Capacitatea succesoral

1. Notiunea capacitatii succesorale.

Potrivit art. 957 din noul Cod civ. o persoan poate a mo teni dac exist la
momentul deschiderii succesiunii. Asadar, orice persoana care exista in momentul
deschiderii succesiunii are capacitatea succesoral, de a culege succesiunea.
Asa cum am aratat in literatura juridic, a existat o controvers in privinta
continutului notiunii de capacitate de a mosteni, fiind considerata de unii autori ca
ceva diferit de capacitatea de folosinta si de capacitatea de exercitiu a persoanei. Sa precizat c:aceasta capacitate se include in cea de folosinta, nefiind altceva decit
o parte a acesteia; capacitatea de folosinta este aptitudinea generala de a avea
drepturi si obligatii, in timp ce capacitatea succesorala este o aptitudine de a
dobindi drepturi si obligatii specifice, care se refera la o succesiune.
Concluzia este c, nu trebuie confundat cu capacitatea de folosin i nici cu
cea de exerciiu, capacitatea de a mo teni definindu-se separat.
Existenta persoanei care pretinde un drept la o anume mostenire se
raporteaza la momentul deschiderii succesiunii. Dovada incumba acesteia sau
succesorilor sai in drepturi, in ipoteza in care mostenitorul a fost in viata la
momentul mortii lui decujus, oricit de scurt ar fi fost acest timp, dar apoi a decedat
si cind drepturile sale asupra mostenirii sunt reclamate de proprii sai succesori.
In cazul mostenirii prin reprezentare, reprezentantul trebuie sa dovedeasca
existenta sa la data deschiderii succesiunii precum si faptul ca cel reprezentat era
decedat in acel moment. Potrivit art. 965 din noul Cod civ., prin reprezentare
succesoral, un motenitor legal de un grad mai ndeprtat, numit reprezentant,
urc, n virtutea legii, n drepturile ascendentului su, numit reprezentat, pentru a
culege partea din motenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia dac nu ar fi fost nedemn
fa de defunct sau decedat la data deschiderii motenirii.
Persoanele care au capacitate succesorala.
Urmatoarele categorii de persoane au capacitate succesorala: persoanele
fizice in viata la data deschiderii succesiunii; persoanele fizice disparute;
persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii si persoanele
juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii.
a) Persoanele fizice in viata.
Aceasta categorie de persoane au capacitate succesorala asa cum rezulta din
prevederile art. 957 din noul Cod civ. Nu are importnata cit anume a trait o
persoana dupa deschiderea mostenirii. Daca a decedat imediat dupa deschiderea
mostenirii drepturile sale succesorale vor trece la propriii sai succesori ca facind
parte din propriul patrimoniu. In astfel de situatii, nu are importanta ca mostenitorul
care a decedat imediat dupa deschiderea succesiunii nu si-a exercitat dreptul de
optiune succesorala, intrucit acest drept face parte din patrimoniul retransmis
propriilor mostenitori care vor putea sa-l exercite pina la implinirea termenului de
prescriptie prevazut de lege.

Dovada existentei la momentul deschiderii succesiunii se face prin actele de

stare civila sau in cazul mostenitorului care a decedat imediat dupa deschiderea
succesiunii cu certificatul de deces sau hotarirea declarativa de moarte. Persoanele
interesate vor putea dovedi contrariul prin orice mijloc de proba.
b) Persoanele disparute.
Potrivit art. 53 din noul Cod civ. cel disparut este socotit a fi in viata daca
nu a intervenit o hotarre declarativ de moarte ramasa definitiva, ceea ce
inseamna ca persoanele disparute, atit cele declarate disparute prin hotarire
judecatoreasca cit si cele nedeclarate dar considerata de lege ca fiind disparute, au
capacitate succesorala. Capacitatea succesorala a disparutului este insa provizorie.
Situatia se va definitiva fie prin reaparitia lui, fie prin constatarea fizica a mortii,
intervenita dupa deschiderea mostenirii, sau prin declararea judecatoreasca a mortii
prin hotarire definitiva, prin care s-a stabilit o data a mortii ulterioara datei
deschiderii succesiunii. In schimb cel disparut va fi considerat ca nu a avut
capacitate succesorala daca se constata fizic sau prin hotarirea judecatoreasca
declarativa de moarte, ca el a decedat inaintea deschiderii succesiunii la care ar fi
avut dreptul. In astfel de situatii tot ce s-a primit din mostenire in numele
disparutului va trebui sa se restituie acelor mostenitori care au fost inlaturati de la
succesiune, prin considerarea lui in viata la momentul deschiderii succesiunii, ceea
ce s-a dovedit apoi a fi inexact. Mostenitorii sai insa, care vin la mostenire prin
reprezentarea sa, vor pastra cota lui parte din mostenire insa nu ca parte a
patrimoniului mostenit de la cel disparut declarat mort, ci in calitate de mostenitori
cu vocatie proprie, care vin la mostenire prin reprezentare.
c) Persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii.
Potrivit art. 36 din noul Cod civ., existen a persoanei fizice ncepe n ziua
naterii, iar copilul conceput se consider c exist, cu singura condi ie de a se
nate viu (infans conceptus pro nato habetur, quoties de commodis eius agitur).
Inseama asadar, c pentru a pretinde un drept la mostenire in numele copilului
conceput, dar nenascut la data deschiderii acelei succesiuni, va trebui sa se
dovedeasca prin orice mijloc de proba acest fapt material si anume ca aceel copil
era conceput in acel moment si ca s-a nascut viu (nu este necesar sa fie si viabil).
Intrucit stabilirea cu exactitate a momentului concep iei nu este posibil, art.
412 din noul Cod civil prevede o prezumtie legal cu privire la perioada
conceptiei: (1) Intervalul de timp cuprins ntre a trei suta i a o sut optzecea zi
dinaintea naterii copilului este timpul legal al concepiunii. El se calculeaz zi cu
zi. (2) Prin mijloace de prob tiinifice se poate face dovada concepiunii copilului
ntr-o anumit perioad din intervalul de timp prevzut la alin. (1) sau chiar n afara
acestui interval. Rezult, c aceast prezumie are un caracter relative.
d) Persoanele juridice in fiinta la data deschiderii succesiunii.
In principiu persoanele juridice au capacitatea de a dobindi drepturi si
obligatii de la data nregistrrii, dac sunt supuse nregistrrii, sau de la data actului
de nfiinare ori de la data autorizrii constituirii lor. (art. 205 alin. 1 i 2 din noul C.
civ.)
Potrivit art. 208 din noul C. civ, prin excepie de la prevederile art. 205 alin.
(3) i dac prin lege nu se dispune altfel, orice persoan juridic poate primi

liberaliti n condiiile dreptului comun, de la data actului de nfiinare sau, n

cazul fundaiilor testamentare, din momentul deschiderii motenirii testatorului,
chiar i n cazul n care liberalitile nu sunt necesare pentru ca persoana juridic s
ia fiin n mod legal.
Persoanele juridice, la fel ca si persoanele fizice, au, potrivit legii capacitate
de folosin anticipat. Art. 205 alin. 3 prevede c persoanele juridice prevzute la
alin. (1) pot, chiar de la data actului de nfiinare, s dobndeasc drepturi i s i
asume obligaii, ns numai n msura necesar pentru ca persoana juridic s ia
fiin n mod valabil.
Caracteristic persoanelor juridice este faptul c pot dobndi mo tenirea ns,
exclusiv prin legat cuprins n testament, deci exclusiv prin mo tenire testamentar.
Trebuie mentionat insa, c bunurile astfel dobindite prin liberalitati trebuie sa
corespund scopului pentru care au fost nfiintate, potrivit principiului capacit ii
de folosin (art. 206 alin. 1 noul Cod civ.). Legatul care nu corespunde scopului
pentru care persoana juridica a fost infiintata va fi nul sau caduc, in functie de
faptul daca incapacitatea a existat in momentul intocmirii testamentului sau a
survenit ulterior, dar inainte de deschiderea mostenirii.
Daca persoana juridica inceteaza, dar dupa data deschiderii succesiunii,
drepturile succesorale dobindite in virtutea testamentului vor trece asupra
persoanelor juridice ce vor dobindi patrimoniul acesteia, intrnd, asadar in masa
patrimonial supusa lichidarii, in cazul dizolvarii persoanei juridice.
Persoanele care nu au capacitate succesorala.
a) Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa aiba
fiinta.
Prin interpretarea per a contrario a prevederilor art. 957 alin. 1 din noul C.
civ., potrivit carora au capacitate succesorala numai persoanele care exista la
momentul deschiderii succesiunii, ajungem la concluzia ca persoanele fizice
predecedate precum si persoanele juridice care au incetat sa mai fie in fiinta in acest
moment nu au capacitate succesorala.
In cazul mostenirii legale prin reprezentare, partea din mostenire care s-ar fi
cuvenit persoanei fizice predecedate daca ar fi fost in viata la data deschiderii
mostenirii va reveni descendentilor sai. Daca nu sunt insa intrunite conditiile
reprezentarii succesorale, succesorii in drepturi ai persoanei predecedate nu vor
putea mosteni partea care se cuvenea persoanei predecedate, daca ar fost in viata,
caci ea va fi culeasa de mostenitorii in viata ai lui decujus, chiar si de descendentii
celui predecedat, dar in nume propriu si nu prin reprezentare sau retransmitere.
b) Comorienii i codecedaii
Potrivit art. 957 alin.2 din noul C. civ, dac, n cazul morii mai multor
persoane, nu se poate stabili c una a supravieuit alteia, acestea nu au capacitatea
de a se moteni una pe alta. Aceste persoane poart numele de comorien i i
codeceadai
Comorientii sunt persoanele care, au decedat in aceeasi imprejurare, fara a se
putea stabili daca a supravietuit una alteia, astfel ca sunt considerate a fi murit
deodata. Rezulta, asadar, ca in prezenta unei astfel de imprejurari, acele persoane

cu toate ca ar fi avut vocatie succesorala una fata de alta, nu se vor mosteni intre ele
intrucit nu a supravietuit niciuna celeilalte, astfel ca in momentul deschiderii
succesiunii niciuna nu poate fi considerata a fi avut capacitate succesorala, nefiind
in viata. Aceasta prezumtie instituita de legiuitorul nostru este considerata ca fiind
cea mai justa, caci prezumtia supravietuirii in functie de virsta si de sex a fost
considerata arbitrara chiar si in unele legislatii in care ea a fost consacrata asa cum
apare ea si in dreptul roman. Au fost insa si autori care au sustinut ca si aceasta
prezumtie este la fel de arbitrara caci din faptul ca nu se poate stabili cine a murit
mai intai nu ar rezulta ca toti au murit in acelasi timp. Afirmatia este exacta numai
ca nu trebuie sa uitam ca tocmai datorita greutatii sau chiar a imposibilitatii
stabilirii momentului decesului fiecareia dintre acele persoane, legiuitorul a creat o
prezumtie legala menita a uura adoparea solutiilor juridice ce se impun.
Prezumtia mortii concomintente instituita de art. 957 se aplic, cu consecinta
ei de a lipsi de capacitate succesorala reciproca sau unilaterala si in cazul
persoanelor fizice decedate in acelasi timp, dar care nu sunt comorienti, ci
codecedai, intrucit aceti din urm nu au decedat in aceeasi imprejurare, ci in
acelasi timp din cauze diferite fara a se putea stabili cu exactitate ordinea
deceselor .
Deosebirea dintre comorieni i codeceda i este dictat de mprejurrile
decesului, care pot fi asemntoare sau diferite.