Caracterul consensual al contractului de vânzare-cumpărare rezultă din prevederile alin (1) art

1108 CC al RM care dispune că contractul se consideră încheiat dacă părțile au ajuns la un acord
privind toate clauzele lui esențiale. Astfel , în principiu dat fiindcă normele privind vânzarea nu
stipulează respectarea unei anumite formalități acesta ia naștere prin acordul de voință a
părților , care își dau consimțământul reciproc asupra condițiilor contractului.
Caracterul translativ de proprietate este esența contractului de vânzare-cumpărare care reiese din
însăși definiția legală a contractului și anume o parte vânzător se obligă să predea un bun în
proprietatea celeilalte părți cumpărător iar aceasta se obligă să predea bunul și să plătească prețul
convenit.
Vânzarea este un contract cu titlu oneros întrucât ambele părți urmăresc la încheierea
contractului anumite interese patrimoniale respectiv primirea unui echivalent în schimbul
prestației la care se obligă
Contractul de vânzare are un caracter sinalagmatic întrucât prin încheierea lui se nasc obligații
reciproce și interdependente în sarcina ambelor părți contractante: vânzătorul are obligațiile de
transmitere a proprietății bunului de predare a bunului vândut și de garantare a cumpărătorului,
iar cumpărătorul de preluare a bunului cumpărat și de plata prețului convenit.
Contractul de vânzare este un contract comutativ întrucât la momentul închierii contractului,
existența drepturilor și obligațiilor părților , rezultate din înțelegerea lor, este certă, iar întinderea
acestora este determinată sau determinabilă.
2. Elementele contractului de vânzare-cumpărare
Obiectul juridic al contractului de vânzare-cumpărare îl constituie prestațiile la care se obligă
părțile contractante sau acțiunile vânzătorului îndreptate spre transmiterea dreptului de
proprietate asupra bunului cumpărătorului și respectiv acțiunile cumpărătorului în vederea
preluării bunului și achitării prețului convenit. Obiectul contractului de vânzare-cumpărare este o
condiție esențială a acestuia esențială fiind și clauza contractuală ce se referă la obiect. Se
consideră clauza respectată cu privire la obiect în cazul când din prevederile contractuale se pot
determina denumirea și cantitatea produsului. În așa fel dat fiindcă prin noțiunea de bun se are
în vedere acea valoare economică destinată pentru a satisface nevoi materiale sau spirituale,
susceptibilă de apropriațiune sub forma dreptului patrimonial , nu pot forma obiectul unui
contract de vânzare- cumpărare lucrurile care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma
obiectul dreptului de proprietate, ele nefiind produse ale activității oamenilor de exemplu aerul
lumina soarelui.
Părțile contractului, adică subiecții acestuia sunt vânzătorul și cumpărătorul. În calitate de părți
ale contractului apar de cele mai multe ori persoanele fizice și cele juridice. Deasemenea de cele
mai multe ori statul prin intermediul organelor sale special instituite participă în calitate de
subiect al contractului de achiziție de mărfuri pentru necesitățile statului, vânzare-cumpărare de
întreprindere ca niște complexe patrimoniale, de hârtii patrimoniale. Capacitatea de a contracta
este o condiție esențială pentru validitatea oricărei convenții care reprezintă o componentă a
capacității civile concretizată în aptitudinea persoanei de a perfecta acte. Așadar parte a
contractului de vânzare-cumpărare poate fi orice persoană care a atins majoratul sau nu a fost
lipsită sau restrânsă în ordinea legală de capacitatea de exercițiu. Asemenea vânzătorului
cumpărător în contractul de cumpărare-vânzare poate fi orice persoană fizică sau juridică care
are capacitatea de a contracta. Potrivit regulii generale cumpărătorul procurând un bun devine
proprietarul acestuia . Excepție constituie cazurile prevăzute expres de lege sau de contract când
încheind un contract de vânzare-cumpărare în calitate de cumpărător întreprinderile de stat sau
cele municipale dobândesc dreptul de gestiune economică, dreptul de proprietate fiind dobândit
de proprietarul patrimoniului atribuit acestor întreprinderi.
Nu dobândesc dreptul de proprietate asupra bunului obiect al contractului de vânzare-cumpărare
subiecții care au împuterniciri de a încheia contracte de vânzare-cumpărare din nume proprii în
temeiul contractului fiduciar sau de comision.
Consimțământul părților- contractul de vânzare-cumpărare se realizează prin întâlnirea voințelor
liber exprimate ale părților. Nimeni nu este obligat să vândă și mai ales să cumpere astfel încât
nu poate să existe abuz de drept sub acest aspect.
Consimțământul exprimat de părți trebuie să fie unul valabil , prin consimțământ se înțelege
manifestarea exteriorizată de voință a persoanei de a încheia un act juridic. Consimțământul este
valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ este exprimat cu intenția de a produce
efecte juridice și nu este viciat.
Consimțământul direct- exprimarea consimțământului trebuie să fie pe de o parte opera
vânzătorului adică titularului dreptului de proprietate sau a altui drept. De regulă se exprimă de
regulă direct de persoanele implicate în control
Consimțământul prin reprezentant-atât cumpărătorul cât și vânzătorul pot încheia contractul
printr-un mandatar cu procură specială.
Prin forma contractului de vânzare-cumpărare se înțelege acea condiție care constă în
exteriorizarea a manifestării de voință cu intenția de a crea,modifica sau stinge un raport juridic
un contract de vânzare-cumpărare.
Principiul consensualismului- acest principiu poate fi definit și în sensul că este regula de drept
potrivit căreia pentru a produce efecte juridice manifestarea de voință nu trebuie să îmbrace o
formă specială.
Prin termenul contractului de vânzare-cumpărare se înțelege acel interval de timp în care se
desfășoară acțiunea contractului de vânzare,adică timpul cât durează efectele lui.
Prețul vânzării împreună cu termenul acesteia reprezintă un element esențial al contractului. În
afară de obiectul contractului, prețul bunului vândut constituie o condiție esențială a acestuia.
Prețul reprezintă suma de bani pe care o datorează cumpărătorul în schimbul bunului transmis de
către vânzător. De altfel prețul constituie obiectul contraprestației pe care urmează să o facă
cumpărătorul. În acest context este necesar de a face diferențiere între prețul și costul bunului
unde costul bunului reprezintă valoarea efectivă a acestuia care cuprinde cheltuielile suportate
pentru confecționarea bunului pe când prețul reprezintă valoarea atribuită bunului de către părți
la contract. Din conținutul art.1111 poate fi dedus faptul că un contract de vânzare-cumpărare se
consideră valabil încheiat dacă prețul-obiect al contraprestației cumpărătorului întrunește
anumite condiții: să fie exprimat în bani să fie determinat sau determinabil
3. Drepturile și obligațiile părților
Dat fiind faptul că drepturile și obligațiile generate de un contract formează efectele acestuia.
Principalele efecte ale contractului de vânzare-cumpărare față de subiecții acestuia sunt:
Efectele contractului cu privire la vânzător:
- Obligația de predare a bunului vândut- predarea bunului are semnificația transferului
dreptului de proprietate or dreptul de proprietate este transmis dobânditorului în
 momentul predării bunului dacă este vorba de un bun mobil,în cazul când obiectul
material al vânzării-cumpărării este un bun imobil dreptul de proprietate asupra acestuia
se dobândește la data înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. Vânzătorul de
asemenea este obligat să predea titlurile și documentele privitoare la proprietatea sau
folosința bunului
Momentul executării obligației de transmitere a bunului de către vânzător poate fi stabilit
în mai multe moduri:
 Dacă în contract se stipulează obligația vânzătorului de a sigura transportarea
bunului, momentul executării va fi considerat momentul predării bunului
cumpărătorului sau reprezentantului împuternicit să preia bunul.
 Dacă bunul urmează să fie predat la locul aflării acestuia, atunci obligația se va
considera executată în momentul punerii la dispoziția cumpărătorului sau a
reprezentantului acestuia. Bunul se consideră pus la dispoziția cumpărăptorului
dacă este individualizat prin marcare sau în alt mod și dacă este pregătit de
predare în termenul stabilit iar cumpărătorul este informat despre aceasta potrivit
clauzei contractuale
 Dacă din contract nu rezultă obligația vânzătorului de a asigura transportarea
bunului sau predarea la locul aflării cumpărătorului obligația vânzătorului de a
preda bunul se consideră executată de la data predării bunului către oficiul poștal
pentru a fi transportat la cumpărător

Obligația de garanție împotriva evicțiunii- prin contractul de vânzare-cumpărare

cumpărătorul dobândește dreptul de proprietate cu toate atributele sale : proprietarul are
drept de posesiune de folosință și de dispoziție asupra bunului.
Pe lângă predarea materială a lucrului vânzătorul trebuie să-i garanteze cumpărătorului și
exercitarea deplină a dreptului dobândit după încheierea contractului. Obligația de
garanție a vânzîtorului are o dublă înfățișare pe de o parte acesta trebuie să îl garanteze pe
cumpărător de liniștita folosință a lucrului și pe de altă parte de utila folosința a lucrului.
Evicțiunea constă fie în pierderea proprietății lucrului fie în tulburarea cumpărătorului în
exercitarea prerogativelor sale de proprietar.
Pentru aplicarea mecanismului legal de garanție împotriva evicțiunii cumpărătorului
trebuie să fie întrunite următoarele condiții:
- Fapta terței persoane să fie tulburare de drept
- Cauza evicțiunii să fie anterioară vânzării
- Cauza evicțiunii să nu fie cunoscută de către cumpărător
Obligația de conformitate aferentă livrării bunului -vânzătorul trebuie să asigure
cumpărătorului și posesiunea utilă a bunului vândut. Astfel bunul trebuie să aibă calitățile
necesare pentru a putea fi folosit normal potrivit naturii sale sau destinației date de părți.
Tot astfel produsele livrate de profesionist trebuie să fie în conformitate cu contractul de
vânzare-cumpărare:
-Conformitate cu privire la cantitatea bunului
-Conformitatea cu privire la calitatea bunului
-Conformitate cu privire la asortiment completivitate garnitură sau ambalaj
Efectele contractului cu privire la cumpărător
Cumpărătorul are două obligații principale să plătească prețul și să preia bunul vândut în afară de
acestea cumpărătorul mai are obligația de a suporta cheltuielile vânzării
Obligația de plată a prețului- principala obligație a cumpărătorului este de a plăti prețul
dobândirii lucrului. Deasemenea ea include și luarea unor măsurisau respectarea unor formalități
care ar putea fi necesare în conformitate cu contractul sau cu legislația pentru a putea face
posibilă efectuarea plății (oferirea unei garanții bancare). Neexecutarea obligației de plată a
bunului de către cumpărător îi oferă posibilitatea vânzătorului de a întreprinde una din
următoarele măsuri: cerere executării în natură a obligației;invocarea excepției de neexecutare a
contractului; rezilierea contractului
Obligația de a prelua bunul vândut- cumpărătorul este obligat să preia bunul vândut la termenul
stipulat în contract. Obligația de preluare a bunului implică uneori și sarcina verificării de către
cumpărător a calității acestuia
Obligația de a suporta cheltuielile vânzării -lege prevede că cumpărătorul este partea obligată să
suporte toate cheltuielile legate de primirea și transportarea bunului mobil din locul încheierii
contractului în alt loc
Varietățile contractului de vânzare-cumpărare
Varietățile de vânzări sunt contractele de vânzare-cumpărare caracterizate prin dispozițiile
speciale ale Codului Civil al Republicii Moldova
Așadar printre varietăți avem : contract de vânzare-cumpărare de bunuri pentru consum,de
bunuri imobile,contractul de vânzare-cumpărare a întreprinderii ca un complex patrimonial unic ;
vanzarea de probă sau la vedere, contract de vânzare-cumpăraare cu pact de răscumpărare;
vânzarea de drepturi litigioase; vânzarea la licitație