Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Persoana fizica
Persoana juridica

Licență

CHIȘINĂU, 2023
 CUPRINS

 Notiunea persoana fizica;

Capacitatea civila. Capacitatea de folosinta. Capacitatea de exercitiu;

 Domiciliul;

 Numele;

Temeiurile si ordinea declararii disparitiei persoanei fizice;

Temeiurile si ordinea declararii mortii persoanei fizice;

Bibliografie.
 Noțiuni generale privind persoana fizica

Persoană fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de

obligaţii civile.
 capacitatea de folosinta

• capacitatea de avea
drepturi si obligatii
capacitatea civile (capacitatea de
de folosinta folosinta) se recunoaste
in egala masura tuturor
persoanelor fizice

• aptitudinea persoanei
de a dobindi prin fapta
capacitatea proprie si de a executa
de exercitiu drepturi civile, de a-si
asuma personal
obligatii civile si de a le
executa.
 principiile capacitatii de folosinta

• este de domeniu legii,

cratia legiuitorului, este
recunoascuta de legea
legalitate civila

• caracterul abstract si
atotcuprinzator art. 15
Constitutie
generalitate
 Alte principii

egalitate si universalitate,
inalienabilitate (capacitatea nu poate forma obiect de renunțare în tot sau
în pare și nici obiect de înstrăinare),
Intangibilitate (caracteristica capacității de folosință a persoanei fizice de a
nu i se adduce limitări, îngăridiri, decât în cazurile și în condițiile prvăsute
de lege )
Universalitatea – este recunoscută tuturor persoanelor
 Inceputul, continutul, si incetarea capacitatii de
folosinta
Momentul nasterii, de regula o data certa, de o importanta practica
deosebita, caci de la ea persoana are drepturi si obligatii
Unitate medicala – actul medical include ziua, luna, ora si minutul
producerii
Lipsa act medical potrivit declaratiei
Act = certificatul de nastere
Art. 24 alin. 2 CC = aparitia incetarea
Art. 24 alin 3 CC = exceptie de la conceptiunea persoanei
Art. 2178 CC – Clasa I de succesori
Continutul = totalitatea de drepturi si obligatii pe care le poate avea un
subiect de drept CC 1964 – Legea cu privire la proprietate
Ingradirile capacitatii de folosinta:
a) Ingradiri cu caracter de sanctiune penala
b) Ingradiri cu caracter de sanctiune civila (ex. Decaderea din drepturi
parintesti, persoanele ce nu fi tuture si curatori, succesor nedemn)
a) Ingradiri cu caracter de masura de protectie sau de ocrotire a persoanei fizice
b) Art. 55 alin. 4 nu pot fi tutore sau curator a) minorul;
b) persoana supusă unei măsuri de ocrotire judiciare;
c) cel decăzut din drepturile părinteşti;
d) cel declarat incapabil de a fi tutore sau curator din cauza stării de sănătate;
e) cel căruia, din cauza exercitării necorespunzătoare a obligaţiilor de adoptator, i s-a
anulat adopţia;
f) cel căruia i s-a restrîns exerciţiul unor drepturi politice sau civile, fie în temeiul legii,
fie prin hotărîre judecătorească, precum şi cel cu rele purtări;
g) cel ale cărui interese vin în conflict cu interesele minorului pus sub tutelă sau curatelă;
h) cel înlăturat prin act autentic sau prin testament de către părintele care exercita singur,
în momentul morţii, ocrotirea părintească;
i) cel căruia i s-a revocat calitatea de tutore, curator sau ocrotitor provizoriu din culpa sa;
c) j) cel care se află în relaţii de muncă cu instituţia în care este internată persoana asupra
căreia se instituie tutela sau curatela.
 Incetarea capacitatii = a) moartea persoanei
 B) declararea mortii
Prevederi speciale cet straini
 Art. 2587 cap de folosinta a pers fizice
 Art. 2588 cap de exercitiu a pers fizice
 Legea 1308/1997 pretul normativ al pamintului
 Articolul 4. Vînzarea terenurilor proprietate publică (3) Terenurile
proprietate publică pot fi vîndute atît persoanelor fizice şi persoanelor
juridice ale Republicii Moldova, cît şi investitorilor străini, cu excepţia
terenurilor cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic care se vînd
numai persoanelor fizice şi persoanelor juridice ale Republicii
Moldova.
 Art. 6 alin. 3
 (3) În cazul în care cetăţenii străini sau apatrizii devin
proprietari de terenuri cu destinaţie agricolă sau ale fondului silvic prin
moştenire legală sau testamentară, ei au dreptul de a le înstrăina prin
acte juridice între vii numai cetăţenilor Republicii Moldova.
 capacitatea de exercitiu art. 25

• Existenta capacitatii de
folosinta
Premize • Deplina
Tipuri • „Restrinsa” (pina la
01.03.2019)
• „Lipsa” capacitatii de
exercitiu (pina la
01.03.2019)
• Legalitate
• Generalitate
Caractere • Inalienabilitate
juridice • intangibilitate
 Capacitatea deplina de exercitiu

• Alin. 1 art. 26 CC.

Regula
generala

• Art. 14 alin. 2 Codul familiei pentru

motive temeinice se poate incuviinta
incheherea casatoriei cu reducerea virstei
Exceptie cu 2 ani, Reducerea virstei matrimoniale
va fi incuviintata de autoritatea de
autoritatea dministratiei publice locale in a
carei raza isi are domiciliul persoanele
care doresc sa se casatoreasca in baza
cererii acestora si acordul parintilor
minori
 Capacitate de exercitiu – art. 31 CC
Art. 27 CC Regula generala - Minorul care a împlinit vîrsta de 14 ani
încheie acte juridice cu încuviinţarea părintelui, adoptatorului sau a
curatorului, iar în cazurile prevăzute de lege, şi cu încuviinţarea autorităţii
tutelare.
Exceptie
a) să dispună de salariu, bursă sau de alte venituri rezultate din activităţi
proprii;
b) să exercite dreptul de autor asupra unei lucrări ştiinţifice, literare
sau de artă, asupra unei invenţii sau unui alt rezultat al activităţii
intelectuale protejate de lege;
c) să facă depuneri în instituţiile financiare şi să dispună de aceste
depuneri în conformitate cu legea;
d) să încheie actele juridice prevăzute la art.28 alin.(2).
b) Din motive întemeiate minorul poate fi limitat de instanţa de judecată,
la cererea părinţilor, adoptatorilor sau a curatorului ori a autorităţii
tutelare, în drepturile prevăzute la alin.(2) lit.a) şi b).
c) Din motive întemeiate și dacă aceasta o cer interesele minorului,
instanța de judecată instituie o măsură de ocrotire judiciară asupra
minorului care a împlinit vîrsta de 14 ani și desemnează ocrotitorul
provizoriu, curatorul sau, după caz, tutorele minorului. Măsura de
ocrotire judiciară astfel instituită nu poate depăși data atingerii
 Capacitate de exercitiu „restrinsa – varianta de pina la 01.03.2019” – art.
31 CC
Art. 28 CC Regula generala - Minorul care nu a împlinit vîrsta de 14 ani
Toate actele juridice pentru şi în numele minorului pînă la împlinirea
vîrstei de 14 ani pot fi încheiate doar de părinte, adoptator sau tutore, în
condiţiile prevăzute de lege.
Exceptie
a) Minorul în vîrstă de la 7 la 14 ani este în drept să încheie de sine
stătător:
a) acte juridice curente de mică valoare care se execută la momentul
încheierii lor;
b) acte juridice de obţinere gratuită a unor beneficii care nu necesită
autentificare notarială sau înregistrarea de stat a drepturilor apărute în
temeiul lor;
c) acte de conservare.
 Capacitate de exercitiu deplină art. 26 CC (emancipare)

(2) Minorul dobîndeşte prin căsătorie capacitate deplină de exerciţiu.

Desfacerea căsătoriei nu afectează capacitatea deplină de exerciţiu a
minorului. În cazul declarării nulităţii căsătoriei, instanţa de judecată îl
poate lipsi pe soţul minor de capacitatea deplină de exerciţiu din
momentul stabilit de ea.
(3) Minorul care a atins vîrsta de 16 ani poate fi recunoscut ca avînd
capacitate de exerciţiu deplină dacă lucrează în baza unui contract de
muncă sau, cu încuviințarea părinţilor, adoptatorilor sau curatorului,
practică activitate de întreprinzător. Atribuirea capacităţii depline de
exerciţiu unui minor (emancipare) se efectuează prin hotărîre a autorităţii
tutelare, cu încuviințarea ambilor părinţi, adoptatorilor sau curatorului, iar
în lipsa unei astfel de încuviințări, prin hotărîre judecătorească.
 Capacitate de exercitiu art. 30 regimul mijloacelor bănești ale minorului
Operaţiunile de încasare, de plată şi de administrare a mijloacelor băneşti
efectuate în numele minorului care nu are capacitate deplină de exerciţiu
se fac exclusiv prin contul deschis pe numele acestuia, dacă legea nu
prevede altfel pentru anumite categorii de plăţi.
(2) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară
poate prescrie ca o anumită sumă de bani care aparține minorului care nu
are capacitate deplină de exerciţiu să fie depusă pe un cont special al
acestuia, de pe care se vor efectua extrageri doar cu autorizarea consiliului
de familie sau, în absenţa acestuia, a autorităţii tutelare. Dispoziţiile
prezentului alineat nu se aplică în cazul executării silite asupra mijloacelor
băneşti ale minorului.
(3) Consiliul de familie sau, în absenţa acestuia, autoritatea tutelară este
obligată să ia toate măsurile necesare pentru a aduce la cunoştinţa
instituţiei la care este deschis contul pe numele minorului care nu are
capacitate deplină de exerciţiu despre regimul special instituit conform
alin. (2).

Art. 32 si 33 CC Instituirea masurii de ocrotire judiciara si ineficianta

actului juridic la care este parte un minor sau o persoană supusă unei
măsuri de ocrotire judiciară, încheiat fără incuviintare sau autorizarea
necesara
 Identificarea persoanei fizice
Individualizarea sa in raporturile juridice cu ajutorul atributelor
(elementelor) ce caracterizeaza individul ca subiect de drept

a) Nume
b) Domiciliu drepturi personal
nepatrimoniale
c) Stare civila
Numele de familie Codul familiei
 Articolul 17. Alegerea numelui de familie de către soţi
 (1) La încheierea căsătoriei, soţii, la dorinţă, îşi aleg numele de
familie al unuia dintre ei sau cel format prin conexarea numelor
ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei îşi păstrează
numele de familie pe care l-a purtat pînă la căsătorie, ori conexează
numele de familie al celuilalt soţ la numele de familie propriu.
 (2) Conexarea numelor de familie nu se admite cînd cel puţin unul
dintre ele este dublu.
 (3) Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soţi nu implică
schimbarea numelui de familie al celuilalt soţ.
 (4) În momentul înregistrării divorţului, soţii pot păstra numele de
familie ales la încheierea căsătoriei sau pot reveni la numele de familie
purtat pînă la încheierea acestei căsătorii.
 Numele persoanei fizice art. 36, 37 CC RM
(1) Orice persoană fizică are dreptul la numele stabilit sau dobîndit
potrivit legii.
(2) Numele cuprinde numele de familie şi prenumele, iar în cazul
prevăzut de lege, şi patronimicul.
(3) Numele de familie se dobîndeşte prin efectul filiaţiei şi se
modifică prin efectul schimbării stării civile, în condiţiile prevăzute de
lege.
(4) Prenumele se stabileşte la data înregistrării naşterii, în baza
declaraţiei de naştere.
(2) Utilizarea numelui
(1) Orice persoană are dreptul la respectul numelui său.
(2) Persoana fizică dobîndeşte şi exercită drepturile şi execută
obligaţiile în numele său.
(3) Cel care utilizează numele altuia este răspunzător de toate
confuziile sau prejudiciile care rezultă. Atît titularul numelui, cît şi
soţul sau rudele lui apropiate pot să se opună acestei utilizări şi să
ceară repararea prejudiciului.
(4) Persoana fizică este obligată să ia măsuri pentru avizarea
debitorilor şi creditorilor săi despre schimbarea numelui şi poartă
răspundere pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea acestei
obligaţii
 Domiciliul (art. 38 CC RM)
(1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința
obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atît timp cît nu
și-a stabilit un altul.
(2) Reședința obișnuită demonstrează o legătură apropiată și stabilă a
persoanei fizice cu locul vizat. La determinarea reședinței obișnuite se iau
în considerare toate elementele de fapt relevante, în special durata și
regularitatea prezenței persoanei în locul vizat, precum și condițiile și
motivele acestei prezențe.
(3) Reședința temporară a persoanei fizice este locul unde își are
locuința temporară sau secundară.
(4) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decît atunci cînd
cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a
avea acolo reședința obișnuită. Dovada intenției rezultă din declarațiile
persoanei făcute la autoritățile competente să opereze stabilirea sau
schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte
împrejurări de fapt.
(5) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se
consideră domiciliată la locul reședinței sale temporare.
(6) În lipsă de reședință temporară, persoana este considerată că
domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la
locul unde acea persoană se găsește.
 Dovada domiciliul sau a reședintei temporare art. 39-
42 CC
(1) (1) Pînă la proba contrară, domiciliul sau reședința temporară a persoanei fizice
se prezumă că se află la locul menționat ca atare în buletinul de identitate sau,
după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege.
(2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci cînd acestea nu corespund realității,
stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței temporare nu va putea fi
opusă altor persoane.
(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința
temporară a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune

(2) Domiciliul minorului şi al persoanei lipsite de capacitate de exerciţiu

(1) Domiciliul minorului în vîrstă de pînă la 14 ani este la părinţii săi sau la
acel părinte la care locuieşte permanent.
(2) Domiciliul minorului dat în plasament de instanţa de judecată unui terţ
rămîne la părinţii săi. În cazul în care aceştia au domicilii separate şi nu se
înţeleg la care dintre ei minorul va avea domiciliul, asupra acestuia decide
instanţa de judecată.
(3) Instanţa de judecată poate, în mod excepţional, avînd în vedere interesul
suprem al minorului, să-i stabilească domiciliul la bunici sau la alte rude ori
persoane de încredere, cu consimţămîntul acestora, ori la o instituţie de ocrotire.
(4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul din părinţi îl reprezintă
ori în cazul în care se află sub tutelă, este la reprezentantul legal.
(5) Domiciliul minorului aflat în dificultate, în cazurile prevăzute prin lege,
se află la familia sau la persoanele cărora le-a fost dat în plasament ori
încredinţat.
Declararea persoanei fizice
Lipsei persoanei de la domiciliu
Lipsa informatiei
Scurgerea termenului de 1 an
Termenul se calculeaza din: ziua primirii ultimei
informatii, daca nu se stie prima zi a lunii urmatoare, si
in ultim caz prima zi din urmatorul an
Persoanele imputernicite sa ceara: persoane interesate,
membrii familiei, creditorii
 Declararea disparitiei persoanei fizice, efectele
aparitiei
(1) Articolul 165. Declararea persoanei dispărută fără veste
(1) Persoana fizică poate fi declarată dispărută fără veste dacă lipseşte de la
domiciliu şi a trecut cel puţin un an din ziua primirii ultimelor ştiri despre locul
aflării ei. Dispariţia se declară de instanţa de judecată la cererea persoanei
interesate.
(2) În cazul imposibilităţii de a se determina ziua primirii ultimelor informaţii
despre dispărut, termenul pentru declararea dispariţiei fără veste va începe să
curgă din prima zi a lunii următoare celei în care au fost primite ultimele
informaţii despre dispărut, iar în cazul imposibilităţii de a determina această
lună, de la întîi ianuarie al următorului an
(2) Art. 166 Protecţia bunurilor celui dispărut fără veste
(1) Dacă este necesară administrarea permanentă a patrimoniului persoanei
declarate dispărută fără veste, instanţa de judecată numeşte un administrator, cu
care autoritatea tutelară încheie un contract de administrare fiduciară. La cererea
persoanei interesate, instanţa de judecată poate numi un administrator şi înainte
de expirarea unui an din ziua primirii ultimilor ştiri despre locul aflării
persoanei dispărute.
(2) Declararea dispariţiei persoanei nu atrage modificarea sau stingerea
drepturilor şi obligaţiilor acesteia.
Articolul 40. Restabilirea căsătoriei în cazul apariţiei soţului declarat decedat sau
dispărut
(1) În cazul apariţiei soţului declarat, în modul stabilit de lege, decedat sau dispărut
şi anulării hotărîrii respective a instanţei judecătoreşti, oficiul de stare civilă poate
restabili căsătoria respectivă, la cererea comună a soţilor, dacă celălalt soţ nu a încheiat o
Efectele aparitiei persoanei fizice
 (1) Dacă persoana declarată dispărută fără veste apare
sau dacă sînt ştiri despre locul aflării ei, instanţa de
judecată, la cererea persoanei interesate, anulează
hotărîrea de declarare a dispariţiei şi desfiinţează, după
caz, administrarea fiduciară a patrimoniului acesteia.
(2) Cel declarat dispărut poate cere
administratorului fiduciar repararea prejudiciului
cauzat prin administrarea necorespunzătoare a
patrimoniului său.
 Declararea mortii persoanei fizice, efectele aparitiei

(1) Articolul 168. Declararea persoanei decedată

(1) Persoana poate fi declarată decedată prin hotărîre a instanţei de judecată
dacă timp de 3 ani la domiciliul său lipsesc ştiri despre locul unde se află sau
după 6 luni dacă a dispărut în împrejurări ce prezentau o primejdie de moarte
sau care dau temei a presupune că a decedat în urma unui anumit accident.
(2) Un militar sau o altă persoană dispărută fără veste în legătură cu acţiuni
militare poate fi declarată decedată numai după expirarea a 2 ani de la încetarea
acţiunilor militare.
(3) Ziua morţii persoanei declarate decedată se consideră ziua la care
hotărîrea judecătorească privind declararea decesului ei a rămas definitivă. Dacă
o persoană dispărută în împrejurări care prezentau o primejdie de moarte sau
care dau temei de a presupune că a decedat în urma unui accident este declarată
decedată, instanţa de judecată poate să declare ca dată a decesului ziua morţii ei
prezumate.
(4) Declararea decesului produce aceleaşi efecte juridice ca şi decesul fizic
constatat.
 Declararea mortii persoanei fizice, efectele aparitiei

(1) Efectele apariţiei persoanei declarate decedată

(1) În cazul apariţiei sau descoperirii locului de aflare a persoanei declarate
decedată, instanţa de judecată anulează hotărîrea privind declararea decesului ei.
(2) Independent de momentul apariţiei sale, persoana declarată decedată
poate cere de la oricare altă persoană să-i restituie bunurile care s-au păstrat şi
care au trecut cu titlu gratuit la aceasta după declararea decesului său.
(3) Dobînditorul cu titlu oneros nu este obligat să restituie bunurile dacă nu
se dovedeşte că la data dobîndirii lor ştia sau trebuia să știe că cel declarat
decedat este în viaţă. Dacă bunurile nu s-au păstrat, dobînditorul de rea-credinţă
este obligat să restituie valoarea lor.
(4) Dacă bunurile persoanei declarate decedată au trecut pe baza dreptului de
succesiune la stat şi au fost vîndute, după anularea hotărîrii de declarare a
decesului persoanei i se restituie suma realizată din vînzarea bunurilor.
Persoana juridica
 BIBLIOGRAFIE

1. Sergiu Baies, Nicolae Rosca, Drept civil, Partea generala. Persoana

fizica, Persoana juridica, Tipografia ”Reclama”, Chișinău, 2014,
2. Codul civil (art. 171 - 307)
3. Legea privind societatile pe actiuni
4. Legea cu societatile cu raspundere limitata
5. Legea cu privire la asigurari
6. Legea cu privire la drepturile de autor și drepturile conexe nr. 230 din
28.07.2022
7. Legea privind protectia marcilor nr. 38 din 29.02.2008
8. Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice si a
intreprinzatorilor individuali nr. 220 din 19.10.2007
9. Legea organizatiile necomerciale nr.86/2020
10. Legea cu privire deetitazarea si administrarea proprietarii publice
 CUPRINS

 Notiunea si elementele constitutive ale persoanei

juridice;

 Infiintarea persoanei juridice;

 Capacitatea civila a persoanei juridice;

 atributele de identificare a persoanei juridice;

Reorganizarea si incetarea persoanei juridice;

 societatile comerciale ca persoane juridice;

 organizatiile necomerciale ca persoane juridice;

Bibliografie.
 Persoana juridica

Art. 171 CC RM
Persoana juridică este subiectul de drept constituit în condițiile legii, avînd o organizare de sine
stătătoare și un patrimoniu propriu și distinct, afectat realizării unui anumit scop conform cu legea,
ordinea publică și bunele moravuri.

Elementele necesare si suficiente:

A) Organizare proprie
B) Patrimoniu propriu
C) scop propriu
D) Raspunderea si capacitatea

Gheorghe Beleiu – raspunderea si capacitatea , nu reprezinta, în realitate, decât o consecință

juridică a existenței calității de persoana juridică, prin întrunirea celor trei elemente constitutive
(organizare, patrimoniu și scop. În alți termeni: un colectiv de oameni participă la raporturile civile
propio nomine și are o răspundere, proprie pentru că este persoana juridică, întrunind cele trei
elemente constitutive, iar nu invers: un colectiv de oameni este persoana juridică pentru că are o
răspundere proprie și participă, în nume propriu la circuitul civil.
teoriile de înființare PJ
 Există mai multe teorii prinvind persoana juridică, care vizează
existenţa acestei entităţi,care este fictivă.
1)Teoria ficţiunii. Adepţii teoriei ficţiunii afirmă că numai omul
poate fi subiect de drept. Persoana juridică există doar în imaginaţia
oamenilor. Persoana juridică nu are propria capacitate şi, pentru a
activa, face uz de capacitatea indivizilor care o formează.
2)Teoria proprietăţii colective. Dacă în teoria ficţiunii
personalitatea juridică se află în dreptul persoanelor, adică al
subiectelor de drept, în teoria proprietăţii colective problema
personalităţii trece în dreptul bunurilor. Principalul adept al acestei
teorii a fost M. Planiol. El propunea să se înlocuiască termenul de
persoană morală cu cel de proprietate colectivă, arătînd că autorii
teoriei ficţiunii au inventat subiectul fictiv anume pentru a simplifica
gestiunea proprietăţii colective formate de asociaţiile de oameni.
teoriile de înființare PJ
 3)Teoria patrimoniului în afectaţiune . Pentru reprezentanţii acestei teorii,
persoanele juridice sunt simple patrimonii fără subiect. La baza acestei teorii
se află principiul existenţei unor drepturi fără subiect. Se afirmă că drepturile
aparţin persoanei sau persoanelor desemnate direct sau indirect prin
afectaţiunea bunurilor (adică persoanele prezumate ca beneficiari ai
patrimoniului).
4)Teoria realităţii concrete. Potrivit căreia persoana juridică este un subiect
aparent care camuflează adevăratul subiect. Adică, într-o colectivitate,
drepturile care îi aparţin acesteia aparţin în realitate membrilor ei. Teoria
realităţii concrete are două curente: teoria organică şi teoria voinţei colective.
-Teoria organică. Potrivit acestei teorii, persoana juridică este o
realitate organică, adică un corp, un organism în care celulele şi-au pierdut
individualitatea
 -Teoria voinţei colective. Un colectiv poate fi privit ca o persoană
dacă are voinţă colectivă, distinctă de voinţele individuale.
5)Teoria instituţiei. Potrivit acestei teorii, persoanele
juridice sunt colecti¬vităţi, organizate în vederea realizării
unui scop. Personalitatea juridică apare atunci cînd se
manifestă existenţa unor raporturi interne (între asociaţi şi
organe sau între organe) şi a unor raporturi externe (între
organele instituţiei şi terţi). Ca şi în teoria realităţii
concrete, adepţii fac confuzie între noţiunea de grup şi cea
de persoană juridică. Un grup nu este neapărat şi o
persoană juridică, deşi poate manifesta o voinţă colectivă.
6)Teoria instituţională. Potrivit acestei teorii, persoana
juridică există acolo unde este un scop colectiv şi o voinţă
care urmăreşte un interes colectiv.
teoriile de înființare PJ
 7)Teoria realităţii tehnice. Potrivit acestei teorii, noţiunea de persoană în sens
juridic, nu corespunde noţiunii de persoană în sens biologic. Ceea ce
caracterizează personalitatea în sens juridic nu este nici element biologic
(corpul), nici element psihic (voinţa), ci aptitudinea de a fi subiect de drepturi.
Personalitatea este un centru de interese, protejat prin norme juridice.
8)Teoria statului socialist. Potrivit acestei teorii, în spatele fiecărei
întreprinderi de stat s-ar afla proprietarul bunurilor acesteia, adică statul.
Întreprinderea de stat ca persoană juridică este statul, care evidenţiază o parte
din bunuri (mijloacele de producţie ce-i aparţin), destinîndu-le unei activităţi
concrete.
9)Teoria directorului. Potrivit acestei teorii, atribuirea către o organizaţie a
statutului de persoană juridică are ca principal scop asigurarea posibilităţii
acesteia de a participa la circuitul civil. Deoarece persoana împuternicită să
acţioneze în numele organizaţiei în raport cu terţii este directorul, anume
acesta este principalul titular al personalităţii juridice a organizaţiei (între-
prinderii) de stat.
Teoriile de infiintare a PJ
 10)Teoria realităţii sociale. Potrivit acestei teorii, persoana
juridică este o realitate socială bazată pe o relaţie specială
dintre oameni cu privire la un patrimoniu
11)Teoria colectivului. Potrivit acestei teorii, persoana juridică
îşi are explicaţia în afirmaţia că purtător al capacităţii juridice a
persoanei juridice de stat este colectivul de muncitori şi
slujbaşi ai întreprinderii în spatele căruia stă întregul popor
muncitor unit în statul socialist, proprietar unic şi exclusiv al
tuturor bunurilor. Directorul persoanei juridice de stat, la
încheierea actelor juridice, exprimă şi voinţa statului ca
proprietar al bunurilor, dar şi voinţa colectivului de muncitori
şi slujbaşi din acea organizaţie, pentru a realiza sarcinile puse
de plan.
 clasificare

Dependenta
• Lucrativ sau nelucrativ
sau
independent
a

• De drept public si de
Tipul drept privat art. 173
fondatorului Cod civil (sunt pe
pozitie de egalitate
juridica)
art. 174 PJ de drept public
(1) Statul şi unităţile administrativ-
teritoriale participă la raporturile juridice
civile pe poziţii de egalitate cu celelalte
subiecte de drept. Atribuţiile statului şi
ale unităţilor administrativ-teritoriale se
exercită în asemenea raporturi de Articolul 175. Persoane juridice
organele acestora, în conformitate cu de drept privat
competenţa lor. (1) Persoanele juridice de
(2) Organele împuternicite să exercite o drept privat se pot constitui liber
parte din funcţiile (atribuţiile) Guvernului doar în una din formele
posedă personalitate juridică doar dacă prevăzute de lege.
aceasta decurge din prevederile legii sau, în (2) Persoanele juridice de
cazurile expres prevăzute de lege, din actele drept privat pot avea scop
autorităţilor administraţiei publice centrale lucrativ (comercial) şi scop
sau locale. nelucrativ (necomercial).
(3) Prin derogare de la prevederile alin.
(2), persoanele juridice de drept public se
pot înfiinţa şi altfel, în cazuri expres
prevăzute de lege.
(4) Următoarele articole ale acestui
capitol nu se aplică persoanelor juridice de
drept public, cu excepţia cazurilor prevăzute
expres.
Organizare desinestătător – structura internă a subiectului
persoana juridică, similară unui organism viu, cu organe
proprii, legate indisolubil între ele, prin care colectivul ei de
participanți (fondatori, asociații, membrii, acționarii etc.)
Organizarea este structurarea colectivului de oameni, astfel
încât aceștia să se manifeste în raporturile juridice cu unul
singur.

ÎN compania unei singure persoane, în care și fondator, și

director este una și aceeași persoane, în care și fondator, și
director este una și aceeași persoana, nu există nici un fel de
organizare.
Patrimoniu propriu – se înțelege totalitatea de drepturi și obligații
cu caracter economic pe care persoana juridică le are în mod distinct
și independent de cele ale altor subiecte de drept, precum și de cele
ale persoanelor care o alcătuiesc.
Astfel cuprinde o latură activă (drepturile) și o latură pasivă
(obligațiile)
Sensul economic – al acestei noțiuni include numai latură activă,
adică totalitatea de drepturi (bunuri corporale și incorporale) deținute
de societate și utilizate mai frecvent
Persoana răspunde pentru obligațiile sale cu toate drepturile
(bunurile) pe care le deține. Patrimoniul persoanei juridice este
suportul material care îi oferă posiblitatea realizării scopului pentru
care a fost înființat, permiținuid să participe în nume propriu la
raporturi juridice și să își asume drepturile și obligațiile pe care
această participare le presupune.
Autonomia patrimoniului persoanei juridice față de patrimoniul
fiecăruia fiecărui asociat (membru) determină cosecințe juridice:
- Bunurile aduse de membru ca aport, cotizație, contribuție ies din
patrimoniul acestuia și intră în cel al persoanei juridice;
- Bunurile aduse de membru ca aport, cotizație, cotribuție, cuprinse
în activul social, formează gajul general al creditorilor persoanei
juridice,
- Obligațiile persoanei juridice față de terți nu se pot compensa cu
obligațiile terților față de membri;
Capital social
 Legea privind activitatea bancilor nr. 202 din 06.10.2017
Articolul 9. Capitalul iniţial
(1) Banca Naţională a Moldovei refuză acordarea licenţei unei bănci dacă
aceasta nu dispune de un nivel al capitalului iniţial cel puţin egal cu nivelul
minim stabilit prin actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Acest
nivel nu poate fi mai mic de 100 de milioane de lei.
Articolul 22. Capitalul social al asigurătorului (reasigurătorului)
(1) Capitalul social minim al asigurătorului (reasigurătorului) este de
15 milioane de lei, la care se aplică:
a) coeficientul 1 – pentru activitate de asigurări generale;
b) coeficientul 1,5 – pentru activitate de asigurări de viaţă;
c) coeficientul 2 – pentru activitate de reasigurare exclusivă.
(2) La momentul înregistrării de stat, capitalul social al asigurătorului
(reasigurătorului) trebuie să fie depus integral de către fondatorii săi.
Scopul propriu – propus de fondatori la constituirea
persoanei juridice, anume ceea ce îi face să formeze o
entitate colectivă și ceea ce indică rațiunea de a fi
persoană juridică.
Scopul este componentă a voinței și exprimă interesul
fiecărui membru al persoanei juridice în realizarea
scopului ideal sau material, precum și identitatea de
interese ale tuturor membrilor în ceea ce privește
efectuarea unor genuri de activitate. Scopul se realizează
prin activitatea desfășurată de acesta.
Răspunderea persoanei juridice

Are următoarele funcții:

- Prevenirea faptelor ilicite și educarea oamenilor
în spiritul respectului față de lege;
- Restabilirea ordinii de drept;
- Apărarea interesului public și a drepturile
subiective
- Sancționarea faptelor ilicite
- Repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită
 Societati cu scop comercial

Societate comerciala
SA
SRL
Societate in nume colectiv
Societate in comandita
Cooperativa
Cooperativa de productie
Cooperativa de intreprinzator
Cooperativa de consum
Intreprinderea de stat
Intreprinderea municipala
 Organizatia necomerciala

Organizatie necomerciala
Partidul politic si organizatia social-politic
Sindicatul
Patronatul
Uniunea de persoana juridice
Organizatii religioase sunt cultele, formate,
Asociatii de locatari
Fundatia
institutia
 Statut, Fondatori, Membri, Drepturi

• Sa dobindeasca si sa
exercite in nume
propriu drepturi
Drepturi patrimoniale si personal
nepatrimoniale, asume
obligatii poate fi
reclamant in instanta

• Persoana juridica in a caror

privinta fondatorii (membrii) au
drepturi de creanta sunt fata de ea.
Persoana juridice in a caror
Fondatori privinta fondatorii (membrii) au
drepturi de creanta sunt societatile
comerciale si cooperativele.
Persoana juridice in a caror
privinta fondatorii (membrii) nu
au drepturi de creanta sunt
organizatiile necomerciale
 Capacitatea civila

• Art. 176 CC
• incepe de la constituire
Capacitatea
de folosinta

• Art. 177 CC

Capacitatea
de exercitiu
 Atributele de identificare

Organizare, patrimoniu, scop

Denumire, (3 principii exclusivitate, veridicitate, stabilitate), art. 182 CC
Sediu (art. 183)
Nationalitate
Domiciliu si cetatenia fondatorilor
Sediul
Nationalitatea fondatorilor
Emblema
Marca
Numar de identitate
Posta electronica
Casuta postala
 Infiintare

Prin înfiinţarea persoanei juridice se înţelege crearea, în condiţiile legii, a acestui subiect de
drept. În unele situaţii, înfiinţarea unei persoane juridice presupune un singur act juridic, căruia
legea îi recunoaşte acest efect creator. În alte situaţii, înfiinţarea unei persoane juridice
presupune o serie de operaţiuni juridice, care, numai luate împreună, conduc la crearea
persoanei juridice respective.

• Modalităţile de înfiinţare a persoanelor juridice de drept privat

În funcţie de caracterul participării autorităţilor publice, pot fi evidenţiate cîteva modalităţi de
înfiinţare a persoanelor juridice de drept privat:
 a) crearea directă a persoanelor juridice de către stat prin efectul legii;
 b) recunoaşterea actelor constitutive de către autoritatea publică competentă;
 autorizarea prealabilă de către o autoritate publică a înfiinţării persoanelor juridice şi
recunoaşterea ulterioară a actelor ei constitutive de către o altă autoritate publică;
 Infiintare

 Recunoaşterea actelor constitutive de către autoritatea publică

competentă. Acesta este cel mai răspîndit mod de constituire a
persoanelor juridice, inclusiv a majorităţii persoanelor juridice de drept
privat. Legea prevede expres procedura de constituire a persoanei
juridice indicînd:
– tipul actului constitutiv care trebuie elaborat;
– cerinţele stabilite faţă de cuprinsul acestuia;
– actele care trebuie să fie prezentate organului competent;
– formalităţile pe care fondatorii urmează a le îndeplini;
– formalităţile pe care trebuie să le îndeplinească persoana cu funcţie
de răspundere a organului de stat competent.
 Actele de constituire ale persoanei juridice (art. 178)

 (1) Persoana juridică activează în baza contractului de constituire

sau în baza contractului de constituire şi a statutului, sau doar în baza
statutului. Persoanele juridice de drept public, iar în cazurile prevăzute
de lege, şi persoanele juridice de drept privat cu scop nelucrativ
activează în baza normelor generale cu privire la organizaţiile de tipul
respectiv.
(2) Contractul de constituire a persoanei juridice se încheie, iar
statutul se aprobă de către fondatorii (membrii) ei. Persoana juridică
constituită de către un singur fondator activează în baza statutului
aprobat de acesta.
(3) Actele de constituire ale persoanei juridice trebuie să conţină
denumirea şi sediul ei, modul de administrare a activităţii şi alte date
prevăzute de lege pentru persoanele juridice de tipul respectiv. În actele
de constituire ale persoanei juridice cu scop nelucrativ se stabileşte
obiectul şi scopurile activităţii ei.
 Organele de conducere

 Organ suprem ori de supraveghere

Organ unipersonal sau colegial
Organele obligatorii Organul suprem, organul executiv,
Organele facultative (Consiliul de conducere)
Organul intern
Administrator (art. 185-200)
Administrator de facto Administrator aparent
Nu este indicat in registrul persoanelor (2) Persoana indicată în registrul de
juridice ain. 1 art. 197 publicitate prevăzut de lege în calitate
de administrator al unei persoane
juridice se consideră administrator
aparent al acelei persoane juridice pe
(3) Administratorului de fapt îi revin, în perioada în care:
raport cu persoana juridică, obligaţiile a) desemnarea ei în această calitate
prevăzute la art.186-189 şi 191, care se poate fi în mod întemeiat contestată;
aplică în mod corespunzător. b) deşi mandatul ei a expirat sau a
încetat pe altă cale, calitatea sa de
administrator nu a fost radiată din
registrul de publicitate prevăzut de lege.
(4) Administratorul aparent poartă faţă
de persoana juridică obligaţiile
prevăzute la art.185-192.
(5) Administratorul de fapt şi administratorul aparent
poartă răspundere pentru încălcarea obligaţiilor care le
revin întocmai ca administratorul persoanei juridice.
 Reorganizarea sau lichidarea persoanei juridice

Persoana juridică se reorganizează prin

 fuziune (contopire şi absorbţie), art. 208, 209, 210, 211, 212, 213,
CC
dezmembrare (divizare şi separare) 214, 215, 215, 216, 217, 218,
sau transformare. 222 CC
Încetare:
Dizolvare art. 223 CC
Reorganizare persoanei juridice – procesul prin care
are loc unirea/divizarea care are efect creator de
modificare/încetare a persoanelor juridice
Caractere:
1. Constituie operațiunea reglementate expres de lege;
2. Presupune transmiterea prin succesiune a drepturilor
și obligațiilor persoanei juridice de la o persoana
existentă către alta succesoare;
3. Aceasta, având un efect creator presupune apariția a
noi persoane juridice dar și încetarea/dizolvarea unor
persoane juridice existente sau modificarea statutului
lor.
Efectele:
4. Efectul creator (de înființare)
5. Efectul de modificare (SA ⟹SRL, ÎS ⟹SA/SRL)
6. Efectul de încetare
Forme
1. Fuziunea
2. Dezmembrarea
3. Transformarea
Fuziunea – operațiunea juridică cu participarea a două sau
mai multe persoane juridice care își unifică patrimoniul său
într-o singură persoană juridică în scopul eficientizării
activității acestora;
Efectele:
1. Efectul creator
2. Efectul extinctiv (de încetare)
3. Efectul de transmisiune universală – la fuziune toate
drepturile și obligațiile persoanei fuzionate sunt transmise
persoanei juridice nou create sau celor care rămân să
existe;
4. Efectul social – persoana juridică nou creată (dispune de)
păstrează asociații existenți dar și angajații persoanelor
juridice implicate în fuziune;
Fuziune are două forme – contopirea și absorbția

Contopirea - - operațiunea juridică prin care două și mai

multe persoane juridice își unifică patrimoniul constituind o
nouă persoană juridică (persoanele juridice inițiale încetindu-
și activitatea).
Condiții:
1. existența a două persoane juridice solvabile;
2. Fuziunea acestora într-un singur subiect
3. Crearea unui nou subiect de drept căruia îi vor fi atribuite
noi semne de identificare.
4. Persoana juridică inițiale participante sunt radiate din
registurl persoanei juridice.
Absorbția – procedeu juridic la care participă
doi și mai mulți subiecți, primul fiind subiectul
absorbant și o altă persoană juridică absorbită
(care încetează să mai existe).
Condiții:
1. Existența a două sau mai multe persoane
juridice;
2. În rezultatul absorbției întregul patrimoniu
dar și drepturile și obligațiile sunt
transmise. Subiectul absorbit încetează să
existe.
Dezmembrarea – procedeu juridic prin care
dintr-o persoana juridică se divid alte două
persoane juridice

Dezmembrarea are loc prin Divizarea și

Separare
Divizarea: procedeu juridic prin care o persoana
juridică existentă se divide în două sau mai multe
persoane juridice noi
Caractere:
1. Existența unei persoane juridice legale;
2. Crearea a două sau mai multe persoane juridice;
3. Transmiterea parțială de drepturi și obligații la
persoane juridice create;
4. Persoaan juridică inițială își încetează activitate.
Separarea: procedeu juridic în temeiul căruia dintr-o
persoană juridică existentă se divide în una sau mai mutle
persoane juridice noi; persoana inițială însă rămânând să
extste, să activeze.

Caractere:
1. Apare un nou subiect de drept;
2. Are loc cesiunea parțială a drepturilor și obligațiilor;
3. Toate persoanele juridice rămân să activeze în calitate
de subiecți de drept.
Transformare: când o persoană juridică își
schimbă forma de organizare juridică (ex. SRL
⟹ SA);
Caractere:
1. Persoana juridică la trasnformare nu dispare
ca subiect de drept
2. Are loc modificarea formei de organizare a
asociației, angajaților etc.
3. Transformarea persoanei juridice presupune
radierea persoanei juridice inițiale cu
înregistrarea persoanei juridice noi.
4. Transformarea este limitată în cazul în care
gradul de răspundere este diferit la persoana
juridică inițială cu cea nou apărută
5. În cazul SNC si Scomand ⟹ ele vor urma să
răspundă în totalitate pentru acele obligații de
pînă la reorganizare.
Procedura de reorganizare are loc în următoare:
1. Stabilirea și adoptarea unei hotărâri a (asociației) prin
votul a majorității:
2. În termen de 15 zile de la adoptării hotărîrii adunării
generale, se publică în 2 ediții cnsecutive a monitorului
oficial (fiecare creditor e înștiințat despre reorganizare)
3. În 30 zile de la hotărîrirea respectivă ASP va fi înștiințată
despre reorganizare care obligatoriu va face mențiunea de
reorganizare în registrul persoanelor juridice și în
exstrasul eliberat acestora.
4. În 2 luni de la publicarea în MO, fiecare creditor trebuie
să-I fie satisfăcută creanțele. Orice creditor e în drept de a
contesta reorganizarea persoanei juridice aducînd motive
întemeiate. Dacă însă creanțele au fost satisfăcute,
creditorii nu sunt în drept să conteste.
5. În 3 luni de la ultima publicaresunt depuse toate actele
printre care și cele ce dovedesc satisfacerea tuturor
creanțelor la ASP.
6. După înregistrare la ASP se înregistrează transmiterea și
repartizarea tutror activelor și patrimoniului care a rămas
să existe după toate procedurile.
????????