CURS 4 DREPT ROMAN

Clasifcarea dupa sanctiuni

1. Obligatii ciile
!. Obligatii naturale
1. Obligatiile ciile
"n ca#ul in care debit$rul re%u#a plata& credit$rul aea $ actiune
prin care il c'e(a in )ustitie pe debit$r pentru a $btine $
'$tarare )udecat$reasca de c$nda(nare la e*ecutarea
$bligatiei& in ca# de ne$ie se putea apela la e*ecutarea silita
apeland la %$rta de c$nstrangere a statului pentru a putea
indeplini e*ecutarea $bligatiei.
!. Obligatii naturale
Acest tip de $bligatii nu+" $%era $ actiune credit$rului ast%el
credit$rul nu are (i)l$c pr$cedural de a+l c'e(a in )ustitie pe
debit$r pentru e*ecutarea $bligatiei.
Daca debit$ul platea de buna$ie el nu (ai p$ate sa repete& in
sensul ca& nu (ai p$ate sa ceara restituirea platii in ast%el de
c$nditii. Re#ulta ca debit$rul unei $bligatii naturale care
e*ecuta nu se a,a in situatia celui ce %ace $ plata nedat$rata.
"n c$nsecinta& daca el a intenta $ actiune in repetire in c$ntra+
credit$rului& credit$rul ii $pune e*ceptia lucrului dat$rat si
platit.
Obligatia naturala este sancti$nata prin e*ceptiune& si anu(e&
e*ceptiunea lucrului dat$rat si platit. De e*& $bligatia parintil$r
de a+si in#estra fica.
Credit$rul $bligatiei naturale nu are actiune.
Clasifcarea dupa nu(arul pers$anel$r participante la rap$rtul
)uridic $bligati$nal
1. Obligatii si(ple se re%era la un debit$r si un credit$r c$n%$r(
defnitiei lui -ustinian
!. Obligatii c$(ple*e cuprind $ pluralitate de subiecte si e*ista
! situatii p$sibile.
A. subiectele se a,a pe pici$r de egalitate
/. subiectele nu sunt pe pici$r de egalitate
A. Cand subiectele se a,a pe pici$r de egalitate ae(.
Curs 4 Drept r$(an Page 1
i. $bligatii c$n)uncte
ii. $bligatii c$reale 0s$lidare1
i. Obligatiile c$n)uncte sunt sub principiul subdii#ibilitatii
creantel$r si dat$riil$r si presupun.
+ (ai (ulti credit$ri care isi $r putea al$rifca fecare in
parte partea sa din creanta.
+ (ai (ulti debit$ri& fecare a putea f tinut nu(ai pentru
partea sa din dat$rie
ii. Obligatiile c$reale sunt guernate de principiul s$lidaritatii
creantel$r si dat$riil$r.
+ c$realitati actie + presupun (ai (ulti credit$ri si $ricare
din acestia p$ate al$rifca intreaga creanta2
+ c$realitati pasie 3 presupun (ai (ulti debit$ri si $ricare
din acestia a putea f tinut sa e*ecute intreaga dat$rie
"n ca#ul $bligatiil$r c$n)uncte e*ista un singur rap$rt )uridic si
(ai (ulte $biecte& atatea $biecte cate parti sunt. Asta
insea(na ca rap$rtul )uridic se a stinge dupa ce ulti(ul
debit$r a f %acut plata.
"n ca#ul $bligatiil$r c$reale e*ista (ai (ulte rap$rturi )uridice
dar un singur $biect. E*ista atatea rap$rturi )uridice cate parti
e*ista& $biectul find unic. Daca unul din credit$ri isi al$rifca
creanta insea(na ca t$ate celelalte creante ale credit$ril$r se
$r stinge din lipsa de $biect.
/. Cand subiectele nu se a,a pe pici$r de egalitate.
i. adstipulati$
ii. adpr$(issi$
i. Adstipulati$ repre#inta actiunea prin care un credit$r acces$r
0nu(it adstipulat$r1 se alatura unui credit$r principal.
Adstipulat$rul are calitatea de credit$r eritabil in rap$rtul cu
debit$rul caruia ii p$ate pretinde plata insa nu are aceeasi
p$#itie %ata de credit$rul principal& caci %ata de acesta este
priit ca un (andatar.
ii. Adpr$(issi$ este actul )uridic prin care debit$rului principal "
se alatura un debit$r acces$r 0garant1& nu(it adpr$(iss$r in
sc$pul de a+l pune la adap$st pe credit$r in %ata eentualel$r
c$nsecinte ale ins$labilitatii debit$rului principal.
Ele(entele c$ntractel$r
C$ntrcatele sunt %$r(ate din d$ua (ari categ$rii de ele(ente.
A. Ele(entele esentiale
Curs 4 Drept r$(an Page 2
/. Ele(entele accidentale
A. Ele(entele esentiale sunt cele ce dau identitate pr$prie
c$ntractel$r& ast%el ca in lipsa unui ele(ent esential c$ntractul
nu e*ista. 4a r$(ani erau ele(nte esentiale.
i. $biectul
ii. c$nsi(ta(antul
iii. capacitatea
i. Obiectul era susceptibil de d$ua sensuri.
+ sensul strict. $biectul se c$n%unda cu e%ectele sale&
$biectul este insasi $bligatia
+ sens larg. $biectul c$ntractului se c$n%unda cu $biectul
$bligatiei& adica& cu dare& %acere sau praestare 0se c$n%unda cu
plata1.
Spre de$sebire de dreptul ($dern in dreptul r$(an c$ntrcatele
aeau sc$pul de agenera $bligatii& care $data nascute ur(au a
se e*ecuta printr+un act ulteri$r si distinct de cel ce le+a
generat. De e*. "n c$ntractul de an#are $bligatia era de
trans(itere a pr$prietatii asupra lucrului& trans(iterea pr$priu+
#isa ur(a sa aiba l$c printr+un act distinct adaptat naturii
lucrului ce se trans(itea 0daca lucrul era (ancipi.
(ancipatiune& daca lucrul era nec+(ancipi. traditiune1.
ii. C$nsi(ta(antul. "n dreptul r$(an& pentru e*istenta
c$ntractului era necesar ac$rdul de $inta al cel$r d$ua parti&
in sc$pul crearii un$r drepturi si dat$rii.
C$nsi(ta(ant 5 c$nsensu 0lat.1
C$nsi(ta(antul este defnit ca find (ani%estarea de $inta a
unei parti in sensul d$rit de cealalta parte. Eti($l$gic
c$nsi(ta(antul pr$ine din c$nsensu6cu( sentire 5 a f de
ac$rd cu celalalt.
4a r$(ani e*istau cau#e priit$are la ine*istenta
c$nsi(ta(antului si de itiere a c$nsi(ta(antului. Cau#ele cu
priire la ine*istenta c$nsi(ta(antului duceau la nulitatea
abs$luta a c$ntractului. "n ca#ul itierii c$nsi(ta(antului
c$ntractul era anulabil si l$it de nulitate relatia.
1. Cau#e de ine*istenta a c$ns(ita(antului.
Curs 4 Drept r$(an Page 3
a. Neseri$#itatea era $ cau#a de ine*istenta a
c$nsi(ta(antului atunci cand din i(pre)urari din inc'eierea
c$ntractului re#ulta ca $ parte si+a e*pri(at in glu(a
c$nsi(ta(antul sau in alte circu(stante care e*clud in ($d
eident intentia acelei parti de a se $bliga.
b. Er$area este %alsa repre#entare a un$r i(pre)urari de
%apt.
Cand er$area nu a%ectea#a intentiile partil$r nu pr$duce nici un
e%ect. A%ectarea intentiil$r ducea la distrugerea
c$nsi(ta(antului. R$(anii c$nsiderau ca ur(at$arele ca#uri
de er$are atrag nulitatea c$ntractului.
i. err$r in neg$ti$
ii. err$r in pers$na
iii. err$r in c$rp$re
i. err$r in substantia
i. err$r in neg$ti$ repre#inta er$are asupra naturii )uridice
a c$ntractului si apare atunci cand $ parte crede ca inc'eie $
an#are iar cealalta parte crede ca inc'eie $ d$natie.
ii. err$r in pers$na repre#inta er$area asupra identitatii c$+
c$ntractantului si se pr$duce atunci cand $ parte crede ca a
inc'eiat c$ntractul cu $ anu(ita pers$ana si& in realitate& l+a
inc'eiat cu altcinea. Pri(us crede ca a inc'eiat c$ntractul cu
Secundus dar& de %apt& il inc'eie cu Tertius.
iii. err$r in c$rp$re repre#inta er$area asupra lucrului ce
%$r(ea#a $biectul (aterial al c$ntractului si se pr$duce cand
Pri(us intenti$nea#a sa anda un %$nd& iar Secundus crede ca
d$bandeste $ casa 0$ parte crede ca ac'i#iti$nea#a un lucru iar
cealalta parte un lucru di%erit1.
i. err$r in substantia repre#inta er$area asupra calitatil$r
esentiale ale lucrului ce %$r(ea#a $biectul (aterial al
c$ntractului si apare atunci cand $ parte crede ca a d$bandit
un lucru %acut dintr+$ anu(ita (aterie si& in realitate&
d$bandeste un lucru %acut din alta (aterie 0ara(a in l$c de
'aur1.
Er$area asupra se*ului sclaului este un alt ca# de er$are
asupra substantei lucrului.
1. Cau#e de itiere a c$ns(ita(antului.
a. Tea(a 0(etus1
b. D$lul 0d$lus1
Curs 4 Drept r$(an Page 4
a. Tea(a repre#inta re#ultatul i$lentei 0is1 e*ercitata de $
parte asupra celeilate parti pentru a $ deter(ina sa inc'eie
c$ntractul. Aceasta i$lenta putea f.
+ f#ica
+ ($rala
4a $rigine i$lenta f#ica c$nducea la ine*istenta
c$nsi(ta(antului iar i$lenta ($rala nu pr$ducea nici un e%ect
)uridic.
C$ntractul inc'eiat sub a(enintare isi pr$ducea e%ectele. "n
ec'iul drept r$(an c$ntractele erau guernate de principiul
%$r(alis(ului caci se inc'eiau intr+un cadru s$le(n& strict& cu
%$r(ule si si(b$luri care e*cludeau p$sibilitatea (ani%estarii
i$lentei ($rale. "ncepand cu ep$ca republicii %$r(alis(ul a
deca#ut si ast%el i$lenta ($rala a inceput sa se (ani%este t$t
(ai %recent. Ast%el& icti(ei i+au %$st puse la disp$#itie pe cale
pr$cedurala de catre pret$r (i)l$acele necesare pentru a se
putea apara i(p$tria e*ecutarii unui c$ntract inc'eia in
aceste c$nditii. Aceste re(edii au %$st.
+ acti$ (etus. icti(a putea recurge cand d$rea la anularea
c$ntractului inc'eiat sub i$lenta.
+ e*cepti$ (etus. icti(a 0parat1 putea in$ca e*ceptia $ri de
cate $ri era c'e(ata in )udecata pentru e*ecutarea
c$ntractului& prin care se parali#a actiunea recla(antului.
b. D$lus 0d$lul1 repre#inta inselaciunea sau ansa(blul
(an$perel$r d$l$sie la care recurgea una din parti pentru a $
deter(ina pe cealalta sa inc'eie un c$ntract pe care in alte
c$nditii nu l+ar f inc'eiat.
D$lus (alus 0d$lul rau1 repre#enta itiu de c$nsi(ta(ant.
D$lus b$nus 0d$lul bun1 nu a%ecta c$nsi(ta(antul. E*. ca#ul
an#at$rului ce isi lauda e*agerat (ar%a.
Nici pe plan ciil d$lul nu a %$st sancti$nat& ast%el pret$rul a
creat d$ua (i)l$ace )uridice in %a$area icti(ei d$lului.
i. acti$ de d$l$
ii. e*cepti$ d$li
Nu repre#entau acte in anulare de$arece r$(anii nu cun$steau
actiunea in anulare& sanctiunea find int$tdeauna pecuniara.
Erau pr$cedee pentru ca a(bele au %$st c$nstruite pe sc'e(a
actiunil$r arbitrarii& aste, dupa ce era sesi#at de icti(a&
)udecat$rul in calitate de arbitru& dupa ce erifca te(einicia
acu#atiil$r& $rd$na paratului sa renunte la c$ntract 0c$nditie ce
Curs 4 Drept r$(an Page 5
nu era $bligat$rie pentru parat1. Ast%el& daca paratul re%u#a
renuntarea la c$ntract )udecat$rul se trans%$r(a din arbitru in
)udecat$r si il c$nda(na pe parat& generand prin pr$ces un
pr$cedeu de anulare a c$ntractului prin sancti$narea paratului.
iii. Capacitatea 0caput1
4a r$(ani capacitatea repre#enta aptitudinea de a participa la
iata )uridica nefind aceeasi pentru t$ti. Capacitatea era
esentiala c$nditiei )uridice a pers$anei& ast%el aeau capacitate
ur(at$rii.
+ cetateanul putea inc'eia $rice %el de acte& la %el si latinul
+ pelegrinul putea inc'eia nu(ai acte de drept al gintil$r
+ ful de %a(ilie si sclaul puteau inc'eia acte in cinci ca#uri. 7iul
de %a(ilie aand caracter alaturat pe pater %a(ilias iar sclaul
pe d$(inus.
+ pr$digi 0risipit$rii1 nu puteau deeni debit$ri de$arece
credit$rii erau g'idati dupa principiul p$triit caruia $ricine
p$ate sa+si %aca situatia (ai buna& dar nu si (ai rea.
+ i(puberi. nebunii& in%antes& (in$rii de !8 ani aeau
capacitate dar nu puteau deeni debit$ri decat cei cu
auct$ritatis
+ %e(eile sui iuris
/. Ele(entele accidentale ale c$ntractel$r
Ele(entele accidentale nu fgurau $bligat$riu in c$ntract find
inserate la d$rinta partil$r& lipsa l$r nea%ectand alabilitatea
c$ntractului. R$(anii c$nsiderau ca ele(ente accidentale.
1. Ter(enul 0dies1
!. C$nditia 0c$ndici$1
1. De ter(en depindea stingerea unui drept find un eeni(ent
iit$r si sigur.
Ter(enul putea f.
+ suspensi 0dies a 9u$5ter(en de la care1 atunci cand
a%ecta e*igibilitatea unui drept
+ e*tincti 0dies ad 9ue(5ter(en pana la care1 atunci
cand a%ecta stingerea unui drept
Ter(enul suspensi.
+dreptul se naste din ($(entul inc'eierii c$ntractului& dar nu
este inca e*igibil2
Curs 4 Drept r$(an Page 6
+re#ulta ca& desi el e*ista& nu p$ate f al$rifcat pe cale
)udiciara de catre credit$ri2
+daca credit$rul intenta $ actiune in )ustitie (ai inainte de
i(plinirea ter(enului& aceasta a f respinsa& caci& desi e*ista&
dreptul nu este al$rifcabil. E*e(plu.:Ma $blig sa+ti platesc
pana la calendele lui aprilie.:
Daca credit$rul a intenta $ actiune in )ustitie in sc$pul
al$rifcarii unui drept& inainte de i(plinirea ter(enului&
actiunea a f respinsa si t$t$data a pierde si dreptul (aterial.
Daca debit$rul a plati inainte de ter(en& el nu a aea
actiunea in repetire& de$arece nu sunt intrunite c$nditiile
necesare platii lucrului nedat$rat.
Ter(enul e*tincti.
+stingerea dreptului depinde de acest ter(en2
+e*e(plu. ca#ul unui c$ntract de renta iagera2
+debit$rul se $blige sa plateasca pana la data ($rtii
credit$rului.
Ter(enul e*tincti este eeni(entul iit$r si sigur de care
depinde stingerea dreptului. De e*. c$ntractul de renta iagera
presupune ca debit$rul este tinut sa plateasca renta pana la
data ($rtii credit$rului.
!. C$nditia
C$nditia este un eeni(ent iit$r si nesigur de care depinde
nasterea sau stingerea unui drept. C$nditia p$ate f.
+ suspensia 0c$ndici$ a 9ua5c$nditia de la care1
a%ectea#a nasterea unui drept
+ re#$lut$rie 0c$ndici$ ad 9ua(5c$nditia pana la care1
a%ectea#a stingerea unui drept
C$nditia suspensia presupune %aptul ca desi c$ntractul este
alabil $bligatia nu se naste de$arece c$nditiile sunt
suspendate pana la eeni(entul care i(plineste c$nditia. ti+l
dau pe sclaul 7ilipus daca te ei int$arce din Cartagina.
C$nditia re#$lut$rie. iti and pe sclaul Stic'us cu 1;; asi& iar
daca in trei #ile pri(esc $ $%erta (ai buna atunci ne $( stabili
prestatiile 0a re#ilia an#area daca se inregistrea#a $ $%erta (ai
buna1 sau se inc'eie c$ntractul daca c$nditia nu este i(plinita.
"n c$nceptia )urisc$nsultil$r r$(ani& in ase(enea ca#uri nu
sunte( in pre#enta unui c$ntract inc'eiat sub c$nditie& ci ae(
Curs 4 Drept r$(an Page 7
d$ua c$nentii distincte. pri(a este pura si si(pla& iar cea de+a
d$ua are ca $biect desfintarea pri(ei c$nentii daca c$nditia
se a f indeplinit.
Deosebiri de efecte procedurale
"n ca#ul in care un drept este a%ectat de $ c$nditie suspensia
c$ntractul este alabil& dar nasterea $bligatiei este a(anata
pana la indeplinirea c$nditiei.
Daca credit$rul intentea#a actiunea inainte de indeplinirea
c$nditiei& atunci actiunea era respinsa pentru ca dreptul nu se
nascuse inca& dupa indeplinirea c$nditiei actiunea era ad(isa.
Efectele obligatiilor
E%ectul n$r(al il repre#inta e*ecutarea $bligatiil$r.
"n (ateria c$ntractel$r la r$(ani %uncti$na principiul
relatiitatii e%ectel$r c$ntractului. 4a r$(ani actul pr$ducea
e%ecte d$ar intre partile c$ntractante. "n categ$ria partil$r
c$ntractante intrau.
1. pers$anele care au inc'eiat actul
!. ($stenit$rii acest$ra
<. credit$rii l$r c'ir$gra%ari
4a $rigine c$ntractul se nastea nu(ai daca %$r(ele erau
indeplinite iar e%ectele sale se ras%rangeau d$ar asupra cel$r ce
participasera la s$le(nitate.
4a r$(ani principiul relatiitatii e%ectel$r c$ntractului s+a
(entinut nealterat sub ur(at$area %$r(ulare. res inter ali$s
acta aliis ne9ue n$cere ne9ue pr$desse p$test 0c$ntractul
inc'eiat intre unii nici nu ata(a& nici nu pr$fta alt$ra1.
"n e$lutia (ateriei c$ntractel$r si+au gasit aplicatia si alte trei
principii.
1. principiul stipulatiunii pentru altul
!. principiul nulitatii pr$(isiunii pentru altul
<. principiul nerepre#entarii pentru altul
Curs 4 Drept r$(an Page 8
Curs 4 Drept r$(an Page 9