GRILE CAMERA PRELIMINARĂ - BAREM

1. În desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii

trimiterii ori netrimiterii în judecată este incompatibilă cu:
A. exercitarea funcţiei de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
persoanei în faza de urmărire penală;
B. exercitarea funcţiei de judecată;
C. exercitarea funcţiei de urmărire penală.

2. Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanţei, potrivit

competenţei acesteia:
A. verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către
organele de urmărire penală;
B. soluţionează, în cursul urmăririi penale, cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau
orice alte sesizări privind măsurile asigurătorii;
C. soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de clasare.

3. Încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară hotărăște asupra legalității și

temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus, de către procuror, redeschiderea urmăririi
penale:
A. poate fi atacată cu contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare sau, după caz, de la
comunicare, de către procuror, suspect sau inculpat;
B. este definitivă;
C. poate fi atacată cu contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare, numai de către
procuror.

4. În cazul în care, în procedura de camera preliminară, judecătorul de cameră

preliminară a dispus restituirea cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a)
C.proc.pen., constatând că rechizitoriul este neregulamentar întocmit iar neregularitatea
atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecații:
A. reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie, fiind dispusă de conducătorul
parchetului ori de
procurorul ierarhic superior;
B. reluarea urmăririi penale se dispune de conducătorul parchetului ori procurorul
ierarhic superior prevăzut de lege, numai atunci când constată că pentru remedierea
neregularității este necesară efectuarea unor acte de urmărire penală;
C. reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie, fiind dispusă de procurorul care a
supravegheat sau a efectuat urmărirea penală.

5. În procedura de cameră preliminară:

A. cererile formulate şi excepţiile invocate se discută în contradictoriu în şedinţă publică;
B. dacă inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest la domiciliu, asistenţa sa juridică nu
este obligatorie;
C. judecătorul de cameră preliminară poate invoca din oficiu excepţii.

1
6. Atunci când cauza se află în procedura de cameră preliminară, dar în etapa soluționării
contestației împotriva încheierii prin care s-a dispus începerea judecății:
A. verificarea măsurii preventive a inculpatului aflat în stare de arest preventiv se face numai la
cererea
procurorului de pe lângă Parchetul corespunzător instanței în fața căreia se află cauza;
B. nu poate fi dispusă prelungirea măsurii arestului la domiciliu la cererea formulată în
acest sens de procuror;
C. citarea inculpatului este obligatorie.

7. În cauza X/P/2016, prin rechizitoriul procurorului din data de 20.08.2016, s-a dispus
trimiterea în judecată a inculpatului AB sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de
art. 228 C.pen. - furtul. Prin același rechizitoriu, față de BC s-a dispus soluția clasării sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la furt. În data de 30.08.2016, împotriva
soluției de clasare dispusă prin rechizitoriu cu privire la BC, persoana vătămată VB a
formulat plângere direct la judecătorul de cameră preliminară, în temeiul disp. art. 340
C.proc.pen. Plângerea astfel formulată de persoana vătămată VB:
A. va fi trimisă pe cale administrativă procurorului ierarhic superior competent să o
soluționeze;
B. urmează a fi respinsă ca nefondată, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară
constată ca
aceasta este neîntemeiată;
C. urmează a fi respinsă de judecătorul de cameră preliminară ca inadmisibilă.

8. În procedura de cameră preliminară:

A. se poate dispune strămutarea cauzei;
B. în cazul în care nu au fost invocate și nu s-au ridicat din oficiu cereri și excepții
judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii prin încheiere pronunţată
în cameră de consiliu, fără participarea procurorului, a părților și a persoanei vătămate;
C. rechizitoriul se comunică în mod obligatoriu inculpatului și celorlalte părți din procesul penal.

9. În procedura de cameră preliminară:

A. fixarea unui termen pentru înfăţişarea părţilor în camera de consiliu este obligatorie în toate
situaţiile;
B. se poate dispune strămutarea cauzei;
C. este obligatorie asistenţa juridică a inculpatului trimis în judecată pentru o faptă pentru
care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

2
10. Prin ordonanţa prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova din
data de 03.11.2015 s-a dispus respingerea plângerii formulată de suspectul AB împotriva
ordonanţei de clasare a cauzei în temeiul disp. art. 16 alin. 1lit. d) teza I C.proc.civ. – există
o cauză justificativă. În soluţionarea plângerii formulate de AB împotriva soluţiei de
clasare a cauzei, la judecătorul de cameră preliminară, acesta din urmă poate:
A. admite plângerea, desfiinţa soluţia atacată şi punând în mişcare acţiunea penală, dispune
începerea judecăţii;
B. respinge plângerea ca nefondată;
C. admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare atacate dacă prin
aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru AB.

11. Prin rechizitoriul nr. 10/P/2016, Judecătoria Sector 1 a fost sesizata cu judecarea cauzei
având ca obiect săvârşirea infracțiunii prev. şi ped. de disp. art. 194 C.pen - vătămare
corporală săvârşită de inculpatul BC. În procedura de cameră preliminară, persoana
vătămata AB a formulat cerere de strămutare a judecării cauzei, motivată prin existenţa
suspiciunii rezonabile ca imparțialitatea judecătorilor instanței este afectata datorită
calităţii inculpatului BC. Cerere a fost admisa de către Curtea de Apel București care a
dispus strămutarea judecării cauzei la Judecătoria Călăraşi. Soluționând cauza în
procedura de cameră preliminară, judecătorul de camera preliminara de la Judecătoria
Călăraşi a dispus restituirea cauzei la parchet în temeiul disp. art. 346 alin. 3 lit. a)
C.proc.pen. Împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară persoana vătămata
AB a formulat contestație la Tribunalul Călăraşi, contestație respinsa ca nefondată. În
aceste condiții, considerați corecte următoarele afirmații:
A. în cazul în care, după reluarea urmăririi penale în condițiile prevăzute de lege, procurorul
dispune din nou trimiterea în judecata a inculpatului BC, acesta va sesiza Judecătoria Sector 1,
cu excepția situației în care aceasta nu mai este competentă;
B. în cazul în care, după reluarea urmăririi penale în condițiile prevăzute de lege,
procurorul dispune din nou trimiterea în judecată a inculpatului BC, acesta va sesiza
Judecătoria Călărași, cu excepția situației în care aceasta nu mai este competentă;
C. în mod corect contestația formulata de persoana vătămata AB a fost soluționata de
judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Călărași.

12. În cauza nr. 15/P/2016 având ca obiect efectuarea urmăririi penale sub aspectul
săvârşirii infracțiunii prev. si ped. de art. 238 C.pen. - abuz de încredere, aflata pe rolul
Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 5, s-a dispus soluția clasării în temeiul disp. art.
16 alin. 1 lit. b) teza I C.proc.pen. - fapta nu e prevăzuta de legea penală. Copia ordonanței
prin care s-a dispus clasarea a fost comunicata persoanei vătămate TT în data de
01.11.2016. În data de 02.11.2016 prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria
Sector 5 a infirmat din oficiu soluția clasării dispusa de procurorul de caz, dispunând
redeschiderea urmăririi penale. În acest caz:
A. redeschiderea urmăririi penale este supusa confirmării judecătorului de cameră
preliminara;
B. redeschiderea urmăririi penale este supusa confirmării judecătorului de drepturi şi libertăţi;
C. redeschiderea urmăririi penale nu este supusa confirmării judecătorului de cameră
preliminară, având în vedere ca prim-procurorul parchetului a infirmat din oficiu soluția clasării
dispusa de procuror.

3
13. În cauza X/P/2017, după punerea în mişcare a acțiunii penale față de inculpatul TC sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violenţe (193 C.pen), constatându-se că
fapta a fost săvârşită de inculpat în stare de legitimă apărare (cauză justificativă),
procurorul a dispus prin ordonanţă soluţia clasării în baza art. 16 lit. d). După respingerea
ca neîntemeiată a plângerii formulate împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanță
la prim-procurorul parchetului, persoana vătămată DC a formulat plângere, în temeiul art.
340, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să
judece cauza în primă instanţă. Judecătorul de cameră preliminară, soluţionând plângerea,
a dispus admiterea acesteia, desfiinţarea soluţiei atacate şi începerea judecății. Judecătorul
care a participat la soluţionarea plângerii împotriva soluţiei de netrimitere în judecată:
A. poate participa, în aceeași cauză, la judecata în fond;
B. poate participa, în aceeași cauză, la judecata în căile de atac;
C. nu poate participa, în aceeași cauză, la judecata în fond sau în căile de atac.

14. Prin rechizitoriul nr. x/P/2017 s-a dispus atât trimiterea în judecată a inculpatului AB
pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de disp. art. 244 C.pen. - înşelăciune, cât și
soluția clasării cu privire la inculpatul RR (complice). Împotriva soluției clasării dispusă
prin rechizitoriu cu privire la inculpatul RR, persoana vătămată DC a formulat, în temeiul
disp. art. 340 C.proc.pen., plângere direct la judecătorul de cameră preliminară, fără a
formula în prealabil plângere la procurorul ierarhic superior. În acest caz, considerați că:
A. plângerea formulată de persoana vătămată DC urmează a fi respinsă ca fiind fără obiect,
având în vedere că lipsește ordonanța procurorul ierarhic superior de respingere a plângerii
împotriva soluției de netrimitere în judecată;
B. plângerea formulată de persoana vătămată DC urmează a fi respinsă ca inadmisibilă;
C: plângerea formulată de persoana vătămată DC va fi trimisă procurorului ierarhic
superior competent să o soluționeze.

15. În procedura de cameră preliminară:

A. nerespectarea termenului de 60 de zile prevăzut de lege pentru finalizarea procedurii se
sancţionează cu decăderea;
B. judecătorul de cameră preliminară trebuie să verifice periodic, din oficiu, legalitatea şi
temeinicia controlului judiciar;
C. judecătorul de cameră preliminară poate dispune, din oficiu, luarea măsurii arestului la
domiciliu.

16. Judecătorul de cameră preliminară care soluţionează plângerea formulată împotriva

unei soluţii de clasare:
A. poate schimba temeiul de drept al soluţiei de clasare, chiar dacă aceasta a fost dispusă
faţă de suspect;
B. poate dispune începerea judecăţii, chiar dacă plângerea este formulată de persoana care a avut
calitatea de inculpat;
C. poate dispune trimiterea cauzei la procuror în vederea punerii în mişcare a acţiunii
penale.

4
17. În cazul în care inculpatul, arestat preventiv, este trimis în judecată prin rechizitoriu:
A. judecătorul de cameră preliminară poate exclude unele probe administrate în cursul urmăririi
penale şi sesiza procurorul care le va readministra în termen de cel mult 5 zile de la comunicarea
încheierii;
B. în procedura camerei preliminare judecătorul nu poate dispune, în aceeaşi cauză,
începerea judecăţii şi pentru infracţiunile pentru care procurorul a dispus clasarea prin
rechizitoriu;
C. omisiunea judecătorului de cameră preliminară de a desemna un avocat din oficiu pentru
inculpatul care nu avea angajat un avocat ales atrage nulitatea absolută care poate fi invocată de
inculpat în orice stare a procesului penal.

18. Confirmarea mandatului de arestare emis în lipsa inculpatului care s-a sustras
urmăririi penale se poate dispune de:
A. judecătorul de drepturi şi libertăţi care a luat măsura;
B. judecătorul de cameră preliminară care verifică legalitatea trimiterii în judecată a
inculpatului;
C. numai de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la locul unde a fost prins inculpatul.

19. În procedura de cameră preliminară:

A. judecătorul de cameră preliminară poate lua act de intervenirea împăcării şi dispune încetarea
procesului penal;
B. pot fi invocate excepţii de neconstituţionalitate;
C. judecătorul de cameră preliminară poate dispune menţinerea măsurii arestării
preventive a inculpatului, chiar în lipsa acestuia, dacă el nu poate fi adus.

20. În cursul procedurii de cameră preliminară, contestaţia împotriva încheierii privitoare

la măsurile preventive se soluţionează:
A. în ședință publică, prin încheiere motivată, pronunţată în şedinţă publică;
B. în cameră de consiliu, prin încheiere motivată care se pronunţă în cameră de consiliu;
C. în cameră de consiliu, prin decizie motivată care se pronunţă în cameră de consiliu.

21. Este incompatibil:

A. judecătorul de cameră preliminară, învestit să soluţioneze contestaţia împotriva luării
măsurii sechestrului asigurator, atunci când în cursul urmăririi penale a soluționat
plângerea prin care inculpatul a solicitat modificarea unei obligații din conținutul
controlului judiciar dispus de procuror;
B. judecătorul învestit cu o cerere de redeschidere a procesului penal, care anterior a admis
plângerea împotriva soluției de clasare a procurorului și a trimis cauza la procuror pentru
completarea urmăririi penale;
C. judecătorul care a soluţionat contestaţia împotriva încheierii de menţinere a arestului la
domiciliu în
procedura de cameră preliminară şi care este învestit ulterior şi cu contestaţia împotriva
încheierii de
menţinere a acestei măsuri în cursul judecăţii.

5
22. Încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care s-a dispus începerea
judecății, dacă nu s-au formulat cereri și excepții, ori nu au fost ridicate din oficiu excepții,
este:
A. definitivă
B. cu drept de contestație în termen de 3 zile de la pronunțare
C. cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare

23. Cererea de anulare sau de reducere a amenzii judiciare aplicate de către judecătorul de
cameră preliminară prin încheiere, se soluționează de către:
A. același judecător, dacă persoana amendată justifică de ce nu și-a putut îndeplinii obligația
B. instanța de judecată, la primul termen acordat în cauză
C. un alt judecător de cameră preliminară

24. Judecătorul de cameră preliminară soluţionează plângerea împotriva unei soluţii de

clasare:
A. prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a
intimaţilor
B. prin încheiere motivată, în camera de consiliu, cu citarea petentului, a intimaţilor şi cu
participarea
procurorului
C. prin sentinţă, în şedinţă publică, cu citarea petentului, a intimaţilor şi cu participarea
procurorului

25. În procedura de cameră preliminară, inculpatul invocă împlinirea termenului de

prescripţie specială a răspunderii penale, arătând că nu solicită continuarea procesului
penal. Judecătorul constată că termenul de prescripţie specială s-a împlinit în cursul
procedurii de cameră preliminară şi dispune:
A. începerea judecăţii, dacă a respins celelalte cereri şi excepţii
B. restituirea cauzei la parchet pentru ca procurorul să dispună clasarea
C. încetarea procesului penal

26. În cursul urmăririi penale şi al procedurii de cameră preliminară, contestaţia împotriva

încheierii judecătorului de drepturi şi libertăţi şi, după caz, a judecătorului de cameră
preliminară, privitoare la măsurile preventive, se soluţionează:
A. în şedinţă publică, prin încheiere motivată, pronunţată în şedinţă publică
B. în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunţă în camera de consiliu
C. în camera de consiliu, prin încheiere motivată, care se pronunţă în şedinţă publică

6
27. Prin rechizitoriul din 09.08.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria X, inculpaţii au
fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unor infracţiuni de
furt, iar Judecătoria X s-a învestit cu soluţionarea dosarului la 09.08.2014, în procedura de
cameră preliminară, conform art. 342 din Codul de procedură penală. În cursul urmăririi
penale, arestarea preventivă a inculpaţilor a fost dispusă de judecătorul J, în calitate de
judecător de drepturi şi libertăţi.
La 20.08.2014, în calitate de judecător de cameră preliminară, judecătorul J a verificat
legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpaţilor şi a analizat cererea acestora de
înlocuire a acestei măsuri cu o altă măsură. Prin încheierea din aceeaşi dată J a dispus
menţinerea măsurii arestării preventive şi a respins cererea formulată de inculpaţi.
Contestația declarată de procuror împotriva încheierii din 20.08.2014:
A. va fi admisă pentru că judecătorul J s-a aflat în stare de incompatibilitate la
pronunțarea încheierii;
B. va fi respinsă deoarece verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, precum și
respingerea cererii au respectat prevederile legale în materie;
C. va fi admisă pentru că verificarea temeiniciei şi legalităţii arestării preventive trebuia efectuată
de alt
judecător de drepturi și libertăți.

28. Judecătorul de cameră preliminară învestit cu plângerea împotriva soluției

procurorului poate:
A. să admită plângerea și să schimbe temeiul de drept al soluției de clasare, dacă prin
aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea;
B. să desființeze soluția de clasare și să dispună renunțarea la urmărirea penală;
C. să dispună condamnarea inculpatului pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

29. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel X din data de 29 martie 2014
a fost sesizată Judecătoria Y cu privire la comiterea infracțiunii de conflict de interese de
către inculpatul AB.
Prin încheierea din data de 14 mai 2014, judecătorul de cameră preliminară de la
Judecătoria Y a admis în parte excepțiile formulate de inculpat și a exclus o serie de probe
(declarații ale unor martori), administrate în lipsa și fără încunoștințarea apărătorului
inculpatului, deși acesta formulase cerere de a participa la efectuarea actelor de urmărire
penală. Împotriva încheierii, la data de 21 mai 2014, înainte ca judecătorul de cameră
preliminară să pronunţe una din soluţiile prevăzute la art. 346 din Codul de procedură
penală, Parchetul de pe lângă Judecătoria Y a formulat contestaţie cu motivarea că
efectuarea actelor de urmărire penală în absența apărătorului inculpatului nu a produs
nicio vătămare acestuia din urmă.
Contestaţia formulată de parchet este:
A. tardivă, termenul pentru declararea acesteia fiind de 3 zile de la pronunţare;
B. prematur formulată, termenul de declarare a contestaţiei necalculându-se de la data
pronunţării încheierii atacate;
C. admisibilă, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare judecătorului de drepturi şi libertăţi de la
instanţa de fond, deoarece în mod greşit acesta nu a procedat la analiza existenţei unei vătămări.

7
30. Prin rechizitoriul din 09.08.2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria X, inculpaţii au
fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea unor infracţiuni de
furt, iar Judecătoria X s-a învestit cu soluţionarea dosarului la 09.08.2014, în procedura de
cameră preliminară, conform art. 342 din Codul de procedură penală.
În cursul urmăririi penale, arestarea preventivă a inculpaţilor a fost dispusă de judecătorul
J, în calitate de judecător de drepturi şi libertăţi.
La 20.08.2014, în calitate de judecător de cameră preliminară, judecătorul J a verificat
legalitatea şi temeinicia arestării preventive a inculpaţilor şi a analizat cererea acestora de
înlocuire a acestei măsuri cu o altă măsură. Prin încheierea din aceeaşi dată J a dispus
menţinerea măsurii arestării preventive şi a respins cererea formulată de inculpaţi.
Contestația declarată de procuror împotriva încheierii din 20.08.2014:
A. va fi admisă pentru că judecătorul J s-a aflat în stare de incompatibilitate la
pronunțarea încheierii;
B. va fi respinsă deoarece verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, precum și
respingerea cererii au respectat prevederile legale în materie;
C. va fi admisă pentru că verificarea temeiniciei şi legalităţii arestării preventive trebuia efectuată
de alt judecător de drepturi și libertăți.

31. AB, în calitate de prim procuror al Parchetul de pe lângă Judecătoria P, a admis

plângerea formulată împotriva soluției de clasare dispuse în dosarul nr. 1/P/2013 apreciind
că probele administrate în cauză, care arată vinovăția inculpatului B în comiterea
infracțiunilor, trebuie completate în sensul arătat de petent înainte de a face orice apreciere
asupra incidenței vreunuia din cazurile prevăzute de art. 16 din Codul de procedură
penală.
În condițiile legii, la 01.12.2015, AB a fost numit judecător la Judecătoria P. Prin
rechizitoriul nr. 1/P/2013 din 19.01.2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria P,
inculpatul B a fost trimis în judecată pentru toate infracțiunile reținute în dosar.
Judecătorul de cameră preliminară AB, fost prim procuror al Parchetului de pe lângă
Judecătoria P, căruia i s-a repartizat cauza la Judecătoria P:
A. va formula o cerere de abținere admisibilă;
B. nu este incompatibil să hotărască în procedura de cameră preliminară, pentru că obiectul
acesteia nu îl constituie stabilirea vinovăției inculpatului;
C. nu este incompatibil să hotărască în procedura de cameră preliminară, pentru că anterior nu s-
a pronunțat cu privire la legalitatea administrării probelor atât timp cât la data rechizitoriului nu
mai avea calitatea de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria P.

8
32. Prin ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria A s-a admis
plângerea împotriva soluției formulată de petentul BC, s-a dispus infirmarea ordonanței de
clasare adoptate de procuror și redeschiderea urmăririi penale față de suspect. La data de
17.02.2016, dosarul a fost trimis judecătorului de cameră preliminară în vederea
confirmării redeschiderii urmăririi penale. Prin sentința penală nr. 91/24.02.2016,
judecătorul de cameră preliminară a confirmat redeschiderea urmăririi penale.
Soluția este:
A. nelegală, deoarece trebuia pronunțată o încheiere motivată;
B. supusă căii de atac a contestației, în 3 zile de la pronunțare;
C. nelegală, deoarece redeschiderea urmăririi penale dispusă ca urmare a admiterii plângerii
împotriva soluției nu este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.

33. În procedura de cameră preliminară, poate fi atacată cu contestație hotărârea prin care
judecătorul de cameră preliminară:
A. constatând anumite neregularități ale actului de sesizare, le comunică procurorului în vederea
remedierii acestora;
B. dispune începerea judecății, nefiind formulate cereri și excepții și nici ridicate excepții
din oficiu;
C. admițând excepția necompetenței după calitatea persoanei a instanței inferioare, declină
competența instanței competente.

34. În procedura de cameră preliminară, judecătorul, fiind sesizat prin rechizitoriu la 12

februarie 2014 și luând act de declarația expresă a inculpatului și a persoanei vătămate în
sensul ca s-au împăcat, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de
furt calificat săvârșit prin efracție prev. de art. 208 – 209 alin. (1) lit. i C. p. din 1969 va
dispune:
A. încetarea procesului penal;
B. începerea judecății, urmând ca instanţa să pronunţe o soluţie de încetare a procesului
penal;
C: începerea judecăţii, urmând ca instanţa să pronunţe condamnarea inculpatului, întrucât din
probele administrate rezultând dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie
infracțiune și a fost săvârșite de inculpat.

35. În procedura camerei preliminare inculpatul invocă tardivitatea plângerii prealabile

formulate de persoana vătămată împotriva sa pentru comiterea infracţiunii de lovire prev.
de art.193 C.p., solicitând a se constata că aceasta a fost formulată cu încălcarea
termenului de 3 luni prev. de art.296 C.p.p.
Judecătorul de cameră preliminară:
A. constată neregularitatea actului de sesizare şi restituie cauza la parchet;
B. administrează probe pentru a verifica susţinerile inculpatului;
C. dispune începerea judecăţii, dacă au fost respinse toate celelalte cereri şi excepţii.

9
36. În procedura camerei preliminare:
A. dacă inculpatul minor nu are apărător ales, iar judecătorul nu a luat măsuri pentru desemnarea
unui apărător din oficiu, încălcarea dispoziţiilor legale privind asistenţa juridică obligatorie a
inculpatului poate fi invocată în orice stare a procesului penal;
B. în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, judecătorul poate stabili un
termen pentru formularea cererilor şi excepţiilor, care poate fi de 30 de zile de la data
înregistrării cauzei la instanţă;
C. dacă judecătorul exclude mai multe probe administrate în cursul urmăririi penale şi sesizează
procurorul pentru a comunica dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată, procurorul este
obligat să readministreze probele excluse, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii,
comunicând că menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului.

10