Drept civil.

Teoria generală
Seminar 6 – Interpretarea normelor de drept civil. Raportul juridic civil (I)

I. BIBLIOGRAFIE

Bibliografie esențială (care se adaugă cursului predat):

1) M. Nicolae, Drept civil. Teoria generală, vol. I, Solomon, București, 2017, pp. 22-24 și 504-547; vol. II
Solomon, București, 2018, pp. 1-229.

Bibliografie recomandată:
1) G Boroi, CA Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ediția a 2-a, Hamangiu, București, 2012,
pp. 39-73;
2) I Reghini, Ș Diaconescu, P Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Hamangiu, 2013, pp. 59-79, 343-348,
363-380 (în special aspectele privind clasificarea drepturilor subiective, drepturile potestative și abuzul de
drept).
3) O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Partea generală, Universul Juridic, București, 2013, pp. 76-86
(interpretarea legii civile);

II. PROBLEME PRACTICE/TEME PENTRU DISCUȚII LA SEMINAR

1. A) A, în vârstă de 15 ani, este un tânăr jucător de tenis, câștigător al unor concursuri naționale și
internaționale. În data de 1.06.2015, acționând singur, A a semnat un contract de promovare cu societatea
X. Conform contractului, în vederea promovării societății X, A se obliga să accepte includerea imaginii sale
în clipuri și în afișe publicitare, în schimbul plății, de către X, a sumei globale de 20.000 de lei. Aflând despre
acest contract, părinții lui A au chemat în judecată societatea X, solicitând anularea contractului pentru lipsa
capacității de exercițiu. În apărare, X a susținut că A putea încheia singur contractul deoarece avea
capacitate restrânsă de exercițiu, art. 42 alin. (1) referindu-se la minorul fără capacitate de exercițiu (cu
vârsta mai mică de 14 ani). Ce va hotărî instanța, pe baza căror norme și a căror metode/argumente de
interpretare?
B) A are 13 ani și semnează personal contractul încheiat la punctul A, cu acordul părinților, prezenți cu ocazia
semnării. Potrivit contractului, suma de 20.000 de lei urma să fie plătită la domiciliul lui A. La 10.06.2015, în
urma unui conflict cu părinții săi, A a plecat la bunica sa, comunicându-i telefonic reprezentantului societății
X că are locuința statornică în acest din urmă loc. Suma de bani i-a fost adusă lui A la domiciliul bunicii.
Ulterior, A a cumpărat singur, de la societatea Y, un calculator în valoare de 8.000 de lei. Părinții lui A vă
adresează următoarele întrebări: (i) este valabil contractul de promovare? (ii) societatea X și-a executat
corespunzător obligația de plată a prețului? (iii) este valabil contractul prin care A a cumpărat calculatorul?
Explicați metodele/argumentele de interpretare a normelor juridice folosite pentru a răspunde acestor
întrebări.

Universitatea din București

Facultatea de Drept
Drept civil – Teoria generală
Cristian Paziuc
2. Prin contractul de vânzare încheiat în data de 1.11.2018, societatea Mistrețul SRL a cumpărat de la
domnul Rât cei 18 purcei care se născuseră în ferma acestuia în luna octombrie a anului 2018, pentru un
preț unitar de 100 de lei. Potrivit contractului, predarea purceilor și plata prețului urmau a se face în data de
5.01.2019, când vârsta purceilor avea să permită mutarea acestora în siguranță. La 25.12.2018, după ce
consumase o oarecare cantitate de băuturi alcoolice, domnul Rât a verificat starea purceilor și, părăsind
ferma, a lăsat o instalație de încălzire în imediata vecinătate a unui depozit de paie din fermă. După plecarea
domnului Rât, a avut loc un incendiu care a provocat pieirea tuturor celor 18 purcei.
A. La 10.02.2019, societatea Mistrețul l-a chemat în judecată pe domnul Rât, solicitând obligarea acestuia
la plata sumei de 540 de lei. În motivare, societatea reclamantă a arătat – și a dovedit – că, dacă i s-ar fi
predat purceii și ar fi plătit prețul, ar fi obținut, ulterior, un preț total de 2,340 de lei din vânzarea animalelor
către crescătorii individuali, prețul unitar practicat de către Mistrețul la revânzare fiind de 130 de lei. În
consecință, potrivit societății reclamante, aceasta ar fi obținut suma de 540 de lei care, în consecință,
constituie un profit (beneficiu) nerealizat, deci un prejudiciu recuperabil de la domnul Rât pe calea daunelor-
interese pentru neexecutarea obligației de predare a purceilor.
În apărare, domnul Rât a arătat că nu poate fi obligat la plata daunelor-interese – cel puțin nu în temeiul
contractului – de vreme ce, în speță, a intervenit o imposibilitate totală și definitivă de executare a obligației
de predare a purceilor, cu consecința că, potrivit art. 1557 alin. (1) C. civ., contractul de vânzare s-a desființat
de plin drept la 25.12.2018, cu consecința că Mistreț SRL nu mai este îndreptățită să invoce răspunderea
contractuală, după cum, în mod corespunzător, cumpărătoarea nu este obligată nici să plătească prețul. În
sprijinul acestui argument, domnul Rât a mai arătat că art. 1557 alin. (1) C. civ. trebuie interpretat literal, cu
ajutorul argumentului că, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. Or, întrucât art.
1557 alin. (1) C. civ. se referă, pur și simplu, la imposibilitatea de executare a obligației, indiferent de sursa
acestei imposibilități, desființarea contractului este aplicabilă chiar și atunci când imposibilitatea de executare
a intervenit ca urmare a neglijenței uneia dintre părți.
În calitate de judecător, soluționați, motivat, cererea societății Mistrețul.
B. Presupuneți că cererea de la pct. A a fost admisă la 10.06.2019. La 20.06.2019, intră în vigoare Legea
nr. X/2019 (ipotetică) privind regimul juridic al porcului. Promovată de către domnul deputat Șunculescu în
scopul declarat de a încuraja creșterea și vânzarea de porci în contextul prăbușirii acestei piețe din cauza
pestei porcine, această lege a prevăzut că, în materia vânzării de porci, art. 1557 alin. (1) din Codul civil se
interpretează în sensul că desființarea contractului operează în toate cazurile de imposibilitate totală și
definitivă de executare a unei obligații esențiale, cu excepția cazului în care imposibilitatea se datorează
intenției prejudiciabile a vânzătorului. La 30.06.2019, domnul Rât formulează apel împotriva hotărârii prin
care fusese obligat la plata daunelor-interese, instanța admițând apelul cu motivarea că, fiind o normă
interpretativă, regula cuprinsă în Legea nr. X/2019 face corp comun cu art. 1557 alin. (1) C. civ., deci impune
sensul corect al acestei dispoziții inclusiv pentru trecut, cu consecința că domnul Rât nu putea fi obligat la
daune-interese pentru simpla sa neglijență.
Arătați dacă este corectă soluția instanței de apel.

3. Răspundeți la următoarele întrebări privitoare la noțiunea și la conținutul raportului juridic civil:

- Ce presupune caracterul volițional al raportului juridic civil? Dar egalitatea juridică a subiectelor?
- Care este diferența dintre drepturile absolute și cele relative?
- Ce sunt drepturile potestative?
- Care este diferența dintre obligațiile civile scripae in rem și obligațiile civile propter rem?

2
4. În data de 1.06.2012, A (locator) și B (locatar) au încheiat, pentru un termen de 5 ani, un contract de
închiriere a unui apartament situat în București, pentru o chirie de 200 de Euro lunar. În aceeași zi, a fost
efectuată formalitatea prevăzută de art. 902 C. civ. În data de 1.02.2013, B a decedat, apartamentul fiind în
continuare folosit de moștenitorii săi, copiii C și D, care au continuat să plătească chiria. Ulterior, la
1.06.2013, A a vândut apartamentul către E. La 1.08.2013, E a transmis o notificare către C și D, solicitându-
le să elibereze apartamentul în termen de 60 de zile. În aceste condiții, la 1.11.2013, C și D au formulat o
cerere de chemare în judecată a lui E, solicitând instanței să constate că B este obligat să respecte contractul
de închiriere încheiat de A la 1.06.2012. Prin întâmpinare, E a solicitat respingerea cererii de chemare în
judecată cu motivarea că dreptul de folosință al chiriașilor C și D este unul relativ, nefiindu-i opozabil decât
lui A și eventualilor succesori universali sau cu titlu universal ai acestuia. Prin cererea reconvențională cu
caracter subsidiar formulată, E a solicitat ca, în cazul în care instanța admite cererea de chemare în judecată,
C și D să fie obligați în solidar la plata unei chirii de 350 de Euro lunar, aceasta fiind chiria practicată pe piață
pentru apartamente de tipul celui ocupat de reclamanții-pârâți, fapt dovedit de B prin două raporturi de
evaluare imobiliară.
În calitate de judecător, soluționați cererile formulate, având în vedere și următoarele aspecte: (i) calificarea
dreptului lui B; (ii) sensul noțiunii de opozabilitate; (iii) calificarea obligației (în sens restrâns) lui E; (iv)
calificarea eventualului raport juridic dintre E, C și D, inclusiv prin prisma pluralității de subiecte.