CASA PASIVĂ TRADIȚIONALĂ

TRECUT VS. PREZENT

CASĂ TRADIȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ CASA PASIVĂ MODERNĂ (CASA BUHNICI)
Obiective de dezvoltare durabilă
 CASA PASIVĂ
 consum anual al energiei pentru încălzirea spațiilor de locuit mai mic
de 15 kWh/m2an conform Passive House Institute din Darmstadt
 consumul total de energie primară convențională obținută direct sau
indirect din combustibili fosili de maxim 120 kWh/m2 an
 o bună izolare termică
 un volum compact
 Orientare avantajoasă ținând cont de traiectoria aparentă a soarelui
 bună etanșare
 existența unor recuperatoare de caldură
 un sistem mecanic integrat performant de încălzire, ventilație și
condiționare a aerului
 CASA PASIVĂ
 Casa pasivă implică folosirea pasivă a energiilor ambiante (radiația
solară prin ferestre) și a surselor de căldură interne (aparate electrice și
locuitori) ce sunt suficiente pentru o menținere în interiorul clădirii o
temperatură agreabilă pe tot parcursul anului. Acest tip de locuință este
cu adevărat eficientă energetic, este confortabilă, rentabilă și
ecologică. Este o casă relativ etanșă, cu transfer termic aproape zero,
care atinge  și menține echilibrul termic dorit printr-un consum mic de
energie.
PREZENTARE CASĂ

1. Finisaj exterior
2. Tâmplarie lemn
3. Învelitoare lemn
șindrilă
4. Cerdac lemn
5. Fundatie
STRUCTURĂ SI MATERIALE FOLOSITE
placa pe sol pereţi exterior planșeu superior

FINISAJE:
 Pardoselile: pardoseli din dusumea lemn;
 Pereţii: Tencuiala va fi executată din mortar var si nisip -3cm.
 Zugrăveala: var stins.
 Tâmplăria:- tâmplărie interioară: uşile fiind pline sau 80% vitrate, ferestre cu rama din lemn stratificat
cu trei foi de geam.
 Tencuieli exterioare – lambriu
 Tâmplărie exterioară: din lemn stratificat cu 3 foi de geam, uşile pline sau 80% vitrate.
 CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A BALOȚILOR DE PAIE
Autor Densitate (kg/m3) Orientarea fibrelor Conductivitate termică (W/mK)
perpendiculară 0,0487
McCabe 130
paralelă 0,0605
63 0,0594
76 0,0621
85 0,0619
Shea nespecificat
107 0,0642
114 0,0642
123 0,0636
perpendiculară 0,052
DIB 90-110
paralelă 0,08
51 0,061
Pruteanu nespecificat
76 0,053
CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A BALOȚILOR DE PAIE
REZISTENȚA LA FOC
• Tencuială cu argilă
• Rezistența: 60 min.

↑ Fața neexpusă la flacără, după test

← Fața expusă la flacără, după test

PERMEABLITATEA LA VAPORI
• vaporii de apă trebuie să
poată traversa izolația;
• tecuiala interioară este
din mortar pe bază de
var și nisip;
• la exterior se va alege fie
un finisaj din lambriu de
lemn sau o tencuială
poroasă din var + nisip +
cânepă tocată + argilă.
COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TEMICĂ – „G”
Element de anvelopă Aria [m2] R’ [m2K/W] τ (A x τ) / R’
Pereţi exteriori N 39,9 8,541 1 3.903651
  exteriori S
 Pereţi
Pereţi exteriori E
29.59
19,7
8,541
8,541
1
1
2.894963
1.927367
Pereţi exteriori V 21,46 8,541 1 2.099558
Tamplărie exterioară N -   -   -   -  
Tamplărie exterioară S 10.31 0,69 1 14.94203
Tamplărie exterioară E 2 0,69 1 2.898551
Tamplărie exterioară V 0.24 0,69 1 0.347826
Planşeu superior sub pod neîncălzit 131,42 8,795 0,868
9.042684
Placă pe sol 131,42 4,3783 0,473 14.19767
TOTAL   -   58,696
       
NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE - „Q”

Q = 21,199
[kWh/m3 x an]
PUNTI TERMICE
Punțile termice sunt zonele din componenţa elementelor de construcţii, care datorită alcătuirii
 
structurale sau geometrice prezintă o permeabilitate termică sporită faţă de restul elementului,
determinând intensificarea transferului de căldură.
Punţile termice sunt caracterizate în principal prin temperaturi care diferă de cele ale restului
elementului din care fac parte.
PUNȚI TERMICE
Punte termică verticală Punte termică orizontală Punte termică orizontală
colț ieșind planșeu superior intersecție planșeu
(zona streașină) inferior cu perete exterior
CONCLUZII
• Folosind tehnologiile tradiționale nu se pot atinge nivelurile
de performanță energetică ridicate.
• Se impune utilizarea soluțiilor de izolare termică
suplimentară și se recomandă utilizarea izolațiilor termice din
materiale naturale: lână, paie, cânepă (diferența de la 140-170
kWh/m3an la aprox. 21 kWh/m3an este semnificativă)
• Dacă se vor păstra tehnologiile tradiționale, exigența “Casă
pasivă” nu poate fi atinsă, alte măsuri trebuind luate în
considerare.
CONCLUZII
Nu se poate obține nivelul de
performanță energetică casă pasivă fără
intervenții asupra ventilării aerului și a unui
sistem de încălzire economic și automatizat
(sistemul puț canadian poate fi luat în
considerare). Un calcul estimativ pentru
necesarul anual de căldură în aceste condiții
ar conduce la valoarea: 10-12 kWh/m3an.

SE INTERVINE ASUPRA REZISTENȚELOR TERMICE CORECTATE SE INTERVINE ASUPRA COEFICIENTULUI DE CORECŢIE ȘI

PENTRU TÂMPLĂRIE ȘI SE INTRODUCE UN SISTEM DE SE VA ALGE INSTALAŢIE DOTATĂ CU DISPOZITIV DE
VENTILAȚIE EFICIENT REGLARE TERMOSTATATĂ AUTOMATIZATĂ
 Echipa:
Cozmiuc Laura
Calancea Nadejda
Tiba Fabian
Îndrumător:
Ș.L. Pruteanu Marian