Drept civil.

Teoria generală
Seminar 2 – Noțiunea și rolul dreptului civil

I. BIBLIOGRAFIE

Bibliografie esențială:
1) M. Nicolae, Drept civil. Teoria generală, vol. I (Teoria dreptului civil), Solomon, București, 2017, titlul
I, capitolul I (pp 1-31) și capitolul III (pp 146-172).

Bibliografie suplimentară recomandată:

1) Noțiunile introductive prezentate în G. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil.
Subiectele dreptului civil, ediția a IX-a, revăzută și adăugită de M. Nicolae și P. Trușcă, Universul
Juridic, București, 2007, pp 15 și urm.
2) G. Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept civil. Partea generală, ediția a 2-a, Hamangiu, București,
2012, pp 1-5 (sau ediția a 3-a, Hamangiu, București, 2021).
3) I. Reghini, Ș. Diaconescu, P. Vasilescu, Introducere în dreptul civil, Hamangiu, București, 2013, pp
1-8.
4) O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Partea generală, Universul Juridic, București, 2013, pp 15-
18 (doar aspectele privind terminologia utilizată și definiția dreptului civil).
5) Despre sistemul noului Cod civil și rolul pe care Codul civil (și dreptul civil în general) ar trebui să îl
îndeplinească în concepția redactorilor Codului: M. Nicolae, Codex Iuris Civilis, Tomul I (Noul Cod
civil. Ediție critică), București, Universul Juridic, 2012, pp CIII-CXC.

Bibliografie facultativă (nu este materie examinabilă, iar parcurgerea titlurilor indicate este facultativă):
Pentru o perspectivă practică, economică, asupra rolului dreptului în general:
1) G.S. Becker, The Economic Way of Looking at Behaviour, The Journal of Political Economy, vol.
101, nr. 3 (iunie 1993), pp. 385-409.
2) L.M. Friedman, Two Faces of Law, Wisconsin Law Review (1984), pp 13-35.
Articolele sunt disponibile la biblioteca Facultății de Drept, prin intermediul bazelor de date juridice (în
special Heinonline).

II. TEME PENTRU DISCUȚII LA SEMINAR

Răspundeți la următoarele întrebări:

1) Ce este dreptul obiectiv?
2) Comentați critic următoarea afirmație: specificul dreptului obiectiv este cel mai bine exprimat prin ideea
că reprezintă un ansamblu de reguli de conduită
3) Care este legătura dintre dreptul obiectiv, dreptul pozitiv și dreptul natural?
4) Poate fi admis dreptul natural în prezent? Dacă da, prin ce s-ar manifesta acesta în dreptul civil? Aveți
în vedere, pentru a răspunde, și art. 1, 11, 14, 1.169 și 1.170 C. civ

Universitatea din București

Facultatea de Drept
Drept civil – Teoria generală
Cristian Paziuc
5) Ce este dreptul subiectiv și în ce legătură este acesta cu dreptul obiectiv? Dați exemple de drepturi
subiective

Rezolvați următoarele subiecte de tip grilă (niciun răspuns corect sau unul, două ori trei răspunsuri
corecte):
1. Dreptul civil subiectiv:
a) este o parte a dreptului civil obiectiv;
b) poate aparține doar persoanelor fizice;
c) este o posibilitate juridică care poate aparține, în principiu, oricărui subiect de drept civil.
2. În data de 1.12.2019, Costică Imunescu, student în anul I la Facultatea de Drept, aflat în căutare
de aventuri, a cumpărat de la domnul Ion Speculant un autoturism la mâna a doua, pentru a
întreprinde cu acesta o excursie relaxantă în China. În acest caz:
a) dreptul civil reglementează raportul dintre Costică Imunescu și domnul Ion Speculant, stabilind drepturile
pe care fiecare parte le are împotriva celeilalte;
b) dreptul civil reglementează raportul dintre Costică Imunescu și autoturismul cumpărat, stabilind
drepturile pe care Costică Imunescu le are cu privire la autoturism (să îl posede, să îl folosească și să
dispună de el);
c) dreptul civil reglementează raportul dintre Costică Imunescu și toate cellalte subiecte de drept, stabilind
drepturile pe care Costică Imunescu le are cu privire la autoturism (să îl posede, să îl folosească și să
dispună de el).

3. Este un raport juridic civil patrimonial:

a) raportul stabilit între domnul HP și ceilalți membri ai societății cu privire la numele domnului HP, având în
vedere că eventuala reputație asociată numelui îi permite domnului HP să obțină beneficii materiale;
b) raportul stabilit între client și antreprenorul constructor, având ca obiect prestația constructorului de a
realiza lucrarea promisă;
c) raportul dintre părinte și copil, având ca obiect prestația părintelui de a-l întreține pe copil.

4. Este un raport juridic civil nepatrimonial cel în conținutul căruia intră:

a) dreptul autorului desenului Red Bull (taurii și soarele) de a fi recunoscut ca autor;
b) dreptul societății Red Bull de a exploata marca înregistrată constând în desenul Red Bull prin aplicarea
acesteia pe ambalajul produselor comercializate;
c) dreptul autorului unei piese muzicale de a autoriza realizarea unei opere derivate în scopul folosirii în
coloana sonoră a unei producții cinematografice.

5. Printr-un contract de locațiune (închiriere), A (locator) i-a constituit lui B (locatar) dreptul de a
folosi casa sa de vacanță, pentru o chirie lunară de 200 Euro. În acest caz:
a) Raportul juridic în conținutul căruia intră dreptul lui A de a cere plata chiriei de 200 de Euro este unul
patrimonial, în timp ce raportul juridic în conținutul căruia intră dreptul lui B de a cere folosința casei de
vacanță este unul nepatrimonial.
b) Ambele raporturi arătate la lit. a) sunt patrimoniale;
c) Ambele raporturi arătate la lit. a) sunt nepatrimoniale;

2
Ce înseamnă că un raport juridic este evaluabil în bani? Dacă, prin contractul de antrepriză (art.
1851 și urm. C. civ.) dintre X, un programator, și societatea Y, producătoare de produse software, X
și-a asumat obligația de a nu presta servicii de realizare de software pentru clienți cu
sediul/domiciliul în București timp de 6 luni de la încetarea contractului (o obligație de
neconcurență), raportul juridic în conținutul căruia intră obligația de neconcurență este unul
patrimonial sau nepatrimoial?

6. Prin contractul încheiat la 1.02.2015, Ministerul Sănătății (persoană juridică potrivit art. 1 din
Hotărârea Guvernului nr. 144/2010) a cumpărat de la societatea X dispozitive medicale de laborator
în valoare de 1.000.000 de lei. Acest contract:
a) Este supus exclusiv normelor de drept administrativ, Ministerul Sănătății fiind o autoritate a administrației
publice centrale;
b) Este supus exclusiv normelor de drept civil, raporturile juridice fiind stabilite între două persoane aflate
pe poziții de egalitate juridică;
c) Poate fi supus, simultan, unor norme de drept administrativ și unor norme de drept civil.

7. Egalitatea juridică a părților:

a) presupune o putere economică similară a acestora;
b) nu există întotdeauna în raporturile juridice cărora li se aplică și reguli de drept civil;
c) este sinonimă cu egalitatea în fața legii (art. 16 din Constituție);

8. Potrivit art. 1668 raportat la art. 1278 alin. (1) C. civ., pactul de opțiune privitor la o vânzare este
contractul prin care o parte, denumită promitent, se obligă să mențină actuală o ofertă de încheiere
a unui contract de vânzare în viitor, iar cealaltă parte, denumită beneficiar, are dreptul de a
determina încheierea contractului de vânzare prin simpla sa manifestare unilaterală de voință
(„ridicarea opțiunii”), fără să mai fie necesară exprimarea unui consimțământ al promitentului. În
acest caz:
a) promitentul și beneficiarul sunt în poziții de egalitate juridică;
b) promitentul și beneficiarul se află într-o relație de subordonare juridică;
c) promitentul și beneficiarul se află în poziții de egalitate juridică doar dacă, la data ridicării opțiunii de
către beneficiar, promitentul încă mai dorește să încheie contractul de vânzare.

Întrebare: Ce presupune egalitatea juridică dintre subiectele dreptului civil?

9. Codul civil reprezintă:

a) în principiu, dreptul comun în raport cu orice ramură de drept;
b) o grupare de reguli generale ale dreptului civil, care nu se aplică raporturilor juridice dintre comercianţi;
c) dreptul comun în raport doar cu dreptul privat.

10. Nu este supusă/supus niciodată dreptului civil:

a) proprietatea publică;
b) donația făcută unui partid politic;
c) contractul administrativ având ca obiect realizarea unei lucrări de infrastructură rutieră.

3
11. Un raport juridic:
a) poate fi supus întotdeauna doar regulilor juridice dintr-o singură ramură de drept;
b) poate fi supus unor reguli din dreptul administrativ și, în completare, unor reguli de drept civil;
c) stabilit între două persoane fizice autorizate (PFA) nu poate fi supus Codului civil.

12. Nu sunt supuse niciodată normelor de drept civil raporturile dintre:

a) Stat (ca persoană juridică) și persoanele fizice;
b) Profesioniști și neprofesioniști;
c) Profesioniști.

13. Poate avea calitatea de profesionist:

a) Un avocat;
b) O societate care are ca obiect de activitate vânzarea cu amănuntul de produse electronice;
c) Patriarhia Română.

14. Constituie o întreprindere în sensul Codului civil:

a) activitatea lui Ionel Științescu, absolvent de Drept, de a-și sfătuit prietenii, în mod ocazional, asupra
problemelor juridice cu care se confruntă uneori aceștia, chiar dacă Ionel Științescu nu este plătit pentru
sfaturile acordate;
b) activitatea asociației fără scop lucrativ „Grivei și prietenii” de a produce și de a vinde, în mod sistematic,
tablouri în care sunt înfățișate animalele îngrijite, chiar dacă sumele astfel încasate sunt utilizate în scopuri
caritabile (construirea de adăposturi pentru animale, angajarea și plata îngrijitorilor etc.);
c) activitatea sistematică a societății „Roți de Lux SRL” de a conserva (depozita), în schimbul unui preț,
autoturismele unor persoane care, din diverse motive, părăsesc țara pentru o perioadă îndelungată.

Rezolvați următoarele spețe:

1. Inculpatul VP a fost trimis în judecată în data de 20.02.2015, pentru infracțiunea de tulburare de

posesie (Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea
sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia – art. 256 C. Pen. în vigoare).
Avocatul lui VP a susținut că fapta lui VP nu constituie infracțiunea de tulburare de posesie deoarece Codul
penal nu definește noțiunile de bun imobil și de posesie, or, fapta lui VP a constat în ocuparea unei
platforme mici pentru producerea de hidroenergie (cu suprafața de doar 4 mp), cu caracter permanent,
instalată pe Dunăre, platformă care nu era folosită la acea dată (fapta s-a petrecut în luna ianuarie,
exploatarea platformei fiind întreruptă în perioada decembrie-martie). Prin urmare, fapta nu s-a referit la un
bun imobil și, în orice caz, nu s-a referit la un bun imobil aflat în posesia unei persoane. În calitate de
judecător, analizați susținerile avocatului lui VP.

2. La 1.06.2016, unitatea administrativ-teritorială Municipiul Buzău, prin primar, după aplicarea unei
proceduri de achiziție publică, a încheiat cu societatea DubioConsult SRL un contract de consultanță
pentru organizarea auditului intern al unității administrativ-teritoriale. Conform contractului, până la

4
1.08.2016, consultantul trebuia să predea beneficiarului un ghid complet de desfășurare a auditului intern.
În cazul nepredării ghidului la data de 1.08.2016 cel mai târziu, consultantul urma, potrivit contractului, să
plătească, la 2.08.2016, o penalitate de 5,000 de lei. Societatea DubioConsult nu a predat ghidul la data
prevăzută în contract. La 1.02.2020, Municipiul Buzău a chemat în judecată societatea DubioConsult,
solicitând obligarea acesteia la plata penalității de 5,000 de lei. În apărare, societatea a invocat excepția
prescripției extinctive. Municipiul Buzău a arătat că această excepție este nefondată deoarece prescripția
extinctivă, astfel cum este reglementată de Codul civil, nu poate fi aplicată contractului de achiziție publică
încheiat în speță.
În calitate de judecător, pronunțați-vă asupra excepției prescripției extinctive. Aveți în vedere, în mod
special, art. 2517 și 2524 din Codul civil, analizând dacă aceste norme pot fi aplicate în speță.