Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)

Biocenoza unui ecosistem natural terestru - Pdurea Trivale

Disciplina: Biologie Nivel: nvmnt secundar (gimnaziu) Durata estimat: 4 lecii de 60 de minute i o lecie de 120 de minute Conceptor: G. P. Petrua Abstract Secvena de activitate angajeaz elevii n procesul de observare i identificare a unor specii de plante i animale ce se gsesc ntr-o anumit zon din Padurea Trivale i diorame observate la Muzeul Judeean Arge din Piteti. De asemenea, ei vor observa relaiile trofice care se pot stabili ntre speciile ce formeaz biocenoza acestui ecosistem. Consideram interesant s propunem pentru proiectul Outlab un studiu al ecosistemului natural terestru, scopul fiind imbogirea vocabularului activ cu noiuni de biologie i ecologie, ct i sporirea dorinei de a respecta i proteja natura. Aciunea direct de observare i investigare a naturii faciliteaz nelegerea corect i dobndirea noiunilor de biologie, contribuind n acelai timp la formarea i dezvoltarea abilitii de a face observatii despre natur, ct i formarea abilitilor practice pentru cercetarea, investigarea i interpretarea corect a datelor obinute. Aria de studiu ofer un cadru adecvat pentru confruntarea iniiativelor i pentru o colaborare susinut ntre elevi, pentru dezvoltarea unor relaii interpersonale, social-afective, care faciliteaz nvarea.

Instituia: Universitatea din Piteti ara: Romnia

Universitatea din Piteti, Romnia

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)

Dup 1990, asigurarea calitatii formarii initiale a cadrelor didactice a devenit o preocupare major a politicienilor pentru sistemul educational european (educatia centrat pe elev direcii strategice privind formarea personalului didactic universitar). Romania, ca semnatar al Declaratiei Comune privind Armonizarea Arhitecturii nvmntului Superior European, Sorbona (Mai, 1998), al Declaratiei de la Bologna (Iunie, 1999), al Documentelor adoptate la reuniunea universitatilor europene de la Salamanca (Aprilie, 2001), al Documentelor reuniunii ministrilor educatiei din tarile europene, de la Praga (mai, 2001), cat si al documentelor Conferintelor Ministrilor Educatiei din Europa, din Berlin (Octombrie , 2003), este interesata n compatibilzarea sistemului romanesc de invatamant superior cu cel european, angajandu-se in mod eficient sa contribuie la indeplinirea tuturor obiectivelor programului Aria Europeana a Invatamantului Superior.. Asadar, unul dintre principiile specifice evidentiate in Strategia pentru Invatamant Superior in Romania pentru perioada 2002-2010 este: stimularea gandirii individuale a studentului si mai putin a capacitatii lui de stocare a informatiei. In cadrul aceluiasi document este mentionat faptul ca imbunatatirea structurala a invatamantului superior, obiectivul strategic si central al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, are drept scop: imbunatatirea performantelor in activitatea elevilor si profesorilor, prin reorganizarea procesului didactic pe baza unei noi filosofii a educatiei.(pc.3b). Acesta ar presupune: Regandirea metodei de desfasurare a cursurilor, activitatilor practice si seminariilor, pentru a permite studentului sa acumuleze in primul rand metodele de analiza, metodologiile de cercetare, modelele de organizare a activitatilor, pentru a participa astfel in mod creativ la activitatile didactice. Universitatile vor impune revizuirea metodei de desfasurare a activitatilor cu studentii, astfel ca accentul sa se mute de la acumularea de informatie catre activitatile formative. CADRU PEDAGOGIC Biologia in aer liber In prezent, in practica educationala exista tendinta de a promova metodele activ-participative si interactive, pentru a spori importanta invatarii prin descoperire, promotor al metodelor euristice si al celor de invatare prin cercetare, cat si tendinta de a pune accent pe orientarea pragmatica a metodologiei, accentuand pe scara larga utilizarea metodelor practic-aplicative. Educatia non-formala care cuprinde totalitatea influentelor din educatie dezvoltate in afara clasei (activitati extra-, para- si peri-scolare) sau prin medierea unor activitati optionale sau

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) facultative(Cucos, 2006), reprezinta completarea educatiei formale, dobandita in scoala sau universitate. Phyllis Ford consider ca educatia in afara clasei este educatia in afara clasei, despre ce se intampla in afara clasei sau/si in educatia efectuata in afara clasei. Aceasta definitie indica unde are loc invatarea, subiectul ce trebuie predat, si scopul activitatii. El considera ca educatia in aer liber se refera la activitati de recreere, ca metoda sau proces de extindere a planului de invatamant, sau ca proces ce implica experiente de invatare direct. El include programe ce pot fi orientate catre curriculum, comportament, recreere, conservare (protecie), si/sau campingsupravietuire (Ford, 1986). In cadrul activitatilor in aer liber, prin care se asigura transmiterea cunostintelor de biologie, elevii participa direct, prin efortul propriu, la redescoperirea lumii inconjuratoare. Accentul este pus pe activitatea de invatare a elevilor, aceasta reprezentand atat cunoastere cat si actiune. O posibilitate de a combina lectiile predate in scoala cu activitatile de predare si invatare in aer liber este studiul biocenozei, cum este cea a Padurii Trivale, descrisa in acest modul. In cadrul activitatilor in afara clasei prevazute pentru acest modul, actiunea directa de observare si investigare a naturii faciliteaza intelegerea si dobandirea notiunilor de biologie, contribuind in acelasi timp la formarea si dezvoltarea abilitatii de a face observatii despre natur, si de asemenea la dezvoltarea indemanarilor practice pentru cercetarea, investigarea si interpretarea corecta a datelor obtinute. Activitatea din cadrul acestui modul contribuie de asemenea la dezvoltarea capacitatii de analiza, sinteza, generalizare si abstractizare, la dezvoltarea examinarii critice si independentei elevilor, la dezvoltarea resposnsabilitatii pentru munca depusa si pentru propriile actiuni, la dezvoltarea capacitatii de a afisa un comportament precaut fata de mediu, intelegand ca fiecare organism are un rol anume in natura, la dezvoltarea capacitatii de a transmite altor persoane rezultatele obtinute prin munca proprie, in asa fel incat comportamentul lor sa fie influentat in mod pozitiv. CUNOTINE ANTERIOARE NECESARE In tara noastra, conform curriculumului pentru biologie la nivel de gimnaziu, temele de ecologie se studiaza in clasa a 8-a. Elevii din aceasta clasa pot studia biocenoza padurii Trivale, conform modulului propus, in cadrul temei Ecosistemul unei de paduri de foioase si/sau la tema Relatiile trofice intr-o padure de foioase. Pentru succesul modulului, elevii trebuie sa aiba cunostinte de botanica, zoologie si informatica, dobandite in anii anteriori de scoala.

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) MODELUL SANDWICH IN-OUT-IN-OUT-IN Cunoasterea concreta a naturii, obiectivul primordial al predarii biologiei, nu se poate realiza doar teoretic, vorbindu-le elevilor despre lumea plantelor si animalelor, sau despre procesele si fenomenele biologice. Deoarece se stie ca nu orice tip de invatare este eficienta, ci mai degraba cea activa, participativa si creativa. Asadar, sub supravegherea unui profesor, in cadrul unui laborator de biologie sau in natura, un elev trebuie sa exploreze, sa reconstruiasca, sa redescopere si sa recreeze adevarul stiintific, castigand prin fortele proprii ceea ce cunoasterea umana a acumulat despre lumea inconjuratoare. Pentru cunoasterea mediului inconjurator, a organismelor, a proceselor si fenomenelor biologice, si pentru dobandirea constienta si activa a notiunilor specifice disciplinelor biologice, este necesara combinarea lectiilor desfasurate in scoala, in cadrul laboratorului de biologie, cu activitatile de predare si invatare in aer liber. In cadrul aplicatiei pe teren, in natura, elevii isi imbogatesc cunostintele de biologie, avand prilejul sa verifice corectitudinea cunostintelor dobandite in timpul lectiilor de la scoala, si sa lamureasca unele notiuni neintelese suficient. Lectiile de biologie pot fi organizate in cadrul muzeelor de stiinte ale naturii pentru a cunoaste anumite specii de plante si animale din alte regiuni geografice ale Terrei, sau care nu pot fi studiate concret in zona unde scoala este amplasata, si pentru dobandirea cunostintelor despre origininea vietii si evolutiei fiintelor pe Pamant. In cadrul modulului Biocenoza unui ecosistem natural trestru - Padurea Trivale, activitatea cu elevii se va desfasura in doua contexte: intr-un mediu natural (Padurea Trivale) si intr-un cadru cultural ( Muzeul Judetean Arges din Pitesti). Softul Cyber tracker este un program care va fi folosit in activitatea cu elevii atat in clasa cat si in afara ei. Pentru a sti cum poate fi folosit acest program ce ruleaza pe computere ce se pot tine in mana (hand-held computers), instructorul a colaborat cu informaticieni de la Universitate. Software-ul Cyber tracker este un program creat de biologii sud africani care lupt pentru prezervarea mediului si contine imagini si informatii despre plantele si animalele din Africa. Pentru a putea fi folosit in acest modul, programul trebuie sa fie modificat in asa maniera incat sa contina imagini cu plantele si animalele care pot fi observate in padurea Trivale, de langa Pitesti. Au fost create ghiduri pentru identificarea plantelor, a animalelor vertebrate si nevertebrate, care vor fi utilizate in activitatile cu elevii. Inainte de a desfasura activitatea in cadrul modulului, instructorul trebuie sa verifice PDA-urile si computerele care vor fi folosite de catre elevi. De asemenea, trebuie sa parcurga traseul din padure care urmeaza sa fie cercetat de catre elevi, pentru a stabili locul ce va fi studiat in detaliu, sa recunoasca plantele si animalele care vor fi observate, sa stabileasca cu exactitate aspectele 3

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) care vor fi analizate impreuna cu elevii in cadrul expozitiei de la muzeul Judetean din Pitesti, si sa obtina cat mai multe informatii din literatura stiintifica despre aspectele care vor fi abordate in cadrul acestui modul. Profesorul va identifica in literatura de specialitate dificultatile elevilor legate de conceptele stiintifice, utiliznd de exemplu: Iordache, I.et al.(2004) - Metodologia predarii si invatarii biologiei, si Ciobanu, M., (2008) Didactica stiintelor biologice. CUNOTINE DE BAZ Orice ecosistem, fie el natural sau artificial, este format dintr-un component abiotic (lipsit de viata), numit biotop, si un component biotic (cu viata), numit biocenoza. Biotopul include totalitatea conditiilor abiotice (temperatura, umiditate, pH, oxigen, etc) in care o biocenoza exista, si resursele primare (iradiatie solara, apa, saruri minerale) de care existenta populatiilor biologice depinde. Biocenoza este formata din totalitatea populatiilor, care apatin unor specii diferite si care traiesc in acelasi biotop. In cadrul unui ecosistem, intre biotop si biocenoza exista o dubla relatie, in sensul ca, pe de o parte, biotopul determina o anumita structura a biocenozei, iar pe de alta parte, biocenoza modifica biotopul datorita activitatii permanente a speciilor pe care le contine. In tara noastra, datorita formelor de relief variate si climatului temperat, exista numeroase tipuri de ecosisteme. In functie de substrat, putem distinge ecosisteme terestre (paduri, tufisuri si pajisti) si ecosisteme acvatice (elesteuri, lacuri, mlastini, rauri, Dunarea, Delta Dunarii si Marea Neagra). In cadrul ecosistemelor terestre, padurile sunt clasificate functie de altitudine si relief, urcand de la campie si pana la pantele muntilor. In Romania, in functie de altitudine si de copacii dominanti, pot fi intalnite: paduri de foioase (intre 200-800 m), paduri mixte (intre 8001200) si paduri de conifere (intre 1200-1800). Padurile pot fi formate dintr-o singura specie de copaci (paduri de conifere, paduri de fag, paduri de stejar) sau din mai multe specii (de exemplu paduri de foioase in amestec cu paduri de conifere), continand deasemenea arbusti si plante herbacee. Stratificarea pe verticala a vegetatiei dintr-o padure se datoreaza factorilor abiotici, in special lumina. Aceasta stratificare a vegetatiei determina de asemenea o stratificare a populatiilor de animale, care pot trai intr-unul sau mai multe straturi, pentru a exploata mai bine resursele de hrana. Astfel in cadrul biocenozei dintr-o padure exista numeroase specii de animale adaptate atat la diferitele conditii diferite de mediu existente in copaci, pe frunze si flori, la baza padurii, pe sol sau in sol dar adaptate totodata si la modurile variate de a se hrani Acestea pot avea un regim de hrana strict, fiind iebivore sau carnivore sau un regim variat in cazul omnivorelor. Cele mai importante relatii stabilite intre fiintele ce traiesc in orice biocenoza sunt cele legate de nutritie, numite relatii trofice, prin care se realizeaza circuitul materiei in cadrul ecosistemului. 4

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)

MATERIALE Hand-held computers (PDAs): PocketPC Handheld units (Dell Axim PocketPC) sau All-inOne PocketPC/GPS handheld units (HP iPAQ hw 6500 Series Mobile Messenger (telefoane inteligente cu GPS) ) sau Palm OS; Cyber tracker software, Computer cu acces la Internet. CONTEXT: Padurea Trivale, Muzeul Judetean Arges LOCUL DE PATRIMONIU NATURAL: Padurea Trivale este pozitionata in partea de Nord Pitestiului, intinsa pana la Piemontul Cotmeana si Piemontul Candesti.

Are o suprafata de 1808,9 ha dintre care 750 ha reprezinta suprafata cu rol de recreere. Altitudinea variaza intre 320-435m. Urmatoarele specii de copaci sunt intalnite in aceasta padure: stejar comun (34%), stejar (28%), fag (15%), carpen (13%), stejar unguresc (2%) pin (2%), salcam (1%) si alte specii (3%). Arbustii sunt reprezentati de macesi, trandafiri salbatici, coarne, aluni iar cele mai frecvente specii in cadrul stratului de erbacee sunt ghioceii, violetele si graminaceele. Fauna este reprezentata prin numeroase specii vertebrate si nevertebrate. Printre speciile de mamifere aici intalnim: caprioara, porcul mistret, bursucul si jderul de padure. Speciile de pasari existente in ecosistemul aceastei paduri sunt: pitigoiul, pitigoiul albastru, graurele, corbul, privighetoarea, mierla, etc. La Muzeului Judetean Arges exista o expozitie permanenta numita Protectia mediului inconjurator pe baze ecologice .

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)

Aspectele legate de tema organizarii materiei vii si relatiile intre vietuitoare sunt prezentate ierarhic dupa cum urmeaza: a) Organizarea structurala a materiei vii, niveluri de organizare; b) Organizarea functionala a biosferei, a carei unitate functionala este ecosistemul, cu cele doua componente ale sale: biotopul (fara viata) si biocenoza (cu viata); c) Circuitul materiei si energiei in cadrul ecosistemului, de la materia fara viata din sol in corpul plantelor, animalelor si prin descompunere iarasi in sol; d) Piramidele trofice si schema unei retele trofice intr-un ecosistem de padure, care explica ecologic relatiile intre producatori si consumatori, relatii care sunt mentinute intr-un echilibru relativ stabil; e) Modificarile de adaptare in lumea vietuitoarelor, ca raspuns la influentele factorilor de mediu. In cadrul expozitiei sunt prezentate dioramic modele de ecosistem (mlastina, stepa, paduri de munte, pesteri) in cadrul carora se poate observa diferentierea vietuitoarelor, depinzand de conditiile biotopului, interdependenta intre vietuitoare din biocenoza si intre acestea si componentele mediului abiotic. Cu ajutorul panourilor iluminate, este prezentat mparirea in zone de vegetaie n funcie de altitudine, de la zona de cmpie la cea de munte, de la Delta Dunrii la vrful Moldoveanu, fiecare zon fiind caracterizat de un anumit tip de vegetaie lemnoas si ierboas. Ultima parte a expoziiei prezint relaia dintre om i natur, aciunile prin care omul transform, contient sau nu, mediul nconjurtor, aciuni care duc la deteriorarea unor echilibre dintre diferite componente ale biosferei, la dispariia unor specii de plante i animale, precum i evoluia aciunilor de conservare a mediului n Romnia. IDEEA CENTRAL: Studiul biocenozei pdurii Trivale INTREBARE SUPORT: Care sunt speciile de plante i animale caracteristice biocenozei pdurii Trivale i ce relaii exist ntre aceste specii n cadrul biocenozei?

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) ACTIVITATI INSTRUCTIVE: Lectia 1: Pregatirea activitatilor in laboratorul de informatica Durata: 60 minute Obiective Colectarea anumitor informaii despre ecosistemul natural al pdurii Trivale si acomodarea elevilor cu folosirea PDA-ului si a programului Cybertracker. Descrierea activitilor a) Ce tip de pdure este pdurea Trivale Elevii vor analiza individual o prezentare PowerPoint realizat de profesor, intitulat Pdurile Romniei. Aici vor fi prezentate specii de plante i animale caracteristice pdurilor de foioase, celor de amestec si celor de conifere. Apoi, in cadrul unei discuii cu intreaga clasa, elevii vor prezenta diferenierea pdurii in funcie de altitudine, precum i adaptarea speciilor de plante i animale la diferitele condiii de mediu. Va fi accentuat importana pdurilor pentru viaa ntregii planete, dat de rolul ei in producerea de oxigen prin fotosintez. Mai departe, vor cuta pe Google att informaii ct i imagini despre pdurea Trivale. Vor aduna date cu privire la poziia geografic, altitudine, condiii climatice, sol, speciile de plante i animale caracteristice acestei pduri. De asemenea, elevii vor aduna informaii i despre importana pdurii pentru cetenii oraului Piteti, precum i despre efectele polurii asupra pdurii. b) Cum se folosete un PDA i programul CyberTracker? Profesorul va explica modul de folosire al unui PDA i al programului CyberTracker pentru a aduna imagini cu plante i animale, pentru identificarea speciilor cu ajutorul unor ghiduri: Ghidul de Identificare a Plantelor, Ghidul de Identificare a Nevertebratelor i Ghidul de Identificare a Vertebratelor, pentru completarea diferitelor tabele i in final, pentru trasferarea n calculator a informaiile colectate cu ajutorul programului CyberTracker. Elevii vor exersa folosirea PDA-ului independent i n perechi. Evaluarea Analiza materialului produs de elevi. Fiecare elev va aduna informaiile ntr-un portofoliu, n care va prezenta pdurea Trivale. Lectia 2: n afara clasei: Specii de plante i animale n pdurea Trivale - studiu de teren Durata: 120 minute Obiective

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) Observarea i identificarea unor specii de plante i animale gasite pe o anumita zon (a 7-a zon a pdurii Trivale) n cadrul unui ecosistem terestru, explicarea stratificrii lui pe vertical. Descrierea activitii Profesorul i elevii merg n locul care va fi analizat. n timpul discuiei introductive profesorul le reamintete elevilor noiunile de ecosistem, biotop si biocenoz, cerndu-le s studieze biocenoza pdurii Trivale. Profesorul mpreun cu elevii va delimita cu o sfoar partea de pdure care va fi analizat. Aceasta va fi de forma unui ptrat, care va fi mprit n ptrate cu o suprafa mai mic. De exemplu, pentru o activitate la care vor participa 16 elevi va fi delimitat un ptrat cu latura de 8 m, care va fi mprit apoi n 4 ptrate cu latura de 4 m, dup cum urmeaz:

Zona 4

Zona 2

Zona 3

Zona 1

Activitatea se va desfura in grupuri. Primul grup va fi format din 8 elevi care vor observa, recunoate i identifica speciile de plante ale pdurii folosind un cyber tracker. n fiecare zon vor fi distribuii cte 2 elevi din acest grup (1,2,3,4). Ei vor trebui s ia n considerare att speciile de plante de la marginea, ct i cele din interiorul pdurii. n funcie de tipul de arbori dominani, vor stabili tipul pdurii pdure de foioase. Ei vor observa creterea inegal a plantelor n nlime, din cauza eforturilor plantei de a capta lumina solar necesar n procesul de fotosintez. Fotografiile plantelor, colectate de elevii din primul grup cu ajutorul PDA-urilor vor fi descrcate ntr-un Tabel Centralizator Cyber Tracker. n acest tabel vor completa urmtoarele date: straturile pdurii (arbori, tufiuri, plante erbacee si litiera), speciile lemnoase i erbacee de plante si locaia (zona) unde au fost vzute. Grupul al doilea va fi format din patru elevi. Doi dintre ei vor studia animalele nevertebrate din zona 1, apoi din zona 3. Ali doi elevi vor studia animalele nevertebrate din zona 2, si apoi din zona 4. Elevii din al doilea grup vor identifica, utiliznd cyber tracker, speciile de animale nevertebrate existente pe sol i n sol, n pdure i n vegetaia erbacee, dar i pe copacii verzi sau uscai, pe frunzele lor, pe flori i pe scoar. Ali patru elevi vor forma grupul al treilea. Doi elevi vor studia animalele nevertebrate din zona 2, apoi din zona 4. Ali doi elevi vor studia animalele nevertebrate din zona 1, apoi din zona 3. Elevilor din grupul 3 li se vor cere s observe i s identifice cu ajutorul CyberTracker-ului 8

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) speciile de animale vertebrate, n special psrile. n cazul n care recunosc anumite specii de plante i animale, CybeTracker-ul va fi utilizat pentru a verifica cunotinele lor i veridicitatea datelor gsite. Fotografiile animalelor pe care elevii din ultimele dou grupuri le-au nregistrat cu ajutorul PDAurilor vor fi descrcate n Tabelul Centralizator Cyber Tracker. n acest tabel vor completa urmtoarele date: habitatul unde triete animalul, grupul din care face parte, numele animalului, numrul de animale observate i locaia (zona) unde acestea au fost vzute. Pentru mbogirea coleciei de imagini cu plante i animale din pdurea Trivale, profesorul mpreun vor analiza pe scurt alte 6 zone, pe drum ctre Grdina Zoologic. Ei vor observa alte specii de plante i animale pe care nu le-au gsit n zona studiat. Pentru mbogirea coleciei de imagini cu plante i animale din pdurea Trivale, profesorul mpreun cu elevii vor analiza pe scurt alte 6 zone, n drumul lor ctre Grdina Zoologic. Ei vor observa alte specii de plante i animale pe care nu le-au gsit n teritoriul studiat. Activitatea desfurat de elev reprezint modul lui real de a participa la procesul de nvare, de a-i forma anumite abiliti pentru observarea macroscopic a organismelor, n stabilirea independent a caracterelor morfologice, n experimentarea de metode i tehnici specifice tiinelor biologice, n formarea de abiliti practice. n cadrul fiecrei etape a cercetrii, profesorul decide cnd i cum va ghida activitatea elevilor. De asemenea, el va ncuraja nvarea elevului. Evaluarea Analiza materialului produs de elevi: Colecia de fotografii ale speciilor de plante erbacee i lemnoase identificate n fiecare strat al pdurii i tabelul realizat de primul grup de elevi. Colecia de fotografii ale speciilor de animale vertebrate i nevertebrate i tabelul realizat de ultimele dou grupuri de elevi. Lecia 3: n clas Follow-up al activitilor desfurate, n laboratorul de informatic Durata: 60 minute Obiective Realizarea de prezentri PowerPoint cu fotografii i informaii despre plantele i animalele observate n biocenoza pdurii Trivale. Descrierea activitii Lecia ncepe cu prezentarea datelor gsite de fiecare grup n timpul cercetrii. Un reprezentant al fiecrui grup va prezenta informaiile adunate despre speciile de plante, respectiv animale observate, identificate i recunoscute n pdurea Trivale. 9

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) Comparnd rezultatele obinute de elevii din primul grup ca urmare a studiului plantelor din cele patru zone ale teritoriului analizat (1,2,3,4), va fi stabilit zona cu cea mai mare diversitate de specii. Comparnd rezultatele obinute de elevii din al doilea grup ca urmare a studiului animalelor nevertebrate din cele dou zone ale teritoriului analizat (1+3 i 2+4), va fi stabilit zona cu cea mai mare diversitatea de astfel de specii. Comparnd rezultatele obinute de elevi din al treilea grup ca urmare a studiului animalelor vertebrate din cele doua zone ale teritoriului analizat (1+3 i 2+4) va fi stabilit zona cu cea mai mare diversitatea de astfel de specii. Ca urmare a discuiei, se va ajunge la concluzia c diversitatea este una dintre caracteristicile fiecrei biocenoze. Mai departe, elevii vor descrca ntr-un PC informaiile colectate cu ajutorul Cybertracker-ului. Fiecare grup va realiza o prezentare PowerPoint care trebuie s includ fotografii i informaii despre speciile de plante i respectiv, animale identificate. Pentru fiecare organism observat n natura elevii vor specifica numele tiinific, numele comun, caractere specifice ale speciei si regimul de hrnire pentru toate speciile de plante i animale observate. Evaluarea Analiza prezentrii n Power Point realizat de grupurile de elevi. Lecia 4: n afara clasei: Relaiile trofice ntr-o pdure de foioase - Studiul fotografiilor i al dioramelor reprezentnd acest ecosistem, la Muzeul Judeului Arge Durata: 60 minute Obiective Observarea unor specii conservate de plante i animale, specifice unei pduri de foioase i identificarea relaiilor trofice care se pot stabilii ntre speciile care formeaz biocenoza acestui ecosistem. Descrierea activitii Profesorul, mpreun cu elevii merg la Muzeul Judeean Arge din oraul Piteti, unde vor vizita secia de tiine ale naturii. Aici, ei vor observa in diorame diferite specii de animale i plante, existente in pdurea Trivale, dar care nu pot fi vzute vii (plante a cror perioad de via s-a ncheiat sau care nfloresc mai trziu, i vertebrate de dimensiuni mari cprioara, lupul, vulpea, mistreul, etc.)

10

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)

Analiznd diagrama care nfieaz schema relaiei trofice in cadrul pdurii de foioase, elevii vor observa categoriile trofice existente in interiorul structurii biocenozei (productori, consumatori de diferite categorii i organisme care ajut la descompunerea materiei), dar si relaiile trofice care se stabilesc ntre speciile care formeaz biocenoza, reprezentate sub forma de lanurilor trofice. Vor observa c numeroase lanuri trofice ale biocenozei se intersecteaz n anumite puncte de ntlnire i, c datorit acestor puncte de contact, lanurile trofice formeaz o reea trofic. La nivelul acestor puncte de ntlnire sau noduri, elevii vor identifica sau recunoate speciile de animale care consum hran diferit i care pot aciona n dou sau mai multe lanuri trofice. n urma observaiilor realizate n pdurea Trivale i la Muzeul Judeean Arge, elevii se vor convinge c exist o diminuare a diversitii speciilor de plante i animale, datorit interveniei omului. n final, elevii vor completa baza de date, realizat in cadrul leciei anterioare folosind softul cyber tracker, cu informaiile achiziionate n timpul vizitei la muzeu, referitoare la fiinele ecosistemului natural terestru, precum pdurea de foioase. Evaluarea Analizarea materialului realizat de elevi. Lecia 5: n clas Follow-up al activitilor desfurate, n laboratorul de informatic Durata: 60 minute Obiective Completarea prezentrilor PowerPoint cu informaiile obinute din dioramele de la Muzeul Judeean Arge din Piteti i construirea unor lanuri trofice, inclusiv a unuia despre speciile de animale sau plante studiate.

11

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) Descrierea activitii Lecia ncepe cu prezentarea rezultatelor elevilor cu privire la cercetarea efectuat de fiecare grup. Un reprezentant al fiecrui grup va prezenta informaiile colectate despre speciile de plante, i respectiv de animale studiate, identificate sau recunoscute n pdurea Trivale i n dioramele vzute la Muzeul Judeean Arge din Piteti. Aceste date vor fi nregistrate ntr-un dosar de ctre unul dintre elevi i mprite ulterior ntregii clase, n vederea realizrii lanurilor trofice. Fiecare grup de elevi i va completa prezentarea PowerPoint, realizat anterior de profesor, cu informaii i imagini despre speciile de plante i animale observate la Muzeu. Apoi, elevii vor preciza categoria trofic, pentru toate organismele observate, fie n natur sau la muzeu. Fiecare grup va desena cteva lanuri trofice, care trebuie s conin una din speciile de plante sau animale observate. Fiecare grup va preciza ce se va ntmpla cu restul componenilor unui lanul trofic, dac numrul indivizilor care aparin unei specii va crete, va scdea, sau dac specia chiar va disprea, datorit interveniei umane. Evaluarea Analizarea prezentrii PowerPoint realizate de grupurile de elevi. Extinderi posibile Realizarea unei piramide trofice care s conin toate speciile de plante i animale observate, identificate sau recunoscute n pdurea Trivale i n dioramele vzute la Muzeul Judeean din Piteti Studierea biocenozei dintr-un ecosistem terestru artificial - un parc Elevii vor fi evaluai pentru realizarea coninutului portofoliilor lor, pentru prezentrile n PowerPoint coninnd fotografii i informaiicu privire la biocenoza ecosistemului studiat. Portofoliile trebuie s conin fotografii i informaii despre cel puin 10 specii de plante i 10 specii de animale observate, precum i despre 2 lanuri tofice Elevii vor fi evaluai n funcie de implicarea lor n activitatea de cercetare a biocenozei pdurii Trivale Elevii vor fi evaluai printr-un test final la terminarea modulului. Testul se va baza pe recunoaterea unor specii de plante i animale reprezentative ce formeaz biocenoza pdurii Trivale, pe schiarea de lanuri trofice pornind de la un component dat i pe evidenierea modului n care oamenii pot contribui la protejarea pdurii. Progresul profesorilor n achiziionarea fiecrui rezultat al nvrii, ca parte a procesului de predare, va fi evaluat de ctre instructor, care trebuie s observe: dac profesorii (studeni care doresc s devin profesori) folosesc n mod corect termenii tiinifici, felul 12 Evaluarea

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) n care profesorul organizeaz elevii dintr-o clas, lund n considerare particularitile fiecruia, ce relaie se stabilete ntre ei, cum sunt formulate ntrebrile adresate elevilor (dac acestea sunt direcionate mai mult spre dezvoltarea gndirii dect spre dezvoltarea abilitii de memorare), felul n care acetia explic diverse concepte tiinifice, lund n considerare vrsta i particularitile fiecrui student, felul n care acetia i ghideaz sau i ajut pe elevi in rezolvarea diferitelor sarcini de lucru, daca i ncurajeaz pe elevi s-i exprime opiniile proprii, dac apreciaz permanent rspunsurile corecte date de ctre elevi i progresul lor pe parcursul activitii. Pe viitor, dac vom obine rezultate bune n procesul de nvare al elevilor, vom utiliza acest modul n coli, n cadrul activitilor de predare i nvare n afara clasei. De asemenea, dac elevii vor ntmpina dificulti n nvare, vom modifica structura modulului. Evaluare iterativ In modulul Biocenoza unui ecosistem terestru natural este descris o posibilitate de a combina leciile predate in scoli cu activitile de predare si nvare in afara clasei. In cadrul activitilor in aer liber / n afara clasei, elevii dobndesc abiliti practice pentru cercetare si investigare, precum si abilitatea de a interpreta corect datele obinute n activitile experimentale. Fiecare elev particip la interpretarea rezultatelor investigaiei iar reprezentarea grafic a acestora este efectuat in comun, de intregul grup, ca un ntreg. Activitatea elevilor poate fi ghidat pas cu pas de ctre profesor, sau numai parial, cnd intervenia profesorului este arareori necesar. Activitile in afara clasei constituie un cadru adecvat pentru confruntarea iniiativelor si pentru cooperare susinut ntre elevi, pentru dezvoltarea unor relaii interpersonale socio-afective intre acetia, care faciliteaz nvarea. Folosirea metodelor de nvare colaborativ, precum discuie si dezbatere in cadrul grupurilor, rezolvarea situaiilor problema si nvarea prin descoperire in echip (Cerghit, 2002), le creeaz elevilor abilitatea de a coopera pentru ndeplinirea unor sarcini de nvare.

BIBLIOGRAFIE 1. Agarwal G. et al. (2006) First steps toward an electronic field guide for plants. In: Electronic field guide for plants. 55 (3) : 597610. 2. Botnariuc, N. & Vdineanu, A. (1982) Ecologie. E.D.P. Bucureti. 3. Cerghit, I. (2002) Sisteme de instruire alternative i complementare. Structuri, stiluri i strategii. Ed. Aramis. Bucureti, p 78-168. 4. Ciobanu, M., (2008) Didactica tiinelor biologice. E.D.P. Bucuresti 13

Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264) 5. Ciurchea, M., Ciolac-Russu, A., Iordache, I. (1983) Metodica predrii tiinelor biologice. E.D.P. Bucureti. 6. Cuco, C. (2006) Pedagogie. Ed. Polirom, Bucuresti, p. 45 7. Dibble, B., et al. Online polyclave key for the plants from the Kirby Park natural area, Wilkes-Barre, PA. klemow.wilkes.edu/ppts/PAS06polyclave.ppt 8. Ford, Ph. (1986) Outdoor Education: Definition and Philosophy. Eric Publications ED 267941 http://eric.ed.gov/ 9. Iordache, I., Leu Ulpia, M. & Ion, C. (2004) Metodica predrii-nvrii biologiei. Edit. Solaris, Iai. 10. Mohan, Gh. & Ardelean, A. (1993) Ecologie i protecia mediului. Ed. Scaiul, Bucureti. 11. Radu, I.T., Ezechil, L, (2006). Didactica. Teoria instruirii. Ed. Paralela 45. Piteti 12. Sims Parr, C., Jones, T. & Butler Songer, N., CyberTracker in BioKIDS: Customization of a PDA-based scientific data collection application for inquiry learning. http://www.cybertracker.org/CTC_BioKids.html 13. Todor, V. & colab. (1982) Metodica predrii biologiei la clasele V-VIII. E.D.P. Bucureti. 14. http://www.cybertracker.co.za/ 15. http://school.discoveryeducation.com/lessonplans/programs/yosemite/ 16. http://www.eowilson.org/index.php 17. http://www.deeproot.co.uk/plantbasemobile.html 18. http://www.biology4kids.com/animale 19. http://www.biokids.umich.edu/research/biokids/

14