Constitutional

Cursuri
profesor : Radu Chirita

Statul Roman
Caracteristici :
0. STAT UNITAR( art 1 din Constitutie )
Acel stat in care puterea nu este partajata intre o structura centrala
si una teritoriala, spre deosebire de statele federale in care exista o
astfel de partajare
B. STAT INDIVIZIBIL
C. STAT NATIONAL
D. STAT INDEPEPENDENT
E. STAT SUVERAN
Suveranitate= exercitarea puterii, in Romania
F. STAT DEMOCRATIC
G. STAT SOCIAL
H. STAT DE DREPT ( art 1 )
= notiune ce desemneaza acel stat care asigura suprematia legii in
fata dorintei unei persoane ori institutii.

Romania este stat de drept deoarece orice litigiu intre 2, > persone
trebuie rerzolvat de catre o institutie judecatoreasca.
Statul are obligatia de a asigura punerea in executare a hotararilor
instantelor judecatoresti. ( institutii si proceduri p pag 4 )
Eementele Statului Roman
0.

Teritoriul

Suprafata geografica asupra careia se exercita puterea

statului, suprafata geografica asupra careia statul isi exercita

jurisdictia ( juris-drept)

Statul roman isi exercita jurisdictia asupra :

A. Suprafata cuprinsa intre granitele politice
B. Intregii suprafete de aer deasupra teritoriului Romaniei, pana la
limita atmosferei
C. Subsolului
D. Apelor maritime interioare si asupra marii teritoriale
E. Navelor si aeronavelor comerciale aflate sub pavilion
romanesc, indifernt unde s-ar afla
F. Ambasadelor,consulatelor, care se afla in afara Romaniei
G. Unor teritorii ale unui altui stat aflat sub controlul de fapt al
autoritatilor romane ( Bazele militare )
2. Populatia
Cuprinde:
H.

Cetatenii romani

I.
J.
K.
L.

Cetatenii comunitari
Cetatenii extracomunitari
Apatrizii ( fara cetatenie )
Persoanele juridice
Caracteristicele statulului Roman

Romania este republica = acel stat care este condus de catre

o persoana aleasa de catre populatie, care de regula se numeste
presedinte.
2. Din pct de vedere politic, Romani este un stat pluralist
( tolereaza si promoveaza mai multe partide politice, + tolereaza
si promoveaza alternanta la putere )
3. Statul este organizat conform Principiului Separatiei Puterilor
in Stat ( aparuta la sf sec XVIII in Franta => Montesquie )

Put legislativa

Put executivall

Put judecatoreasca
Princ Separatiei Puterilor in Stat instituie o serie de reguli
1.

in organizarea statului
Puterea de stat este impartita in 3

Put legislativa si cea executiva e impartita si pr orizontala,

intre o putere centrala si msi multe institutii locale
A. Puterea executiva centrala apartine Guvernului si
Presedintelui
B. Puterea executiva locala apartine primarilor, prefectilor,
presedintilor de consilii judetene
1. Puterea legislativa centrala apartine Parlamentului
2. Puterea legislativa locala apartine Consiliilor Judetene,
Consiliilor locale

Verificarea modului in care fiecare dintre puteri isi exercita atributiile

intre limitele lor se face dde catre un organ al statului exterior
acestui sistem de putere => Curtea Constitutionala

Hotararile judecatoriilor = sentinte, in apel = decizii

Curtea Constitutionala verifica validitatea actelor normative

Cetatenia
Cetatenia este raportul juridic intre o persoana fizica si un stat in
temeiul caruia se nasca anumite drepturi si obligatii.
Cetatenia se poate dobandi :
4. De drept
5. La cerere
6.

In raport de dobandire a cetateniei de drept, sunt cetatenii

romani de drept:
Persoanele care la momentul nasterii au cel putin un parinte

cetatean roman, indiferent unde s-a nascut ori indiferent de

cetatenia celuilalt parinte. ( ius sangvini )
In cazul unui copil abandonat si gasit pe teritoriul Romaniei,

se presupune k unul dintre parinti este roman.

Minorii care sunt adoptati de catre cetateni romani

In cazul in care unul dintre parintii adoptivi nu e roman, cei

doi parinti vor decide de comun acord asupra cetateniei
copilului. In cazul in care un astfel de acord nu exista, instanta
va decide ( care intemeiaza adoptia ) .

Daca copilul e major e necesar consimtamantul copilului=>

nu se schimba cetatenia
2. In cazul cetateniei la cerere :
Se acorda de catre guvern printr-o hotarare de guvern ,

persoanelor care indeplinesc urmatoarele conditii :

1. Locuiesc pe teritoriul Romaniei de cel putin 8 ani,
sau in cazul persoanelor casatorite cu un roman -> 5
ani . ( pt ca sa fie considerata ca locuind in Romania,
o pers trebuie sa nu fi plecat din tara > 6 luni )
2. Pt persoanele recunoscute international si cele care
au investit minim 1 mil d in Romania durata de 5/8
ani se reduce la jumatate.
3. Persoana in cauza sa fie majora
4. Persoana sa nu fi comis vreo infractiune care sa nu
fie compatibila cu calitatea de cetatean roman.
5. Persoana in cauza sa dovedeasca ca are un venit de
trai decent prin mijloace legale
6. Persoana sa dovedeasca ca are cunostinte bune de
limba romana.
7. Persoana in cauza trebuie sa cunoasca prevederile
Constitutiei si imnul national

Daca toate aceste conditii sunt indeplinite, Guvernul are obligatia

de a acorda cetatenia romana.
Pierderea cetateniei romane :
M.

La cerere

N.
O.

De drept
Prin retragere cu titlul de sanctiune / sanctiuni

P.

Pierderea cetateniei romane la cerere

Renuntarea la cetatenie se aproba de catre guvern prin

hotarare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii :

Persoana sa fie majora
Persoana sa nu fie urmarita penal, trimisa in judecata, sau
sa fie in executarea unei pedepse penale.
9. Persoana sa nu aiba datorii la stat / la alte persoane ( in
cazul in care are acestea trebuie sa prezinte garantii de
executare )
7.
8.

In cazul minorului roman adoptat de cetateni straini =>

minorul paraseste tara impreuna cu parintii, care au pronuntat
renuntarea la cetatenia romana
Retragerea se face de catre guvern daca persoana nu era cet
roman din nastere si daca se afla in una din urmatoarele
situatii:
S-a inrolat in fortele armate ale unui stat care e in
conflict cu Romania
Este cunoscut ca avand legaturi cu grupari teroriste
Persoana care a stat in strainatate savarseste fapte
grave care vatameaza integritatea statului Roman
A obtinut cetarenia prin mijloace frauduloase
Cetatenia dobandita la nastere nu poate fi retrasa cu titlu de
sanctiune

Drepturile si obligatiile cetateanului roman

Drepturile speciale ale cetateanului roman

Dreptul de a dobandi terenuri in Romania ( exceptie : 1

ianuarie 2012 cetatenii europeni pot cumpara terenuri in

Romania )

Dreptul de a nu fi expulzat / extradat

EXTRADAREA = un acord intre 2 state prin care unul dintre
acestea preda celuilalt o persoana ce urmeaza a fi judecata penal
sau urmeaza sa execute o pedeapsa.
EXPULZAREA = un act unilateral al unui stat prin care conduce la
frontiere o persoana care nu se afla legal pe teritoriul sau.
Cetatenii romani pot fi extradati prin exceptie catre un stat al
U.E daca e implinita una din urmatoarele ipoteze :
10. Cetateanul roman are domiciul in statul solicitant
11. Statul solicitant e de acord ca persoana sa execute pedeapsa
in Romania
12. Daca infractiunea s-a comis in intregime pe teritoriul statului
solicitant
Obligatiile cetateanului roman

Va contribui la bugetul statului, va plati taxele si impozitele

( obligatie fundamentala )

Fidelitatea fata de tara

De a-si apara patria

De respectare a drepturilor si libertatilor altora
Cetatenii straini si regimul strainilor in Romania
Jurisdictia asupra cetatenilor strainilor se executa teritorial

( strainul respectiv sa se afle in Romania sau in alte zone unde

Romania are jurisdictie )
Q.
R.
S.
T.

Straini aflati legal pe teritoriul Romaniei

Straini aflati ilegal pe teritoriul Romaniei
Cetateni comunitari
Cetateni extracomunitari
Reguli care vizeaza statutul cetatenilor straini

Cetatenii extracomunitari aflati ilegal pe teritoriul Romaniei pot

face obiectul unei expulzari administrative ( conducere la frontiere
) . Aceasta expulzare administrativa se dispune de catre sectiuni
din cadrul serviciului pentru straini din cadrul politiei.
Cetatenii comunitari nu se pot afla in principiu niciodata ilegal
pe teritoriul Romaniei , intrucat potrivit tratatului de aderare a
Romaniei la uniune si a tratatului privind U.E, cetatenii
comunitari au dreptul de a-si stabili liber resedinta pe
teritoriul Romaniei.
declararea unei persoane ca fiind indezirabila se face
atunci cand exista probe ca aceasta desfasoara activitati care
contravin sigurantei nationale (persona non grata)

Cetatenii extracomunitari aflati ilegal pe teritoriul Romaniei pot

solicita protectia statului Roman in situatia in care au fugit din
propria tara pentru a evits periclitarea dreptului lor la viata, la
libertare, etc. Aceasta solicitare poarta denumirea de cerere de
azil, iar acordarea statutului de azilant impiedica expulzarea
persoanei catre propriul stat
Dreptul de a se afla pe teritoriul Romaniei al unui strain nu
include si dreptul de munca pentru cetatenii extracomunitari.
Dreptul la munca se acorda separat de dreptul de sedere, de
catre Ministerul Muncii si al Protectiei Sociale

Cetatenii comunitari au dreptul la munca odata cu intrarea pe

teritoriul Romaniei, insa daca exercitarea muncii se prelungeste
peste 6 luni, acestia au obligatia de a se inregistra la oficiile
fortelor de munca.

Romania nu are jurisdictie asupra unor categorii de straini

aflati pe teritoriul Romaniei :
Sefii de stat si diplomatii romani

Reprezentatii misiunilor organizatiilor internationale

Militarii straini

In raport cu aceste categorii de persoane, Romania isi poate

exercita jurisdictia daca statul al carui cetateni sunt persoanele in
cauza isi exprima acordul expres in acest sens ( -> imunitate de
jurisdictie )

A patra categorie asupra caruia Romania isi exercitz jurisdictia

sunt APATRIZII ( apatrizii care isi au domiciliul in Romania sunt
asimilati cetatenilor romani, cu exceptis dreptului de a candida si de
a detine terenuri in proprietate )
Apatrizii cu domiciliul in strainatate sunt echivalati cu cetatenii straini
infunctie de tara in care isi au domiciliul
A 5-a categorie asupra caruia Romania isi exercita jurisdictia sunt
persoanele juridice :

Persoanele juridice inregistrate in Romania se afla sub

jurisdictia Romaniei doar d.p.d.v al legilor penale si al legilor

privitoare la organizarea interna a persoanelor juridice.
D.p.d.v fiscal si al activitatilor persoanelor juridice, ele se afls

sub jurisdictia statului pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatile.

Persoanele juridice straine se afla sub jurisdictia fiscala si

comerciala a Romaniei doar pt activitatile desfasurate in Romania

Romania nu are jurisdictie asupra unor categorii de pers

juridice straine
1. Statele si institutiile publice straine
2. Organizatiile internationale ( nato )

Exercitarea suveranitatii
13. Prin alegeri
14. Prin referendum

1. Alegerile
Pentru a putea vota, persoanele trebuie sa indeplineasca anumite
conditii :

Sa fie major
Persoana respectiva sa aiba discernamant ( sa nu fie interzisa

pe cale judecatoreasca )
Persoana in cauza sa nu se afle in timpul executarii unei

pedepse privatorii de libertate

Persoana sa nu fi suferit de comndamnare constand in

interzicerea dreptului de a alege

Pentru ca o persoana sa poate candida => conditii :

Sa fie cetatean roman ( prin exceptie pot candida si cetatenii

Persoana in cauza sa aiba o anumita varsta

comunitari la alegerile locale => potrivit Constitutiei )

Persoana in cauza sa aiba domiciliul in Romania

35 de ani pentru presedinte

33 de ani pentru senator
23 de ani pentru deputati, primari
18 ani restul

Persoana sa aiba drept de vot

Tipuri de alegeri in Romania

15. Alegeri uninominale -> electoratul voteaza o persoana

16. Alegeri plurinominale ( pe liste )

U.
V.

Alegeri dintr-un singur tur de scrutin

Alegeri din 2 tururi de scrutin
Daca niciunul dintre candidati nu obtine din primul tur peste

50% + 1 din voturi, se organizeaza al doilea tur, cu primii 2

candidati si castiga cel care obtine peste 1/2 din voturi.
Presedintele si primarii se aleg prin vot uninominal in 2 tururi
Presedintele consiliului judetean e ales prin vot uninominal dintr-un
singur tur
Consilierii locali / judeteni se aleg prin vot pe lista intr-un singur tur .
Parlamentarii se aleg intr-un sistem sui-generis

2. Referendumul
Referendumul poate fi :
W. Local
X. National
17. Obligatoriu
18. Consultativ
REFERENDUMUL NATIONAL poate fi
19. Pentru revizuirea Constitutiei

Potrivit reglementarilor din Constitutie, procredura de

modificare a Constitutiei cuprinde urmatoarele etape :

A. De initiere a modificarii , care poate apartine

Presedintelui ( la propunerea guvernului )
unui nr minim de 500.000 de persoane

Unui nr de 1/3 minim parlamentari

B. Propunerea e aprobata de parlament, iar pt a intra in vigoare, e
necesar ca legea de modificare a Constitutiei sa fie aprobata prin
referendum, pt ca acest referendum sa fie validat, fiind necesara o
participare la vot de cel putin 1/2 din nr de persoane inscrise pe
listele electorale.
Aceasta forma de referendum se organizeaza prin lege, aprobata
de Parlament, lege prin care se stabileste si data referendumului.
2. Pt demiterea presedintelui
Poate fi organizat la finele unei proceduri parlamentare de

suspendare a presedintelui.
Referendumul se organizeaza printr-o hotarare a
Parlamentului, iar presedintele e demis daca cel putin jumatate + 1
din persoanele inscrise pe listele electorale sunt de acord cu
demiterea sa.

3. Referendumul consulatativ cu privire la probleme de interes

national
Se organizeaza printr-un decret al presedintelui ori de cate ori

considera acesta a fi necesar

Problemele pentru care se organizeaza se stab. tot de

presedinte prin decret

REFERENDUMUL LOCAL poate fi :

Y.

Obligatoriu -> desfasurat in vederea adoptarii unor legi prin

care se modifica limitele teritoriale ale unei localitati / judet
Z. Consultativ -> desfasurat cu privire la problemele de interes
local, organizat prin dispozitia primarului
AA. Pt demiterea primarului / a unui consilier local -> poate fi
organizat la initiativa a cel putin 2/3 din consilierii locali.

Parlamentul

" unica autoritate legiuitoare din Romania "

Bicameral, format din Senat si Camera Deputatilor
Statutul parlamentarilor
Mandatul de parlamentar

Mandat : sunt atribuite sarcini

In general, un mandat se poate revoca, dar nu si in cazul

parlamentarilor
Mandatul de parlamentar reprezinta de fapt o functie

Caracteristicile mandatului de parlamentar :

20. Irevocabil -> nu poate fi retras de catre persoanele care au
votat acel parlamentar indiferent de motiv

21. Reprezentativ si nu imperativ -> parlamentarul nu e obligat

sa tina cont d dorinta / parerile celor care l-au votat, ci se
considera ca parlamentarii reprezinta intreaga populatiei a
Romaniei.
22. Poate fi obtinut doar in urma alegerilor -> in masura in care
un parlamentar isi pierde mandatul , el va putea fi inlocuit de
catre un alt parlamentar numai in urma organizarii unor alegeri
partiale pentru colegiul electoral in care S candidat parlamentarul
care si-a pierdut mandatul. In cazul minoritatilor nationale, in
masura in care niciuna dintre asociatiile sau partidele care
reprezinta o minoritate nationala nu a depasit pragul
electoral, se va atribui un mandat de deputat aceleia dintre
organizatiile ori partidele reprezentand org nationale care
au obtinut cel mai mare numar de voturi.
23. Dureaza 4 ani -> se prelungeste automat in caz de razboi,
stare de asediu, stare de urgenta. Se prelungeste peste cei 4 ani
la data intalnirii legale a noului Parlament.
24. Creeaza o imnunitate in favoarea parlamentarului
A. Imunitate de fond : potrivit Constitutiei, parlamentarii
nu raspund de opiniile politice exprimate in parlament,
pt voturile lor din parlament
B. Imunitate de procedura : potrivit art 72 , din
Constitutie, parlamentarii nu pot fi retinuti, arestati ori
perchezitionati, fara acordul camerei din care fac parte.
Procedura de ridicare a imunitatii parlamentare:
25. Procurorul care instrumenteaza urmarirea penala formuleaza o
cerere catre Mimisterul Justitiei in vederea ridicarii imunitatii unui
parlamentar.

26. Ministerul Justitiei sesizeaza camera Parlamentului din carre

face parte persoana in cauza, cu cererea ridicarii imunitatii.
27. Crearea unei comisii de ancheta in camera Parlamentului din
care face parte persoana in cauza, comisii care redacteaza un
raport prezentat plenului comun.
28. Camera in cauza va vota in favoarea ridicarii / respingerii
cererii de ridicare a imunitatii dupa citirea raportului comisiei de
ancheta si dupa ascultarea parlamentarului in cauza
29. Pt ca cererea sa fie admisa este necesar votul a 50% +1 din
membrii prezenti ai camerei.
*** continuare caracteristici mandat parlamentar
6. Este incompatibil cu urmatoarele functii:
Cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate cu exceptia

acelei de membru al guvernului

Cu orice functie salariata cu exceptia celei de cadru didactic

universitar

7. Da nastere unui statut special -> constand dintr-un numar de

privilegii.

Organizarea parlamentului
2 camere, Senat si Camera Deputatilor
Unele activitati ale parlamentului se desfasoara in sedinta
comuna, fiind organizata pentru :
Primirea mesajelor presedintelui Romaniei
Aprobarea bugetului de stat
Aprobarea statutului senatorilor si deputatilor

 Declararea mobilizarii totale / partiale

Declararea starii de razboi
Suspendarea/ incetarea ostilitatilor militare
Aprobarea strategiei nationale de aparare
Examinarea rapoartelor C.S.A.T

Numirea unor persoane precum avocatul poporului, sefii

serviciilor secrete
Anumite proceduri parlamentare ( motiunile de cenzura,

asumarea raspunderii guvernului )

Mandatul de parlamentar ar incepe printr-o procedura care are in
2 etape :
30. Intrunirea noului Parlament la convocarea presedintelui in
termen de cel mult 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor.
31. Parlamentul convocat isi desemneaza o comisie de validare a
mandatului, dupa care fiecare parlamentar e obligat sa depuna
un juramant. Parlamentul e legal constituit o data cu depunerea
juramantului a 2/3 din membrii sai.

D.p.d.v al organizarii interne, fiecare camera a parlamentului are

urmatoarea conducere :
Presedintele ( ales de catre membrii Camerei in cauza -> 4
ani
Biroul permanent al Camerei
Comisiile de specialitate
Grupuri parlamentare ( in esenta pe partide )

www.asdcdo.org

Parlamentul are 3 functii :

Legiferare

Control

Informare
Etapele procedurii legislative :
32. Initiativa legislativa -> poate apartine :

BB. Guvernului -> proiect de lege ( denumire ), proiectele de lege

ale guvernului trebuie sa fie adoptate prin hotarare de guvern
CC. Senatorii si deputatii -> orice senator/ deputat poate
declansa procedura legislativa printr-o propunere legislativa
DD. Cetatenii cu drept de vot -> pt ca initiativa sa fie valabila tre
sa fie cel putin 100.000 d cet de acord cu proiectul, din cel putin
1/4 din judetele tarii, iar in fiecare judet cel putin 5000 de pers sa
fie de acord cu proiectul => initiativa cetateneasca
Initiativa cetateneasca e verificata anteirior depunerii la Parlament
de catre Curtea Constitutionala.
2. Avizarea proiectului de lege de catre Consiliul legislativ.
Consiliul legislativ = organ care functioneaza pe langa
Parlamentul Romaniei si are ca principala atributie evidenta
legislatiei din Romania .
Activitatea consiliului legislativ concretizata -> aviz pe proiectul de
lege ( nu decide daca va deveni lege sau nu )

In Romania legea 24/2000 => legea cu privire la tehnica legislativa (

modul in care se creeaza legea , reguli )
3. Sesizarea primei Camerei ( dare de lucru )

Se face prin inregistrarea proiectului la una din cele 2 camere

Art 75, in functie de domeniu va fi sesizata fie senatul, fie cam

deputatilor .
Atunci cand constitutia nu precizeaza care camera e sez, tot

timpul va fi Senatul
In situatia legilor complexe, adica a legilor care ating mai multe

domenii, poate fi sesizata oricare dintre camere, in masura in care

o parte dintre domeniile in care intervine legea e pe de o parte de
competenta senatului, iar p.d.a.p de competenta camerei
deputatilor
Prima camera sesizata se numeste Camera de Reflectie

Sesizarea Camerei se face printr-o adresa catre Biroul

Permanent

4. Acceptarea proiectului de catre prima Camera sesizata

Inainte de votare proiectul se trimite spre dezbatere de catre

comisia de specialitate din prima camera sesizata.

Dupa dezbateri, comisia de specialitate va adopta un raport

prin care se propune fie respingerea proiectului, fie adoptarea lui;

in cel de-al doilea caz, comisia propune si o forma a proiectului, iar
raportul contine si lista de amendamente care au fost respinse de
catre comisie.
Amendamente pot fi depuse de orice membru al camerei

care afost sesizata, cata vreme proectul de lege se afla pe

rolul Comisiei de specialitate

Dupa adoptarea raportului, acesta se prezinta in plenul camerei,

ocazie cu care se prezinta si punctul de vedere al initiatorului. Dupa
se voteaza .
In principiu, pentru ca un proiect de lege sa fie adoptat de

prima camera, este necesar ca acesta sa fie votat de peste

jumatate din membrii camerei prezenti la vot.
Prin exceptie, anumite legi din art 73, pt ca proiectul sa fie

adoptat, e necesar votul a peste jumatate din membrii camerei .

Aceste din urma legi se numesc legi organice.

Legea obisnuita = lege ordinara

Legea organica = prevazut domeniul in art 73
In urma modificarilor din 2003, la prima camera sesizata exista si o
procedura de adoptare tacita.
Ex: daca un proiect de lege nu a fost adoptat sau respins in 45
de zile, acesta se considera adoptat ( suis generis )
5. Votul si dezbaterea in camera decizionala ( a doua camera )
Procedura in cea de-a doua camera e identica cu cea de la prima
camera sesizata, cu exceptis ca nu functioneaza adoptarea tacita.
Forma finala a legii este aceea din camera decizionala,
indiferent daca e Senatul ori Camera Deputatilor
Exceptie : in cazul intoarcerii legii
Intoarcerea legii intervine in cazul legilor complexe ( legile cu mai
multe domenii ) atunci cand cea de-a doua camera adopta o
prevedere a legii ce intra in competenta decizionala a celeilalte
camere, intr-o forma diferita fata de cea adoptata de prima camera.

In aceasta situatie, legea se imtoarce la prima camera care va

decide definitiv asupra prevederilor care intra in competenta sa
decizionala.
La finalul procedurii din camera decizionala, sau dupa
reintoarcerea legii, proiectul de lege devine LEGE adoptata de
Parlament.
6. Promulgarea
Promulgarea legii este un act al presedintelui prin care acesta isi
exprima acordul cu privire la legea adoptata ( pro )
In masura in care presedintele nu este de acord cu dispozitiile legii
adoptate, presedintele are posibilitatea, o singura data, sa trimita
legea inapoi in Parlament im vederea reexaminarii. ( la prima
camera sesizata )
Anterior promulgarii, presedintele, presedintii celor 2 camere
ale Parlamentului, un numar de cel putin 25 de senatori, ori 50
de duputati, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Guvernul, pot
sesiza
Curtea
Constitutionala
cu
o
obiectie
de
neconstitutionalitate a legii. ( daca da, se retrimite la prima
camera )
Promulgarea trebuie facuta in termen de 20 de zile de la adoptarea
legii, termenul este de 10 zile in care anterior s-a apelat la
procedura de reexaminare.

7. Publicarea in Monitorul Oficial al legii, legea urmand sa intre in

vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii, daca nu
contine in cuprinsul sau o data ulterioara publicarii.

Procedurile legislative speciale

I. Procedura de urgenta

Intervine pentru adoptarea legilor de aprobare sau de

respingere a unei ordonante de urgenta, in cazul in care

presedintele sau CC au trimis o lege adoptata inapoi la Parlament
precum si in orice slta situatie in care una dintre Camere hotaraste
aplicarea unei proceduri de urgenta pentru un proiect de lege.

Elem speciale ale procedurii sunt :

1. Termenul de adoptare tacita este de 30 de zile
2. Proiectele de lege care se dezbat in procedura de urgenta
sebtrec cu prioritate pe ordinea de zi, stat de comisiile de
specialitate cat si in plen
II. Procedura de ratificare a tratatelor internationale

Este lipsita de etapa de initiativa legislativa fiind inlocuita de

semnarea tratatului de catre presedinte

In procedura legislativa de ratificare nu pot fi facuta

amendamente
In masura in careo dispozitie a tratatului a fost verificata sub

aspectul constitutionalitatii anterior promulgarii, dispozitia

respectiva nu mai poate fi contestata d p d v al constitutionalitatii
anterior intrarii in vigoare.

III. Legile privitoare la justitie

Au un singur element special, repectiv inainte de sesizarea

camerelor este obgligatorie primirea unui aviz din partea
Consiliului Superior al Magistraturii.

IV. Legile bugetare

Legi care vizeaza bugetul de stat

Se caracterizeaza prin urmatoarele elemente :
Initiativa legislativa poate sa apartina doar guvernului
Anterior sesizarii Parlamentului este necesar un aviz si
obligatoriu al Consiliului economic si social
Se adopta in sedinta comuna a celor 2 camere
Sunt adoptate pana cel tarziu 31 decembrie a fiecarui an si
sunt in vigoare timp de 1 an

V. Legile privitoare la statutul senatorilor si deputatilor

Adoptarea legii se face in sedinta comuna

VI. Legile constitutionale ( de modificare a Constitutiei )

Initiativa legislativa poata sa apartina presedintelui, la

propunerea guvernului, cel putin 1/4 din nr deputatilor sau ak

senatorilor, cel putin 500.000 de pers din cel putin 1/2 din judetele
tarii, iar in fiecare judet cel putin 20.000 de semnaturi.

Anterior sesizarii Parlamentului e necesar avizul consultativ al

C.C

Nu exista nici camera de reflexie nici camera de decizie si

legea nu se poate adopta tacit. Pt a fi adoptata legea, trebuie sa

intruneasca 3/4 din votul tuturor membrilor parlamentului in cele 2
camere reunite.
Anterior intrarii in vigoare a legii constitutionale, este

obligatoriu desfasurarea unui referendum in maximum 30 de zile

de la adoptarea legii in Parlament.
VII. Procedura de asumare a raspunderii guvernului asupra unui
proiect de lege

Declaratia guvernului facuta in scris catre Parlament ca

doreste sa-si asume raspunderea pe un proiect de lege insotita de

proiectul respectiv

Citirea proeictului de lege im fata Camerelor reunite ale

Parlamentului

Parlamentarii au la dispozitie 3 zile sa formuleze o motiune de

cenzura; daca notiunea de cenzura este adopta atunci guvernul e
demis , iar proiectul de lege e respins; daca motiunea de cenzura
este respinsa guvernul ramane in functie, iar proiectul de lege
devine lege, e adopta si trimisa presedintelui in vedrea promulgarii.
Daca in 3 zile nu se formuleaza o motiune de cenzura, atunci
proiectul e adoptat fiind trimis presedintelui pentru promulgare.
VIII. Procedura ordonantelor de urgenta

Adoptarea ordonantelor in guvern, trebuie sa indeplineasca

contiile de forma si fond . Cond de forma sunt ca ea sa fie

semnata de primul ministru si contrasemnata de ministrii
insarcinati cu punerea ei in aplicare; iar conditiile de fond : sa
existe o situatie de urgenta, care sa nu suporte amanare, astfel sa
fie obligatorie legiferarea in acel mom, urgenta fiind necesar a fi
preciz in preambulul ordonantei .
Ordonanta sa nu intervina in unul din urmatoarele domenii : dr

constitutional, exproprieri, sa nu afec regimul fundamental de

functionare a instit statului, sa nu rstranga exercitiul unor drepturi
si libertati fundamentale.

Depunerea OUG la parlament

Publicarea in Monitorul Oficial, ordonanta intrand in vigoare in

mom publicarii, in momentul in care nu exista o alta data precizata

in continutul ei.
Procedura de aprobare sau respingere in Parlament, care se

desfasoara dupa procedura legislativa normala cu precizarea ca

va fi o procedura de urgenta

In acest caz, Parlamentul are 3 optiuni:

Aprobarea fara modificari, caz in care ordonanata devine lege

Respingerea ordonantei => la data intrarii in vigoare a legii de

respingere, efectele ordonantei inceteaza, in ceea ce priveste

efectele ordonantei deja produse, Parlamentul are obligatia sa le
stabileasca soarta prin legea de repingere

Aprobarea ordonantei cu modificari

IX. Procedura ordonantelor de guvern
33. Adoptarea unei legi de catre Parlament => legea de abilitare a
guvernului de a emite ordonante

Se adopta in Parlament in porcedura obisnuita, iar in cuprinsul

Ordonanta nu poate interveni in domeniul legilor organice

lor trebuie sa se gaseasca in mod obligatoriu urm elemente:

perioada in care guvernul este abilitat, care trebuie sa fie in
perioada vacantei parlamentare,
Domeniul in care guvernul este abilidat sa adopte legi

Precizarea faptului daca ordonantele trebuie supuse aprobarii

sau nu
2. Adoptarea ordonantei in sedinata de guvern, fiind obligatorie
semnarea acesteia de catre Primul Ministrul
3. Publicarea in Monitorul Oficial, ordonanta intrand in vigoare la 3
zile dupa publicare
Functia de control

Controleaza d p d v politic celelalte institutii ale statului

34. Procedura de numire a Guvernului

EE. Desemnarea Primului Ministru de catre Presedinte.
Presedintele are obligatia constitutionala de a se consulta cu
partidele politice care au majoritatea absoluta in parlament,daca
nu exista un asemenea partid majoritar
FF. Formarea guvernului, primul ministru desemnat Are obligatia
ca in 20 de zile de la numire sa stabileasca lista ministrilor si sa
redacteze planul de guvernare.
GG. Numirea guvernului de catre Parlament: se face in sedinta
comuna, dupa audierea fiecarui ministru de catre comisiile de
specialitate ale Parlamentului.
HH. Pt a fi numit in fuctie guvernul, e necesarvotul a cel putin50% +
1 din nr total de parlamentari.

2. Procedura de demitere a guvernului

Se realizeaza pe calea unei motiuni de cenzura : etapele sunt
urmatoarele :
II. Initierea motiunii, de catre cel putin 1/4 din nr senatorilor sau
deputatilor. Un senator sau un deputat poate initia o singura data
o motiune de cenzura pe parcursul unei sesiuni parlamentare cu
exceptia motiunikor de cenzura initiate pe baza asumarii
raspunderiii a guvernului
JJ. Comunicarea motiunii catre guvern
KK. Dezbaterea motiunii, care se face in sedinta comuna a celor 2
camere reunite, la 3 zile de la data initierii. La dezbatere participa
in mod obligatoiu Primul Ministru care are dreptul sa ia cuvantul,
sa raspunda autorilor motiunii. Dupa dezbatere,.ll aceasta se
supune la vot, in masura in care 50% + 1 din nr total de
parlamentari sunt in favoarea motiunii, guvernul e demis si se
declanseaza procedurile de numire a unui alt guvern.
3. Procedura de punere sub acuzare a presedintelui
LL. Initierea propunerii de punere sub acuzare de catre majoritatea
senatorilor si deputatilor
MM. Comunicarea propunerii de catre presedinte
NN. Avizul consultativ al C.C
OO. Supunerea la vot a propunerii => pt a fi demis = 2/3 din voturile
tuturor membrilor celor 2 camere in sedinta comuna
PP. Judecarea presedintelui pt infractiunea de inalta tradare, care
e judec de Inalta Curte de Casatie si Justitie; pe durata
procesului, presedintele e suspendat din fctia de drept.

4. Procedura de suspendare din functie a presedintelui

QQ. Initierea procedurii, propunerea putand fi facuta de catre cel
putin 1/3 din nr senatorilor si deputatilor in situatia in care
presedintele a comis fapte grave prin care a incalcat Constitutia.
RR. Comunicarea propunerii Presedintelui
SS. Avizul consultativ al C.C
TT. Dezbaterea propunerii in sedinta comuna a camerelor in cursul
careia Presedintele are dreptul de a fi ascultat.
UU. Acesta e suspendat din fctie cu votul a 50 + 1 din nr total al
parlamentarilor , caz in care in maxim 30 de zile trebuie organizat
un referendum in vederea demiterii presedintelui. Daca nu se
voteaza in favoarea demiterii, suspendarea inceteaza.

5. Cererea de suspendare din functie a unui ministru

VV. Sesizarea uneia dintre camerele Parlamentului din oficiu, sau
de catre un procuror prin Intermediul Min. Justitiei cu o solicitare
in vederea inceperii urmaririi penale a unui ministru pentru fapte
comise in exercitiul atributiilor sale de ministru. Pt infractiunile
care nu au leg cu exercitiul functiei urmaresc procedura normala.
WW. Formarea unei comisii de ancheta care are dreptul sa audieze
orice persoana si sa solicite orice document care are leg cu
comiterea presupusei infractiuni. Comisia de ancheta redacteaza
un raport cu privire la necesitatea inceperii urmaririi penale a
ministrului in cauza.
XX. Dezbaterea si votul in plenul Camerei pe baza raportului
intocmit de catre comisia de incheta pentru a fi formulata cerea
de incepere a urmaririi penale, e necesar votul a 50% + 1 a
tuturor membrilor camerei in cauza.

YY. Cerera se trimite parchetului competent prin intermediul

ministrului justitiei.
Functia de informare

35. Primirea mesajului presedintelui, se face in sedinta comuna

a camerele, nefiind urmata de nimic ( vot, comisii, rapoarte )
36. Interpelarea, care e o critica la adresa guvernului dau a
vreunui ministru care se fromuleaza in scris, la care ministrii sunt
obligati sa raspunda, fiind elaborate.
37. Procedura intrebarilor, care sunt varianta simpla a
interpelarii.

Puterea executiva
Guvernul si Presedintele
Functionarea guvernului pe perioada mandatului
Mandatul guvernului incepe odata cu votul dat in Parlament si
numirea ministrilor in functie de catre Presedinte si dureaza in
principiu pana la data desfasurarii unor alegeri parlamentare.
Mandatul guvernului poate inceta anterior acestui moment in
urmatoarele ipoteze :

A. Daca guvernul e demis prin adoptarea unei motiuni de

cenzura
B. Prin demisia Primului Ministru
C. Ori de cate ori Primul Ministru isi pierde calitatea, indiferent
cum.
In ipoteza incetarii mandatului guvernului, acesta va ramane in
fucntie pana la formarea noului guvern, insa pe acest interval de
timp nu are dreptul sa adopte ordonante
Pe perioada mandatului, componenta guvernului poate fi schimbata
prin inlocuirea unor ministrii, disparitia unor ministere, sau aparitia
unor ministere.
Modificarea structurii
guvernamenatala.

guvernului

se

numeste

remaniere

Remanierea guvernamentala => etape :

B. Propunerea Primului Ministru de revocare din functie a unui
ministru si numire in functie a altuia
C. Revocarea din functie / numirea in functie de catre Presedinte
prin Decret. C.C=> presedintele nu poate refuza !!!!!!
Anterior acestor etape, atunci cand se produce o modificare a
structurii politice a guvernului, atunci => e necesar acordul
Parlamentului pentru remaniere, exprimat in Sedinta comuna a
Camerelor.
Pe perioada desfasurarii mandatului, ministrii beneficiaza de o
forma de imunitate procedurala pentru actele desfasuratein
exercitarea atributiilor de servici.

Aceasta consta ca numia Senatul C. Deputatilor si Presedintele pot

cere inceperea urmaririi penale a unui Ministru pemtru fapte
exercitate in vederea atributiilor
Tot pe perioada mandatului, functia de ministru e incompatibila cu
orice alta functie, in afara de cea de Parlamentar. ( nici profesor
universitar )
Functia de ministru se suspenda automat la momentul trimiterii in
judecata a persoanei in cauza, si poate fi suspendata facultativ de
catre Presedinte de la momentul inceperii urmaririi penale.
Inceteaza in mod individual prin demisie, revocare din functie,
deces, odata cucondamnarea definitiva pentru comiterea unei
infractiuni, sau in orice alta ipoteza de pierdere a drepturilor
electorale.
In cazul Primului Ministru, functia sa inceteaza si prin neexercitarea
functiei timp de 45 de zile.
Atributiile guvenului :
38. Administrare a bunurilor si fondurilor statului, colectarea
veniturilor, ordonarea cheltuielilor statului . Persoana care
administreaza => ordonator de credite
39. Conduce toate institutiile publice cu exceptia autoritatilor
locale.( consilii + primarii )
40. In temeiul art 52 din Constitutie, orice act al guvernului sau a
unei institutii din subordinea sa poate fi contestat intr-o procedura
numita contencios administrativ
Presedintele

Mandatul de presedinte : 5 ani

Incepe sa curga de la data depunerii juramantului in fata celor

2 camere reunite ale Parlamentului.

Pe durata mandatului Presedintele beneficiaza de imunitate de

procedura totala, pentru care nu poate fi subiect al niciunei

proceduri de orice fel
Pe durata mandatului, Presedintele e incompatibil cu absolut

orice functie de orice fel.

Mandatul de presedinte inceteaza anterior implinirii celor 5 ani

in urmatoarele ipoteze :
A. Demitere prin referendum
B. Demisie
C. Deces
D. Pierderea drepturilor electorale
E. Imposibilitatea de exercitare a mandarului mai mult de
45 de zile.
In cazul pierderii mandatului de presedinte ori in cauza suspendarii
acestuia din functie de catr Parlament, pana la data alegerii unui
nou presedinte, sau pana la data incetarii suspendarii, intervine
vacanta functiei de presedinte.
Pe perioada vacantei este desemnat ca si presedinte interimar,
presedintele senatului, sau in cazul in care se afla in imposibilitate,
presedintele Camerei Deputatilor.
Presedintele interimar are exact aceleasi atributii k presedintele =>
cu exceptia faptului k nu poate dizolva Parlamentul si nu poate
acorda gratieri.

Atributii ale presedintelui => :

41. Conducatorul suprem al armatei
42. Reprezentant al Romaniei in relatiile internationale
43. Presedintele poate sa dizolve Parlamentul daca acesta
respinge 2 propuneri consecutive pentru functia de prim-ministru
44. Are drept de gratiere ( amnistia se da prin lege , k si cum nu ar
fi comis nici o infractiune)
Imensa parte a actelor presedintelui trebuie contrasemnata de
Primul Ministrul ceea ce risca de a produce blocaje.
5. Presedintele poate cere inceperea urmaririi penale a unui
ministru. Poate fi formulata numai dupa redactarea unui raport
consultativ de catre o comisie prezidentiala creata cu scopul de a
analiza probele care sustin vinovatia ministrului. Comisia
prezidentiala e formata din judecatori si se intruneste ori de kte ori
presedintele este sesizat de catre Parchet cu o propunere de cerere
in vederea urmaririi penale.
Ministerul Public (nu minister )
Parcher - institutii cu procurori
Procurorii nu fac parte din putea judecatoreasca, ei reprezinta
statul.
Ministerul public este format din Parchete, care functioneaxa pe
langa fiecare instanta.

Pe langa acestean mai sunt 2 parchete neafiliate, DNA si Directia

de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism
( DIICOT )
In cazul fiecaruia dintre Parchete, functioneaza unul sau mai multi
procurori. Procurorii sunt numiti in functie pe termen nederminat de
catre presedinte la propunerea CSM.
Promovarea procurorilor si numirea procurorilor sefi de parchet ori
sectie se face de catre CSM In urma unor concursuri cu 4 exceptii.
45. Procurorul general e numit de catre Presedinte la propunerea
Ministrului Justitiei, cu avizul consultativ al CSM.
46. Procuroeul sef al DNA si DIICOT care sunt numiti de catre
Presedinte
47. Procurorii sefi de sectie DNA si DIICOT sunt numiti de
Presedinte la propunerea procurorilor sefi DNA si DIICOT.
48. Procurorii care fa c parte din DNA si DIICOT sunt numiti de
catre CSM la propunerea procurorilor sefi DNA si DIICOT
Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit Constitutiei conform
principiului controlului ierarhic , dependent fiind de superiori.
Orice dosar instrumentat de catre un procuror poate fi preluat de
catre un procuror de la parchetul superior.
Potrivit Consitutiei, procurorii functioneaza de asemenea sub
controlul Ministrului Justitiei
Atributiile Ministerului Public :
49. Efectueaza anchetele penale

50. Declanseaza litigii penale impotriva unei persoane(singura)

51. Trimite persoanele inculpate in judecata si asigura
reprezentarea statului in fata instantelor penale.
52. Reprezinta statul in anumite proceduri judiciare non-penale
53. Procurorul general sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie
cu recursul in interesul legii. ( RIL )

Puterea judecatoreasca
Are rolul de a rezolva litigiile de natura juridica si de a sanctiona
nerespectarea legii.
Se exercita prin intermediul instantelor de judecata, in cadrul carora
activeaza judecatorii.
Din perspectiva judecatorilor, potrivit Cojstitutiei trebuie sa fie neutri.
Potrivit teoriei aparentei => lipsa de neutralitate a unui judecator nu
se probeaza pentru a consacra existenta / inexistenta sa, fiind
suficient sa existe elemente obiective care sa creeze o aparenta de
neutralitate / lipsa de neutralitate.

Curs 10:
Conditii pentru ca o persoana sa fie numita judecator :
54. Sa fie cetatean roman
55. Sa fie licentiat al unei facultati de drept

56. Sa fi absolvit cursurile institututului national al magistraturii

( INM ) .

Exceptie : pot fi numiti judecatori persoane care nu au urmat

cursurile INM, dar care au aplicat o profesie juridica pentru cel putin
5 ani si au trecutun examen de admitere in magistratura.
Numirea in functie ca judecator se face de catre presedinte la
propunerea CSM-ului. Se face pe perioada nedeterminata, in teorie
pna la pensionare. Pe perioada mandatului lor judecatorii sunt
incompatibili cu orice alta functie, profesie, ori activitate, cu exceptia
celei de cadru didactic universitar.
Pe durata mandarului judecatorilor le este interzis sa facalparte din
organizatii cu scop politic ori economic.
Pe durata mandatului judecatorii se bucura de o imnunitate, forma
de imun procedurala, dat fiind faptul ca nu poate fi declansata nici o
procedura judiciara penala, fara avizul obligatoiru al CSM-ului.
Pe durata mandatului judecatorii sunt inamobibili ( nu pot fi
transferati, detasati, sau promovati ) dkt cu acordul lor.
Pe perioada mandarului judecatorii nu pot fi sanctionati disciplinar,
inclusiv prin eliberarea din functie, dkt pentru delicte disciplinare, nu
si pentru hotararile pronuntate.
Judecatorii pot sa raspunda doar civil pentru erorile judiciare, dar
numai cu avizul CSM-ului.

In caz de eroare judiciara ( eroare produsa printr-o hot judec)

persoana afectata va introduce o actiune in despagubire impotriva
statului, ulterior statul putand sa recupereze suma de bani platita,
de la judecatorul culpabil, cu avizul obligatoriu al CSM-ului.
Promovarile in functie se dispun de catre CSM in urma unor
concursuri.
Promovarile in functie la ICCJ se fac de catr presedinte ls
propunerea CSM.
Presedintii de instanta sunt numiti de catre CSM, cu exceptia
presedintelui ICCJ care e numit de catre presedinte cu avizul
obligatoiu al CSM.
Sefii de sectii sunt numiti in functie de CSM la propunerea
presedintilor de instanta.
Presedintii de instanta si cei de sectii au doar competente de
ordim administrativ in raporturile cu judecatorii acelor instante
sau sectii, judecatorii nefiind supusi nici unei forme de
subordonare in raport desolutionare a litigiilor.
Un judecator poate sa judece un litigiu in 4 tipuri de faze:
57. Procedurile de fond sau in prima instanta ( 1 judecator )
58. Procedurile in apel ( exista litigii unde nu se poate face apel,
se judeca in principiu de catre 2 jucatori, la instanta imediat
superioara celei care a enuntat hot in fond )

59. Procedurile in recurs ( pt orice fel de litigiu ) ( 3 judecatori ) de

la instanta imediar superioara celei care a judecat cauza in apel,
atunci cand exista, sau in fond. *** nu e necesar ca sa fie apel
pentru a cere recurs.
60. Procedurile in caile extraordinare de atac . ( apelul si recursul
sunt cai ordinare de atac )
Judecatoriile se infiinteaza / desfinteaza prin lege.
Tribunalele functioneaza oblig 1 in fiecare judet.
Curtiele de apel tot prin lege.

Actele puterii judecatoresti !!!!

2 tipuri de acte :
*** legile se adopta
*** actele se adopta
*** hotararile si deciziile jud se pronunta
***
61. Hotararile judecatoresti
Sunt de 3 tipuri :
ZZ. Sentinte => hot judec prin care se finalizeaza un litigiu pe fond
( 1-ma faza ) ( de regula nu e definitiva )
AAA.
Deciziile => hot jud prin care se pronunta in caile de atac
( apel, recurs )
BBB.
Incheierile => hot jud prin care se rezolva aspecte
incidentale legate de litigiul supus judecatii, dar prin care nu se
solutioneaza fondul .

In raport de efectele pe care le produc, hot judecatoresti pot fi

clasificate in mai multe categorii:
In materie penala:
62. Hotarari definitve, cele pronuntate in recurs si care sunt
executabile
63. Hotarari nedefinitive, cele pronuntate in fond sau in apel si
care nu sunt executorii.
In materie non-penala
64. Hotarari nedefinitive care nu sunt executabile, unde intra hot
pronuntate in fond, daca exista apel.
65. Hotarari definitive, care sunt executabile temporar si care subt
pronuntate in apel sau in fond daca nu exista apel.
66. Hotarari irevocabile, care sunt cele pronuntate in recurs.

Mai sunt pe langa hotarari si :

2. Hotarari pronuntate in recurs in interesul legii ( RIL ) sunt
pronuntate doar de catre ICCJ in sectii unite. ( judec de la toate
sectiile ) prin care se asigura interpretarea uniforma a legii in
ipoteza in care la nivelul tarii instantele de judecata interpreteaza
Legea intr-o maniera neunitara.
Aceasta procedura poate fi declansata printr-o cerere a procurorului
general sau a unui colegiu de unificare a practicii judiciare care
functioneaza in cadrul fiecarei Curti de Apel.

RIL-urile se publica in Monit Oficial, si sunt obligatorii pentru toate

instantele din tara. ( neconstit )

3 institurii care nu apartin niciunei puteri :

Avocatul Poporului
E desemnat de catre Parlament in sedinta comuna. Are birouri in
fiecare judet si are 2 atrib imp:
67. Poate sesiza oricand Curtea Constitutionala cu privire la
constitutionalitatea unei legi / ordonante intrate in vigoare
68. Poate declansa unele proceduri judiciare impotriva unor acte
admin in numele pers vatamate prin acele acte.
CSM