Indiferent de sistemul de incalzire folosit, pentru a micsora aceste pierderi de caldura,
singura posibilitate este aceea de a folosi elemente ale constructiei cu un coeficient de transfer
termic cat mai scazut.
Pentru placa de la parter a caselor in sistem Amvic se realizeaza o rupere
a capilaritatii prin folosirea succesiva a anumitor agregate de balastiera si
a unei folii de PE. Pentru diminuarea schimbului de transfer termic se
foloseste un strat gros de polistiren expandat de inalta densitate iar pentru
realizarea unei hidroizolatii optime se foloseste in combinatie si
polistirenul extrudat.
Sarpanta casei in sistem Amvic se realizeaza ca si la o casa clasica. In functie de tipul
invelitorii alese si de panta acoperisului se folosesc anumite materiale in succesiunea indicata de
producator. Pentru stratul izolator al acoperisului, exista doua variante
constructive:
Cofragul din neopor datorita distantierilor incorporati in masa de beton a peretelui nu se
poate dilata sau comprima de o maniera semnificativa. Cofragul are pe partea pe care se
tencuieste striatii speciale pentru ca tencuiala sa fie cat mai bine fixata. Primul strat care se
foloseste este un strat de masa de spaclu in care se incorporeaza o plasa de fibra de sticla de 145
g/mp. Apoi se aplica un al doilea strat de masa de spaclu care se si driscuieste. In continuare se
foloseste un grund pentru tencuieli si la final se aplica tencuiala care poate fi acrilica, siliconica
sau minerala la alegere. Tencuiala poate avea diferite culori si granulatii.
La interior peretii caselor in sistem Amvic se pot tencui si apoi gletui sau se pot folosi
direct placi de rigips.
Instalatiile electrice si sanitare la o casa in sistem Amvic
Traseele electrice si conductele pentru instalatiile de alimentare cu apa si
sanitare la casele in sistem Amvic pot fi introduse relativ usor in
decupajele cofragului de neopor de la interior sau chiar in perete.
Ventilatia incaperilor la o casa in sistem Amvic
La casele in sistem Amvic se poate asigura in doua moduri:
a. fie prin achizitionarea unor ferestre tip termopan cu trapa de ventilare automata cu
dezavantajul ca se pierde caldura in momentul in care aerisim incaperea (dar nu mai mult
decat la ferestrele termopan clasice);
b. fie prin achizitionarea unui sistem de ventilatie automata a aerului . Exista astazi in
Romania sisteme centralizate de aerisire cu recuperarea a 90 % din caldura aerului extras,
recomandabile pentru o casa familiala de 200 mp;
Atat neoporul cat si betonul sunt materiale neutre din punct de vedere bilologic. Betonul
folosit la ridicarea caselor in sistem Amvic este un beton obisnuit pe baza de nisip si pietris cu
granulatie pana-n 8 mm. In literatura legata de biologia constructiilor este probat faptul ca acest
tip de beton este mai slab radioactiv decat caramida, BCA sau alte materiale utilizate in
constructii.
Neoporul nu este radioactiv, putand fi utilizat chiar si la ambalarea produselor alimentare,
nedegajand mirosuri specifice. Poate deasemeni sa fie folosit la cultura plantelor si cresterea
albinelor. Pentru expandarea neoporului nu se folosesc hidrocarburi fluoroclorurate.
Toate produsele folosite la ridicarea casei Amvic sunt produse agrementate tehnic in
Comunitatea Europeana.
"Caramizi" de polistiren
Amvic este probabil cel mai cunoscut brand de ICF’s din Romania (voi enumera si alte sisteme
care au fost si/ sau sunt disponibile la vanzare in Romania: Isoteq, Isorast, Argisol, ODECO,
Smartblock, lista ramane deschisa). ICF’s – Insulated Concrete Forms, se traduce exact prin
Cofraje Izolate pentru Beton (am intalnit si denumirea de cofraje pierdute din polistiren) si
reprezinta un sistem constructiv cu o raspandire globala destul de larga in tarile dezvoltate si cu o
reprezentare demna de luat in seama si in Romania. Acest articol este primul dintr-o serie unde
imi propun sa vorbesc despre diverse aspecte ale acestui sistem constructiv (pe care il voi
denumi in mod impropriu Amvic*) .
Ma pot lauda cu ceva experienta in proiectarea caselor din aceste sisteme si as fi bucuros daca
cei interesati de aceasta serie de articole ar participa cu intrebari si comentarii.
Tehnologia consta in montarea unor elemente realizate in 99% din cazuri din polistiren expandat
care, odata zidite, vor constitui un cofraj in care se va turna beton. Elementele sunt formate
practic din doua fete de polistiren, solidarizate intre ele printr-o brida din metal, plastic sau chiar
printr-o punte de polistiren. Pentru facilitarea montajului, elementele au nuturi de imbinare
(asemanator cu piesele de Lego) iar brida intermediara are lacasuri pentru pozitionarea barelor de
armatura orizontale.
Blocurile au dimensiuni mari, astfel fiind posibila o viteza de montaj ridicata (3 oameni cu ceva
experienta ridica un nivel de 75mp in 2 zile). Acest lucru este posibil avand in vedere densitatea
mica a polistirenului (20-30kg/mc pentru aplicatiile ICF’s) si deci greutatea mica a elementelor.
Cu toate ca proprietatea de Lego ale sistemelor este destul de foulproof (este complicat sa
gresesti) este necesara verificarea alinierii, axari si verticalitatii pe masura avansarii cu montajul.
Armarea “peretilor”
Armarea peretelui din ICF se realizeaza asemeni oricarui perete de beton armat. Armarea se
realizeaza conform proiectului de rezistenta facut de inginerul proiectant. Este foarte important
ca proiectantul sa se adapteze la caracteristicile sistemului si sa conceapa un sistem de armare
care sa se poata implementa usor pe santier. Armatura orizontala se monteaza in general usor pe
masura ce se ridica peretele.
Montarea barelor verticale, complica un pic lucrurile . In cazul in care acestea se monteaza
inainte de zidirea peretelui, elementele de cofraj vor trebui introduse de sus, prin barele de
armatura verticala – lucru destul de complicat. Cealalta situatie presupune zidirea peretelui, iar la
sfarsit introducerea armaturii verticale, fapt ce este deasemenea complicat daca e gandim ca
fiecare bara verticala trebuie sa aiba o pozitie bine determinata in cadrul peretelui, conform
specificatiilor din proiect.
O solutie ar fi armarea verticala cu carcase de armatura (un fel de stalpisori) care pot fi introduse
intre barele montate orizontal, si care prin conformatia lor vor avea o pozitie bine determinata in
cadrul peretelui IFC. In urma betonarii se obtine un perete realizat din mai multe diafragme de
beton simplu (sau armat doar pe orizontala) marginite de bulbi (stalpisori) armati, asezati la un
anumit pas si la intersectiile peretilor.
Turnarea betonului in peretele zidit din “caramizi” de polistiren reprezinta etapa cea mai
importanta din realizarea constructiei din Amvic sau alt ICF. Pana la betonare, orice lucrare
executata este reparabila si se pot face ajustari, etc. Prin urmare, este extrem de important ca,
inainte de turnare, sa se verifice pozitionarea si verticalitatea peretilor. Apoi peretii trebuie
sprijiniti la pozitie pentru fi asigurati impotriva miscarii accidentale in timpul turnarii betonului
(cofrajele IFC fiind foarte usoare). Sprijinirile se realizeaza cu elemente de sprijin special
concepute (care se inchiriaza de la producatorul/vanzatorul sistemului) sau pur si simplu
dulghereste, cu cusaci, dulapi si scanduri.
Turnarea betonului in elemente ICF trebuie sa respecte prevederile specifice fiecarui sistem
referitoare la viteza de turnare a betonului si consistenta betonului. O betonare prea rapida poate
conduce la situatia foarte neplacuta in care peretele de polistiren al cofrajului cedeaza. O
betonare pe etape, cu pauze mari intre ele (am auzit cazuri cand asteptau o zi intre doua etape)
produce un perete care nu mai este turnat monolit, deci care va avea o rezistenta mica.
Casa din cofraje pierdute polistiren (sistem Argisol) - peretii parterului betonati
La majoritatea sistemelor ICF, betonarea se poate face prin treceri succesive urmarind peretii
casei, la o viteza de ordinul 0.5-1m (inaltime de perete) pe ora. Odata cu turnarea fiecarui strat
de beton se poate realiza vibrarea betonului, fara a deranja in profunzime straturile turnate in
anterior. Astfel, betonarea unui nivel de casa se poate executa in cateva ore, fiind foarte potrivita
pentru aceasta o pompa de beton stationara deoarece nu este nevoie de debit mare iar costurile
sunt mai mici decat pentru un “elefant” (pompa autopurtata cu brat hidraulic).
Perete din ICF's (Argisol), se observa si fixarea (asigurarea) cu popi si spraituri metalice
*informatia din articole se refera la sistemele tip ICF’s in general, Amvic este doar brandul cel
mai cunoscut la noi.
Cu ele se pot realiza pereti din beton, de tip monolit. Polistirenul este produs la o densitate de 24
kg/mc.
Grosimea peretelui de beton poate fi de 15, 20 si 25 cm.
Sunt cofraje drepte, sau de colt, sub un unghi de 45 sau 90 grade, pe dreapta sau pe stanga. Au
dimensiunea de 122 x 40,60 cm.
Bridele de plastic dur incastrate, sunt pozitionate la 152 mm una de alta, au 7 deschideri de
sprijin pentru armatura, din care 3 pot primi bare orizontale de maxim FI 16 mm.
Fabrica poate produce placi de polistiren expandat cu densitati intre 7 - 45 kg/mc, cu grosimea de
2 - 50 cm.
Peretii Amvic asigura o izolatie fonica de plus 50 db.
Daca vreti sa va izolati casa, grosimea polistirenului trebuie sa fie de minim 10 cm, pentru ca
punctul de inghet sa fie cel putin intre perete si polistiren.
La o casa cu o suprafata locuibila de 100 mp, consumul mediu de energie este de 400
kwh/mp/an. In cazul izolarii ei, consumul scade la 80 kwh/mp/an, de aici rezulta o economie de
80 %.
Rezistenta la foc este de 3 ore. Daca faceti casa din pereti Amvic si puneti si o izolatie
suplimentara, ajungeti la izolare < 0,15 w/mp k, adica "Casa Pasiva" !
De exemplu, la un planseu de 3 x 0,70 m, cu grosimea de 20-25 cm, betonul care se toarna peste
plasa STB are numai 5 cm grosime, se foloseste un pop/mp, greutatea este mai redusa cu 50 % ca
la unul in sistem clasic. Viteza de lucru este de 2-3 ori mai rapida, un planseu de 100 mp se face,
cu turnare, in 6 zile, la acelasi cost cu cel clasic.
In testele de transmitere a sunetului, peretii din cofraje Amvic permit ca mai putin de o treime
din sunet sa treaca prin ei fata de peretii umpluti cu vata minerala ai constructiilor obisnuite.