Sunteți pe pagina 1din 39

Drept Civil.

Obligaii
Prestaia: - Are ntotdeauna o valoare patrimonial - Din ea reiese obligaia

Obligaia de a face - debitorul este inut s presteze (de facto; ex.: contractul de munc)
Obligaii ad rem - cnd obligaiile de a face se refer la lucruri Obligaii scriptae in rem - specie a obligaiilor ad rem, cu specificatia ca executarea lor poate fi cerut si unei alte persoane dect debitorului iniial. Aceste obligaii fiind legate de lucru, insotesc bunul care chiar daca isi schimba stpnul, acesta din urma poate fi inut sa execute aceeai prestatie la care era inut si antecesorul sau Obligaii propter rem - sunt sarcini reale, accesorii juridice impuse celor care stapanesc un bun Obligaiile de mijloc - debitorul este inut s foloseasc toate mijloacele necesare pentru atingerea rezultatului promis Obligaiile de rezultat - debitorul este inut s procure creditorului rezultatul promis Utilitate practica a distinctiei: Sarcina probei neexecutrii obligaiei cade pe umerii creditorului doar in cazul obligaiilor de mijloace (trebuie sa demonstreze ca debitorul nu a folosit toate mijloacele adecvate de care dispunea pentru a se ajunge la atingerea rezultatului)

Obligaia de a nu face - restricii concrete pe care debitorul i le asum fa de creditor


(abdicri de la o libertate a debitorului). De regula nu sunt generice - Obligaia de bun credin numete o crean (obligaie), este o ndatorire

Obligaia de a da - transmite drepturi reale (sunt reduse la numrul drepturilor reale)


- Drepturile reale sunt imobile, obligaiile le confer dinamism (transmisiune)

Obligaile naturale:
- Le lipsete sanciunea - Sunt obligaii civile care nu s-au nscut perfect - Odat pltite, nu se mai poate cere restituirea - Creditorului nu are aciune - Ex.: joc, pariu

Obligaii simple: presupun un raport juridic intre un singur debitor legat de un singur
creditor, cruia ii datoreaz o singura prestatie Obligaii complexe:

A. Obligaii obiectiv complexe - ipoteza in care obligaia are un obiect multiplu, acestea fiind datorate simultan, iar debitorul nu se poate libera dect executnd toate prestaiile datorate 1. Obligaii conjunctive - raportul de obligaie impune o aditionare de mai multe prestatii, dintre care debitorul nu poate sa aleag doar una, el fiind inut la ndeplinirea lor cumulativ 2. Obligaii alternative - presupune tot un raport de obligaie cu pluralitate de obiecte, libertatea debitorului facandu-se insa prin alegerea ndeplinirea unei singure prestatii De regula algerea prestatie revine debitorului - Excepie: alegerea poate aparine creditorului doar in mod express, conventional sau legal Iniferent cui aparine dreptul de alegere a prestatiei, daca partea nu si-l exercita in termenul acordat, alegerea prestatiei va aparine celeilalte pri Cnd alegerea aparine debitorului, acesta este inut, atunci cnd una dintre prestatii a devenit imposibil de executat chiar din culpa sa, sa executa una din obligaiile alternative - Daca toate prestaiile devin imposibil de executat, iar imposibilitatea cu privire la una este din culpa debitorului, acesta este inut sa plteasc valoarea prestatiei care a devenit ultima imposibil de executat - Daca toate obligaiile devin imposibil de executat, fr culpa debitorului si fr ca acesta sa fi fost pus in ntrziere, obligaia se va stinge Cnd alegerea aparine creditorului, daca una dintre prestatii a devenit imposibil de executat, fr culpa vreunei dintre pri, Creditorul este obligat sa i primeasc pe cealalt - Daca imposibilitatea de executare a uneia dintre obligaii este din culpa creditorului, a est poate pretinde executarea altei obligaii, fiind obligat sa l despagubeasca pe debitor pentru prejudiciile suferite sau sa l libereze de obligaie - Daca imposibilitatea de executare a uneia dintre obligaii este din culpa debitorului, Creditorul poate sa ceara despgubiri, fie executarea altei prestatii - Daca din culpa debitorul devin imposibil de executat toate prestaiile, Creditorul poate cere despgubiri pentru oricare dintre acestea 3. Obligaii facultative - are un singur obiect principal, dar debitorul se poate libera prin executarea unei prestatii opionale Are o singura prestatie principala, celelalte fiind doar accesorii si opionale Debitorul este liberat, daca prestaia principal devine imposibil de executat fr culpa sa Opiunea prestatiei aparine doar debitorului si se exercita la momentul plii B. Obligaii subiectiv complexe - cnd obligaia are o pluralitate de subieci (fie mai muli creditori care in un debitor, fie mai muli debitori inui de un creditor) 1. Obligaii conjuncte/divizibile - obligaii care au fie mai muli creditori, fie mai muli debitori, prestaia impartindu-se intre acetia Fiiecare debitor poate fi obligat numai la o fraciunea din obligaie; Fiiecare creditor este indreptatit sa primeasc numai o parte din prestatie 2. Obligaii solidare - cnd obligaia exclude divizarea att a datoriei ct si a creanei intre titularii lor Este o excepie de la divizibilitatea obligaiilor - Solidaritate activa - mai muli creditori in la plata un singur debitor (acesta poate plti oricrui creditor, iar ceilali creditori solidari se vor ndrepta mpotriva accipiens-ului pentru recuperarea creanei

- Solidaritate pasiv - un singur creditor tine mai muli debitori solidari (Fiiecare debitor poate fi inut separat pentru ntreaga obligaie, iar executarea obligaiei de ctre un debitor ii libereaza pe ceilali fata de creditor) Trebuie sa fie prevzut express de contract sau de lege Daca unul dintre dibitorii solidari moare, datoria lui se divide automat intre mostenitorii sai Moartea sparge solidaritatea numai intre raporturile dintre creditor si succesorii debitorului Obligaia solidar se poate stinge, in afara de plata, prin exceptiile care pot fi opus de debitorii solidari creditorului lor comun: - Excepiile comune - pot fi invocate de oricare dintre debitorii solidari, producnd aceelasi efect pentru toi (ex.: prescriptia extinctiv, nulitatea absoluta a obligaiei) - Exceptiile personale - pot fi invocate de oricare dintre debitorii solidari, dar nu profita direct dect unora dintre datornici (ex.: compensaia) - Exceptiile pur personale - nu pot fi opuse dect dect strict in raporturile dintre debitorul care le ridica si creditor, ele neprofitand cu nimic celorlali debitori solidari (ex.: cauze de nulitate relativa Efectul solidaritaii pasive: - Principal: oricare dintre debitori poate obligat de creditor la plata ntregii datorii - Secundar: intre debitori exista raporturi de reprezentare reciproc, pentru orice operatiune care nu agravat soarta lor comuna (a agrava - datoria nu devine mai oneroasa dect iniial) - Se refer la actele juridice de procedura care pot fi fcute de un singur debitor in contul tuturor celorlali debitori (ex.: ntreruperea prescriptiei extinctive, recunoasterea de datorie, punerea in ntrziere) - Daca un debitor solidar a pltit ntreaga datorie, aceasta se stinge, iar debitorul solvens se poate ntoarce mpotriva celorlali codebitori - Plata sparge solidaritatea, obligaia devine divizibil si debitorul pltite poate cere de la ceilali codebitori partea de datorie ce revine fiecruia dintre ei - Insolvabilitatea unuia dintre debitori se divide intre codebitori 3. Obligaii indivizibibile - presupune doua situaii: Cnd raportul de obligaie are mai muli subieci, obligaiile indivizibile descriuno specie de obligaii cu pluralitate de subieci asemntoare cu Solidaritatea Cnd raportul de obligaie este simplu, indivizibilitatea se refer doar la modalitatea de a face plata, regula fiind ca aceasta nu poate fi fcut fracionat Obligaiile de a nu face sunt ntotdeauna indivizibile - Indivizibilitate activa - novatia, remiterea de datorie, compensaia sau confuziunea consimita fata de un creditor nu stinge obligaia dect pentru parte din crean ce revine acestuia, fata de ceilali creditori, debitorul rmne obligat pentru tot - Indivizibilitate pasiv - novatia, remiterea de datorie, compensaia sau confuziunea care opereaz fata de un debitor stinge obligaia indivizibil si libereaza pe ceilali debitori, acetia fiind obligai sa plteasc debitorului solvens echivalentul parii lor Creditorul poate sa ceara executarea intregii obligaii de la oricare codebitor In cazul obligaiilor indivizibile cu pluralitate de subieci, acestea nu se pot divide intre creditori, intre debitori sau intre mostenitorii acestora Nu exista raporturi de reciprocitate intre solidaritate si Indivizibilitate (niciuna nu o presupune pe cealalt)

Punerea in ntrziere a unuia dintr debitori nu produce efecte mpotriva celorlali debitori legai indivizibil

Regimul general al obligaiilor DINAMICA OBLIGAIILOR I.Transformarea obligaiilor:


1. Novatia - este un contract prin care prile sale se angajeaz sa pun capt unei obligaii
preexistente, concomitent cu generarea uneia noi Este ntotdeauna de natura conventionala Tipuri: Novatia obiectiva - conventia prin care se modifica orice element al raportului obligaional, mai puin subiecii acestuia (schimbare asupra cauzei, obiectului, condiiilor de plata) Novatia subiectiva - conventia prin care se nlocuiesc subiecii raportului de obligaie Conditii: Condiii referitoare la natura contractual: - Condiiile de fond impuse oricarei conveniei Condiii specifice: 1. Preexistena unei obligaii civile valide 2. Intenia de a nova - cauza juridic a novatiei, prin care se pune capt vechii obligaii prin transformarea ei in una noua, diferit de cea veche - Trebuie sa fie expressa, nu se prezum 3. Elementul nou - poate purta asupra oricrui element al obligaiei Efecte: Stingerea vechii obligaii si apariia simultan a unei a noi Stingerea afecteaz toate accesoriile si garaniile vechii obligaii In cazul codebitoriilor solidari, novatia obligaiei unuia dintre ei are efect liberatoriu si pentru ceilali codebitori solidari In cazul creditorilor solidari, novatia consimtita de un singur creditor nunproduce efecte fata de creantele celorlali creditori Novatia unui raport obligaional indivizibil va duce inevitabil la stingerea indivizibilitatii

2. Delegatia - contractul prin care debitorul iniial (delegant) aduce creditorului sau primitiv
(delegatar) angajamentul de plata al unui ter (delegat) fata de raportul iniial de obligaie Este nevoie de consimtamantul celor trei persoane (debitor iniial, creditor iniial si ter)

Tipuri: Delegatia perfecta - cnd debitorul iniial este scos din raportul obligaional, acesta fiind nlocuit cu un ter (novatie subiectiva) Delegatia imperfecta - cnd prile convin ca terul sa plteasc alturi de debitorul iniial - Lsa sa subziste garaniile constituite iniial

II. Transmiterea obligaiilor:


1. Subrogaia personal - este un mecanism de transmitere a obligaiilor, prin plata
creanei de ctre un ter (solvens), care prin plata urmrete sa se substitutie in drepturile creditorului iniial (accipiens), toate acestea fr concursul debitorului iniial Subrogaia nu functuoneaza dect prin plata (diferena fata de cesiunea de creanta) Tipuri: Subrogaia legal - funcioneaz doar in cazurile artat express de lege Subrogaia convenional - este un contract - Consimtita de creditor - este un contract intre creditorul iniial si un ter, prin care la momentul plii creanei de ctre ter, creditorul ii transmite acestuia toate drepturile sal mpotriva debitorului (nu este nevoie de consimtamantul debitorului) - Consimtita de debitor - este un contract prin care debitorul se mprumut de la un ter spre asi plti datoria, transmindu-i terului drepturile creditorului iniial - Este valabil numai daca: 1. Actul de mprumut si chitana au dat cert 2. Suma sa fi fost imprumutat cu intenia de a se plti datoria 3. In chitana emis de creditorul iniial (accipiens) se menioneaz ca plata s-a fcut cu bani imprumutai de la terul subrogat (solvens) - Subrogaia convenional nu opereaz dect printr-un contract sau clauza express, deasemenea se cere forma scris pentru opozabilitate fata de teri si daca nu este fcut prin act autentic se cere data cert

2. Cesiunea de crean - contractul prin care creditorul (cedent) transmite creanta sa unei
alte persoane (cesionar), fr concursul debitorului iniial (cedat) Este un contract translativ de drepturi, care produce efecte doar inter vivos Conditii juridice: 1. Conventia cu efect translativ - Trebuie sa ndeplineasc condiiile de validitate generale cerute oricarui act juridic 2. Obiectul cesiunii - De regula, sunt cesibil orice creanei civile privite ut singuli (in cazul transmisiunilor universale sau cu titlu universal nu se aplica regulile speciale de la cesiunea de creana) - Creanele declarate prin lege netransmisibile, cele intuitu personae sau cele indisponibilizate conventional nu pot constitui obiectul unei cesiuni 3. Voina debitorului iniial - Consimmntul debitorului cedat este irelevant pentru ncheierea valida a cesiunii

- Excepie: este necesar consimtamantul debitorului cedat in cazul unei creanei inalienabile conventional sau a unei creane intuitu personae - Pentru a-si produce efectele, cesiunea de creanta trebuie fcut opozabilitate debitorului cedat prin comunicare (instiinare realizata in scris care indica cesiunea) sau acceptare (se face de ctre debitorul cedat printr-un act cu data certa) - Pentru opozabilitate erga omnes cesiunea de crean trebuie nscris in AEGRM - In cazul cesionarilor succesivi ai aceleiasi creane, va avea prioritate cel care sia nscris primul creanta in AEGRM Efecte: Odat cu creana, se stramut cesionarului si garaniile si accesoriile creanei cedate

3. Preluarea datoriei - operatiunea juridic prin care se schimba debitorul iniial cu o alta
persoana, care va fi tinuta fata de creditorul iniial in cadrul aceluiai raport obligational Implic ntotdeauna consimtamantul debitorului cedat Tipuri: Preluarea de datorie iniial de creditor - operatiunea ncheiat de ctre creditorul iniial cu un ter, care va fi noul debitor - Intenia de a prelua datoria este esential - Nu este nevoie de consimmntul debitorului iniial - Nu este nevoie de notificarea debitorului iniial Preluarea de datorie iniial de debitor - operatiunea ncheiat de ctre debitorul iniial cu un ter, care va fi noul debitor - Este necesar consimmntul creditorului iniial - Este necesar comunicarea cesiunii creditorului iniial Efecte: Liberarea debitorului iniial se face sub rezerva ca noul debitor sa fie solvabil la data cnd a preluat datoria Se pstreaz toate garaniile si accesoriile creanei

4. Cesiunea contractului - operatiunea juridic prin care se inlocuiete cel puin una
dintre prile unui contract deja existent cu un ter Conditii juridice: Condiii referitoare la natura contractual: - Condiiile de fond impuse oricarei conveniei Condiii specifice contractului cedat: - Forma cerut de lege pentru contractul cedat va fi respectata si pentru contractul de cesiune, dar si pentru acceptarea cesiunii - Formele de publicitate la care a fost supus contractul cedat trebuie respectate si in cazul contractului de cesiune - Consimmntul cedatului este necesar - Cedatului trebuie notificat cu privire la substituire, sau acesta trebuie sa o accepte

STINGEREA OBLIGAIILOR IN LIPSA PLII


1. Compensaia - reprezint stingerea reciproc a doua sau mai multor obligaii pana la
concuren celei mai mici dintre ele Are sens doar daca intre doua persoane distincte exista cel puin doua datorii, ocupnd poziii juridice antinomice in raporturi diferite de obligaie Tipuri: Compensaia legal - i produce efectele de drept, daca sunt ndeplinite condiiile specifice Compensaia contravenional - rezultatul voinei partilor Compensaia judectoreasc - se dispune de ctre instana Condiii specifice al compensaiei legale: 1. Obligaiile trebuie sa fie reciproce - fie care e debitor, respectiv creditor in alt raport, dar fata de aceeai persoan 2. Prestatiile reciproce sa fie omogene - obiectul obligaiilor reciproce trebuie sa fie bunuri fungibile, de aceeai natur 3. Obligaiile trebuie sa fie certe, lichide si exigibile Excpeii - compensaia nu opereaz cnd: - Creana rezulta dintru-un contract fcut cu intenia de a pgubi - Creana are ca obiect restituirea bunului dat in depozit sau comodat - Creana are ca obiect un bun insesizabil Compensaia convenional - trebuie sa respecte doar condiiile generale impuse oricrui contract Efecte: Compensaia stinge pe lng datorie si toate accesoriile sau garaniile care sunt ataate creanei In cazul solidaritaii pasive, compensaia nu opereaz intre creditor si debitorul solidar dect in limita parii din datorie ce ii revine debitorului In cazul obligaiilor indivizibile compensaia care opereaz fata de un creditor nu stinge obligaia dect pentru partea din creanta ce ii revine acestuia In cazul cesiunii de crean, acceptarea cesiunii valoreaz renuntarea la compensaie - In schimb daca cesiunea de creanta devine opozabilitate prin comunicare, debitorul cedat poate opune compensaia cesionarului doar pentru datoriile pe care le avea fa de cedent pana la momentul comunicrii Compensaia produce efecte erga omnes

2. Confuziunea - exista atunci cnd in cadrul aceluiasi raport obligational calitatea de


creditor si debitor se unesc in aceeai persoana, obligaia stingandu-se de drept Opereaz si raportat la succesiunea legal sau testamentara, astfel daca debitorul l motenete pe creditor (sau invers) datoriile se sting prin confuziune

Conditii juridice: 1. Este necesar o imprejurare, de orice fel, care s determine contopirea calitatiilor de creditor si debitor in aceeai persoana 2. Datoria si creana s se regaseasc nu numai in aceelasi patrimoniu, dar si in aceeai masa de bunuri aparinnd persoanei care invoca confuziunea Efecte: Efectul extinctiv al confuziunii opereaz ope legis Extincia privete nu numai obligaia dar si toate accesoriile sau garaniile ei - In schimb, daca obligaia a fost garantata de un ter, confuziunea poate interveni: - Intre creditor si garant - confuziunea nu stinge dect garania, datoria rmnnd neatins - Intre debitor si garant - confuziunea nunstinge nici garania nici datoria In cazul obligaiilor solidare si indivizibile, confuziunea produce efecte extinctive pariale, doar pentru partea de datorie ce revenea debitorului confuzionat, celorlali codebitori solidari diminuanduli-se proportional cuantumul pe care l au de pltit Efectul extinctiv este erga omnes

3. Remiterea de datorie - operatiunea juridic prin care subiecii unui raport obiligaional
renun la crean Este o liberalitate care nu se poate ntrupa dect fie intr-un contract inter vivos, fie intr-unul mortis causa Acordul debitorului este esenial pentru ca el sa fie liberat de obligaie (este un contract unilateral) Condiii juridice: Trebuie ndeplinite condiiile specifice actului juridic concret prin care se realizeaz - Dac este realizat printr-un contract acesta trebuie sa ndeplineasc condiiile specifice donatiei, mai puin cea de form Efecte: Stinge obligaia si libereaza pe debitor de plat In cazul obligaiilor solidare si indivizibile, remiterea de datorie produce efecte extinctive pariale, doar pentru partea de datorie ce revenea debitorului liberat, celorlali codebitori solidari diminuanduli-se proportional cuantumul pe care l au de pltit Remiterea de daorie stinge pe lng datorie si toate accesoriile sau garaniile care sunt ataate creanei - Renunarea express la un privilegii sau o ipoteca fcut de creditor nu prezum remiterea de datorie in privina creanei garantate

4. Darea in plat - reprezint stingerea unei obligaii prin plata unei alte prestatii dect cea
iniial conventit intre pri Ca efect al libertaii juridice, subiecii creanei povara modifice obiectul acesteia - Daca o fac nainte de plata este o novaie obiectiv

- Daca o fac la momentul plii este dare in plat Este ntotdeauna de natura convenional Condiii juridice: Fiind un contract, trebuie sa ndeplineasc condiiile generale de ncheiere a unui act juridic, singurele elemente specifice tinand de cauza si de momentul ncheierii - Cauza contractului trebuie sa reprezinte modificarea prestatiei unui raport obligational preexistent, iar intelegerea trebuie fcut odat cu plata Efecte: Stinge debitul si accesoriile creanei

5. Imposibilitatea fortuita de executare - reprezint situaia in care o obligaie civil


s-a nscut valid, dar care devine ulterior obiectiv imposibil de executat, fr culpa debitorului Condiii juridice: 1. Trebuie sa existe o obligaie valid si posibil de executat 2. Este indiferent coninutul concret al raportului obligational - Prin excepie, in cazul obligaiilor de a da (dare) un bun de gen, debitorul nu poate invoca imposibilitatea fortuita de executare 3. Trebuie ca evenimentul fortuit sa se fi petrecut nainte ca debitorul sa fie pus in ntrziere - Prin excepie de la punerea in ntrziere, imposibilitatea fortuita de executare va opera si in situaia in care cazul fortuit libereaza pe creditor de nsi executarea obligaiei - Deasemenea, debitorul pus in ntrziere va fi liberat singuri cnd creditorul nu ar fi putut, oricum, sa beneficieze de executarea obligaiei, din cauza Imprejurarile fortuite 4. Trebuie ca neexecutarea sa se datoreze unui eveniment fortuit, adic unui eveniment exterior campului de influena al debitorului - Debitorul trebuie sa notifice creditorul intr-un termen rezonabil, in caz contrar acesta este raspunzator pentru prejudiciu Efecte: Fie stinge datoria (cnd datorit naturii ei, aceasta devine absolut si permanent imposibil de executat), fie o suspend Se sting pe lng datorie si toate accesoriile sau garaniile care sunt ataate creanei

6. Prescripia liberatorie - datornicul nu va mai putea fi constrans, dup mplinirea


termenului de prescripie, sa i execute obligaiile Orice crean este prescriptibil extinctiv, termenul general fiind cel de trei ani

EXECUTAREA OBLIGAIILOR I. Executarea voluntar a obligaiilor:

1.Plata - este reinut pentru care iniial creditorul si debitorul s-au obligai juridic; Astfel, prin
plat debitorul se libereaz, iar creditorul obine satisfacia juridic Natura juridic: Plata este un fapt juridic - dovada plii se poate face prin orice mijloc de prob Pentru ca plata sa aib efect extinctiv, aceasta trebuie sa fie animate de intenia de a stinge o obligaie (animus solvendi) Condiii juridice: 1. In principiu, plata poate fi fcut de oricine (in afara de obligaiile intuitu personae) 2. Plata poate fi primit doar de creditor - Plata fcut cu buna credin unui creditor aparent, rmne valabil - Daca Creditorul refuza nejustificat sa primeasc plata, acesta poate fi pus in ntrziere Efecte juridice: Obligaia pltit se stinge pe viitor Plata stinge si accesoriile si garaniile afectate de executarea ei

II. Executarea silit a obligaiilor:


Conditii preliminare - pentru a se ajunge la executare silit, in afara de refuzul
debitorului de a plti o obligaie valabil, creditorul trebuie sa ndeplineasc cteva conditii:

1. Titlul executoriu - este un nscris oficial constatator al unei creane certe si lichide,
justificnd astfel nceperea efectiv a executarii silite Doar legea poate sa dispun care nscrisuri sunt si au fora de titluri executorii - Titluri executorii de plin drept - nscrisuri care devin executorii posturilor ncheierii lor Executarea silit se prescrie in termenul general de 3 ani, care curge de la data la care se nate dreptul de a obine executarea silit

2. Punerea in ntrziere a debitorului - reprezint mecanismul civil prin care


creditorul frustrat se manifesta intr-un sens invers, artnd debitorului ca intrazierea sa ii cauzeaz o pagub Natura juridic: Formal, punerea in ntrziere este o ntiinare pe care creditorul o face printr-o notificare, sau printr-o cerere de chemate in judecat debitorului, prin care se reitereaza existena unei obligaii exigibile Substantial, punerea in ntrziere este un act juridic prin care creditorul cere executarea creanei, deoarece intrazierea ii produce daune pe care debitorul va trebui sa le repare

In principiu, exista trei cai care l duc automat pe debitor in ntrziere: 1. Ex contractu - cnd voina subiectiilor a fost manifestarea in acest fel, stipulandu-se ca simpla mplinirea a termenului stabilit pentru executarea silit valoreaz ntrziere 2. Ex lege - debitorul este pus de drept in ntrziere in cazul: - n care nu a fost executat obligaia de a plti o suma de bani, asumate in exercitiul activitii unei ntreprinderi - n materie de vinderi, cumprtorii fiind de drept in ntrziere la scaden daca nu a pltit preul 3. Naturalier - cnd din cauza naturii obligaiei/prestatiei, aceasta nu poate fi executat util dact intr-un anumit interval de timp - Este de drept in ntrziere si debitorul unei obligaii de a nu face, de la data actiunii sale contrare - Este de drept in ntrziere si debitorul care a fcut imposibila executarea in natur a obligaiei prin fapta sa, ori daca Creana se nate dintr-un fapt ilicit Efecte juridice: De la data punerii in ntrziere se datoreaz despgubiri (moratorii sau compensatorii) creditorului Stramutarea riscului neexecutrii fortuite a obligaiei in sarcina debitorului - Excepie: cnd cazul fortuit l libereaza pe debitor de nsi executarea obligaiei Creditorul, cu sau fr titlu executoriu, care nu cere executarea silit are dreptul sa ceara rezolutiunea contractului

Formele executarii silite: 1. Executarea silit in natur:


Obligaiile de a face (facere), care nu sunt ad rem, ci presupun o aciune persoanale a debitorului, nu pot fi, in principiu, executate silit in natura, prin constrangerea persoanei debitorului - Prin excepie obligaiile de a face pot fi executate silit in natura sau prin echivalent, dar nu cu concursul debitorului original - Si obligaiile de a nu face pot fi executate silit in natur, daca creditorul este autorizat de instan

2. Executarea silit prin echivalent:


Daca executarea silit in natura nu mai este posibil, obligaia va putea fi executat prin echivalentul sau banesc Echivalena presupune preuirea in bani a obiectului prestatiei in natura, datorat si neexecutat Sumele datorate in schimbul prestatiei in natura sunt denumite daune interese Executarea prin echivalent este o tehnica judiciar care depete sfera obligaiilor contractulale, fiind aplicabile la nevoie oricrui tip de crean, indiferent de sursa sa

DREPTURILE CREDITORULUI ASUPRA PARTIMONIUL DEBITORULUI


1.Gajul general:
Dreptul comun se intemeiaze, cu titlu de regula, pe ipoteza creanelor obinuite sau chirografare - Exceptia de la aceast regul de drept comun, o reprezint obligaiile garantate Garania comuna tuturor creditorilor chirografari este gajul general (activul patrimonial al debitorului) - In cazul divizarii patrimoniale, creditorii ale cror creane s-au nscut in legtura cu o anumit diviziune a patrimoniului, trebuie sa urmreasc mai nti bunurile din acea masa patrimonial, iar doar daca aceste bunuri nu sunt suficiente, creditorii pot urmarii celelalte bunuri ale debitorului, pentru satisfacia creanelor - Excepie: daca divizarea patrimoniului e impus de exercitiul unei profesii autorizate, creditorii ale cror creane s-au nscut in legtura cu profesia respectiv vor putea urmri doar bunurile afectate profesiei debitorului Existena gazului general este de drept public, coninutul sau nu este Egalitatea creditorilor chirografari - nu au preferin si vor imparti proportional cu valoarea creanei att bunurile debitorului ct i insolvena acestuia Pentru a limita aceste riscuri, creditorii chirografari pot folosi clauzele de preferin (privilegiile, ipotecile si gajul)

2. Msuri conservatorii si de protecie a creanei: 1. Aciunea oblic - reprezint mijloacele juridice prin care creditorul urmrete
valorificarea unui drept aparinnd debitorului sau, in beneficiul celui din urm Nu este in toate cazurile o aciune in justiie, ideea fiind c creditorul exercit drepturile si aciunile debitorului sau pe cale oblic, iar nu direct Condiii juridice: Domeniul de admisibilitate (se refer la obiectul aciunii): - Sunt excluse drepturile extrapatrimoniale (ex.: identificarea persoanei, stare civil etc.) - Sunt excluse deasemenea drepturile care presupun o apreciere subiectiv si persoanal a debitorului (ex.: revocarea unei donaii) - Nu este compatibil cu creanele de a face (facere) - Doar drepturile patrimoniale cesibile pot sa justifice o aciune oblic - Dreptul nu trebuie sa fie doar patrimonial si cesibil, dar si ut singuli (nu se poate in cazul universalitaiilor juridice) Condiiile specifice actiunii oblice:

1. Atitudinea indolent a debitorului - pasivitatea juridic daunatoare patrimonial a debitorului (daca indolena debitorului are ca efect nu o pierdere efectiv, ci refuzul unui ctig, aciunea oblic nu mai este legitim) 2. Creditorul reclamant sa aib o certa si exigibil mpotriva debitorului subrogat Vor trebui ndeplinite, pe lng condiiile actiunii oblice si condiiile proprii aciunii concret intentate Efecte juridice: Paratul poate opune creditorului-reclamant tot ceea ce putea opune si debitorului Conservarea patrimoniului debitorului - consecina admiterii unei aciuni oblice se produce exclusiv in partimoniul debitoruli, deci se prezerv astfel partimoniul datornicului

2. Aciunea revocatorie - aciunea prin care creditorul reclamant urmrete ca anumite


operaiuni juridice, ncheiate in frauda sa de debitorul su cu terii, sa fie declarate inopozabile fata de el Nu are efect distructiv, ci face ineficientvactul atacat inter partes, pe viitor Conditii juridice: Domeniul de admisibilitate a aciunii: - Nu poate fi promovat mpotriva unor acte ale debitorului care privesc drepturi extrapatrimoniale sau drepturi patrimoniale intuitu personae - In cazul coproprietaii, creditorii chirografari pot s fac opoziie la partaj, sau pot s participe la acesta, insa daca creditorii nu folosesc aceste mijloace, ei nu mai au aciune pauliana dect daca dreptul lor de intervenie a fost ignorat Condiiile specifice actiunii revocatorii: 1. Frauda debitorului in contra intereselor unui creditor de al sau - Contractul este ncheiat de debitor cu un ter: - Contract oneros - si debitorul si terul trebuie sa fie prtai la frauda creditorului reclamant - Contract gratuit - participarea terului nu mai este cerut, terul nefiind protejat nici daca este de buna credin 2. Creditorul sa aib mpotriva debitorului o crean cert - Nu conteaz dac creana este lichid si exigibil Efecte juridice: Fata de creditorul reclamant, actul atacat va fi declarat ope judiciis inopozabil - Legea asigura aceelasi efect doar pentru creditorii intervenieni, cei care nubparticipa la proces nu vor beneficia de inopozablitate - Odat ce convenia a devenit inopozabile, creditorul poate urmri bunurile iniial Instrinate Fata de terul contractant, admiterea aciunii indisponibilizeaz bunul pana la ncetarea executarii silite a creanei, intemeiaze pe catiunea revocatorie In raporturile dintre debitor si ter, admiterea actiunii nu produce nici un efect Aciunea revocatorie se prescrie intr-un an

3. Aciunea direct - aciunea prin un creditor are posibilitatea de a cere plata direct de la
un debitor al debitorului sau Este de stricta interpretare, ea fiind ntotdeauna opera legii, prevzut in cazuri strict determinate Conditii juridice: 1. Sa existe o norma legal care sa permit unui creditor sa se adreseze nemijlocit unui ter care este debitor al debitorului sau original 2. Creana trebuie sa fie cert, lichid si exigibil Efecte juridice: Fiind un drept propriu al creditorului-reclamant, debitorul originar nu va mai suporta concursul altor creditori Creditorul-reclamant va trebui sa suporte doar concursul creditorilor debitorului solvens Plata debitorului solvens l va libera pe debitorul originar

Garantarea obligaiilor
Garaniile - instrumente juridice care constituie excepii de la regula egalitatii intre creditorii chirografari Un creditor garantat rmne si unul chirografar, iar decaderea din garantie, sau stingerea acestora, naintea plii creanei, va face ca creditorul garantat sa redevine unul chirografar

I. GARANIILE PERSONALE:
1. Fideiusiunea - este contractul prin care o parte, fideiusorul, se obliga fata de cealalt
parte, care are intr-un alt raport obligaional calitatea de creditor, sa execute, cu titlu gratuit sau in schimbul unei remuneraii, obligaia debitorului daca acesta nu o execut Tipuri: Fideiusiunea este ntotdeauna de origine contractual, doar ca ea poate fi impus fie de lege, fie de instan Fideiusiunea voluntar/convenional - obligaia ncheierii ei depinde exclusiv de voina subiectiilor raportului de obligaie Fideiusounea judectoreasc - este impus de instana prin hotrre judectoreasc Fideiusounea legal - obligaia de constituire a garaniei izvoraste direct din lege Caractere juridice: Este un contract accesoriu si solemn, unilateral (dac e gratuit), bilateral (dac e oneros) - Chiar daca fideiusiunea este gratuit, fideiusorul se va subroga prin plat in drepturile creditorului accipiens si va putea sa regreseze in contra debitorului principal Conditii juridice:

Conditii generale, care in de validitatea oricarei convenii: - Contractul se ncheie intre fideiusor si creditor, deoarece nu se cere acordul debitorului principal - Trebuie sa mbrace forma fie a unui nscris autentic, fie a unui act sub semntura privat Conditii speciale fideiusiunii: 1. Creana garantat: - Poate fi garantata orice crean - Obligaia garantat trebuie s existe in prezent si sa fie valid juridic la momentul ncheierii contractului de fideiusiune - Prin excepie se pot garanta si creanele viitoare sau cele afectate de o condiie - Fideiusorul este inut exact la tot ce datoreaz debitorul principal, inclusiv accesoriile obligaiei - Prin excepie, prile pot conveni sa garanteze numai o fraciunea din crean (majorarea valorii obligaiei nu este posibil) 2. Conditii referitoare la calitaiile persoanei fideiusorului - Se aplic doar dac creditorul nu a cerut ca o anumit persoana sa devin fideiusor, garania fiind adus ori propus la iniiativa debitorului - In acest caz, fideiusorul trebuie sa aib capacitate deplina de exerciiu, sa domicilieze in Romania si sa fac dovada ca deine bunuri urmaribile in Romnia care sa satisfac creana Efecte juridice: Produce o garantare personal a creanei, deoarece fideiusorul rspunde cu tot activul sau patrimonial Creditorul are dreptul de a cere plata fideiusorului, iar acesta este obligat sa o plteasc doar daca debitorul principal nu e execut - In ipoteza in care creditorul ignora sa l urmreasc mai nti pe debitorul iniial, fideiusorul are la dispoziie exceptia beneficiului de discuiune, prin care garantat cere ca naintea sa sa fie executat debitorul principal - Consecina admiterii excepiei este ca creditorul va trebui sa nceap urmrirea silit a debitorului principal - Condiiile beneficiului de discuiune: 1. Exceptia nu poate fi ridicat de garanii judiciari, de fideiusorii care au renunat la ea, sau de fideiusorii care au devenit solidari cu debitorul principal 2. Fideiusorul care ridica excepia va trebui sa indice creditorului, bunurile debitorului supuse discutarii si s ii avanseze creditorului sumele de bani necesare executarii silite Fideiusorul poate sa opun creditorului orice excepie de drept comun Fideiusorul are dreptul de a fi informat de ctre creditor, la cerere, asupra tuturor elementelor obligaiei principale, precum si asupra statiului executarii sale Fideiusorul nu poate renuna anticipat la beneficiul de subrogatie - Daca beneficiul de subrogaie este pierdut de ctre fideiusor din culpa creditorului, fideiusiunea se stinge Fideiusorul solvens are dup plat un recurs subrogatoriu sau un recurs personal in contra debitorului principal - Recurs subrogatoriu - fideiusorul solvens se subroga de plin drept in drepturile accipiensului; pe calea recursului subrogatoriu, fideiusorul va dobandi si creana pltit si toate

accesoriile acesteia, inclusiv beneficiul solidaritaii (daca acesta a garantat pentru toi codebitori solidari) - Recurs personal - fideiusorul solvens se poate ndrepta in contra debitorului, dup plat, intemeindu-si aciunea in regres fie pe mandat (daca debitorul a cunoscut contractul de fideiusiune), fie pe gestiunea de afaceri (daca debitorul a fost strin de fideiusiune); recursul personal nu ii conserva fideiusorului accesoriile creantei pltite, dar ii d dreptul la daune interese Fideiusorul solvens are nainte de plat un recurs anticipat in contra debitorului principal (in caz de prorogare a scadentei, legea ii confer fideiusorului opiunea unui recurs anticipat in contra debitorului) In caz de fideiusiune cu subieci multipli garantii urmrit de creditor poate sa ridice acestuia beneficiul de diviziune (este o excepie prin care unul dinte fideiusori cere creditorului sa i divid urmrirea la numrul de garani si sa o reduc la numrul fiecruia) Stingerea fideiusiunii: In cazul in care fideiusiunea se stinge indirect (accesorium sequitur principale) prin dare in plat si ea s-a concretizat intr-un bun, fideiusorul va fi eliberat chiar daca creditorul este ulterior evins din proprietatea acelui bun In cazul confuziunii intre debitorul principal si fideiusor nu stinge aciunea creditorului principal Confuziunea intre creditor si fideiusor va stinge fideiusiunea pe cale direct Tot pe cale directa se stinge fideiusiunea, dac creditorul reduce ansele fideiusorului de a recupera prin subrogatie de la debitor, ce a pltit creditorului Pe NCC fideiusiunea nceteaz prin decesul fideiusorului, obligaia acestuia nume transmite la mostenitori (ca si pe vechiul cod civil)

2. Garaniile autonome - sunt garantii care odat executate nu dau automat recurs
subrogatoriu garantului mpotriva debitorului neplatitor Pentru a recupera ceea ce au pltit, emitenti garantiilor autonome beneficiaz de un recurs personal Garaniile autonome nu ofer beneficiul de discuiune, beneficiul de subrogatie, sau beneficiul de diviziune Garaniile autonome angajeaz patrimoniul garantului, care promite fie sa fac el plata in contul debitorului, fie sa execute o anumit prestatie Tipuri:

1. Scrisoarea de garanie - angajamentul irevocabil si necondiionat prin care o persoana,


numita emitent, se obliga la solicitarea unei persoane, numita ordonator, in considerarea unui raport obligational preexistent, dar independent de acesta, sa plteasc o suma de bani unei teri persoane, denumit beneficiar, in conformitate cu termenii angajamentului asumat Este un contract ncheiat intre creditor si garant, dar spre deosebire de fideiusiune care genereaz o obligaie subsidiara, scrisoarea de garantie genereaz ntotdeauna o noua obligaie a crui obiect este ntotdeauna o suma de bani

Obligaia pecuniar generat de scrisoarea de garantie nu este un accesoriu al creanei, ci este juridic independent de ea Emitentul nu este un debitor subsidiar, astfel el nu se poate folosi in contra creditorului de exceptiile pe care le avea debitorul (ordonatorul) Scrisoarea de garantie exclude subrogaia legal, dar o poate admite pe cea convenional 2. Scrisoarea de confort - angajamentul irevocabil si autonom prin care emitentul i asuma o obligaie de a face sau de a nu face, in scopul susinerii unei alte persoane, denumit debitor, in vederea executarii obligaiilor acesteia fata de un creditor al sau Este un act juridic unilateral, ea cuprinznd promisiunea emitentului de a avea o anumit conduit fata de debitor Pentru a fi eficient juridic, actul unilateral al scrisori de confort trebuie acceptat de ctre creditor, in caz contrar nu valoreaz garantie In cazul in care debitorul nu i executa obligaia, emitentul scrisori de confort nu poate fi obligat la executarea nici in natur, nici prin echivalent a obligaiei debitorului pentru care s-a garantat - In aceasta ipotez, emitentul este dator doar la plata de daune interese fata de creditor Emitentul scrisorii de confort nu se poate folosi in contra creditorului de exceptiile pe care le avea debitorul Emitentul va beneficia de un recurs personal in contra debitorului, bazat pe mandat sau pe raspunderea debitorului

II. GARANIILE REALE I. Garaniile reale fr deposedare:


1. Privilegiile - desemneaz un tip aparte de garantie legal, care confer ope legis titularului
sau un drept de preferin, ceea ce l face ctigtor in concursul cu ali creditori concureni Sursa privilegiilor este exclusiv legal Privilegiile sunt de strict interpretare Este un beneficiu obiectiv oferit direct de lege creditorului, titular al unei creane trecute de lege intr-o categorie special Caractere juridice: Privilegiile se grefeaz fie pe bunuri determinate special de lege, fie pe bunuri precizare doar general de lege Privilegiul este indivizibil (garanteaz in ntregime creana favorizat si nu se divide nici mortis causa Asigura o prioritate la plata creanei pe care o garanteaz, din preul obinut din vinerea silit a bunului pe care in vizeaz - Daca aceasta vinderi devine imposibil, ca efect al dobandirii bunului de un ter, privilegiul trebuie considerat stins

Privilegiile sunt de regula oculte, ele nefiind supuse nscrierilor in sistemele de publicitate - Prin excepie daca privilegiul mbrac forma unei garanii reale, atunci trebuie nscris in sistemele de publicitate Tipuri: Privilegii mobiliare Privilegii imobiliare Privilegii generale - obiectul este determinat doar generic, si poarta asupra unui ansamblu de bunuri Privilegii speciale - obiectul derivat este precizat exact, prin identificarea unui bun ut singuli Cauze legale de preferin - privilegiile generale (nu confer drept de urmrire) Garanii reale privilegiate - ipotecile mobiliare (confer drept de urmrire)

2. Ipotecile - este un drept real accesoriu cu funcie de garanie, care aparine creditorului in
favoarea cruia a fost constituit ipoteca Este de doua ori accesorie - ipoteca este atacat unei creane si ipoteca este accesorie proprietaii - Efectele combinate ale dublei accesorialiti determina atributele pe care ipoteca le ofer titularului sau: dreptul de urmrire si dreptul de preferin Caractere juridice: Dreptul de urmrire - permite creditorului ipotecar sa execute bunul grevat oriunde s-ar afla acesta la nceputul executarii silite Dreptul de preferin - permite creditorului ipotecar sa fie pltit cu prioritate fata de orice creditor garantat de grad inferior, si fata de orice chirografar, indiferent de vechimea sau valoarea creanei acestuia Ipoteca este un drept real accesoriu indivizibil - Ipoteca graveaz ntreg bunul asupra cruia a fost constituit - Ipoteca garanteaz pana la plata ultimului rest de datorie ntreaga obligaie, ca si cum nu s-ar fi pltit nimic nainte - Ipoteca nu este divizibil nici mortis causa, mostenitorii debitorului rmn indivizibil legai la executarea ipotecii Dreptul de ipoteca este unul public, fiind supus unor formaliti speciale de publicitate (poate sa i ndeplineasc funciile de urmrire si preferin doar dac poate fi opus terilor) Dinamica ipotecii: - Ipoteca este un drept real accesoriu transmisibil - Dreptul de ipoteca poate fi mutat de pe in bun pe altul - Se poate schimba rangul ipotecii, pe cale contractual, doar intre creditorii ipotecari ai aceluiai bun - Se poate ceda ipoteca ctre un creditor chirografar - Toate modificrile ipotecii trebuie notificate debitorului si trecute in sistemele de publicitate

Tipuri: Ipoteca convenional - este un act juridic solemn, permis celor care pot dispune de bunurile lor Ipoteca legal - este rezultatul legii si este de strict interpretare Ipoteca special - obiectul este determinat ut singuli Ipoteca general - poarta asupra unui ansamblu de bunuri (greveaz universalitatea de fapt) Ipoteca perfect - trebuie sa ndeplineasc doua rnduri de conditii: - Sa fie nscris in AEGRM - Sa produc efecte specifice (produce efecte doar din data de la care obligaia garantat ia natere, iar constitutorul dobandeste drepturi asupra bunurilor ipotecate) Ipoteca imperfect - cea care nu produce efecte specifice, urmnd sa fie perfectat (exista insa de la momentul ncheierii contractului)

A. Ipoteca imobiliar: 1. Ipoteca imobiliar convenional - dreptul de ipoteca este generat voluntar, printr-un contract ncheiat intre creditor si constitutorul ipotecii, care poate fi debitorul sau un ter ce dorete astfel sa ofere o garanie a executarii datoriei debitorului principal
Caractere juridice: Este un contract constitutiv, unilateral, gratuit, solemn si public, fiind accesoriu la creana Trebuie ncheiat in forma autentica ad validitatem (sub sanciunea nulitaii absolute) Odat ncheiat contractul, acesta trebuie intabulat in CF, cu efectul opozabilitaii erga omnes (sub sanciunea inexistenei actului juridic) Contractul de ipoteca este accesoriu creantei (accesorium sequitur principale) - Ipoteca garanteaz creana si toate accesoriile sale (ex.: dobnzi, comisioane, penalitai, cheltuieli fcute cu recuperarea sau conservarea bunului) Condiii speciale: Persoana care constituie ipoteca trebuie sa aib capacitate deplina de exercitiu si sa fie titularul dreptului ce urmeaz a fi ipotecat Consimtamantul prilor trebuie dat in forma autentica Cauza contractului de ipotec trebuie sa fie constituit de intenia de a garanta o datorie preexistenta, viitoare sau chiar eventual - NCC impune ca in contractul de ipoteca sa se arate si cauza obligaiei garantate (cu ce titlu debitorul datoreaz obligaia principal) Obiectul contractului trebuie sa fie reprezentat de bunul sau dreptul real pe care se fixeaz ipoteca - Se poate ipoteca si un bun afectat de o cauza de inalienabilitate sau insesisabilitate conventionala (este considerat bun viitor)

Ipoteca sa extinde ex lege si asupra fructelor imobilului grevat, fructe produse dup notarea nceperii urmririi silite Ipoteca trebuie inatbulat in CF, prin aceasta primind rang (care este reprezentat de ordinea nregistrrii cererilor de nscriere in cartea funciar) Clauze interzise - NCC reglementeaz 4 tipuri de clauze care sunt fr valoare juridic daca sunt inserate in contractul de ipotec: - Ineficiena clauzelor de inalienabilitate a bunului ipotecat - Ineficiena clauzei penale care impune debitorului executarea anticipata si imediat a obligaiei garantate - Ineficiena anticrezei (punerea in posesie a creditorului ipotecar) - Ineficiena pactului comisoriu (clauza care l autorizeaz pe creditorul ipotecar sa devin proprietar al imobilului grevat, fr respectarea formalitaiilor de executare silit) Realizarea ipotecii imobiliare: Contractul de ipoteca este si titlu executoriu, dar creanta trebuie sa fie certa, lichid si exigibil pentru a demara executarea silit n cadrul urmririi silite ipotecare, terul dobanditor al imobilului ipotecat are un beneficiu de discuiune - Beneficiu de discuiune (ipotec) - reprezint dreptul terului urmrit de a se opune vnzrii imobilului sau ipotecat, atunci cnd au rmas alte imobile ipotecate in proprietatea debitorului principal, terul solicitnd urmrirea prealabila a acestora Debitorul urmrit ca si terul dobanditor pot sa opun creditorului ipotecar orice excepie care ar rezulta din titlul creantei sau din contractul de ipotec Concursul creditorilor: Va exista concurs cnd exista mai muli creditori ipotecari cu rang diferit asupra aceluiai bun Creditorul cu rangul cel mai mare (cu ipoteca nscris prima) se indestuleaz primul, urmnd apoi creditorul cu rang imediat urmtor Daca doua sau mai multe ipoteci au aceelasi rang aceste se anihileaz reciproc, iar ipotecarii intra in concurs precum chirografarii In caz de concurs intre creditorii ipotecari imobiliari si cei ipotecari mobiliari, concursul se rezolva tot in funcie de rang, dei ipotecile au natura diferit In caz de concurs intre creditorii ipotecari si creditorii privilegiai, de regula, creditorii ipotecari vor fi preferai - Prin excepie vor fi preferai creditorii privilegiai cnd acetia au creane reprezentnd: (1) Cheltuieli de judecat fcute in interesul comun al creditorilor (2) Cheltuieli de nmormntare a datornicului In caz de concurs intre ipoteca imobiliar si privilegiile speciale mobiliare, cele din urma vor fi preferate Stingerea ipotecii ipotecii imobiliare conventionale: Ipoteca se stinge doar prin radierea din CF, care se poate cere doar atunci cnd dreptul de ipoteca nu mai produce nici un efect substantial

Este prescriptibil extinctiv in 10 ani NCC: chiar dac creana garantat s-a prescris extinctiv aciunea ipotecar nu se stinge automat, creditorul poate sa urmreasc imobilele ipotecate insa doar in limita valorii acestor bunuri

2. Ipoteca imobiliar legal - este generat automat, ope legis, la momentul la care se
nate o crean special, indicat de lege, animate de o anumit cauz, legea prevazand express creanele care se bucura de o garantare ipotecar automata

B. Ipoteca mobiliar:
Este o garantie reala fr deposedare, ce poartabasupra unui anumit mobil, sau asupra unei universalitai mobiliare, care confer creditorului garantat posibilitatea de a urmri real si de a se indestula preferenial din bunul ipotecat, in situaia in care debitorul nu face plata la timp Poate sa poarte att asupra mobilelor corporale ct si asupra mobilelor incorporale Condiii juridice: Condiiile de validitate ale actului - Trebuie sa respecte toate condiiile generale de validitate ale oricarei convenii juridice - Trebuie sa mbrace forma unui act autentic sau unui nscris sub semntura privat - Partiile trebuie sa aib deplina capacitate de exercitiu - Consimmntul partilor trebuie sa fie liber si neviciat - Cauza contractului de ipotec mobiliar o reprezint tot intenia de a garanta executarea unei obligaii - Obiectul contractului de ipotec mobiliar se refer la creana pe care o garanteaz si la bunul asupra cruia poart - Ipoteca se extinde si asupra fructelor si productelor generate de bunul grevat Condi iile de eficacitate ale contractului de ipotec - Ipoteca trebuie supusa formalitatiilor de publicitate (nscrierea in AEGRM) Realizarea ipotecii mobiliare: In caz de neexecutare a obligaiei, creditorul garantat are dreptul sa aleag intre urmtoarele forme generale de realizare a ipotecii sale mobiliare: - Sa vnd bunul ipotecat - Sa preia bunul in proprietate - Sa preia bunul in administrare Concursul creditorilor: In cazul concursului intre un creditor ipotecar si unul gajist, va fi preferat creditroul ipotecar chiar daca gajistul are rang superior fata de ipotecar In cazul concursului intre ipoteca mobiliar si privilegiile speciale mobiliare, ipoteca va fi premears de privilegiile speciale mobiliare Stingerea ipotecii mobiliare:

NCC: chiar dac creana garantat s-a prescris extinctiv aciunea ipotecar nu se stinge automat, creditorul poate sa urmreasc imobilele ipotecate insa doar in limita valorii acestor bunuri

II. Garaniile reale cu deposedare:


1. Gajul - este contractul real prin care se nmneaz creditorului un bun mobil cu scopul de a
se garanta astfel plata creanei sale Obiectul deposedarii poate fi un bun corporal sau titluri negociabile emise in forma materializat Stapanirea este o detenie precar Are si un drept de urmrire, prin posibilitatea creditorului de a cere restituirea gajului (exista doar cnd creditorul a fost deposedat fr voia lui de un ter) Gajistul nu poate sa se foloseasc de bun sau sa-i culeaga fructele Funcia de garanie a gajului se manifesta prin dreptul de preferin, pe care l confer titularului sau, atunci cnd intra in concurs cu ali creditori ai aceluiai debitor Dreptul de gaj nu se divide, ca urmare a transmisiunilor creantei nici mortis causa, nici ca efect al plii pariale acceptate de creditor Dreptul de gaj se prezint ca o garanie specializat, trebuind identificat atat bunul pe care poart, ct si creanta pe care o insoete Conditii juridice: Condiiile de validitate ale actului - Trebuie sa respecte toate condiiile generale de validitate ale oricarei convenii juridice - Este un contract accesoriu, real, unilateral si cu titlu gratuit - Partiile trebuie sa aib deplina capacitate de exercitiu - Consimmntul partilor trebuie sa fie liber si neviciat - Cauza gajului o reprezint tot intenia de a garanta executarea unei obligaii - Obiectul gajului se refer in special la bunul mobil, asupra cruia se constituie - Poate fi orice bun mobil corporal - Bunul trebuie sa existe efectiv, sa nu fie viitor sau eventual Clauze speciale: Pactul comisoriu inclus in contractul de gaj este ineficient sub NCC Publicitatea gajului: NCC dispune c publicitatea gajului bunurilor mobile corporale se realizeaz: - Prin deposedarea debitorului (este si o condiie de validitate a gajului) - nscrierea gajului in AEGRM Punerea in stpnire a gajistului asigura nu numai perfectat si publicitatea, dar si conservarea lui, deoarece gajul exist numai atat timp, ct creditorul deine bunul gajat Detentia gajului poate fi exercitat si prin alta persoana dect creditorul gajist, in afara de constitutorul sau

Concursul intre creditori: Rangul creditorului gajist este dat de data punerii sale in posesie In cazul concursului intre gaj si dreptul de retenie, gajistul va fi premers de retentor In cazul concursului intre creditori gajiti si creditori privilegiai special, gajistul va pierde in favoarea celor din urma Stingerea gajului: Daca in mod voluntar, gajistul restituie bunul constituitorului de garanie, faptul poate fi interpretat ca o renuntare la garania reala, creana devenind chirografar Pieirea totala a bunului dat in gaj va duce deasemenea la stingerea garaniei, gajistul devenind chirografar In cazul in care datoria este stins prin prescripie, aceasta va duce indirect si la stingerea gajului

2. Dreptul de retenie - este refuzul de restituire a unui bun al altuia, pana la momentul si
sub condiia plii datoriei nscui in legtura cu acel bun Stapanirea asupra bunului este o detenie precar de sorginte legal Nu are dreptul sa culeag fructele bunului deinut si nici sa le impune asupra datoriei (diferen fa de gaj) Este un drept real accesoriu cu funcie de garanie care poate sa poarte asupra mobilelor sau imobilelor Dreptul de urmarire: NCC d retentorului dreptul de a cere restituirea bunului de la un dobanditor care nu poate sa justifice o cauza legitima de dobandire (doar in cazul mobilelor) Dreptul de preferin: in cazul unui bun mobil retenia devine un privilegii special mobiliar Nu necesit publicitate, dreptul de retenie fiind opozabil erga omnes fr vreo nscriere in sistemele de publicitate Este o garanie indivizibil ntruct nu se poate cere restituirea in cazul plaiilor pariale Condiii juridice: Poate sa poarte asupra oricrui bun corporal sesizabil ce se afla in circuitul civil Bunul reinut trebuie sa fie proprietatea exclusiva a debitorului Deposedarea iniial trebuie sa fi fost legitim, iar retentorul sa fie de bun-credin Debitum cum re junctum - legtura care trebuie sa existe ntre retenie, bun si datoria care se reclama a fi pltit. In lipsa acestei conexiuni dreptul de retenie este ilegitim Efecte juridice: Retentorul se opune la restituire, opoziie ce va fi legitima pana la momentulin care proprietarul bunului nu achit datoria conex bunului Astfel se va manifesta dreptul de preferin al retentorului: - Bunuri mobile: retenia este un privilegiu mobiliar special - Bunuri imobile: prioritatea nu mai este la fel de mare, retentorul fiind premers de toate ipotecile anterioare

Dreptulmde retenie se fructifica prin procedura de drept comun a executarii silite Stingerea dreptului de retenie: Indirect: mai ales ca urmare a achitrii datoriei conexe acestuia Direct: pieirea bunului (retenia se stramut pe intemnizatia de asigurare doar in cazul bunurilor mobile); deposedarea voluntar si remiterea bunului celui in drept (simpla deposedare involuntara nu produce efecte)

Izvoarele obligaiilor I. FAPTUL JURIDIC LICIT (cvasi-contractul)


Situaia in care o person sufer un prejudiciu, in sensul cel mai general al termenului, de pierdere patrimonial, datorit actiunii sale proprii si licite, cu efectul corelativ al sporirii patrimoniale a altuia, caz in care echitatea comand ca acest prejudiciu sa fie acoperit

1. Gestiunea de afaceri - un fapt juridic licit concretizat in administrarea intereselor unei


alte persoane, savarsit fr tiin acesteia si in beneficiul ei Este un izvor de obligaii deoarece faptele gerantului l vor obliga pe gerat fata de gerant si poate de terii cu care acesta a tratat, geratul fiind ndatorat s restituie cheltuielile fcute in beneficiul sau de ceilali Obligaia nu se nasterii acordul sau din contractul ncheiat de gerant si gerat, ntruct lipseste un asemenea acord, ci din faptele gerantului si din litera legii Conditii juridice: Condiii obiective - obiectul gestiunii si caracterul actelor de administrare 1. Obiectul gestiunii de afaceri - se concretizeaza in operaiunile juridice sau faptele materiale, evaluabile patrimonial pe care gerantul le savarseste pe seama geratului (in lipsa unor asemenea fapte, bunurile geratului fie ar fi pierit, fie ar fi fost degradate) 2. Gestiunea fcut de gerant trebuie sa fie oportunitate geratului (utilitatea si necesarul exclud orice activiti de imbunataire a bunului) Condiii subiective - intenia si atitudinea celor implicai in gestiunea de afaceri - Gerantul trebuie sa actioneze contient ca administreaz bunurile altuia, fiind animat de intenia de grea afacerile altuia - Daca geratul cunoate faptul ca altcineva a nceput sa faca acte de gestiune cu bunurile sale, va exista gestiune de afaceri numai in situaia in care geratul nu este in msura sa gseasc un mandatar sau sa ingrijeasc singur de interesele proprii - Capacitatea persoanelor implicate in gestionea de afaceri nu intereseaz precum la contracte (cnd gernatul savarseste doar fapte juridice, capacitatea nu intereseaz deloc; prin excepie problema capacitaii poate fi ridicat dac gernatul ncheie contracte) Efecte juridice: Gerantul trebuie sa continue actele de gestiune pana cnd geratul va fi in stare sa le preia singur Gernatul este inut sa actioneze pentru gerat cu diligena cu care ar aciona pentru sine

Gerantul este inut sa informeze de ndat pe gerat sau pe mostenitorii acestuia despre nceperea actelor de gestiune Gerantul trebuie deasemenea sa dea geratului socoteal pentru gestiunea de afaceri Gerantul este indreptatit sa ceara rambursarea cheltuielilor gestiunii de afaceri si repararea pagubelor pe care aceasta i le-a produs - In acest sens NCC ii ofer gerantului o ipoteca legal asupra bunurilor geratului

2. Plata nedatorat - este faptul licit de a plti o datorie care nu exist, cu efectul obligarii
celui care a primit zisa plat la restituirea ei Plata poate fi restituit benevol, iar daca nu, solvensului are o aciune persoanal in restituire ndreptat mpotriva accipiensului (aciune in restituire/repetiiune) Conditii juridice: 1. Prestaia solvensului trebuie fcut cu titlu de plat (intenia solvensului trebuie sa fie determinat de animus solvendi) - NCC instituie prezumia relativ c plata s-a fcut cu intenia de a stinge o datorie proprie 2. Plata indebitului trebuie fcut din eroare (solvensului triete cu impresia ca ar fi debitorul accipiensului) - Solvensului trebuie sa fie de buna credin - Dac solvensul pltete cu intenia de animus jocandi (in joac) nu mai are aciune intemeiata pe gestiunea de afaceri, deoarece nu este de bun credin (are aciune intemeiat pe imbogairea fr just cauz) - Este indiferent daca accipiensul este de buna sau de rea credin 3. Lipsa debitului - obligaia sa nu existe in realitate Efecte juridice: Daca accipiensul a fost de buna-credina cnd a primit indebitul, el restituie bunul dar reine fructele acestuia - Dac a fost de rea-credin acesta este inut sa restituie atat bunul ct si fructele, in plus aceste este obligat sa achite solvensului si contravaloarea folosinei bunului Aciunea in justiie difer dup natura bunurilor care fac obiectul plii nedatorate: - Bunuri generice - aciunea este de drept comun, avnd un caracter persoanal si divizibil, ea fiind prescriptibil extinctiv in termenul general - Bunuri certe - aciunea va fi una in revendicare

3. Imbogairea fr just cauz - const intr-un fapt juridic licit concretizat intr-o
cretere patrimonial nregistrat de o persoan pe seama alteia, fr ca aceasta sa fie juridic justificat, dnd dreptul la recuperarea scderi patrimoniale Trebuie inteleas ca o sporite patrimonial datorat executarii unei prestatii de a face (facere), oricare ar fi obiectul ei concret Conditii juridice: Conditii juridice:

- Aciunea intemeiata pe imbogairea fr justa cauza nu va fi admis dac nsrcitul are o alta variant juridic de recuperare a scderi sale patrimoniale cum ar fi o aciune ex contractu, ex lege, sau chiar pe plat nedatorat - Inexistena unui just titlu al imbogairii - Imbogairea trebuie sa nu fie imputabil mbogaitului - imbogairea nu trebuie sa fie rezultatul faptului ilicit al mbogaitului (mbogaitul nu trebuie s fie in culp fa de mbogit) Conditii materiale: - Se refer la constatarea unei mriri si a unei scderi corelative patrimoniale, acuzate de persoane diferite Efecte juridice: Daca sunt ndeplinite condiiile, imbogairea fr justa cauza se concretizeaza intr-un izvor de obligaie concret care d drept nsrcitului sa ceara mbogaitului ntoarcerea sporului patrimonial Se datoreaz numai sporul de valoare, in cazul mbogaitului; respectiv se poate pretinde dect pierderea de valoare patrimonial, in cazul nsrcitului

II. ACTUL JURIDIC UNILATERAL


Actul unilateral apt sa genereze obligaii civile este cunoscut sub denumirea generic de angajament unilateral Actele unilaterale sunt supuse comunicrii doar cnd constituie, modifica sau sting drepturi ale destinatarului si ori de cte ori informarea destinatarului este necesar potrivit naturii actului Actul unilateral ca izvor de obligaii: 1. Promisiunea unilateral - este promisiunea fcut cu intenia de a se obliga, independent de acceptare, care l leag numai pe autorul promisiunii NCC: promisiunea unilateral este o oferta de a deveni debitor, care cade in gol daca nu este acceptat de o alta persoan 2. Promisiunea public de recompens - este un act juridic unilateral prin care promitentul face o promisiune in public de recompensa material pe cel care ii va face un serviciu sau va rspunde la provocarea lansat NCC: promitentul este obligat automat, de ndat ce se executa serviciul cerut de el, fr ca voina executantului sa conteaz juridic pentru ca premiul sa fie datorat Actul unilateral al promisiunii de recompens produce efecte juridice prin ndeplinirea cumulativ a trei factori de natur diferit: - Factorul voliional - Factorul de facto - Incidena legii - Obligaia de a plti recompensa nu se nate in lipsa acestora sau doar din ndeplinirea unuia dintre aceti factori

III. CONTRACTUL

1. Formarea contractului
NCC, spre deosebire de vechiul cod civil reglementeaz si maniera de formare a contractului, concentrndu-se pe imprejurarile care anticipeaz sau premerg momentul realizrii acordului juridic de voine

I. Negocierile contractuale - sunt fcute posibile de libertatea contractual a fiiecaruia


dintre noi, care ne permite sa dezbatem toate detaliile viitorului contract, nainte de ncheierea lui Clasificare: Contracte negociate - au o faz anterioar ncheierii, care presupune dezbaterea intre viitoarele pri a contractului - Cuprinde contractul cadru - care genereaz un ansamblu de norme private pe care prile lui urmeaz sa le aplice in special cu ocazia ncheierii contractelor de aplicaie Contracte nenegociate - cuprinde acte care nu pot fi practic supuse negocierii, categorie ingloband contractele de adeziune si contractele tip

A. Comportamentul prescris legal la negocieri:


Regulile statornicite de NCC sunt impertinenta numai dac se refer la buna-credin si la confidenialitatea negocierilor, in rest de poate deroga 1. Libertatea negocierii - persoanele care vor sa ncheie un contract au libertatea iniierii, desfasurarii si ruperii negocierilor 2. Buna credin n negocieri - reprezint corectitudinea si onestitatea care trebuie sa caracterizeze pariile - Buna-credin se raporteaz la intenia ncheierii unui contract 3. Pstrarea confidenialitaii - datoria de a pstra confidenialitatea cu privire la datele si informaiile obinute cu ocazia negocierii

B. Antecontractele - exista mai multe specii de convenii care pot fi subsumate categoriei
generice de antecontracte:

1. Pactul de opiune - este o conveniei prin care o parte i exprima consimtamantul la


ncheierea unui contract concret, iar cealalt parte i rezerva dreptul de a achiesa la acel consimtamant, pana la o anumit dat ncheierea contractului concret este automat, prin simpla achiesare a beneficiarului la consimmntul cuprins in pactul de opiune Aplicaii de lege lata: Pactul de opiune in materie de vanzare a unui bun individual determinat Se respecta regulile precizare anterior, la care se mai adaug doua detalii: 1. Indisponibilizarea bunului in patrimoniul celui care si-a manifestat deja consimmntul la vindere 2. Pactul de opiune trebuie notat in CF, in cazul imobilelor

2. Promisiunea de a contracta - se prezint ca un contract prin care cel puin o parte


promite ca i va da consimtamantul necesar la ncheierea unui contract viitor si concret Partiile promisiuni de a contracta amn ncheierea contractului concret, si implicit efectele acestuia pana la o data ulterioar In situaia razgandirii unui contractant, promisiunea de a contracta deschide celeilalte pri dreptul la daune interese (regula) sau executarea forata in natura a promisiunii (exceptia) - Executarea forat in natura se face printr-o hotrre judectoreasc care tine loc de contract, care trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: 1. ndeplinirea propriilor obligaii a parii care cere instantei pronuntarea hotrrii 2. Nu se poate in cazul (1) contractelor reale (2) contractelor intuitu personae (3) contractelor tu titlu gratuit (4) contractelor care constituie garanii (persoanele sau reale) 3. Promisiune de a contracta trebuie sa respecte cerintele legii pentru validitatea contractului concret (contractul concret dicteaz forma promisiunii de a contracta)

3. Pactul de preferin - este conventia prin care o parte promite celeilalte ca o va


prefera in calitate de contractant intr-un eventual contract concret, fr ca cel preferat sa se oblige in vreun fel Consimmntul promitentului la viitorul contract nu este nc dat (ca si la pactul de opiune) Coninutul pactului de preferin bunurile nici obligaia de a incheia ulterior un contract concret (ca si in cazul promisiunii de a contracta) Este ntotdeauna unilateral Dreptul de preemtiune trebuie notat in CF, in cazul imobilelor, pentru opozabilitate erga omnes La momentul in care promitentul se hotrte sa vnd, acesta va trebui sa-i comunice preemptorului o oferta ferma de vanzare, iar acesta trebuie sa se decid intr-un anumit termen Existena dreptului de preemtiune nu excude ca bunul sa fie instrainat uneinalte persoane dect preemptorul, caz in care vinderea se considera sub condiia suspensiv a neexecutrii dreptului de preemtiune, deci cumprtorul va dobandi o proprietate rezolubil - Aceasta se desfiineaz ex tunc prin exercitarea dreptului de preemtiune, iar vinderea ncheiat iniial intre vnztor si un ter se va considera ncheiat intre vnztor si preemptor, exact in aceeleasi conditii

II. Schimbul defazat de consimminte: A. Oferta de a contracta - angajamentul juridic exteriorizat de a incheia un anumit
contract concret (policitaiune) Este un consimmant, adic o voina exteriorizata si animate de intenia de a produce efecte juridice Din momentul ntlnirii ei cu acceptarea contractul se va nate automat Condiii juridice: Actul unilateral al ofertei trebuie a mbrace forma cerut ad validitatem pentru contractul a crei propunere o reprezint Propunerea exprimate trebuie sa fie ferma si complet

- Oferta este ferma atunci cnd ea exprima intenia de netagaduit a ofertantului de a se lega juridic - Oferta este concret/precis cnd conine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima intenia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei - Moartea ofertantului nu afecteaz, de regula, validitatea ofertei (prin excepie, in cazul contractelor intuitu personae oferta se stinge odat cu moartea ofertantului) Comunicarea ofertei: Poate fi fcut prin orice mijloc Produce efecte de la momentulin care ajunge la destinatar Din momentul receptarii ofertei ncepe sa curga termenul in care trebuie emis acceptarea ofertei Retractarea ofertei: Este un act juridic unilateral al crui efect esenial este neutralizarea ofertei Pentru ofertele revocabile, retrectarea poate avea loc oricum Pentru ofertele irevocabile, retrectarea produce efecte doar daca este primit de destinatar nainte sau simultan cu oferta

B. Acceptarea ofertei de a contracta - este un act juridic unilateral care cuprinde


consimirea autorului ei la oferta de a incheia contractul propus de ofertant Conditii juridice: Trebuie sa fie ferma si sa aib caracter pur si simplu - Acceptarea este ferma atunci cnd ea exprima intenia de netagaduit a parii acceptante de a se lega juridic - Prin caracterul pur si simplu al acceptarii trebuie neles ca acceptarea trebuie sa fie o aprobare intru totul a ofertei, fr rezerve sau modificri - Daca acceptarea conine rezerve sau modificri aceasta reprezint o contra-oferta Acceptarea trebuie emis in termenul prevazut pentru meninerea ofertei Comunicarea acceptarii: Trebuie fcut in forma pe care legea o impune ncheierii contractului, forma pe care si oferta trebuie sa o aib Retractarea ofertei: Reprezint razgandirea acceptantului Retrectarea produce efecte doar daca este primit de ofertant nainte sau simultan cu acceptarea

2. Efectele contractului
Consecinele forei obligatorii a contractului:

Impreviziunea - prile pot redeschis contractul, devenit dezechilibrat, cu scopul de a


asigura egalitatea de principiu a prestatiillor datorate intre ele Clauzele de indexare - prevd ajustarea valorii prestatiillor contractuale prin raportare la un anumit etalon Clauza de hardship - specifica raporturilor de afaceri internaionale, prevede obligativitatea partilor de a renegocia contractul, daca echilibrul iniial este rupt NCC prevede express revizuirea judiciar in caz de impreviziune Pentru a fi admis revizuirea judiciar in caz de impreviziune trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: 1. Sa existe un contract sinalagmatic valid in curs de executare 2. In cursul executarii s survin o cauza externa exceptionala 3. Cauza externa sa determine o onerozitate excesiva si vadit injusta pentru unul dintre contractani 4. Debitorul sa nu i fi asumat express suporterii riscului 5. Debitorul trebuie sa probeze ca a ncercat sa renegocieze cu buna credina si intr-un termen rezonabil contractul dezechilibrat

Denuntarea unilateral a contractului - este o manifestare de voina unilateral


exprimate de unul dintr contractani in sensul ncetrii pe viitor al contractului Este posibil fie in temeiul legii, fie in condiiile precizare in contract Contracte cu executare succesiv ncheiate pe o perioada nedeterminat - poate fi debutat oricnd de oricare dintre prile sale, cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz Contracte cu executare succesiv ncheiate pe o perioada determinata - se executa pana la mplinirea termenului extinctiv al angajamentului (NCC recunoate validitatea clauzelor de denunare unilateral, dup respectarea unui termen rezonabil de preaviz) In toate cazurile clauzele de denunare unilateral opereaz doar pentru viitor

Regula relativitaii:
Un act produce efecte numai fata de autorii ori autorul actului, fr a putea sa profite sau sa dauneze altor persoane Prile contractante - persoanele care si-au exprimat consimtamantul cu ocazia ncheierii actului (pri originare) - Doar prile originare pot cere anularea contractului Terii - persoanele care nu suporta nici un efect al contractului, fiind strini de acesta - Sunt inui sa respecte contractul (efect al opozabilitaii) Avnzii-cauz - desemneaza trei categorii distincte de persoane care pot suporta anumite consecinte ale normei private generate de pri - Creditorii chirografari - sunt singurii avnzi cauz

Situaii in care un ter devine creditor sau debitor, fr sa i fi dat acordul nici la ncheierea contractului, nici ulterior: 1. Promisiunea faptei altuia - este o figura juridic de natura contractual prin care o persoana se oblig fata de contractani sau sa determine o ter persoana sa ncheie, sa ratifice sau sa execute un act concret - Obligaia promitentului este de rezultat 2. Stipulaia pentru altul - contractul ncheiat intre promitentul si stipulant prin care primul se angajeaz fata de cel de al doilea ca va oferi direct un beneficiu patrimonial unui ter denumit beneficiar - Trebuie sa ndeplineasc condiiile de valabilitate ale contractului - Persoana beneficiarului trebuie sa fie identificat concret - Acceptarea beneficiarului nu este o condiie de valabilitate - Stipulantul este singurul indreptatit sa revoce stipulaia (mostenitorii stipulantului sau promitentul nu pot) - In caz de neexecutare se poate cere executarea silit

Principiul opozabilitaii contractului:


Terii sunt inui sa respecte operatiuliile juridice izvorte din norma privat Regula: opozabilitatea funcioneaz erga omnes, spontan si de plin drept - Excepia: sistemele speciale de publicitate Posesia joaca un rol de publicitate indiferent de msura in care ea valoreaz titlu de proprietate

Simulaia
Crearea voluntar a unei aparene nselatoare, pentru a induce in eroare pe ceilalti Intre pri se vor produce efectele actului ascuns, in timp ce terilor le este opun o realitate amagitoare Forme: Contractul fictiv - prile nu ncheie nici un contract, cu doar vor sa lase aceasta impresie cu un anumit scop Actul deghizat - se urmrete deghizarea unui contract real, cruia ii se ascunde de public natura juridic, cauza, sau anumite clauze Interpunerea de persoane - se ascunde calitatea de titular de drepturi si obligaii izvorte dintr-un contract Condiiile simulaiei: Trebuie sa existe un acord simulatoriu Trebuie sa fie respectate condiiile de fond pentru ncheierea valida a contractului secret (nu si forma) Efectele simulaiei: Contractul ocult este ntotdeauna inopozabil terilor

Actul ocult produce efecte intre pri Efectele actului public sunt rezervate exclusiv terilor simulaiei Simulaia nu este ilicit (decat in situaii exceptionale, ex.: frauda la lege, frauda terilor) Simulaia nu poate fi, de regula, o cauza de nulitate - Este cauza de nulitate in doua situaii: (1) Cnd legea prevede nulitatea pentru a lovi simulaia (2) Cnd simulaia sfideaz regulile de natere valida a contractului Actiunea in simulaie: Urmrete scoaterea la iveal a adevratelor raporturi juridice existente intre simulani Insoete sau se grefeaz ntotdeauna pe o alt aciune, aceasta impunand atat sanciunea ct si regimul general de admisibilitate Este o aciune persoanal in constatare, imprescriptibil

Sanctiunea neexecutrii contractului


1. Nexexecutarea fortuit:
Un contract valid ncheiat nu i va produce efectele intentionate de pri din cauze independente de voina acestora Aceste evenimente fortuite exclud orice vinovaie sau culpa a pailor Contracte unilaterale - riscul este suportat ntotdeauna de creditor Contracte bilaterale (sinalagmatice) - riscul este suportat de debitorul obligaiei imposibil de executat, care nu mncare nici un temei sa ceara executarea obligaiei corelative din partea celuilalt conntractant - VCC: riscul pieirii fortuite a bunului urmeaz traseul juridic al proprietatii, proprietarul suporta riscul, inclusiv in ipoteza in care nu a intrat efectiv in posesia bunului - NCC: riscul pieirii fortuite a bunului rmne in sarcina debitorului obligaiei de predare, chiar daca proprietatea a fost instrainat debitorului - Regula este rasturnat, cu efectul ca riscul va fi suportat de Creditorul obligaiei de a preda bunul, cnd creditorul este pus in ntrziere - In cazul existentei unei condiii suspensive, pendente conditione exista doi proprietari, iar riscul va fi suportat de acel proprietar care are stapanirea bunului, indiferent daca proprietatea este rezolubil sau suspendat Efectul imposibilitaii fortuite de executare: - VCC: contractul nceteaz pe viitor - NCC: contractul este desfiinat ex tunc (actul este considerat ca nu a existat niciodata) Contractul desfiinat este cu executare imediat - pariile trebuie sa i restituie reciproc prestaiile pariale

Contractul desfiinat este cu executare succesiv - imposibilitatea fortuita opereaz doar pentru viitor, prestaiile deja executate rmn ctigate

2. Excepia de neexecutare a contractului:


Presupune ca una dintre pariile unui contract sinalagmatic poate legitim sa refuze sa i execute propriile obligaii, atta timp ct nu a primit ceea ce ii se datora de la cellalt contractant Condiii de admisibilitate: 1. Trebuie sa fie vorba de o obligaie sinalagmatic 2. Obligaiile sinalagmatice trebuie sa fie scadente simultan Nu este necesar punerea in ntrziere a debitorului Exceptia nu poate fi ridicat daca potrivit imprejurarilor si tinand seama de mic insemnatate a prestatiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei credine Efectele excepiei de neexecutare: Suspenda executarea obligaiei excippiens-ului, pana la momentul in care cellalt se va decide sa i execute obligaia la care e inut Efectul suspensiv este opozabil erga omnes (inclusiv fata de creditorii chirografari)

3. Rezoluiunea contractului
Este o cauz de de desfiinate a unui contract valid ncheiat ca urmare a neexecutrii acestuia, indiferent de vinovia debitorului sau cauza concret a neexecutrii In caz de neplata la scaden, dei e indreptait sa cear executarea silit a obligaiei, creditorul ar putea sa aleag rezoluiunea contractului, la care sa adauge angajarea rspunderii debitorului ru platnic Forme: Rezolutiune judiciar - cnd este pronuntarea de o instana, la cerere Rezoluiune convenional - cnd opereaz in condiiile prestabilite printr-o clauz rezolutorie (pact comisoriu) Rezoluiunea judiciar - poate fi pronunat de instan doar daca se face dovada unei neexecutri de o anumit gravitate a obligaiei deja exigibile - Pentru contractele cu executare succesive, rezilierea se poate cere chiar daca neexecutarea este de mic nsemnatate, insa neindeplinirea trebuie sa aib un caracter repetat - Se poate cere indiferent daca neexecutarea este culpabil sau fortuit - Actiunea in rezoluiune este una personal, in realizare, prescriptibil in termenul general de 3 ani Rezoluiunea convenional - se realizeaz introducerea de ctre pri a unor clauze rezolutorii (pacte comisorii) in contract, derognd astfel de la dispoziiile legale, evitnd imixtiunea instanei in desfiintarea contractuluinpentru neexecutare

- Pactul comisoriu cu notificare - prevede ca rezoluiunea este precedat de punerea in ntrziere a debitorului si produce un efect dilatoriu Rezoluiunea unilateral - este un act juridic unilateral si irevocabil, prin care se declara rezoluiunea contractului, ce opereaz de drept - i produce efectele ca si pactul comisoriu fr notificare - Este o notificare a debitorului, care trebuie nscris in registrele de publicitate pentru opozabilitate erga omnes - Trebuie emis in termenul de prescripie extinctiv prevazut pentru actiunea in rezoluiune - Este posibil in trei cazuri: (1) Cnd prile au convenit astfel (2) Cnd debitorul se afla de drept n ntrziere (3) Cnd debitorul a fost pus in ntrziere prin notificare si nu a ndeplinit obligaia in termen fixat prin punerea in ntrziere Efectele rezoluiunii: Contractul desfiinat prin rezoluiune sa considera ca nu a fost ncheiat niciodata - Contractele cu executare succesiv nu sunt reziliate dect pe viitor Efectele rezoluiunii sunt, de regul, totale privind toate efectele si consecinele contractului Excepie: - Clauzele referitoare la soluionarea diferendelor, sau cele destinat sa produc efecte chiar in caz de rezoluiune - Clauzele compromisorii, clauzele penale, clauzele care reglementeaz raspunderea contractual, clauzele exoneratorii etc. Rezoluiunea poate avea loc doar pentru o parte a contractului, numai atunci cnd executarea sa este divizibil sau in caz de contract plurilateral (neindeplinirea de ctre una dintre pri a obligaiei nu atrage rezoluiunea contractului fata de celelalte pri, cu exceptia in care prestaia este esenial) Consecina fireasc a desfiinri prin rezoluiune este ca prile sa i restituie prestaiile executate deja Efectele desfiinri se produc fata de toi, orice act subsecvent contractului rezolvit, va fi lipsit de vigoare juridic

4. Reducerea prestaiilor:
Este un mijloc de diminuare a valorii sau a obiectului prestaiilor contractuale, pe motiv de neexecutare a obligaiilor corelative - Se poate cere si daca neindeplinirea este de mic importan, atunci cnd rezolutiunea nu se justific, neexistand o neexecutare grav - Pentru contractele cu executare succesiv se poate cere si daca neexecutarea este de mic insemnatate, daca are un carecter repetat si daca natura concret a prestatiei o permite

5. Rspunderea civil contractual:


Nendeplinirea obligaiilor voluntare este cauza tipic si unic de angajare a rspunderii contractuale

Efectul specific este generarea unor obligaii pecuniare ce mbrac forma daunelor-interese, pe care debitorul le datoreaz creditorului cu titlu de despgubiri pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea contractului Se poate angaja raspunderea contractual si fr desfiintarea contractului (executarea silit a obligaiilor poate fi nsoit de angajarea rspunderii debitorului ru-platnic) Este necesar existena unui prejudiciu (o neexecutare, chiar culpabil care nu este nsoit de o daun diferit de neexecutare, nu va justifica angajarea rspunderii contractuale) NCC prevede express raspunderea pentru fapta terilor (rspundere contractual indirect) - Se poate angaja doar daca debitorul nu execut el personal obligaiile, ci se pentru executarea obligaiilor de o alta persoan Non-cumulul raspunderilor civile Aceasta ragul mpiedica sa se invoce raspunderea delictual daca sunt ndeplinite condiiile rspunderii contractuale Clauza prin care se deroga de la regula nou-cumului este nul Excepie: n situaia in care inexecutarea contractului este in acelai timp si un delict civil, victima poate sa aleag intre cele doua forme de rspundere Condiiile angajarii rspunderii contractuale: Daca in spe este un act juridic unilateral sau o figura juridic ce nu poate fi subsumat categoriei de contract, singura rspundere ce se poate angaja este cea delictual In faza precintractual raspunderea va fi delictual, daca nu s-a ncheiat nici un acord Se angajeaz doar intre prile contractului Condiii: 1. Faptul ilicit - nendeplinirea obligaiilor la care debitorul s-a angajat 2. Vinovia - nendeplinirea obligaiilor voluntare trebuie sa fie culpabil - Culpa debitorului unei obligaii contractuale se prezum prin simplul fapt al neexecutrii - Creditorul nu este inut sa fac proba vinoviei - Regula prezumiei de culp se aplica doar obligaiilor de rezultat; in cazul obligaiilor de mijloce, creditorul este inut sa dovedeasc ca rezultatul promis nu a fost obinut din cauza lipsei de diligen a debitorului 3. Prejudiciul - creditorul este inut sa faca dovada ca inexecutarea contractului i-a pricinuit o paguba - In materie contractual e reparabil doar prejudiciul previzibil (cel care putea fi anticipat de prile contractului la data ncheierii actului) Modaliti de masurarea a ntinderii prejudiciului: (1) Evaluarea legal - prejudiciul este stabilit automat de lege, in caz de neexecutare la scaden, iar cuantumul este dat de dobnda legal (2) Clauza penal - acordul prin care prile stipuleaz ca debitorul se obliga la o anumit prestatie in cazul neexecutrii obligaiei principale - Clauza penala poate supravieui rezoluiunii si i produce efectele specifice doar in ipoteza in care rezoluiunea este imputabil debitorului - Ca efect al activrii clauzei penale creditorului ii se deschide un drept de opiune intre a pretinde fie executarea silit in natur, fie executarea prestaiilor prevzute de clauza penal

- Creditorul nu este obligat s dovedeasc existena vreunui prejudiciu, el poate sa reclame direct plata prestaiilor penalizatoare (3) Evaluarea judiciar - in ipoteza in care legea nu prevede vreo modalitate special de evaluare, iar prile nu au ncheiat o clauz penal, instana va trasa disputa - Instana dispune nu numai repararea prejudiciului material ci si a celui nepatrimonial - Instana trebuie sa verifice daca prejudiciul este cert si direct (sa fie o consecin nemijlocit a neexecutrii contractului) 4. Raportul de cauzalitate - este legtura ce trebuie sa existe intre neexecutare si prejudiciul reclamat ca reparabil - Creditorul va trebui sa probeze efectiv legtura dintre dauna pe care a suferit-o si neexecutarea contractului, altfel cererea n reparaii i se va respinge Exonerri: - Cauzele strine: fora major, cazul fortuit, fapta victimei, fapta unui ter - Fapta victimei - este fapta creditorului, iar daca acestuia i se poate reine o vin n neexecutarea obligaiei debitorului, obligaia de reparaie a debitorului se diminueaza corespunztor sau se sterge - Consimmntul creditorului la neexecutare poate fi neles ca o clauz de neraspundere - Cazurile justificative de la raspunderea delictual sunt aplicabile si celei contractuale (starea de necesitate, legitima aparare,autorizarea/ordinul legii) - Clauzele de exonerare total de rspundere contractual sunt valabile in orice contract sub o dubla condiie: (1) Neexecutarea debitorului sa nu se datoreze inteniei sau culpei grave (2) Clauza de exonerare total nu poate opera dect raportat la daunele materiale

Rspunderea civil delictual


Este un izvor distinct de obligaii civile, concretizat in fapta ilicit cauzatoare de prejudiciu, care transform victima prejudiciului in creditor al reparaiei datorate de faptuitor sau de persoana desemnat legal responsabil Condiii: 1. Trebuie sa se faca dovada unei daune civile - Nu intereseaz natura, ntinderea sau Importana daunei; din moment ce exista o daun, prejudiciul se nate si va trebui reparat - Clasificari: Daune materiale - este o pierdere totala sau parial de valoare adus unui bun sau unui interes partimonial al victimei Daune corporale - o atingere adus sntii omului Daune morale - consecina stingerii directe a unor valori care nu au nici un corespondent patrimonial

Daun simpl - presupune atingerea unui singur interes legitim Daun complex - presupune o suprapunere de daune distincte suportate de aceasi persoana (ex.: agravri ale unei daune iniiale) Daune directe - consecinele negative nemijlocite ale delictului civil, transformnd titularul intr-o victima direct Daune indirecte - consecinele prejudiciabile sunt suferite de o alt persoan decat cea care a suportat direct fapta ilicit Pierderea unei anse - NCC prevede express repararea ei - Condiiile juridice ale daunei: Dauna trebuie sa fie direct - ine de raportul de cauzalitate intre fapta ilicit si si consecinele prejudiciabile Dauna trebuie sa fie cert - se refer la specificula ei real si actual 2. Existena raportului de cauzalitate ntre daun si un eveniment - Exonerri: cauza strin - rupe raportul de cauzalitate intre fapta si daun Fora major - orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil si inevitabil - Un individ nu poate sa le genereze sau sa le controleze Cazul fortuit - este un eveniment care nu poate fi prevazut si nici mpiedicat de ctre cel care ar fi fost chemat sa rspund daca evenimentul nu s-ar fi produs Fapta terului - situaia in care o persoana straina intervine prin fapta sa in raportul cauzal al faptei pagubitoare produse - n ipoteza in care responsabililor este determinat, se poate ca in landul cauzal al faptelor sa se fi amestecat un ter, cu efect exoneratori fata de faptuitor - Fapta terului rupe raportul de cauzalitate doar daca are fata de activitatea faptuitorului caracterului unei cauze strine (for major sau caz fortuit) Fapta victimei - are caracter exoneratori doar daca mbrac forma cazului fortuit sau a forei majore, raportat la activitatea faptuitorului

Specii de rspundere delictual:


1. Raspunderea pentru fapta proprie:
Capacitatea delictual - este posibilitatea ca unei persoane sa ii fie imputate faptele sale vinovate, iar prin aceasta sa devin debitor al obligaiei civile de reparaie - Minorul care a mplinit vrstra de 14 ani este presupus legal a avea discernamant, capacitatea sa delictual funcionand ca si in cazul majorului - Cel care a cauzat un prejudiciu nu este raspunzator daca in momentul in care a savarsit fapta pagubitoare era intr-o stare, chiar vremelnica, de tulburare a mini cale l-a pus in neputin de asi da seama de urmarile faptei sale - Lipsa discernamantului nu l scumpete pe autorul prejudiciului de plata unei ndemnizaii ctre victim, ori de cte ori nu poate fi angajat raspunderea persoanei care avea potrivit legii, indatorirea de a-l supraveghea

- ndemniatia va fi stabilit intr-un cuantum echitabil tinand cont de starea patrimonial a partilor Vinovia civil: Intenia (idem drept penal) Culpa (idem drept penal) Raspunderea civil subiectiva se angajeaz si pentru cea mai uoar vina, iar autorul daunei va fi inut sa o repare Vinovia va trebui dovedita de cel care reclama repararea prejudiciului Fapta ilicit: Este concretizat intr-o conduita uman ce poate lua infaisarea unei aciuni sau omisiuni Un comportament devine fapt ilicit daca vatam un drept subiectiv, ori cel puin un interes legitim si serios altuia - Cnd faptuitorul i exercit un drept el nu ar putea comite un fapt ilicit Excepii: 1. Abuzul de drept Criterii pentru ca exercitarea unui drept sa fie abuziv: A. Scopul in care este exercitat dreptul subiectiv (este abuz cnd dreptul nu este exercitat in acord cu temeiurile sale intrinseci) B. Buna credin (este abuz cnd dreptul este exercitat intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credine) 2. Inconvenientele anormale de vecintate - cnd proprietarul cauzeaz prin exercitarea dreptului sau, inconveniente mai mari decat cele normale in relaiile de vecintate, instana poate sa l oblige la despgubiri si la rentabilirea situaiei anterioare Exonerri. Cauze justificative: Legitima aprare (idem penal) Starea de necesitate - Daca faptuitorul actioneaza in interes propriu, pentru a se salva pe sine sau bunurile personale, acesta va trebui sa repare prejudiciul cauzat altora potrivit regulilor imbogairii fr justa cauz - n toate celelalte cazuri, cnd se apar valori strine de patrimoniul si interesul faptuitorului, starea de necesitate inlatura raspunderea delictual, terii beneficiari fiind inui fata de cel prejudiciat la ndemnizarea pgubei produse in limitele imbogairii fr justa cauza Autorizarea si ordinul de natura legal (idem penal)

2. Raspunderea pentru fapta altuia:


NCC instituie doua cazuri de rspundere pentru fapta altuia (acestea suntem stricta interpretare): 1. Raspunderea pentru fapta minorului sau a interzisului judectoresc - Faptuitorul este minorul cnd nu a mplinit vrstra de 18 ani - Minorul cstorit nu devine major, dar iese de sub autoritatea parinteasca, raspunderea prinilor sai fiind lipsit de temei - Pentru pagubele pricinuite de minori si interziii judecatoresti va rspunde cel care in temeiul legii, al unui contract ori a unei hotrri judecatoresti este obligat sa supravegheze pe faptuitor

2. Raspunderea comitentului pentru fapta prepusului su - Exista raport de prepusenie cnd o persoana (comitentul) organizeaz in interesul sau o activitate specifica, care va fi infaptuita de un altul (prepusul) - Legtura ce unelte cei doi actori ai acestei specii de rspundere indirect poate izvori din orice contract - In general exercitiul unei profesiuni liberale exclude raportul de prepusenie, chiar daca se lucreaz pentru interesul altuia, ntruct in acest caz nu exista subordonare - Raportul de prepusenie se poate nate si din simple stri de fapt - Dauna pentru care comitentul rspunde trebuie produs de propus unui ter cu ocazia exercitiului funciunilor care i-au fost incredinate - Comitentul nu rspunde daca dovedete ca victima cunoatea sau putea sa cunoasc, la data svririi faptei, ca prepusul a acionat fr nici o legtura cu atribuiile sau cu scopul funciilor incredinate

3. Raspunderea pentru lucruri:


A. Raspunderea pentru daunele cauzate de lucruri in general Are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, in temeiul unei dispozitii legale sau a unui contract ori chiar numai in fapt, exercita in mod independent controlul si supravegherea asupra animalului sau a lucrului si se servere de acesta in interes propriu Cnd lucrul iese de sub control, daca puterea nu trece la o alta persoana se angajeaz raspunderea paznicului, dei paza nu mai asigura controlul efectiv Raspunderea pentru lucruri se angajeaza indiferent de culpa sau capacitatea delictual a paznicului Cauzele de exonerare: cauzele strine (fapta victimei, fapta terului, fora majora) - Doar fora majora l apar total pe pazitorul bunului B. Raspunderea pentru daunele cauzate de animale C. Raspunderea pentru daunele cauzate de ruina construciei Rspunde doar proprietarul construciei, nu si paznicul acesteia In cazul in care sunt mai muli proprietari acetia rspund solidar Cauzele de exonerare si cauzele strine (care rup raportul de cauzalitate)