenul cu nuturi , unde se monteaza folia si plasa sudata ? Afecteaza polistirenul daca ajunge apa din sapa ? Nu am gasit de-a lungul mesajelor o referire mai amanuntita la rosturile de dilatare ale sapei , e suficienta doar folia de dilatare la exterior catre perete sau se prevad rosturi si in interiorul incaperilor , sunt piese speciale care pot fi cumparate ? Gresie va fi pe pardoseala .In imagine este proiectul parterului . Multumesc de ajutor

Se alcatuiesc dale flotante de max 40mp (latura cea mai lunga sa nu depaseasca 8 m) Numai incaperile care depasesc aceasta suprafata vor fi divizate prin rosturi de dilatatie .

Daca finisajul pardoselii este de tip dur (marmora ,gresie), rostul se realizeaza pe toata grosimea sapei si a finisajului! Ordinea de executie a unei dale: -banda perimetrala -folia de polietilena pe toata suprafata camerei si pe verticala pe aceeasi inaltime cu banda -placa de polistiren cu nuturi -tubul Pex -sapa in care sa introdus plastifiant -stratul de finisaj

Daca ai automatizare nu ai nevoie de rosturi la sapa ,e suficienta banda perimetrala. Daca pui placa ,cu nuturi nu mai ai nevoie de plasa. Daca pui placa ,cu nuturi cu folia lipita deja iarasi nu mai ai nevoie de folie.

Rostul de dilatare se monteaza si in oricare alta situatie cand raportul intre lungime si latime este mai mare ca 2.

Plasa metalica nu e un capat de tara,nici folia de polietilena! Plasa are dublu rol: -armarea sapei de beton -repartizarea cat mai uniforma a caldurii pe suprafata pardoselii

Folia deasemenea este bine sa fie montata: -este o bariera de condens pt incaperile din dedesupt -rol de separatie fata de elementele constructiei, pt a se realiza ''dala flotanta" Realizarea rostului nu are nici-o legatura cu automatizarea, este o masura de siguranta pt a preintimpina ruperea tevii din cauza coeficientului de dilatatie diferit a tubului fata de cea a sapei de beton. Eu il sfatuiesc pe bastian sa-si realizeze structura dupa

indicatiile furnizorului de materiale

Si acum fara gluma: Nu se pune mai des linga peretii exteriori fiindca o incalzire in pardoseala trebuie sa se incalzeasca toata odata si la aceeasi temperatura. Chestia asta cu suplimentare este valabila la spatii foarte mari(pers. juridice) cu pereti vitrati dar unde nu se pune pasul mai des ci se folosesc convectoare de pardoseala sau ventiloconvectoare de pardoseala. Daca o iei logic ai sa iti dai seama ca se intimpla exact ceea ce ai banuit:curenti de aer (pe linga alte efecte).

Se pot vedea sub incalzirea in pardoseala traseele pentru radiatoare port-prosop pe care beneficiarul le-a dorit in bai(mixt). Se poate observa ca polistirenul a fost decupat ca sa treaca aceste tevi. Si vin la nivel. Teava cu tub gofrat are 2,5 cm, iar polistirenul are 3 cm. Deasupra tevilor, in decupatura pui spuma poliuretanica(dupa de ai montat buclele si ce intra la incalzirea in pardoseala) prin niste gaurele pe care o sa le faci din loc in loc la folia PVC, apoi uniformizezi stratul, ca sa nu ia volum. Asadar nu e nevoie sa dublezi straturile de polistiren.

pex-al(pexal) e una, pex e alta. polietilena reticulata = PEX. despre asta vorbim. daca se sectioneaza teava, la pexal apare un sendvis din material plastic, cu sos de armatura metalica(aluminiu). PEX e doar plastic in sectiune, fara armatura metalica incastrata intre felii smile.gif

Turul si returul de la etaj se leaga in paralel, la turul si returul de la parter.

De ex, daca la parter ai un master, vei avea si la etaj un master. Nu conteaza pt cate bucle, dar fiecare face treaba la etajul sau, iar termostatele wireless au setari datorita carora nu "interfereaza", e logic. Nu, n-am spus nicaieri ca mai mult de 50 ml/circuit nu trebuie. Doar am spus ca, cu cat sunt buclele mai mici, cu atat e un randament mai mare, s.a. Si, am zis ca uzual(nu noi, nu noi! biggrin.gif ) se merge pe bucle f mari, de 100-120 ml, in acest caz e calea cea mai simpla catre un delta t f mnare intre tur si retur + alte consecinte nefaste

La parter vine o pompa cu turatie variabila, la etaj alta pompa cu turatie variabila. Fiecare deserveste nivelul respectiv, functionand independent de cealalta(sau de celelalte, in cazul in care-s mai multe etaje). Fiecare este legata la master impreuna cu acuatoarele si antena(pt TA-W). Capisci?! biggrin.gif Asadar, ce ai vazut in poza pusa de gelunechifor sau de mine, vine atat la parter, cat si la etaj in aceeasi forma, ca legaturi si bineinteles ca si nr de componente, cu deosebirea ca vor fi pe fiecare nivel acuatoare in fct de numarul de bucle(si TA in fct de nr de camere), in rest ramane neschimbata configuratia. Masterul de pe fiecare nivel controleaza pompa si acuatoarele de la acel nivel, nu de la altul. Iar TA vor fi independente unul fata de celalalt, indiferent de nr acestora sau de nr de etaje. Unele vor fi pt parter, altele pt etaje. Un master si o pompa pt parter, altele pt etaje. Ca la gradi... tongue.gif

1) ptr. gresie iese din calcul cam 6,7 ml/mp(pas 150) iar ptr parchet 5ml/mp(pas de 200)....ptr teava de 16. 2)Referitor la poza....este una ptr exemplificare..in realitate se monteaza actuatoare pe fiecare circuit....cele 2 elemente sunt capace ptr protectia locului in care vin montate

actuatoarele 3)buclele se faca mai lungi sau mai scurte in limita a 90 de m(este limita calculata de mine ptr o functionare optima) ,deci in cazul 100 mp*6,7=670 ml de teava(este o estimare cu 5% marja de eroare din cauza modului de asezare a buclelor..trebuie tinut cont ca se lasa cca 15-20 cm fata de fiecare perete), si in functie de modul de asezare al camerelor pe respectivul nivel coroborat cu ce doreste clientul adica incalzire pe tot nivelul odata sau control pe fiecare camera. 4) turul si returul ptr etaj se leaga ca in foto de mai jos:

debitmetrele le-am reglat eu- am reglat debitul in functie de temperatura pardoselii, adica daca era prea calda am redus debitul si invers, tinuind cont ca am si parchet si gresie e posibil sa nu o fi facut foarte corect.

pentru ip trebuie un anumit fel de sapa sau aia clasica nisip+ciment+apa e ok am 70mp-totul deschis-si gresie peste tot

Nu este necesara o sapa speciala.Distribuitorii recomanda amestecarea in compozitia sapei a unor solutii care ii ofera o anumita elasticitate;din experienta te asigur ca nu e nevoie de asa ceva pentru ca e imposibil sa existe dilatatii ale sapei la temperaturi de max.50 gr. lucrare DIY + poze

1) indicatia de pe debitmetrele din distribuitor, este una standardizata sau depinde de la producator la producator. Eu am pe scala respectiva intre 0.0 si 5.0. Sa fie l/min? Ar trebui sa fie litri pe minut. La circuitele de incalzire in pardoseala debitele maxime sunt undeva sub 5 l/min (la conducta de 20x2, lungime 100m, delta t 5 ai avea vreo 4.3 l/min). 1) e in l/h iar indicatiile reprezinta de la 0 la 500l/h 2)presiunea in ambele sisteme trebuie sa fie intre minim 1 bar si maxim 2 bari

Si acum moondust, o intrebare a unui moldovean din constanta zgarcit si cu pretentii: Descrie te rog o configuratie minima pentru o IP functionala - suport conducta (in functie de ce solutie vrei, cu sapa, fara sapa)

- daca e cu sapa ai de ales, in functie de cit de usor vrei sa instalezi. cel mai la indemana e cu sina si agrafe pe polistiren extrudat de 30kg/mc conducta - e bine sa alegi PE-Xa cu bariera de oxigen - distribuitor cu accesorii - neaparat cu valve reglabile pe tur si robinete de inchidere pe retur

Nici eu nu-s de meserie dar mi-am facut singurel o instalatie de IP care merge si merge chiar bine. Legat de parchet peste IP voi poate vorbiti teoretic, eu am sa va spun ce se intampla in practica, eu mi-am pus si o vreo 4,5 m.p.

cu parchet in bucatarie desi nu era prevazut, dar l-am pus pt ca mi-a ramas dupa ce am montat la etaj, pt ca voiam sa am un loc de servit masa in bucatarie unde sa nu stau cu picioarele pe granit si mai ales pt ca se preta pt IP dupa cum scria pe el. Avand experienta de la etaj cand parchetul pus pe un hol, ce-i drept destul de mare (8,5m/3,2m), s-a umflat nitel cand am turnat sapa jos si a fost umezeala in casa, banuiam ca si la caldura se va dilata si pt o suprafata de 2,2x2,1 m plasata intr-un chenar de granit, am lasat cate 1,5 cm de rost de dilatare pe fiecare margine, rost care il voi acoperi cu profil de trecere din aluminiu (diblurile pt fixarea sinei profilului o sa fie distractiv de dat biggrin.gif). Cand am pus in functie IP parchetul s-a dilatat si rosturile au devenit din 1,5 cm cam 0,8 cm, ceea ce trebuie sa va dea de gandit la cei ce intentionati sa folositi parchet peste IP. Sapa deasupra careia am pus parchetul era uscata, deci nu mai vorbim de umezeala de data asta care sa umfle parchetul ci doar de dilatatia acestuia, cand am intrerupt IP rostul de dilatatie a revenit undeva la 1,2 mm, daca la dimensiuni de 2x2 m se comporta astfel, ganditi-va ce se intampla pe suprafete de cativa zeci de m.p. Pe hol mi s-a ridicat parchetul cu cativa cm si am remediat marind rostul perimetral cu aprox 8 mm, desi era lasat cam 1 cm inainte. Orice miscare a placilor de parchet din cauza dilatatiei nu este deloc buna pt ca intre ele se aduna mizerie care da un aspect tare neplacut, fenomenul se aplifica mai ales daca se mai si bombeaza si totodata se deterioreza imbinarea clic a parchetului, de aceea odata montat e de preferat sa nu se mai intervina la parchet. Sa nu va inchipuiti ca mi-am luat un parchet ieftin si prost, dimpotriva am luat parchet laminat de 8 mm din clasa de top, care se vinde destul de rar in Romania datorita pretului prohibitiv, mult laudat pe forumurile de specialitate mai ales straine dar si la noi, avand o sumedenie de atuuri. Acum legat de al doilea aspect pe care l-am sesizat, izolatia termica. La o suprafata de 4,5 m.p. din 25 cat am in bucatarie nu mi-am putut da seama daca e afectata intr-un fel incazirea camerei, in schimb parchetul e putin mai rece decat

suprata granitului incalzit, asta din cate am simtit eu asa cu mana, deci izoleaza termic intr-o mica masura. Fenomenul l-am simtit mai bine cand aveam cartoane pe jos cu rol de protectie a granitului cat timp se dadea gletul pe tavan: pe hol si si in restul camerelor unde erau intinse cartoane se incalzea mai greu ca in sufragerie unde nu erau cartoanele puse pe jos. Cartoanele erau simple si subtiri, nu din cele de protectie la soc mai groase si daca am putea compara comportamentul cartoanelor cu cel al parchetului am putea spune ca si parchetul va impiedica nitel radiata caldurii din sapa. Asta se intampla in cazul parchetului laminat de 8 mm pretabil dupa cum spune producatorul pentru IP, daca cineva vrea sa puna parchet masiv lipit de sapa de beton dupa parerea mea cred ca instalatia va avea un randament minim, lemnul fiind un izolator termic bunisor. Ce cred eu ca se va intampla cu acel parchet: se va desprinde, va incepe sa scartie, se va bomba si in primul rand va izola termic bine lasand camera neincalzita si pana la urma cred ca va fi scos si inlocuit cu o gresie. Sa aveti sarbatori fericite toata lumea si un an nou cu tot ce va doriti, multa sanatate.

Melcii si serpentinele se pun in fctie de automatizare: Ai automatizare poti sa pui si melc si serpentina NU ai automatizare e obligatoriu melcul.

Distribuitoarele sunt cele mai moderne solutii pt. un sistem de incalzire, dar si aici trebuie sa avem grija sa respectam citeva conditii tehnice. Cea mai importanta este ca

sectiunea distribuitorului sa fie mai mare cu 1,6 decit suma sectiunilor conductelor de iesire. Sectiunea conductei de aliment. sa in asa fel ca sa poata sa fie incarcarcata cu cca. 35-40 w/mm2 si viteza de curgere sa nu depaseasca 0.8-0.9 m/s. Nu faceti economie la diametrele de conducte,pt. ca repercuteaza direct la consumul de combust. si la viata instalatiei. Cu respect, G.Z. Pexal de 16 nu nseamn seciune de 16 mmp, ci 153,86 mmp (S = pi x R ptrat = 3,1415 x 7x7). Suprafaa distribuitorului = 153,86 (suprafaa unei ieiri) x 6 ieiri x 1,6 = 1.477,056 mmp => diametrul interior al distribuitorului aprox. 21,69 mm => distribuitor de 1". Wink

PExal nu este solutia saracului, din pacate piata a fost invadata de pexal chinezesc care este groaznic. Mai mult, am vazut zilele trecute pexal romanesc de la Rompipe care il vindeau baietii ca cel mai tare pexal cu 10 ani garantie (!?) cand l am vazut cum arata am ramas tablou.. in primul rand tevile multistrat sunt de tip Pexc-Al-Pex si nu pex-al-pex ca rompipe, pe interior avea o multime de neregularitati si cea mai tare faza, stratul de aluminiu nu era continuu si "incalecate" cele 2 margini si sudate, practic formau o neregularitate in diamentrul tevii ( ca si o ridicatura sau cocoasa, cum vreti sa ii ziceti) INCREDIBIL! Ma intreb cine mai are curaj sa cumpere pexal cu asa marfa pe piata. Pexal de calitate poti gasi Henco, Hansa sau HEWING , dupa parerea mea cel mai bun de pe piata noastra, si din cauza stratului de aluminiu dublu. Cupru trozneste mai ales daca ai variantele de 0.7-0.8 mm.

incearca sa cumperi teava de 1. NU folosi izolatie gri. Aceea este un simplu buretel si se foloseste in general la aerul conditionat. Pentru incalzire folosesti izolatia neagra ( spuma de cauciuc ) tip k-flex, kaimannflex sau rubaflex.

Parchetul LAMINAT de calitate nu este chiar asa de scump cum s-ar crede.

Folosesc forte mult parchet de la Kaindl, preturile pleaca de pe la 40 lei, parchet utilizabil cu IP. Modele mai dosebite ca aspect sunt scumpe. Calitatea este acceasi.

Asa este. Configuratia circulara este mult mai echilibrata termic decat cea cu meandre. Uponor, de ex(cat si altii, da` asta mi-a venit mai la indemana), nu recomanda acest tip de configuratie a tevii, pt zonele cu parchet smile.gif O fi ea mai echilibrata termic... Pagina 20, capitolul "loop configuration". (-> vezi uponor.pdf)

Conform normativului european DIN 18560 cei de la Rehau spun in manualul tehnic (pag 47) de mai sus ca sapele pt IP se despart in rosturi astfel: - la campuri de sapa > 40m2 sau - la lungimi ale laturilor >8m sau

- la raportul intre lungimea laturilor a/b > 1/2 - peste rosturile seismice ale contructiei - la campuri supuse intens fisurarii

In plus, orice sapa pt IP se toarna cu aditivi dar nu pt eliminarea rosturilor (pe principiul asta ar trebui sa eliminam si banda perimetrala, care e tot un rost de dilatatie, fiindca avem sapa aditivata) ci pt: sporirea rezistentei la incovoiere si comprimare, lucrabilitate, imbunatatirea transferului termic, omogenizare etc.

cel mai bun parchet pt IP este teak-ul si in general lamparchet(lamelar) cu grosime maxima de 14mm preferabil 10-12mm,nu este pretabil cel cu nt/feder,si adezivul pt lipit este unul special cu o elasticitate mai mare,acesta esenta de lemn este uleioasa si implicit mai rezistenta la schimbarile de temperatura si umiditate

In ceea ce priveste IP ar trebui respectat pasul stabilit (o greseala pe care o faceam si eu la inceputuri) chiar de la plecarea de la distribuitor ptr a preintimpina incalzirea mai rapida a unor zone fata de celelalte fapt care duce la vestita circulatie a prafului , la tensionarea sapei in puncte precum si disconfortul creat beneficiarului atunci cind calca pe finisaj.

Intotdeauna turul este acolo unde e robinetul termostat! Se monteaza

exact cum ai alatura cele 2 poze. Dinspre returul pardoselii vine tot in turul pompei si in returul C.T.! Problema este ca din poza cu distribuitorul se pare ca turul este inversat cu returul dupa culorile robinetilor,dar poate fi montata si asa numai ca actionarea actuatoarelor se va face acum pe tur in loc sa fie invers coolspeak.gif Parerea mea este sa ii pui pe baieti sa inverseze cele 2 distribuitoare.

Si, iar ai procedat bine ca ai cerut bucle sub 100 ml (sub 90 ml este si mai bine - de ex, decat sa pui o bucla de 90 ml, mai bine doua de 45 - costa mai mult, este evident acest lucru, insa si diferenta este DIFERENTA). Cam scartai eu cu privire la unitatea ta de comanda, la termostate si inca vreo 2-3 componente, da` vorba aia: "Rien ne va plus, les jeux sont faits". Sau, pe romaneste "zarurile au fost aruncate". Poate, mai incolo, peste un an, doi, trei,

E vorba de a include un termostat de siguranta pentru oprirea pompei daca vine apa prea calda. 1. Precum se poate observa la Giacomini MASTER CONTROLUL PRINTR-O SONDA NTC JOACA SI ROLUL DE TERMOSTAT DE SIGURANTA ... Daca se citeste tot manualul cred ca este evident ca pt Giacomini cele 2 componente nu se exclud reciproc si sint chiar complementare ... si Giacomini le integreaza ca functionalitate si automatizare ... Se pare ca cel putin pt Giacomini nu exista excluziunea reciproca

pe care o invoca @gelunechifor Este evident ca o functionalitate similara se poate obtine si INSERIIND un TERMOSTAT DE SINE STATATOR pe alimentarea IP controlata de un Master Control care doar sesiseaza starea actuatoarelor si porneste/opreste Pompa IP cind este cazul ... Recunosc exemplul este particular Giacomini ... dar argumentele lor cred ca pot fi cu greu ignorate ... si mai ales considerate false ... Din acest moment eu voi accepta argumentele lor si voi cauta sa vad daca si alte echipamente IP adera la aceasta filozofie ... 2. Totusi observ ca @gelunechifor insista repetat pe teoria ca daca Master Controlul asigura automatizarea pompei IP termostatul de siguranta e pt decor ... Pentru mine indiferent de dispute @gelunechifor este un tip foarte competent tehnic si mai ales foarte atent la nuante ... Din acest motiv am insistat si eu sa inteleg de ce sustine totusi teoria de mai sus .... Am incercat sa gasesc un manual despre controlerele Dangulv ... dar nu prea exista ... ciudat este ca firma Dangulv nu pare sa existe pe Internet ... domeniile dangulv.com, dangulv.dk sint raportate ca dezactivate ... In lipsa de altceva m-am uitat foarte atent la poza unei instalatii Dangulv ... si cred ca am un posibil raspuns pt insistenta lui .. smile.gif Daca numaram cablurile din controler, verificam la ce senzori e conectat controlerul, comparam cu fratele Giacomini, putem spune clar ca pur si simplu sistemul Master Controlerul Dangulv NU ARE FUNCTIA UNUI TERMOSTAT DE SIGURANTA !!! Nu exista spatiu / pozitie pe care sa mai poata fi montat de fapt o sonda NTC, sau sa fie inseriat un TERMOSTAT de SIGURANTA de sine stataor ...... Teava din de la iesirea pompei IP, cea care primeste amestecul ,e deja ocupata cu sonda de temperatura pentru

robinetul termostatic de la intrarea turului in kitul de amestec ... Daca pt Giacomini e logic sa ai cel putin functionalitatea unui Termostat de siguranta se pare ca nu este la fel si pt Dangulv smile.gif Intrucit nu cunosc lista optionalelor IP-ul Dangulv nu pot sa ma pronunt daca e o lipsa a IP-ului Dangulv sau doar un optional care nu a fost inclus..

s-a dedus ca pompa lui Lucas nu este cu turatie variabila ... Este clar ca nu este un Grundfos Alpha ... dar seamana al naiba de bine cu un Wilo Star E-5 ... care are turatie variabila si mai multe moduri de reglaj automate similare cu Grundfos Alpha ... Poate Lucas ne ajuta cu o poza din fata pompei ... sa vedem ce scrie pe ea ...

2. Stii care este traseul apei in sistemul de incalzire in pardoseala? Hai sa ti-l detaliez un pic, desi gelunechifor, intr-un post de anul trecut de prin vara, explicandu-i lui lifestyle, a facut si o schita pe fotografie. Apa calda intra in tur, de la centrala termica, printr-un robinet termostatat cu senzor de temperatura(pe tur), ajunge in pompa de circulatie - ea insasi reprezinta partea de by-pass dintre tur si retur(distribuitor/colector), merge apoi in tur(distribuitor), intra prin teava din pardoseala si se intoarce prin aceeasi teava(la capatul celalalt) la retur(colector), de unde o parte reintra in circuitul mic(descris pana acum, adica in pompa de circulatie, pe urma in tur, in tevi, in retur, s.a.m.d.) si o parte se reintoarce la centrala termica, fiind reincalzita si apoi intrand in circuitul mare - descris initial. Ca amestecul sa se realizeze asa cum trebuie, este necesara o supapa unisens intre by-pass(adica intre intrarea in pompa de circulatie(recte turul care vine de la CT) si

retur(colector), neprmitand apei ce intra prin tur in sistem, sa ajunga imediat in retur(inainte de a fi circulata prin buclele incalzirii in pardoseala). 3. La ce am vazut in foto, ar trebui adaugata o supapa unisens pe acel by-pass al tau, cu sens blocat a apei care intra in tur, ca sa nu ajunga si in retur, prin acel teu(o poti pune in locul robinetului de pe by-pass, care nu isi are rostul acolo). Nu cunosc detalii si despre ce ai in cutii, ca master control, ca sa imi pot da cu parerea. Este necesar un robinet termostatat, la intrarea pe tur, imediat inainte de pompa de circulatie. Deocamdata acestea ar fi singurele imbunatatiri pe care le poti aduce instalatiei hidraulice. 4. Exista teuri de alama, pe cuvant!

*Ce am observat, este ca pompa nu se opreste de tot, cand toate circuitele sunt inchise dar inca termostatul comanda, ea sta undeva la 6-7W. Nu ma pricep, este normal, sau ar trebui sa se opreasca total?? Pompa merge la turatia minima pentru a asigura o diferenta de presiune intre tur si retur ( asa isi regleaza debitul) . Daca vrei sa elimini problema incearca sa acordezi temperatura capetelor termostatate cu cea a termostatului de ambient - cresti o idee la capetele termostatate si scazi cu 0,5 grd. la termostatul de ambient. Pompa stie ca atat cat are comanda ON trebuie sa mearga, doar turatia si-o regleaza.

Pompa de circulatie cu turatie variabila isi va modifica turatia in functie de comanda pe care o primeste de undeva. Ea va functiona odata bagata in priza, insa nu isi va modifica turatia atat cat trebuie, fiindca nu stie cat de mult/putin si nici cand anume,

decat poate in mod empiric, aleator. La 4 bucle hai ca nu e un dezastru f mare acest aspect, dar daca erau 12 bucle?!? Cum stie(recunoaste) pompa de circulatie ca sunt 2 deschise si 10 inchise ori 8 deschise si 4 inchise, sau ca are nevoie de o turatie si mai mare cand sunt toate 12 deschise sau de o turatie minima cand e doar una deschisa?! Din ce ai spus, la tine, neexistand in unitatea de comanda conexiunea(on board, pe aceeasi placa electronica cu actuatoarele) si pt pompa de circulatie(fireste, implicit nici componentele electronice care sa deserveasca si variatia de turatie a pompei in fct de nr de bucle inchise/deschise), si chiar daca isi modifica turatia, aceasta va fi ori care minim ori catre maxim, fara valori intermediare(cum ar fi normal). A consuma 40W nu e mare inginerie(si oricum nu functioneaza non-stop), insa daca raportam acest consum la o luna ajungem la o cifra cu mult mai mare decat in cazul in care turatia sa ar fi ajustata in fct de necesitati(adica de nr buclelor inchise, respectiv deschise). In plus, acest fapt afecteaza timpul minim necesar pt incalzirea unei camere, aducandu-l la alte cote. Cu alte cuvinte, ca o concluzie, ai ceva risipa de energie.

Avem un imobil de 350 mp, instalatie cu radiatoare (dimensionate ca pt gaz), ACM pt 5 persoane, imobil incalzit FULL la 21 gr. Presupunem ca necesarul termic (50w/mp) este de 17.5 kw + (plus) necesarul prepararii ACM pt 5 persoane. ("presupunem" fiindca nu stim cat de izolat e imobilul ... 50W/mp reprezinta necesarul optimist) "Specialistul" nostru declara un consum de 23 kwh pe zi (adica in 24 de ore) pt incalzirea imobilului + ACM pt 5 persoane.

FOARTE IMPORTANT Nu incepeti operatiunea de punere in functiune inainte de maturarea completa a sapei de beton, adica nu inainte de 21de zile de la turnarea sapei. Pina acum, adica pe toata perioada de turnare, priza si intarire a betonului de sapa, instalatia a ramas plina cu apa si mentinuta la presiunea retelei de alimentare cu apa.

ATENTIE Nerespectarea acestor reguli poate conduce la serioase deteriorari ale pardoselii (fisuri, denivelari, etc.)

PASUL 1 Porniti instalatia si reglati temperatura pe tur la 25 grade Celsius, operand asupra instalatiei de automatizare si verificaind pe termometrele din cofretele de distributie. Se regleaza robinetul termostatat la 25 grade Celsius PASUL 2 Mentineti instalatia in functiune, la aceasta temperatura, timp de trei zile, fara oprire. PASUL 3 Incepeti sa cresteti treptat temperatura de tur astfel incit dupa alte trei zile sa ajungeti la valoarea nominala stabilita pentru functionarea in regim normal 45 grade Celsius. Se regleaza robinetul termostatat la 45 grade Celsius.

PASUL 4 Mentineti instalatia in functionare continua inca patru zile la temperatura nominala. ASADAR punerea in functiune a unei instalatii de incalzire prin pardoseala este o operatiune care dureaza nu mai putin de 10 zile ! Dupa acesti patru pasi se poate considera instalatia pusa in functiune. De acum inainte, se poate trece la executarea finisajului pardoselii (gresie, mocheta) iar instalatia de incalzire se poate exploata in conditiile normale de functionare.

Daca shuntul functioneaza corect diferenta intre tur IP si retur IP nu va depasi 5 grade incepind chiar de la pornirea IP. Nu , nu e k sa ai 55 de grade pe tur IP. Nici nu am vazut la cineva sa aiba mai mult de 45 de grade(chiar daca robinetul termostat era pe 50 de grade) pe tur IP fiindca de obicei daca ajunge la temp asta deja termostatul de ambient intra in functiune fiindca ajunge la 22 de grade in ambient(si comanda inchiderea actuatorului).Si presiune cred ca e prea mare ..1,4 e suficient.

Inca o data repet nu conteaza f mult temp de plecare din CT(conteaza doar daca vrei sa ajungi mai repede sau mai incet la temp de ambient) fiindca shuntul trebuie sa isi faca treaba. Daca a trecut de 50 de grade inseamna ca e o pblema cu robinetul termostat(nu inchide la 50 de grade). Ar trebui sa nu mai dea acces din CT cind temp pe turul IP trece de 50 de grade si sa functioneze doar pompa de circulatie daca mai este vre-un actuator deschis la temp asta. Mda, imi pare rau dar montajul e gresit. Capul termostat TREBUIE sa fie pe tur CT obligatoriu si cu senzorul imersat, dupa pompa de ciculatie, in turul IP. Iar senzorul trebuie imersat daca e de tipul care il vad. Are o izolatie din cite vad eu sau ce e aia?? Daca nu l-au imersat macar sa fie un contact cit mai perfect.

Incearca totusi sa scoti acea izolatie sau ce-o fi aia si sa il muti chiar in dreptul primei bucle, sa aiba un contact cit mai perfect (il stringi bine cu 2 sau 3 "soricei") si sa izolezi senzorul cu distribuitorul in acea zona cu o izolatie cit de cit in asa fel incit sa nu fie afectat senzorul de temp. din cutia de distributie. Si distribuitoarele,dupa parerea mea, sunt inversate...cel cu debitmetre/fluxostate ar trebui

sa fie pe tur...dar asta nu e f important.

Dupa parerea mea(si nu numai), ai turul cu returul inversate(implicit si pompa de circulatie, robinetul termostatat & stuff). Daca o sa iti poti permite(e iarna, totusi...), goleste instalatia. Demonteaza si monteaza din nou dupa reperele ce ti le-am dat(faptul ca-s inversate), umple si aeriseste intalatia, apoi pune-o iar la treaba. S-ar putea sa iti functioneze cu totul altfel. Chiar daca nu va fi performanta, oferindu-ti si economie de energie(chiar importanta, as spune, mai ales la o IP), sunt aproape sigur ca iti va functiona mult mai bine(macar ca hidraulica), oferindu-ti un Delta T aproape de 5-8 grade C(chiar daca 5 grade C este ideal). Daca te bagi sa demontezi si reasamblezi instalatia, cauta o supapa unisens(fie ca ai acum pe colector sau distribuitor; sau nu ai deloc) si anunta-ne unde se afla(sau daca exista asa ceva in instalatie), poate fi in interiorul uneia din componentele ce le ai deja(verifica-i si sensul!!!). Daca nu ai, o sa iti explicam unde sa o montezi(nu costa mult si e facil de montat/atasat). Poate sa nu para important ce spun, insa ca hidraulica a unei IP este... vital! Restul, ca nu ai control decat on/off, nu-i o asa mare tragedie. Deocamdata. Fiindca poti upgrada ulterior partea de automatizare, astfel incat sa ai in casa toate atuurile unei incalziri in pardoseala de calitate.

Pana acum cateva luni, la acest sistem, se folosea o pompa de circulatie cu turatie variabila Alpha +, una din cele mai performante de pe piata la acel moment(chiar si la acest moment ramane una dintre cele mai bune de pe piata). Nicidecum nu era vorba despre o pompa de circulatie S(standard), cu 3 trepte de viteze ajustate manual. Ulterior, s-a trecut la modelul Alpha 2, care ofera, comparativ cu Alpha +, o economie un pic mai mare de energie(si nu numai) printr-o modulatie mai fina a turatiei, in rest este

(in linii mari, si fara sa detaliez) la fel ca Alpha +. Amandoua pompele de circulatie fac fata sistemului cu brio, comparativ cu orice alta pompa de circulatie S(cu reglare manuala a turatiei, adica cea despre care vorbesti ca ar fi cu un singur regim de lucru, desi nici aceasta nu are un singur regim de lucru, ci... trei). La acest sistem, la aceasta automatizare, marea diferenta, ai dreptate, nu este mare. Este foarte mare! biggrin.gif Doar ca mai ramane sa-ti dai seama si tu de asta. wink.gif

Automatizarea de la Rehau se gaseste la Interplast, bineinteles fara stickerul Rehau ;-)

in cazul nostru, actuatoarele sunt fie pe 24 V, fie pe 220(230) V. Supapele, diametrele si pasul filetelor sunt la fel la ambele tipuri. Doar ca pe acestea(supapele) nu le vei gasi usor(spre imposibil de gasit - mai bine zis). Actuatoarele nu includ si aceste supape, pe care de obicei le gasesti la (unii) producatori de IP, fiind deja montate pe colector(ca si debitmetrele, dealtfel), vanzandu-se ca un tot unitar, drept distribuitor/colector pt IP. Daca nu ai supapele acestea, degeaba ai actuatoare, fiindca nu ai unde/cum sa le montezi. De asemenea, unitatea de comanda trebuie sa aiba iesirile pt actuatoare ori pe 24 ori pe 220 V, altfel sunt incompatibile. Si ar mai fi de adaugat la incompatibile si altele...

Daca te-ai referit la pex-B de la interplast, l-am vazut, nu mi-a facut cu ochiul.

Fa o vizita pe la Uponor(calitate/pret super, solutie tehnica pe sistem uscat =0), Rehau(expensive), LK(chiar ok, iti fac ei moca proiectul daca iei totul de la ei, solutie tehnica sistem uscat bunicica), Golan(distribuitor flexibil, serios, ofera suport, solutie tehnica so-so), Zewotherm(solutie tehnica interesanta) sa vezi solutiile lor. De la Interplast as cumpara doar automatizarea care este identica cu cea de la Rehau.

Ptr. rezidentiale parerea mea este ca trebuie montat teava de 16(17 este o teava de marketing) fiindca se pastreaza un pas mic si se realizeaza o incalzire mai uniforma. Pasul ideal ,cred eu, este 150 mm. Teava de 20 si 25 se foloseste la incaperi de genul show-room-urilor,biserici,etc. unde nu prea conteaza diferenta de 1 grad sau 2 grade intre 2 rinduri de teava deoarece se cauta doar efectul final ,acela de a incalzi mediul ambient.

Peste mari si tari am vazut recomandare de delta T de 7.5 grade. Cum vi se pare? (mentionez ca este vorba de sistem complet automatizat, solutie de producator) Tu(sau logica ta) ce zice?? Care ar fi cifra corecta 7,5 grade sau 5?? De ce oare recomanda 7,5 grade? Si sa nu uitam ca e vb de ,delta T maxim,da?? Ideal ar fi sa fie cat mai mic delta T pt un transfer optim de caldura. Presupun ca la apropierea de temp ambientala ceruta delta T poate sa fie foarte mic. Sigur ca da, iar la apropierea de temp de ambient asa trebuie sa fie.. f mic 1 grad maxim 2.

Ce poate userul sa-si doreasca de la master? Inafara sa-i opreasca pompa cand s-au inchis toate actuatoarele si sa-i opreasca centrala dupa un timp anume de la ultima cerere de caldura? Sa-i exerseze valvele odata la 24 de ore ca sa nu aiba surprize toamna? Asta e probabil standard si in bazar. Poate userul vrea ca masterul sa lucreze si cu termostate cu fir si cu termostate fara fir. In caz ca opteaza pentru fir in faza de constructie si mai apare o zona pe care o vrea controlata dupa finisaje. Si atunci de ce sa nu cumpere doar o antena si un termostat fara fir, daca tot are voie sa faca mofturi? - Un port USB ar fi binevenit. Ce sa faca cu el? In primul rand un upgrade la soft daca il primeste vreodata. Apoi sa fie posibila culegerea datelor si analiza sistemului. Un modul de control cu compensare functie de temperatura exterioara care sa vizeze direct temperatura de intrare in IP

Salutare tuturor! Zgomotul facut de pasi pe o astfel de suprafata mi se pare deranjant. http://www.arbiton.com/strony/1/u/408.php

Sistemele pe 220 sau pe 24 sunt identice singura diferenta este dupa cum ai remarcat transf. suplimentar,dar adevaratul sens ptr sistemul pe 24 de V este ptr-ca in vest cei care si-au montat IP au (sau urmeaza sa isi puna) panouri fotovoltaice ptr independenta energetica.

- referitor la 220V vs 24V - 24V exista din motive de siguranta impuse de normativele unor tari. Actuatoare pt 220V exista pentru integrarea cu alte sisteme de control care dau comanda pe 220V (de ex unele BMS-uri)

pentru ip (automatizare, pompe , actuatoare )ce puteri trebuie avute in vedere ? ce prize, ce legaturi si unde trebuie sa fie amplasate? 100 w /cite o priza pe fiecare etaj in locul unde vor veni distribuitoarele. ...prize duble? ce legaturi (cabluri/fire/impamantari) mai trebuiesc avute in vedere?

Priza simpla(poate sa fie si cu si fara impamintare dar nu trebuie cu impamintare) Ali, din ea se alimenteaza masterul care controleaza si pompa si actuatoarele - Alege ca pozitionare a senzorului robinetului termostatat, sa fie dupa conexiunea dintre pompa de circulatie si legatura cu distribuitorul.

Hai sa mai pun o poza, data de un car de ani de catre producator, ca sa vezi cum stau lucrurile cu circulatia apei si cu realizarea amestecului. Jos, unde sagetile se intalnesc si se realizeaza amestecul, exista in interior o supapa unisens. Schema hidraulica e cat se poate de simpla, si am pus-o si pe aceea acum vreun an si jumatate. Cu multe pagini in urma si GeluN a pus o alta foto cu sagetute, explicand modul de functionare.

Daca ai plasa peste teava, cum mai umbli la teava, in caz de avarie?!? Stiu ca se poate la unii, ihim!

dif de temp. dintre suprafata pardoselii si termostatul de ambient amplasat la 1,5-1,7 m(dupa fiecare montator in parte-eu la 1,7) nu poate fi mai mare de 1 -1,5 grade.

Daca se dezactiveaza vara, oare componentele active vor avea aceeasi fiabilitate in timp? (automatizarea ar trebui sa dea comenzi la 2-3 zile sa functioneze instalatia hidraulic). Cred ca astia de la Uponor nu au auzit de pompe de circulatie si supape intepenite/blocate. Si nici de alte alea, dupa cum pot observa

Din diagramle de calcul IP pt tub 16mm, viteza apa 0.26 m/s, debit minim necesar 106 l/h. In cazul meu pt ~80m teava rezulta debit minim 181 l/h. Avand in vedere ca am 4 circuite de lungimi aproximativ egale rezulta un necesar minim de 181x4 deci 724 l/h. Considerand ca pompa se va regla la un debit dublu fata de minimul necesar, rezulta un debit de 1450 l/h deci 1.45m3/h. Eu am un robinet termostatat de 3/4 de la Tiemme (banuiesc ca are tot pe la 1.4m3/h). Asta explica de ce la mine cu centrala setata la 60 grade la o marire a necesarului de caldura din robinetul termostatat de la 25 la 30 grade cresterea temperaturii pe tur (de la 25 la 30 grade) se face intr-un interval de 1 min timp in care intra robinetul in limitare.

Nu stiu ce recomanda Uponor, dar eu personal merg cu teava pex 25*3,5-Clasa 24 (sau 25*2,3-Clasa 15) pina la distribuitorul parter intru in T-u si plec cu teava 20 la urmatorul distribuitor de la etaj. Daca am un singur distribuitor doar la parter ori merg separat cu teava de 20 ori la fel cu 25 pina la el si sus ptr calorifere tot cu 20.

Nu am pus decit o singura data 32 in 7 ani dar aia numai casa nu se putea numi vorbind de rezidentiale. Poate cei de la Uponor se gindesc ,ca pleci mai departe cu etajul pe calorifere(dar si acolo depinde cite calorifere sunt)..habar nu am. Cred ca dupa ce o sa termin discutia cu nik multa lume o sa priceapa mult mai multe.... sper

am sapat 12 cm in perete ..... Si ai masurat partea cu pompa? Intra? stiam ca iti trebuie 18 cm(adincime) sau o pui in lungul distribuitoarelor?

Probabil ca voi merge pe varianta Izo Floor Thermo, numai ca la Dedeman am vazut trei tipuri de acest material : unul cu o bulina evidentiata pe ambalaj, unul cu doua buline si unul cu trei buline. Care o fi cel mai bun? Eu am mers pe Selitflex de 1,6. Desi este putin mai scump are cel mai bun transfer termic "declarat" in acte dintre toate produsele pe care le-am gasit la indemana pe piata.

Suficient ar fi polistirenul extrudat de 3 cm. Daca sub placa fundatiei izolatia este slaba(sau chiar inexistenta), mergi pe cel de 5 cm(la parter). De asemenea, la etaj pune extrudat de 3 cm. Uita de faptul ca unii ti-au spus sa pui folie de parchet(in loc de polistiren de 3), sau sa nu pui nimic izolator la etaj, peste placa. Folia PVC cu aluminiu in loc de cea simpla de PVC poti sa o pui doar la parter, doar la etaj, sau lasi peste tot pe cea simpla de PVC.

Este optiunea ta, fiindca nimeni nu poate sa spuna in practica daca acest tip de investitie isi merita banii sau nu(si asta cu demonstratii si comparatii profunde). Teoretic, ar trebui sa aiba un plus aceasta folie aluminizata la sistemul umed, privind doar uniformizarea caldurii. Insa, daca plusul obtinut in practica merita sau nu, observandu-se diferente notabile, nu cred ca cineva sa stie pe aici, decat putem aprecia teoretic acest lucru. Dupa parerea mea(si probabil nu doar numai a mea), folia aluminizata o cam pui degeaba. Adica nu ar merita investitia.

Chestiunea cu polistirenul de 2 cm de care unii ti-au zis ca se pune in loc de banda perimetrala, argumentand ca ar fi pt evitarea condensului la pereti, e un fel de gaselnita zugraveasca, nicidecum recomandarea vreunui specialist in incalziri in pardoseala. Daca sistemul de incalzire in pardoseala este de calitate si este montat corect, nu exista neplaceri. De niciun fel. Praful nu se ridica, zonele vitrate mari nu necesita nu stiu ce pas mai mic al tevii, caldura este repartizata uniform pe intreaga suprafata, economie de energie importanta, s.a.m.d. Referitor la banda perimetrala, poate ar fi bine sa mai iesi un pic din localitate, si sa o cauti. Sau contacteaza firma Valrom(ori Romstal) si comanda la ei banda perimetrala. Ti-o vor trimite prin curier. O alta varianta ar fi aceea de-a cauta un magazain Dedeman in zona ta ori un reprezentant zonal Valrom ori Romstal. Este de preferat sa nu apelezi la improvizatii, auzind de la toti ca banda perimetrala are si inlocuitori Banda perimetrala este banda perimetrala, si are anumite proprietati si anumite caracteristici. Nothing more, nothing less. vorba francezului. Parchetul special pt IP este un tip de parchet cu rezistenta la temperaturi inalte(HT). Daca o sa cauti pe net, sigur o sa gasesti detalii + producatori, dealeri. Acest tip de parchet ar fi recomandat pt sistemul umed. Noi, de ex folosim la zonele de parchet, sistemul uscat(cel cu placi de AL pe care l-ai vazut in foto), putand folosi

orice tip de parchet(melaminat, stratificat, masiv), normal(nu HT), cu grosime de pana la 20 mm. In cazul tau, poate ar fi mai bine sa pui un parchet mai subtire, poate unul melaminat(dar sa fie HT), altfel probabilitatea de-a se degrada in timp parchetul, creste vertiginos. Pe acest topic am tot dat detalii privind (si) acest aspect. Re. PS: Folia aluminizata nu tine loc de placi de AL(nici macar pe departe), iar sistemul uscat nu poate fi realizat cum spui(deoarece nu are aceleasi proprietati si caracteristici, plus ca difera ca si mod de executie). Sistemul uscat este sistem uscat, sistemul umed este sistem umed. Hibridul struto-camila nu exista

Daca ai acelasi debit pe 2 sau mai multe trasee cu lungimi diferite temperatura de intoarcere a traseului lung va fi mai mica decat cea a celui scurt. Daca bagi apa de 40C cu furtunul pe o teava de 2ml, la iesire vei avea, sa zicem 39,9C. Daca acelasi lucru il faci pe o teava de 100m la iesire vei avea poate 25-30 gradeC. La teava de 2m pui degetul (debitmetrul)la iesire si lasi sa curga doar un firicel de apa ce masoara 25-30 CPrin echilibrarea instalatiei se urmareste ca temperaturile de intoarcere sa fie egale, idiferent de lungime

Proba de presiune trebuie neaparat facuta inainte de turnarea sapelor.Ce faci daca un mester di gresala deterioreaza un tub si nu spune?Iti este de ajuns un compresor pt. proba de presiune. Nu este nevoie de 6 bari. Pt. cei ce nu stiu(si vad ca este cate unul)proba de presiune se face la de trei ori presiunea de lucru a instalatiei. Presiunea de lucru este de 1,5 bari.Proba se face in acest caz la 4,5 bari. La serpentina unde ai gatuit tubul este indicat sa schimbi toata serpentina

deoarece au aparut fisuri pe care tu nu o sa le observi cu ochiul liber si in timp o sa iti cauzeze probleme. Este bine sa il schimbi acum cat se mai poate. Lasa prostiile cu feonul sau mai stiu eu ce ca asta este doar chestiune de marketing. Curbele de PEX trebuie sa intre pe furtun si sa stea acolo singure fara niciun fel de legatura(fixaj).Pune o fotografie sa vedem ce ai acolo.

Eu pe Bucuresti am vazut oferte la teava asa: - Upotherm cu teava Uponor, best buy, cel mai ieftin uponor, pex-a de top. Ca montaj cred ca sunt cam ca cei de la lk. Pe apa calda/rece am mers pe teava/fitingurile lor.

- LK, sunt singurii care mi-au calculat bine necesarul in sistem uscat. Am vazut ca sunt mai putin orientati spre consumatoul final mic. - Golan, teava pex-c care eu am folosit-o din mai multe motive, cam la egalitate la pret cu LK la unele componente, nu vorbin de teava care este pex-c si nu pex-a - Rehau - am fost pe la 2 dealeri, nimic interesant in afara de sistemul de fitinguri. La acest capitol oricum Uponor este taticul tuturor.

- Interplast - cam trist, teava ff rigida, probabil tipic pex-b. cat timp face altul manopera de montaj, nu ar trebui sa fie probleme de fiabilitate.

Laminatul se poate monta si fara folie daca este special facut. De ex eu am folosit Egger FeelWood 7 ,mai nou se cheama Floorline 32. Are un carton pe spate si se monteaza fara folii care izoleaza termic. Timpul de raspuns cu el montat

pe sistemul uscat este uimitor, se simte cald in 10 minute.

oricum nu este nimic inventat de mine am invatat si eu de la alti si din experienta. deci pe o pardoseala incalzita poti monta orice lemn mai putin citeva esente mai instabile cum ar fi fagul si maslinul in schimb se preteaza foarte bine stejarul,merbau,doussi,iroko,jatoba si cel mai recomandat de mine este teak-ul.

nu trebuie sa depaseasca14mm grosime,ideal este 10mm,normal ca si dimensiunile nu trebuie sa fie foarte generoase,ce am montat eu a fost maxim 70x700m se monteaza cu adeziv bicomponent poliretanic cu elasticitate mai ridicata(in ziua de azi sunt majoritatea) ca sa nu mai vb de parchetul din lemn masiv prefinit care este termotratat si este poate cea mai sigura varianta de parchet pt IP da un google search si vezi ca in occident se monteaza parchet din lemn masiv de cind a aparut IP in caz ca mai ai si alte nedumeriri sau ai indoieli in anumite privinte astept cu interes sa ti-le spulber wink.gif conteaza foarte mult si modalitatea de montaj cu termenii de functionare a IP in paralel cu montajul, dar probabil ca despre asta deja stii.

Poti sa-mi spui si la teava de 100ml ce debit trebuie sa am in aceleasi conditii? 244 l/h(ptr 90w/mp) Se pare ca diferenta este detul de mare intre 53ml (ptr 80w/mp) si

100ml (ptr 90w/mp). In primul caz sunt ~2 litri/minut si in al doilea caz ~4 litri/minut, adica dublu. Banuiesc ca la o bucla normala, de ~75m rezultatul ar fi un ~3 litri/minut Ptr 73 m(80 w/mp)-159 l/h

Vad ca ai un distribuitor cu12 circuite-cum ai calculat ca iti trebe 12 circuite? Distribuitorul este de 1"-la distribuitoare asa mari se merge pe 1"1/4.

*Este gresit ca in compozitia sapei sa intre si piatra de rau ( rotunda) cu diametru maxim de 10 mm , cam in proportie de 10-15 % din compozitia sapei ? am folosit si aditiv de elasticizare cam 700-800 ml la 100 de kg de ciment. care ar fi greselille folosirii pietrei ? Depinde de automatizare. Folosirea pietrisului ar putea duce la craparea sapei(vor exista diferente de temp intre piatra si sapa propriu-zisa) daca IP nu dispune de o automatizare adecvata. La fel de mult conteaza PIF-ul IPAT .

PS. Este logic ca un dealer de IP sa nu dea informatii complete despre cum lucreaza un grup de amestec dedicat pentru IP, insa diferenta nu este foarte mare, grupurile de amestec special realizare sunt astfel proiectate ca proportia amestecului sa fie cit mai aproape de ideal, sunt compacte sunt foarte bune si cel mai important sunt foarte scumpe, ceea ce insa nu le face de neinlocuit! Daca intelegi ca prin acel robinet termostatat reglezi transferul de energie spre circuit si prin

bay-pass reglezi de fapt gradientul de crestere a temperaturii de ambient si mentinerea acelui decalaj de temperatura cit mai mic intre tur si retur IP nu iti va fi deloc greu sa faci reglajul incalzirii astfel incit sa obtii un randament maxim de la IP cu costuri cit mai mici!