www.digibuc.

ro
 PRIVILEGIUL MASCULINIATEI
IN

£11111IN1(EM MU BILIIT
IN

LEGIUIREA CARAGEA
DE

I 0 N F.E ETZ

BUCURE$TI
TIPOGRAFIA L LEGATOREA DE CARTY «CLEMENTA»
STRADA TESTEI, No. 43
190s
www.digibuc.ro
 INTRODUCENE
In toate societiitile omenesti, in care se atribne conservärd
patrimoniului kereditar o importantd capitalit, in _care pdstrarea
neatinsd a iniobilului strdmosesc se considerd ca o trebuintd ne-
apdratd, existd In legdturd necesard ca aceastd idee si privilegiul
masculinitiitei. Fie al aceastd integritate a patrimoniului are la
bazd ideea unui cult domestic, a unei comunitdti familiale sau a
unor datorii politice si militare, acest privilegiu existd, manifes-
tadu-se in diferite (*NH. Existd acolo uncle se eld o mare im-
portantd cultului domestic, proprietatea fiind legatd de acest cult
si avdndu-si origina chiar iz necesitatea Indeplinirei lui si in ne-
cesitatea fixdrei familiei in jural altarului domestic. Existd pentru cd
focal sacra se stinge numai cad a pierit intreaga familie, pentru cd
tatdl, capul familiel, care se ingrijeste ca el sii nu se stingii si e
multumit si fericit dum suns adsiduo luceat igne focus",
initiazd pe fiu in ritualul religiunei domestice si acesta,coposesor
al ritualului este considerat deja ca coproprietar al patrimoniului;
pentru cd, caltaI transmitandu-Se prin masculi, este necesar ca
rroprietatea sii se transmitd prin masculi; pentrucd fata, care,
miiritându-se, Imbrcitiseaili cultul familiei in care intrd, piirdsind
cultul familiei sale, nu poate sd pretindd vreun drept de proprie-
late asupra bunului familial, asupra bunului, in care focal sacru
pâlpde pe altaral domestic In onoarea zeilor protectori ai farniiel
a strdmosilor.

www.digibuc.ro
 4

Existii privilegiul masculinitdtei $1 acolo uncle exik'd coma-

nitatea familiald, unde toti membrii unei familii, grapati impre-
jurul unuia dintre clân$ii, au averea in comun, lucreazd In email-
$i Impart ci4tigu1 In comun. Existd pentru cd nu se poate concepr
amestecul anal membra al _llnei comaniati strdine, deci eare as-
cult& de alt cap familial, in. administrarea folosirea averet
comune, lucru care s'ar intâmpla dacd s'ar recurioa$te fetei nut-
ritate in afard de comunitate vreun drept asupra bunalui familial;
pentnt cd s'ar putea intiimpk In acest caz, ca streinul, sot al ¡met
fete din comunitate sd ceard divisiunea banulai familial, dezor-
ganizand astfel comunitatea; pentru cd, spre a se evita aceasta,
chiar acolo unde se recunoa$te fiicelor un drepi egal at al fidor-
la mo$tenire, trebue sd li se resaunpere acest drePt, când ele se;
meiritii In afard de cereal comunittitei, dându-li-se echivalentul lii
in mabile sau chiar In imobile, allele de cat imobilal hereditar..
Exista in fine privilegiul masculinitittei acolo uncle relatiunil,
leudale impun vasalulai servicii militare $i politice fatd de seniorur
sdu. Existd-pentru cd femeile nu surd in stard sá mplineascd aceste-
ludatoriri de vasalitate ; pentru cd pe de altd parte trebaiesdse evite
cát mai malt parcelarea propriettitilor, care ar impedica astfel mic,
prate tin servida efectiv, Impkdicând pe proprietarl de a face fard
la undatoririle lor; pentru cd seniond în relatiunile sale maid
sit aibti afaceri pentru prestatiunea servicielor cu o singarii pery
soand, iard nu cu toti mo$tenitorii. Aceste idei au dus pe lângd
excluderea femeilor de la mo$tenire $i la privilegiul primogeniturei,
ajutând asel sa- se conserve, impreund cu patrimonial hereditar
ne$tirbit, rangul, strdlucirea $1 preponderenta
legtiturci cii privilegiul masculinitiitei existd pentra fete-
dreptul de a fi Thzestrate $1 mdritate, fie de care pärinti, fie der
care frati dupii unoartea tatálui, a$a ca sá poatei intra trite o
familie potrivitä at aceia din care fac parte. Dupd ce au fost in-
zestrate, flicele In general rut mai pot pretinde niride din mo$tenirea
tatcilui lor, nici chiar fdcând raportal dotel. Dar formele $1 dis-
positianile legiuirilor sunt variate $i nenumdrate. De multe ori sr
recanoa$te fetelor dreptul de a veni la succesiune la o laltd at
fratii lor )51 de a impärti pe capete toatd averea rdmasd de la
tatd, infra ad ea nu este dobânditd de el prin mo$tenire, ci prin-

www.digibuc.ro
.ochisitiune intre vii. Tot astfel li se recunoaste dreptulde a veni la
.succesiunea mamei, fie la un loc cu fratii, fie chiar singure. In
Jot cazul, oricare ar fi modalitatea si Intinderea dreptului lot de
succesinne, un lucru este sigur si bine stabilit : cd nriunde exist&
yrivilegiu de masculinitate existd $1 drepta inzestreirei
tdrei fetelon
In anal 17.80, -Ion Alexandra Ion Ipsilant Voevod, alciituind
.pravilniceasca sa condici, combinatiune de pravili inzpiirdtesti
de obiceiuri pdmiintesti, stabileste prailegiul mascalinitä tei pentru
patrimonial hereditar cu complemental salt necesar inzestrarea
mdritarea fetelon Treizeci i $apie de ani in wind loa Ion George
Caragea Voevod, intocmind legiatrea sa, tot combinatiane de pravili
impeirdtesti de obiceiuri, la care se adaogd acuma i Condica
fdrei, dispune acelasi bum ca si Ipsilant privilegiul
rasapra patrimoniului hereditar, amp4ficanda-1 in k Jzrivesie
descendentii, siinzestrarea j mdritarea fetdor de dare .tatd saa
fratition Cu punerea bz aplicare a noului:Qodt Civil sesuprimd
acest privilegiu, se suprimet i indatorirea de a inzestra $i nteirifa
Jiicele Int mimai pentru frafi, dar.41-pentru tad,
De wide a provenit oare aceastd dispôsz7iune legislatiwi
ce a introdus-o Ipsilant In condica sa $i de ce Care" a
mentinut-o La amplificat a? Avea ea oare rddeicini in poporul
roman dacti avea de unde se Implântase in el $1 ceirei
primordiale coreispundea? De ce Codul Calimah, contimporan cu
Legittirea Caragea nu poìneneteIe o asemenea institutiane? Exista
oare aceStobkeiu numai in Muntenia iar nu si In Moldova?
fat& atâtea chestiuni importantkcare tribuesc dezlegate, dacd se
crede cd este jolositor a se infelege rostul dispositiunilor
41 din nenorocire prea putin-elor codice de legi române. Pentru du-
sidarea lor, *elute mai intâiu szt se studieze diferitele legislaf luni
antice, medievale sau moderne, care cordspunci celor trei idei ge-
fieratoare' ale [del conservdrei patrimonialui hereditar si care au
Pisa& fa perceptele lor si privilegiul masculitaMtei. Trebue sit se
vadd apoi ce arme de acest privilegiu se aftá la poporul roman sir
.analizandu-se dispositiunile Condicei Ipsilant si legiuird caragea
..sd se compare ea unnele aflate (de se vorfl aflat vreunelej cu eele;,

www.digibuc.ro
 (;
-
kite leginiri române, cu legiuirile popoarelor ce au avqf vre-o in
fluentâ asupra vietel sociale $i politice a Românilor. Se va putea
astfel vedea; de uncle a adoptat poporul român aceastd institu-
fume, dacci intradevär a iivut iliclacini adduct in obiceiurile sale
juridice sau a fost numai o institutiune exoticei, nesdbuit $1 nefo-
lositor introdusd de ni$te voevozi, ce, copiau drepturi $1 insti
tutiuni streine ; $1 care a Jost In fine ideea primordiald cdreict
nispundea ea.

www.digibuc.ro
 Agni, foc.ul sacra arde continuu, zi i noapte pe al-
arul brahmanului. Ram 4ita din cultul primitiv anterior
brahmanismului, el este intretinut §i p6strat cu scum patate,
hränit la anumite ocasii, la inceputul sacrificinfui, cu
soma, licoarea fermentata attar de plficuta zeilor. Protec-
tor natural al omuhii ce'l cinste§te i al familiei sale,
el '1 sfatue§te la vremurile de indoialä, el '1 sprijini
inbarbateaza la vremurile de restri§te. El e calea natural& a
sacrificielor oferite zeilor puternici, i a libatiunilor acute
stramo§ilor de descendentii lor sapindas sau samanodocas.
El mai represinta generatia umana, misterul generatiunei
preocupând mintile Arieniror, care nu aveau idea creatiunei.
Dar dupa credintele vedice, generatia este toatä in principiul
masculin, in tata §i se propaga din tat& in fiu i mimai din
tat& in fiu. De aci fireasca legatura a filiatiunei masculine,
a fiilor cu parintii lor, cu pärintii prtrintilor lor i a.a mai
departe; fireasca obligatiune de a face libatiunile i sa-
erificiile prescrise tuturor stramo§ilor pâni la un anumit
grad ; fireasca rudenie Intro cei, care, scoborandu-se prin
masculi dintr'o comuna tulpina, ajung in facerea sacri-
ficielor la un stramo§ comun. Tot de -aci dorinta de a

www.digibuc.ro
 avea fii, iar nu fiice, ctici numai fiji vor putea aduce sa-
crificiul §i numai ei vor lua loc in irul stramo§ilor, dupa
moartea lor. Tot de aci in fiue delatiunea mo§tenirei la
fii jar nu la fiice i hitre fii adeseori numai la cel d'tuitfliu
Miscue). Fratele cel mare are un drept pe care poate
sä §i'l conserve sau la care poate s renunte. Acest drept este
sau acel de a lua intreaga avere, eontinuAnd s hrä-
neascri pe fratii sai asa cum tatill lor ii hranea, aìI, daca
nu indepline§te anume conditiuni, de a preleva o parte
oare-care din mo§tenire, care sä se adaoge la partea ce
i-ar veni prin simpla Imparfeald pe capete 2).
SEDInei Maine consider& aceastä institutiune,, ca re-
-presinth.nd urmele dreptului vechiu oriental, pe care Brali-
manii, partisani ai multiplicarei altarurilor domestice, (care
fäceau sd 'se multiplice §i sacrificiile) i deci ai unei im-
pärtiri egale intre fii, par sä'l fi conservat mai mult ca
exceptiune, in cazul cnncL primogenitul este eminamente
virtuos3). In. casul contrariu, primogenitul tot este favori-
zat, intru cat el ia 6 parte mai mare 4kafarä numai dacä
renuuta la privilegiul s5u. Dupd el fratele mijlociu este
1) Legile lui Mann. IX. 101. cDup6, moartea tatrilui si a mumei,
cfratii adimftud.a-se SA% imparta egal inlre d.an0.1 avekea pgrintilor lor,
«Mild fralele cel mare renunfd la dreptul thu. Ei DU aunt st'apini in tim-
gpul vietei acestor douä persoane, afarri. numai dad, tatgl n'a preferat
icsit linpartil el insusi airereai.
2 Legile ni Mann. IX. 105. «Dar cel näscut, chid este
«eminamenle airtaos-,,poate srt i po.v,siunea patrimontului in totalitate,0
(cei-lalti frati trebue s tralasca sub tutela lui, dupit cum traian sub
4aceea a tatalii lori.
3) Sumner 31aine.Elude stir l'ancien droll el la coulume primitive.
pag. 125. -
4) Legile p. 112. «Trebue sii sala mai intillu pentru
«eel mai mare a 20,:a parte a moOenirei, cu cele mai bune dintre mp-
bile ; i)entru cel d'a doilea, 1/2 din aceste sau o patruzecime, pentru cel
d'al treilea sfertul, san o optzecime.

www.digibuc.ro
 9

favorizat in mai mica proportiune, in detrimentul

niscut. Totui privilegiul sau éste In legitut'a Cu privi-
legiul primului nascut. Daca acesta renunt,4 la-el, toti
fratii Impart egal intre dtt,n§ii. Dar, fie ea' fratele Cel mare
ia toata, mo§teuirea, 'fie ca ia numai o parte mai mare
de cat frati, fie in fine ca imparte egal cu ei
mo§tenirea fiicele nu au nici un drept bereditar. Ele nu
-putéau indeplini ceremouiele cultului strämoOlor deci
-nu erau mqtenitoafe. Insa fratele sau fratii, dupa cum
moOenirea se impärtia sau nu intre ei,* trebuiau sä in-
wijeasca sa le márite §i srt le inzestreze 1).
Iata care e obbgatiunea, corolarul fortat al dreptu-
lui exclusiv tl fratilor de a mo§teni pe parintii bor. Fiica
nu avea drept la mo§tenire, nici chiar cand era unicul copil.
sau când nu avea de cat surori, afar& nuthî daca tab] o de-
semna ca sa Ii dea un succes. or. 'In acest cas suctesbrul,
fiul nascut din fiica desemnata, era considellt Ca ful bu
nicului sau matern, iar nu ca fiul tatálui sau.
Sumner-Maine crede ca pe aceastä cale a inceput sá se
introduca dreptul de succesiune al ficelor, preferindu-se ag-
natilor. El releveaza ca, pe child BaudhAyanA pare ca,
refuza, cut totul femeilor dreptul la mo§tenire, Apastamba,
a§eaza pe fiica, la finele listei mo§tenitorilur ; iar Vishuou
mult mai modern, introduce impreuna, pc mama .§i pe
fiica imediat dupa fii"). Astfel ca la inceput, in lipsa. de
fii, _mo§tenirea trecea, daca mortal nu ingrijise inainte de
moartea lui sä infieze pe cine-va prin unul din cele uns-
prezece moduri ce obiceiurile recuno§teau ; la cel mai
1) Legile lui Manu.IX. p. 148. Fratii &A' dea fiecare din partea bor
4pOrVuni surorilor lor din aceia0 manul i nemgritate pentru ca sg. se
poata ; sfi dea 1/4 din partea lor ; cei -ce Tefuz6 vor fi degradali).
2 1 Sumner-Maine. Op. cit. p. 130.

www.digibuc.ro
 40

apropiat sapinda al situ, §i in lipsrt de sapinda la cer

mai apropiat samanodoka, rudenii bazate tot. pe descen--
denta masculina §i pe cultul strämo0lor1) i numai In
prm(L §i incetul ca incetul dreptul femeilor de a mo§teni,
In lipsi de fiL departând pe agnatii §i gentilii mortului,
s'a iutrodus hi dreptul indian.
Aceastä idee a cultului domestic, a legäturei acestui
cult cu calitatea de mascul, a venerärei strämo§ilor de-
functi §i a mormintelor lor, a .rudeniei a mo§tenirei
agnatice §i a sarcinei impuse barbatilor sì kräneascit femeile-
cttit nu stint, märitate, apoi sä le inzestreze i sä le mrtrite ;
se _repeat, -se regäse§te, cu mai miel sau mai mare des-
vottare, läsand urme mai adttna sau mai superficiale, "la
toate popoarele la care se adorau strämo0i, de la Chi-
nezi la Ebrei, de la (ielti la Greci 0 la Romani. Studie
tuturor societätilor vechi §i moderne, care admit privile-
giul masculinitrttei ji 'I baseazi pe aceste idei, ar fi prea
lung 0 ar e0 din cadrul acestei lucräri. Ne vom mrtrgini
deci sä aruncam o repede privire asupra Ebreilor, la care
caput familiei fäcea el insu§i sacrificiul eätre Dumnezeu
Omit la creearea clasei levitilor 2) §i care aveau caltai
Mortilor i ineau sti aibä proprietatea mormantului
sa fie ingropati alrtturi de pärintii lor. ExeMplele abundä

1) Legile lui Mauu. V. GO: «Rudenia Sapinzilor sau a camenilor

clegati Intro ei prin oferte de pindas Intoteazil eu a ,saptea persoanti sau
«en al saselea grad al ascendentei, acea a samanodochilor sac a color
«earl stint legati printr'o asemenea oblatiuno do apit, inceteazii edad ori-
«gina lor i numele lor de famine nu mai sunt eunóscute».
2) B1blia Saori. Vulgatae edilionis. Genesis VIII. 21 «ao lificavit
«autern Noe altare domino et tollens do eunctis pecoribus et volueribus
«nmndis, obtulit holocaustis super altare». Genesis XXII. 2.«Art tolle
«fillum tuum unigenitum, quern diligis, Isaac, et vale in terrain visionis,
.atque ibi olferes in holocaustkurn- super untun montium quern monstra-
«vero tibi».

www.digibuc.ro
 II

in vechiul (estaMent. La moartea Sarei, Abraham cum--

par-a uu loc la Hebron in tara Canaanului de- la Efron
IIeteul, ca ingroape sotia1). Tot acolo este inmor-
miintat el2). Tot acoIo cere Jacob 0, fie inmormAntat
§i acolo 11 ingloapa fii sai 41. Ca cousecinta uurnai fratii
rno§teneau,_excluzAnd pe surori §i se- pare a, mo§teneair
inegal, cel mai mare dintre ei avtuad uu privilegiu
cele nu mqteneau fatä de fratii lor, dar &ea nu aveau
frati ele erau preferate agnatilor 6). Insà, ca sti -nu se ins-
traineze patrinioniul hereclitar prin .casatoria fiicelOr mo§-
tenitoare ca oameni din alte triburi, ele erau suite s`a se
crtsatoreasa numai in tribul lor 7). Tot dorintei de a -a-
vea progeniturrt masculinA se datore§te aci, ca §i la In--
dieni institutiunea leviratului, despre care .se afiti multe-
1) Genesis. XXIII. 19. «Atque ita sepelivit AbFaharn &cam morem
suam in spelunca agri dnplici, quae respiciebat,Mambre. Haec est Hebron
in terra Chanaanz. O. «Et confirmatus est ager; et antrum gum" etat hr
eo, Ahrabae hi possesionem monumenti a ffliis Heths..
2) Genesis. XXV. 9. Et sepelierunt elan Isaac et IsmaR filii silj in
spelnnea duplici, quao sita est in agre Ephron, full Seer hethaei, re-
g'nue Mambrc».
:3) Genesis. XL VII. 30. Sed dormiam f um patribis meis, et auro-
ras me do terra ham condasque in sepulchre majorum mcorum.
4) Genesis. XLIX. 34. Ibi sepelierunt eum, et Saram uxorem ejus.
lbi sepultus -est haac cum Rebecca conjuge sua; ibi et Lift, condita jacet.-,
5) Genesis. XXV. 33... Juravit ei Esaii et vendidit primegenita.-
34 Et, sic accept() pane et lentis edulio, comedit, et bibit, et abiit, parvi
pendens quod primegenita vendidisset.
6) Numeri XX:VIL 8. «Henn Ginn mirtuous fuerit absque filie, ari
«filiam ojus transtbit herelitas. 9 «Si filiam non habuerit, habobit site-
«cesores fratres Silos». 10 «Qued si et fratras non fuerint, dabitis Iìoredi
«latent fratribus patris ejos«. 44 «Sin autom nec patruos habnerit, dabitur
«hereditas.his qui ei proximi sunt: eritque hoc Mils Israel -sanctum
«legn perpetua, sicut pracepit Dominus Moysi».
7) Numeri XXVI. O Et haec lox super filiabus Salphaalf a Domi-
«ne promulgata est t Nfibant quibus volunt, tantum nt suao tribus he-
«minibus,. 7 «Et cunctae feminae -de eadem tribu maritos accipient7 ut-
chanreditas permaneat in familiis».

www.digibuc.ro
 12

.,exemple in tartile vechiulai testament. Se vede' deei bine

-caracterul succesiunei la Ebrei, caracter aproape acelni
a la. Indieni, caracter pe Care '1 vom vedea repethndu-Se
Ja Greci §i lashnd urme §i in. obiceiurile juridice ale Ro
manilor.
Cht despre cloth, se vede clar din textele citate, ct
ilicele aveau o dotä, pe care o aduceau barbatului. Sa mai
adaogilm, eh din contra, in cazal de rapt ba'r-
laul era cel, care, cmistituia dota sotiei sale 1).
Ceeace am vazut la Indieni se regase§te in mare parte
Greci. La Sparta ca la' Atena, altaral domestic joach
_un rol important in viata sociala 2). Pe el focal este in-
-tretinut pururea, pe el se aduc sacrificii zeilor domestici,
sprotectorii §i sprijiuitori iamiliei. Aceste sacrificii le aduce
In p ri mu l rtuid t atilt familiei, iar fiul este u rm nul natural
obligat al shu in exercitiul cultului domestic. De aci
-ca consecintA, Tudenia agnatica mqtenirea fiilor numai
-cu excluderea fiicelor3), care priu castitorie vor trece intealta
Emilie i vor iMbrati§a un alt cult. Dacil, sunt mai multi
fii ei impart pe capete, farh privilegiu pentru primul mascot
41 Genesis. XXXIV.
2) Vezi Sumner Maine. Op. cit. 0. Poste]. fie Coulanges. La (416
-antique, palsitTL
3) IT.A.10.;. KIX.78c, EIENOWICTOU. 4. ;Ap(crsapxoc 'ray .7),
Eurcx)ei,suot: c,67o )smps Esvcavi.scu 'Appvicoc enryaripa,
yír smut ,KupowE-81)g met A-kozziplc 41.1) met &XXI
1,7:sti-cow &teXI,A. Kupopaorx p.sev c6v 6 TVA's Incrp x cpu
Z3v -44?71 FeaCtl.: EptOt: gE7C005.071 gtipov Ot1tov
orh?rcrp Ttolv MILIXTOW Only 'irpoCriptEv, 'Apterripxou vo5 Troc-cp6ç
To5Tcav TaXevrimcvs.oç Atiloxipyl; b ui6c xXlipov6p.o; caw gxeCvou
,Y.x.riarq totkou iroccZer cbroectv6v-ro; xoA L;76pcq EttaXgc 1.1.14-
nrIp 61.1..); gx1 Nave. TO o'exu) gnix7a,poç gyiv-eto."

www.digibuc.ro
tz;i pe surori le inzestreaea §i le m5-ritit '). Dact n'are fratir
fiica moOen§te, insa sub o formrt foarte curioasit, bare aratl-
infiuenta ideilor de rudenie agnatici §i care se aseamrtnrt
cut inotenirea fiicei desemnaie, din dreptul indian. Mica
decedatului este inbalpog. Ea mo§tene0e ca un fel de in-
termediarrt intre defunct §i adevrtratul mqtenitor. Acesta
este fiul ce se-na0e din ea i din cel mai apropiat aguat
al salt, 41:4natul este dator, sau srt ia pe fiica
sau s5 1:enunte la ori-ce drept asupra mqtenirei. Dack o
ia de sotie, i adesea se intitmplrt c5, pentru 41 face acest
act, este silit sti. se despartrt de sotia ce o. avea dejay
atunci fiul, ce se nate diii crtsrttoria lor, este considerat
ca fiul defunctului, iar nu ca fiul adevrtratului s5u tat5. El
este 6 0,11p6volloq_ adevarat al defunctului, pe citud fiica, muma,
sa, este numai ini3c4pog. Atitt de departe merge dorintade
avea un fiu mo§tenitorTin eat chiar i fratele poate §i
trebue sä, ia de sotie pe sora sa consAngeanrt, daci
este inbalpog, presupunitndu-se neapilrat ca el nu mai este-
herede al tat5lui srtu, fiind eit din familie printeo emau-
cipare anterioarrt mortei acestuia; crici altfel ar mo§teni
el §i sora sa nu ar mei fi irc(xLipo;. Fratele uterin insrt.
nu pate" s5, ia pc sora-sa. Nn doar5, crt este c:onsi-
derat ca mai apropiatA rudrt de cht fratele consangean §i
cà impedicarea de a lua pe sora sa ar fi o rrtm4it5,
din institutinnea matriarcatului, cum s'a sustinut de unii
autori ; ci pur i simplu pentru c5, rudenia, bazatli find

1) ATEIAE. ,,r1Ert Maytteiov. 10. 'Eyed y3cp rprozoy ply

oúcíaç p.ot 06 roXX9,ç zottcasty5eColc Btec tatç 01)1J.?0pk xxt rç
rx-rek xott -rç T-715 Is6Xso.).-.:, t5o J.SV &Xctç g;i5coxx, gEtZst); TOCci-
n itovTa, ixocripa, red; T6y asx,pa cúran lystp.cip,roy ¿Sp-t2 6
xel'voy (5p.oAoyely rpm. 6p.ot3 &v notrpiiwy, xcet irpbc to5ç &XXouç
Arcttytortç orrro) Peßfor42 disse pAZEI:6TCGT6 p.ot ra icpb; gym p.11,,>-
',grayly.% yEviaOott..

www.digibuc.ro
 14

pe agnatiune, nu putea sa existe intsre frati §i surori ute-

rine. In fine, dacri, sunt mai multe fiice, fie-care din ele
este inbaripog §i impart intre ele averea, afarä numai daed
vre-una din ele este deja maritatä i inzestratä la moartea
tatalui lor. In acest caz, fata märitata §i inzestratä nu
poate veni la mo§tenirea tatälui stiu, nici chiar raportknd.
--dota, tocmai contrariul de ceeace sepetrepe in dreptul grec
p osterior.
La Romani, de §.1 inca de la fundarea Romei nu
mai exista institutiuni, care sa se asemene ca cele pe
care le-am vtizut la Indieni §i la Greci; de §i fratele ca
sora vin de o potriva la mo§tenirea tatalui lor, caci
ambii aunt heredes sui", i fiicele exclud pe agnati ori
at de apropiati ar fi ei ; tottii se poate presupune, dupd
urmele rämase in obiceiurile juridice §i in legiuirile roman e,
a a existat o faza anterioara a evolutiunei societatei lor,
mai veche de ckt fundarea Romei §i in care se exercita §i la
ei privilegiul masculinitatei. Inteadevär §i la Romani caqi la
Greci i la indieni, focul sacra straluce vecinic pe altarul
familiei, in onoa,rea zeilor domestici 0 a strämo§ilor pro-
tectori. §i la ei mormântul este sacru. §i la ei rudenia este
agnatica i daca fiica este pusä pe uu picior egal cu fiul
fata de mo§tenirea tatklui säu, totu0 intre ei exista dife-
rinte simtitoare, care aratä persistenta unor vechi obi-
biceiuri ce admiteau privilegiul masculinitatei, Fini este
mai strâns legat de fatal sau de at fiica. Pentru ca
-sä'l emancipeze, pentru ca dea in adopfiune tatal
trebue sa'l vând 5. de trei ori conseCutiv, intealtfel puterea
sa paternd nu este stinsä §i flul continuä sä fie ,,heres
suus". Pentru flicti o simplä vânzare ajunge ca sa dis-
trugá puterea paternä. Pentru ca fatal sh impiedice pe
fiul säu sä vie la mo§tenire, trebue exheredeze no-

www.digibuc.ro
 15

minatim", iutealtfel testamentul sdu ar fi injastum".

Pentru fiicd o simpld exheredare inter cetero0 este su-
ficientd. Apoi sistemul de mo§tenire agnatic, care numai
-eu timpul 0 incetul cu incetul a ajuns sd se transtorme
lu. succesiunea cognatica a Novelei 118; tutela perpetud a
femeilor, legea Voconia, Senatus-consultul Velleian 0 atâtea
alte institutiuni, care aratl o deconsiderare a femeei fatd
.de bdrbat, sunt tot atMea presumtiuni, dacd nu chiar
probe, cd §i la Romani a existat inainte de fundarea
Romei, un complex de idei §i de obiceiuri sociale ase-
indnate celor greee0i celor indiene.

www.digibuc.ro
 II

Sí consideräm o comunitate domesticit, o 3aApyra

sit vedem ce se intämplft in sAnul ei, atuncea and moan-
until din membrii zadrugei. Trebue stabilim de la,
inceput, ca membrii unei zadruge sunt intre ei rude
descind dinteun autor comp. tiintele adunate de D-1
V. Bogisic, In studiul sau Zbornik sadasnjih pravnih
obicaja u juznih Slovena" i de care ne vom servi in
aceastä, parte a lucrärei noastie, nu lasä, nici o mudoialL-
-asupra acestui punct Se Inthmph rar sti facti, parte din
zadrugti i oameni sträini. Ace§tia sunt in general sau
orfani adoptati de zadrug& sau cate un ginere, care
märitii", duph expresia tipicti a Slavo Hor §i se mutA
tatäl sotiei sale, in loc ca sofia sa sä, se mute la fatal
sotului ei; sau in fine membrii unei zadruge, ce se stinge
care se alipesc la o all& zadrugä, mai mare, ne mai puttind
lucra singuri pämântal zadrugei 1). Ace§ti zadrugari au
proprietatea mo§tenitä dela stramo§i: stezer, ocina" §i pe
1) La intrebarea 6-a a D-lui Bogisic: JOsu li svi zadrugari svoji
o krvi: iii ne i u kome razmjerju i odnosaju stoje vrste jedna prema
druga" donAzoci i Chid do rilspunsuri din localittiti din Serbia, Croatia
Banat, Bosnia, Hertegovina, Dalmatia, Muntenegru Bnlgaria Minna cA:
zadrugari svi su svoji po krvi".

www.digibuc.ro
 17

laugh ea proprietatea lucrurilor dobandite prin achisitiune

Intre vii. In general ei considerä ca o datorie, sä tie ne-
clintith proprietatea ocinei i s-o transmit& la copii lor,
a§a cum le-a transmis-o lor phrintii; i ca o ru§ine faptul
de a instrhina ce le-a rämas ocin&I). Pentru proprietatea
peculiului lor propriu nu mai este a§a, caci acest peculiu
este rodul muncei lor in afarh de zadrugh i ei pot sa
dispunh liber de dansul2).
Dach moare un zadrugar cat timp zadugra trhe§te, este
incontestabil cä lucrurile nu se schimbh §i. ch, afara de
ceeace are el ca peculiu, copii shi nu inqtenesc nimica,
de vreme ce ei sunt pärtali in zadrugä. Dar daca privi-
legiul masculinitht.ei nu poate aphrea la zadrugh, in ca-
zurile in care el se manifestä mai puternic in alte thri la
familiile izolate,_ el apare atunci and mpare nu zadru-
garul, ci insh§i zadruga, comunitatea familiala. Zadruga
se poate destace pentru diferite cauze, principala fiind ne-
intelegerile i certurile dintre membrii ei, care pot EA nu
fie totdeauna a§a de supu§i domacinului, cum ar cere in-
teresul comunitätei familiale 5), §i se ppate desface dupa
cererea ori-chruia din membrii zadrugei 4). Atuncea trelme
sh se proceadh la impärtirea averei zadrugei i sä se im-
parth in special stejerul, ocina hereditarh. In aceasth cir-
4) Bogisio. Op. cit. Raspunsurile la intrebarea 9. Misle li zadru-
gari, da je taj stezer njihova neogranicena svojina, pa da ga mogu pro-
dati i njime raspoloziti, kako i ljetinom i drugijern plodovirna ? iii drze da
im taj stezer treba neokrnjen sacuvati i predati nasljeclnicima u zadruzi
kako ga i njima predase njihovi stariji ?"
2) Bogisio. Op. cit. Rtispunsurile la lntrebarea 34. Mogu li zadru
gari imati svoju osobinu (peculium) ?".
3) Bogisio. O. cit. R. la Intr. 133. «Koji su obicni uzroci za koje
tse zadruga
4) Bogislo. Op. cit. R. la Intr. 435. gIzna li svaki zadrugar pravo
Itraziti da ga odijele?»
2

www.digibuc.ro
 18

cumstantä, de 0 membrii ai zadrugei suut §i femeile, ele

nu sunt luate in consideratie eand se face impärteala.
Zadruga se imparte in general pe ramuri, in trnele locuri
pe e.apete de bärbati 1). Despre femei nici nu se preo-
cupä nimenea. Ele nu primese parte la impärtealä ci stau
sunt hränite, in cazul de dizolvare a zadrugei, la cea
mai de aproape ruda a lor 2). Se vede deci c femeea nu
are nici un drept asupra patrimoniului hereditar al za-
drugei. Ea nu va sta in zadruga, ea nu este rudä de shnge
mare", nici nu va crea rude de sange mare", deci ea
nu -are ce cauta. la succesiunea ocinei strämonti. Este
destul c`a este înzestrat i máritatä, ea, i se da oi, capre,
vaci, parale, etc. 8), pe care s'a le ducá de zestre barba-
tului säu zadrugar in altä zadrugä.. Este destal cá la mo .-
tenirea peculiului zadrugarului ea are parte, fie ca sotie
zadrugarului decedat, in unele localitäti ca : G-radiska i
Brodska, Kotari i Bukovica, Konavli, Stara Pazva, Lies-
kovec fie ca fiicá a defuuctului zadrugrar In localitatile
unde sotia nu mo§tene§te nici in total nici in parte pecu-
liul decujusului ca: Licka pukovnija, Stubieka zupa, Bednja,
Cetine i altele 4). Este destul in fine Ca mo§tene§te, Intru
cat nu e märitatä i inzestrata, fie pe zadrugar pentru

1) Bogisio. Op cit. R. la Intr. 139. 413o kome se nacelu dijele : bivá;

ell samo toliko jednakih dijele, koliko, je koljena, iii je toliko dijela, ko-
cliko odraslijeh muskijeh glava ?».
2) Bogislo. op. cit. R. la Intr. 141. ePrimaju zenske kakov dio prL
4djelidbi, i s kim ostaje one koje nemaju siva ni oca -ni brata 1»
3) Bogisio. op. cit. R. la Intr. 90. csto nosi nevjesta obicno u prcijtr
«prod svaclbom iii po svadbi n mladozenije dom, iii ujed.no sa nevjestOm
4) Bogisio. Op. cit. R. la Intr. 449. gKomu pripacla peculiuin po
4smrti zadrugara ?»

www.digibuc.ro
 19

peculiul s'au, fie pe inoko§tin la toata averea sa cft,

atunci cand familia s'a redus la o singura fata, ea mo§-
tenqte tot i sub nuinele de blagasica se maxita i îì ia
sotul In casa 1a clansa.
Aceasta forma de comunitate famflialá, cu toate par-
tiGularitatile §i cu toate urmärile ei, se regAse§te pretu-
tindeni la Iugoslavi. Ea exista in Serbia, Croatia, Banat,
Slovenia, Bosnia, Hertegovina, Muntenegru, Dalmatia
Bulgaria. Din studiul ce vom face asupra urmelor de pri-
vilegiul masculinitatei in tarile rornAne, vom vedea ca, de
§i diferita ca principin, alcatuirea mo§nenilor are mile
rezultate asemenea cu cele ce le da alcatuirea comunita-
-tilor familiale iugoslave. Pana atuncea insa vom cauta sa
urmarim §i in regiunile ingoslave citate Mai sus institu-
tiunhle relative la acest privilegiu §i care ni se par ba-
zate pe ideea de comunitate. Relevrun mai intai cä dispo-
.ziunile Zaconicuhii lui Dusan, care admit privilegiul mas-
culinitatei, nu se coprind in aceasta parte a lucrarei, pH-
vilegiul find acolo acordat masculilor, din cauza
militare §i ce trebniau sa aduca Tarillui. Le
vom vedea deci in capitolul urmator. In Muntenegru, dada,'
tatal nu a impartit averea sa la fii säi, dupá cum poate
sa facia, favorizand pe unul sau pe altul din fii 2); la
moartea lui, fii mo§tenesc §i impart intre ei averea, daa
4) Bogisio op. dt. R. La intr. 153. clCakav je red nasljodstva u
inokostini?» Lies. stSvaki sin prima dio, a kci po dijela». Se vede aci o
d.eosebire de cele spuse mai sus, particularitate a localitätei Ljeskovec din
Bulgaria. De asemenea femeile mi luau parte cle cat la vii, grädini, du-
pomi roditori.
2) 3A11011HK Itiluoropcmc II. 48. OTA11.1., KO11 f CAAVIi MTh CTE-
KAO, TOME no CROIOI KOAKII 4if1111TH CHNOKIIMA ; à AKO lilti OT/111,1t
110/1111. CI;IHS iuiui 11EPO A51'0M% OCTAIlk, S 'PO CE AIMATH HE CMiE
CKAKill CA C13010M% MSKOM'ls. MOM nO CROW 110/110-1 paanonarwrit

www.digibuc.ro
 20

mama !or nu träqte. Dacä muMa träqte, ea are usu-

fructul averei pänä la moartea ei §i numai dupä moartea
ei impart fii 1.). In ce priveste fiicele, ele nu au drept la
mc§tenire, ci trebue sa. se multumeascd, cu zestrea ce le
o da parintii de bunä voe.2). Dad', insä, ramân numai
fete, ele mo§tenesc §i impart Intre ele averea pärinteasck.
afara de arme, care se dau masculului cel mai de aproape8).
Dacti fatal are §i surori, fie acelea marHate sau ne mä-
ritate, atunci mo§tenirea se imparte in trei parsi. Fiicele
sau fiica iau douä parti din ea, iar surorile a parte4). In
fine, lucru natural, daca este o singurä fiicA, dânsa mar
tene§te toata averea 5). Ce se intâmpla când nu sunt. nici
fii, nici fiice ? Cea mai apropiata dintre xude moOeuqte,.
iar dacä, nu sunt nici rude, mqten.e§te casa poporUlui" 6).
.Acestea sunt dispozitiunile legei Muntenegrului de ia 1855.
1) 50. Ho CA1pTH OTtiliflOri, AKO HE RItI 3A NCHKOTA CA CHOIEAVII.
IIM5KiEM"k pA3110A01K10, AiEM4 CE HA 110E,A,NAKE AiEAOKE HA CIIINOKE AKO-

MI E MATH MOIRA, SHCHKA AioS CROVA MS>KA AOKit E MIKA, H ,A,iEAH CE

HOCA* HiNE CMpT11.
2) KAA-It CE Ai6H014KA t3ti, FIN ORIPIA10 HAWE 31MA-k NEMA 1114(1E
CORA AIEAA, OCHAM 1111114:i6, ILITO ioi p0APITEAKH HH 8,A,Aiksim o,vit
Aospe.KOArk
3) flico KOrl OTAWIt OCTAHE 6E3% MSLIÍRE AIALI,E, A OCTAHE EAHO
HAN RIME MENCKE AIARE TO CE HMA 011,A,A 41A IIKHrls. 110AiEMITH KAKO.
OINHIICTKO TAK% H ArkAltHHCTRO ROE 11101KOKOME oTu,S npinAAA;
camo opSmig liMA CE OCTAKPITH NANKAI-010A AISLI1KOH
4) 54. flico RH OKH. OTALI,% HMAO CECTpE 8,A,ATE HAN HEISAATE ;
TO 011AA CECTOE, SORIA10 Aio, A RHiepli AKA AIM&
5) 55. fl.K0 AN AiHROAKA CAMA 6E3% MSWKE ,A,*LIE, TO ECTIt 6E311
RpAKi6, OCTAIIE HA ,KFIRLI,S: OHAA OHA IIACAIAIOE CHE 110KpET110 H 14E110
KpET140 HMSKIE 0TH,A Nora.
6) 57. YIKO AN OCTANE 118CT0111%, TO OFIAA HACA,A,100 NAHRAHHCA
16A143hMA AKO AN NE RItI RIIIAO 1114KARRE RAH3NKE, ONAA flpHILAAA CHE
HapomiS KACS.

www.digibuc.ro
 21

Noul cod civil, opera a marelui jurisconsult i profe'sor

de istoria dreptului slay D-1 V. Bogisic, pune -alte baze,
de i ine sä, nu schimbe obiceiurile vechi muntenegrene.
Astfel ch pe de o parte recunoa§te formal existenta Casei"
-ca persoana juridical), iar pe de alta parte prevede, cri la
impartirea casei fii sau fiice mo§tenesc de o potriva. Tar
când ramäne un singur copil la o casa", fie acela fiu,
-fie flea, mo§tene§te toatä averea
Sa trecem acuma In revistà §i legiuirile dalmate, de
vreme ce am väzut ca 0 din provinciile lor au venit riis-
punsuri identice cu cele din provinciile sarbesti i mun-
lenegrene asupra existentei zadrugelor particularitkilor
lor, la, Intrebarile ce le facea D-1 V. Bogisic pentru
Zbornicului sau.
InStatutele i legile cetatei i insulei Curzula, statute
legi elaborate §i promulgate intre anii 1214 1558
.se gasesc dispositiuni, care ne reamintesc cele ce am vazut
pâma, acuma. Fii mo§tenesc siuguri, imphrtind intre an§ii
averea pärinteasck fie ca slant nascuti din aceia§i mama
-fie ca suut näscuti din mame diferite; destul ca ei sa
fie legitimi. Ei Impart egal averea pärinteascä. Represen-
latiunea este admisä pentru fii §i nepotii fiilor. Ace§tia
vin la parte cu unchii sau cu unchii lor mari, representänd
pe tatal sau pe bunicul lor. Chiar §i fiicele vin la parte
prin representatiune. Este singurul cas in care pot mo§teni,

1) OHWTH HA1011HFICKH 34KOHHK. AHO MTH, PASAHO VI. 0

AOg%4Kj0 a4iyHuEu. qA. 686. GKAKA CE KSICIA T. i. KSKIIHA tieA-
nui (964-965), CAUTPA CAAAOCTMHHAA HMAOHHKOAi, WTO CE
THLIE AOAIAK1HK AORAfIA H 1141011HHE (966).
2) ()MTH HMOKHHCKH SAKOHNK. till. 707. H KAA ICSKrA MAHE
HA 1110 lEAHHO (IEMAAE EFIA0 AASWKO HMI 3tENCK0, 0144 ClIfiEAHAKO flH-
ApHSAIKA CIKOIE AOTAAATIIie HAA4OHHWT110.

www.digibuc.ro
 22

mo§tenesc pentru ct represinta pe tatal bor. Altminterea.

ele nu au nici un drept la mo§tenire. Fratii sunt tinuti
is& le inzestreze §i sä le marite Ora la värsta de 18 ani.
Daca nu indeplinesc aceasta obligatiune, fiicele au drept,
sa ceard o poitiune din mo§tenire, portiune determinata
de sfatul rudelor lor 1).
Acela0 lucru se petrece la Budua. Statute le 0 legile
acestei cetäti prevad formal, ca fratii singuri mo§tenesp.
inpärtind egal averea intre ei §i (land surorilor bor ceeace
le trebue ca sa se poata marita. Daca, tatal a maritat pe
fiice- i le-a inzestrat Inca în viafa fiind, nu le mai poate
läsa ceva mai mult la moartea sa2), afark mimai dacä
1) Liber legum. 1214. Cap. XXXIX. De divisione heredurn. Item
statuimus et ordinamus, quoci si aliquis decesserit tam cum testamento
,,quam sine testamento, et babeat vnum filium uel plures legitimos, siue
,,de vna vxore, sive de pluribus matrimonialibus, debeant in bonis eius-
succedere tam mobilibus, quam immobilibus, et debeant diuidere equa-
liter bona Mims. Et si aliquis filiorum haberet filium, nel filios, nepotem,.
uel nvotes, infra gradum succedant et recipiant, moriente avo et patre,
partem patris sui. Et sic intelligendum est, descendendo per lineam
sanguinis. Et si non habuerit aliquis fratrum filium, uel filios, sed ha-
lmerit filiam, uel filias, ille filie habent partem patris sui, sicut vnus-
fratrum; et si illi fratreS habueruut sororem, uel sorores, teneantur
maritare ipsas, uel ipsam, vsque ad decimum octauum annum; 'pod si
noluerint, possint se maritare, recipiendo porcionem omnium rerum
patris per ratum capitum, de consilio aliorum suorum propinquorum"..
2) Statute di Budua, Cap. CXXXVI. De pnrzogna de frotteli. Ordinemo
che tutte le figliuole, che restassero orfane di padre e di madre, tutti
li loro beni paterni et maternali, che havessero, i debbino partire per
cavo di homo ugualmente, salvo se alcnna figliola havesse il marito, il
padre et la madre, la sna dote sia scapola e franca. Et se rimanesse un
fratelle con le sorelle, o sorella e fratelli con sorella e con sorelle, il
fratello o fratelli debbano maritar la sorella o sorelle con li beni paterni
et materni in tutto, che se pno maritar; et essendo maritate le sorelle,.
tutto quello, che resta sia del fratello o fratelli, et habbia ciaschedum
la parte sua per cavo d'homo. Cap. XXXX VIII. De figliole maridate. Or-
dinemo, che qualunque padre o madre havesse figliole maridate, et
havesse figlioli maschi, non possa dar alle figliole cosa nissuna piu delle
sue doti, ma tutte le cose, che remanessero delle dote delle figliole, sia..

www.digibuc.ro
 2,3

au rämas dupä urma lui numai fete, in care caz i fetele

märitate pot veni la impärtirea moOenirei sä impart& pe
c.apete, socotindu-li-se i dota deja primitä de ele.
Tot astf el §i in Statute le comunitätei Phara, In care
pentrn imobilele mai importante, adecä pentru casele din
oras. numai fii au dreptul de a veni la mo§tenire. Pentru
celelalte bunuri Insä, fetele §i bäetii mo§tenesc la o laltä
afarä de fetele inzestrate §i märitate, care nu mai pot
avea nici o pretentiune 1).
Legea Vinodolului dela 1288, de asemenea prevede
cä iiicele nu moOenesc de cat atuncea cand nu sunt fii,
sau cAnd fiul care a mo§tenit, a inurit färti erezi2). De
asemenea legea Politei recunoa§te fratilor dreptul de a
imp.arti Intre ei pe capete averea hereditarä, fie a aceastä
este plemeliftind , adeca bun mo§tenit din tata in fiu, fie cA
este blago, adecti bun dobändit prin achizitiune intre vii;
del figliolo, et dei figlioli mascoli, o alli figlioli del figliolo, o delli fi-
glioli mascoli, et se non fossero figlioli, le figliole femine possano partir
insierilia per cavo dlomo ugualmente le cose, che avanzassero delle dal
della figliola o delli figlioli.
1) Liber statutorunveommunitatis Pharae. Cap. XXXII. De illis,
qui decedunt intestati habendo heredes. Item si aliqltis horno vel foemina
,,decederet iutestatus et haberet, haeredes quocl omnia sua bona mobilia
et immobilia in silos haeredes tam masculos quarn foeminas deveniant
aequaliter, salvo de domibus et casamentis positis in civitate, de quibus
haeredibus foemininis pars aliqua non spectet. si haeredes masculini
essent ; et si (pis haeres foemininus esset maritatus cum dote, quocl
illa dos pro sua parte habeatur, et nulla alia pars de bonis paternis et
rnaternis sibi expectet vel spectare possit.
2) 34KOH RHHOAOACKH. 32. Oww,e, Film, KE CS OCTAM 110

CMEPTH OHHHH H MATEpH1111, AKO HHCS OCTAAH 6(34TH THM KLRElitiNt,

14. AAlifb CE 413EAHTA1'H, H/111 OCTM1HTH THM X111,414M 6/1111.0 OTHHHO H
nurreptitio, 41111H1tH Ka; crISmES 0115, KS gcS HAumil camonli AgopS
OTB,H H MATEpt
1-1 TaKOE, LIKO 611 CHHH OCTAAH, H SME13111 603 El3E,A,1. Vom reveni
in capitolul urrnator asupra acestei dispositiuni.

www.digibuc.ro
 24

sau de a nu imparti averea §i a trai cu totii la un loc1).

La Po Eta se vede bine ca exista comunitate familiala din
chiar textele reprodlise in note, care vorbeso nu numai
de fii, ci de frati apropiati sau departati. Tot astfel se
petrece la Trsat2). Fratii mo§tenesc. Ei pot sa continue sd
trdiasca indpreuna sau sd, se imparta. Dar, fie ca se impart
sau nu, daca au vre-o soed, aceasta sta in casa pana se
mdrità. and este sà o nArite ei impreunä o doteaza,
daca n'au motive suficiente spre a o trata rd.u". Sora
nu poate pretinde parte la mo§tenirea tathlui, ci la a
mamei2). La moartea acesteia ea poate cere averoa mamei
materinstvo", insa daca nu a fost inzestrata, sau dach

1) GTATHT 110ASHLIKH. 34KOHN 0-AHMIINA. 33. rAH CE AHAS

BpATItA, BAHNCHA HAN MONA, HAN CHHOKH WA OKA HMI HHH 6AHNCHK4,
KHM CE 110,A,OK4 p43APItIFITH, TAM AKO E Rilaro l'HROSKi6, T011 E AAKKO
11p4HO pASAHAHTH, HEr0 CAMO AKO 613 COAA, I1130111-6KliSH11 WA l'OC-
110AE, TON rpf otiost8 l'AAKH KOMS E 1111C4U0. 11K0 AN E E14EMEHK111,1-1114,

HMA HOHTH HA rildlIE H HMA 611TH MAAEMS CT400 OPHHHI,E. H KtlAtt CE

PABAHAH imago, Tam HMA CILIKK MOE AMATH. H 4K0 EH CE KAM
HOCAH 110AH4NKMH MU HOMHOEHMH, KOAAINI E MAIM HOAHAHKATH KA3AA
H HOHMHOKATH, KAA MS rOAH Aparo. REPO CAMO MAKI!. E KOAMIlt CTATH
HA CKAOH IKApHKEHHUI,E. H AA KOATKA MH HHH AHOH1111,H, AOKAE CE
IVAN% HE PAaAHAE, TAM HM g CKE 3AEAHO, H A06(10 H 3A0, H KO-
.pliCT1t H 111,ET4 H AS3H KOMS CS AS?KHH H TKO E HMIs. ASNCAHk j TO
HMI E 34EAHO OHKI6H0 AOKAE CE paaAHAE KAM CE P43AHAE, TAM E
CKAKOMS (CKAKOMS S) MOH AHO.
2) Statut Trsata. 57. Alro se brati dele po smirti oca i matere,
tore imaju sestru : svagda, dokle se ozeni,,ima u Kuci. stat ; pak skupa da
ju odprave po 2akonu i kako ki premore, ako nebi dostojni uzroki radi
nes1oscine,. Acest din nrrnä. cuvAnt D-1 V. Bogisic 11 gäseste ran redat
O. 11 inlocnqte ou o altä lectiune, singura cu care fraza din urmh," poate
avea un. inWes. D-sa desparte cuviintul in. don& i intercaleazh un
Iutre n" Avem ast-fel nje zloseine».
3) Statut Trsata. 58. Sestra ne more delapretenditi od ocinstva,
pace od rnaterinstva".

www.digibuc.ro
 25

nu a renuntat la mo§tenire in timpul cäsatorig.1-). In fine

fatal §i muma pot sä, inzestreze pe fiicä, a§a cum vor §i
6.1in le permit mijloacele2), farä, ca ceilalti copii sä,
poatä reclama.
Acestea sunt institutiunile ce poartä, marca
masculinitAtei bazat pe ideea unei comunitati fa-
miliale. Dacti. este dupd cum se vede, raspilndit la, Iugos-
lavi, totu§i §i la ace§tia se presint`a exceptiuni la regulä,
sau se apropie ca conceptiune de ceitalti Slavi de
nord §i de Germani, sau de Italieni §i de dreptul roman.

1) 61. clieere za smrtum materinum moru pretenclit materinstvo,

,,ako zadovolno dotane nisu bile, i u vrirne zenitbe nisu renunciale".
2) 60. Otae i mat moru po volji i po mognestvu dotat heer, i polag
,,navade pir yrsit".

www.digibuc.ro
 In societatile in care barbatii trebuia s fie,todeauna
gata sä, ia armele i sä,' lupte pentritsuzeranul lor 0 la un
semn al acestuia; uncle li se impun datorií militare i da-
torii civile, convensate prin drepturi lor häräzite, fie cd
acea Societate- se bazeaza pe o organizare feudalit, fie cbiar
cä., se prezintá sub forma alodiala numai, privilegiul mas-
culinitatei se naste indata. El naste din necesitatea de
a se asigura puterea i märirea fiecarei case, cad a
diviziune an naste din trebuinta de a inlesni ra-
porturile intre senior si vasal, caci o impartire a bunului
parintesc ar ingreuna-o, Mmultind capii familiilor, färd-
sä märeasca puterea lor. lar alaturi de el se iveste, in le-
gatura cu el si tot pentru aceleasi motive, privilegiul pri-
mogeniturei, In unele pärti inlocuit cu privilegiiii ultimo-
geniturei. Acestea servind si mai bine sa mentie stralu
cirea i puterea familiei i sá inlesneascti raporturile se-
niorului cu vasalii sai.
Sunt nenumarate legiuirile, care, bazate pe aceastä.
idee, poate, amestecata i influentata uneori de ideea Co-
munitAtei familiale, admit privilegiul masculinitatei. Toafe
cutumele barbare, din Germania, din Anglia, din Francia
www.digibuc.ro
 27

legiurile introduse de Germani in Italia; legiuirile

fie ele Cehe, Po lone, Ruse, Litulne, ba chiar uneje Iugos-
lve ; legiuirile maghiare, admit acest privilegiu, admit.
succesiunea numai a fiilor i excluderea fiicelor, fie in
total, fie numai in parte, de la succesiunea paternä, pre-
scriu obligatiunea de a dota pe surori §i adesea privilegia
primogeniturei sau ultimogeniturei*. Inteo scull& enume-
rare vom trece in revista acestei legiuir1, spre a incheia
astfel cu legiuirile ce admit privilegiul masculinitätei..
Afar& de legea Visigotilor, care este pätrunsä de spi-
ritul dreptului roman, i care, cum vom vedea, prime§te pe
frail §i pe surori cu drepturi egale la succesiunea tatälui
lor, toate cele-l'alte legi Germanice admit privilegiul mas-
culinitätei §i excluderea fetelor pe o scars mai mult sau.
mai putin mare. Legea Burgunzilor prevede, c. fiicele nu
mo§tenesc de en In lipsä de fii 1). Legea Salie prohibä
ca pämäntul salic, (care dupä multe discutiuni s'a recu-
nosout cä. nu era de cât pamäntul dinprejurul casei fami-
liale) sä incapä vre-o data pe maim, ferneilor 2), Legea Ala-
manilor pomenete numal pe frati, când vorbete de im-
pärtirea succesiunei 3). Legea Ripuarilor interzice femeilor
de a veni fa succesiune cat timp existä un barbat cu drept de
a succeda4). Legea Saxonilor, mai complectä de at cele de
mai sus, prevede cazul când defunctul are fii §i. fice, caz in
1) Lex Burgunclionum. XIV. De successionibus. Inter Burguncliones.
id volurnus custodiri, ut si quis filium non reliquerit, in loco lu filia in
patris matrisque hereditate succedat".
2) Lex Salioa. LXII. 6. Do terra vero salica u ulla portio heredi-
tatis mulieri veniat: sed ad. virilem sexum tota terrae hereditas per
veniat.
3) Lex Alamannorum. LXXXVIII. Ut fratres post murtem patris.
eorum haereditatem non dissipant, antequam dividant eam".
4) Lex Ripuarum. LVI. 3 Sed dum virilis sexus extiterit, foemida in
hereditatem aviaticam non succedat".

www.digibuc.ro
 28

care mo§tenesc numai fii ; cazul in care defunctul are

numai fiice, mo§tenind atunci acestea, iar tutela lor rii-
mhand fratilor tatalui sau celei mai de aproape rude a
tatglui 2) ; §i cazul and defunctul a avut afar& de fiia i un
fiu, care a murit lasänd un erede mascul, caz in care acesta
din urrnä mo§tene§te excluzand pe mtitua sa 2). Legea
§i a Turingilor, chiamä pe fiu la mqtenire, departând
pe fiica Tar in cázul and nu are defunctul nici un fiu, im-
parte. mo§tenirea in douä pärti : una compusä din bani
mancipia", pe care o ia fiica sau fiicele dectijusului alta
compusä din pämântul patern, care trece la generatla eon-
sAngeana, la agnatii tatälui 4). Legea Longobarzilor vorbe§te
§i de fratii§i de surorile naturale relativ la moOeniye. Fiicele
nu mo§tenesc insa, fie ele legitime fie naturale, iar fratii
lor impart in mod neegal, luând legitimii douä par_ti §i
naturalii a treia parte pro mundio earum". Se mai
prevede, tot in acea lege, a fiica trebue sä se multumeasca
cu dota ce i se dä, fie de tat-al, fie de fratele säu §i nu
trebue sä pretinda mai mult 5) Tot astfel se pare ca la
1) Lex Saxonum. VII. 1. Pater ant mater d.efuncti filio nop filiae
hereditatem relinquant".
2) Lex Saxonum. VII. 4. Qui defunctus non filios sed. filias
,querit, ad eas omnis hered.itas pertineat, tutela vero earum, fratri vel
proximo paterni generis deputetur".
3) Lex Saxonum. VII. 6. Qui filium aut filiam habuerit et fifius
uxore ducta filium genuerit et mortuus fuerit, hereditas patris ad filium
filii, id est ad nepotem, non ad filiam pertinet".
4) Lex Anglorum. VI. De Aloolibus. Hereditatem defuncti filins
non filia suscipiat. Si filium non. habuit qui defunctus est, ad filiam pe-
,,cunia et mancipia, terra vero ad proximum paternae generationis con-
saguineum pertineat.
5) Lex Longobardorum. Liber Secundum. T. XIV. ,, De successiorlibus.
,9. Rex Rotharis. Si fuerint filii legitimi et naturales et sorores, tam legi-
timae quam naturales pro mundio earum tollant filii legitimi partes
dubs naturales vero partem tertiarn. 14. Rex Rotharis. Si pater filiam
suam, ant frater sororem suam legitimam alii ad maritum dederit, in
hoc sibi sit contenta de patris au+ fratris substantia ; quantum ei pater
,,aut frater in die nuptarium dederit et amplius non requirat".
www.digibuc.ro
 99

Baiuvari fiicele mo§tenesc mtmai acolo uncle nu sunt fii 1).

Ace la§ lucru se petrece in mare parte din cutumelé franceze.
IrYNormanclia femeile nu succedeaza la proprii de cat in
lipsa de bärbati. Ace§tia mo§tenesc tot, chiar §i mobilele
§i les acquêts", dar trebuie sä, inzestreze pe surori dacä.
tatäd DU le a_inzestrat deja2). De aitminl erea, dota putea
sä fie chiar oin chapeau de roses". Era de ajuns pentra
ca fiicele sri nu mai aiba nici un drept la mo§tenire 3).
Influenta acestor legiuiri se simte §i in Italia. Chiar in
partea cea mai meridionalä a ei, se aplia legiuiri pätrunse
de spiritul germanic. In Constitutiones Sicularum se spune
cri fratii pot sä-§i oblige fata de surori bunurile lor pentru
dota, ce trebue sä le o dea §i chiar sä le dea -maul ,din
ele ; ceeace aratä indestul de clar cri surorile nu succedau 8).
De altminteri o constitutiune a imparatului Frederic I,
aratä ca ast-fel era starea de lucruri, tocmai fiind-cä el o
schimbä admitänd pe fiice la succesiunea tatälui la o lalti
zu fii. Vom reveni in capitolul urmator asupra .acestei con-
stitutiuni. Cat despre pämântul feudal imparatul Fre-
deric al II-lea spune clar ca eI se transmite prin mascull
§i cu privilegiu de maseulinitate 4). Cu toate acestea reiese
din istorie ca fiicele aveau calitate de a mo§teni chiar

1) Vezi Viollet. Histoire du Droll civil francais. P. 825. n. 2.

2) Vezi. Baudry-Laoantinerie et Albert Wahl. Traité théorique .
et pratique de droit Ctvii. Des successions T. I. p. 249 et. notes.
3) Constitutiones Sicularum. Liber III. Titulus XV. 4. Rex Guild
mus. Fratribus ob dotes sororum sdarum, si mobilia vel hereditagia non.
habeant, sororibus suis partem fundi permittimus obligare et si etiam_
tria funda aut plura habeani unum ex eis in dotem sorori darepossunt".
4) Idem. XXIV. Pridericus ... feuda tenuta. filios et nepotes et.
et ex eis pronepotes, trinepotes, et usque ad infinitum, ex descendenti
linea descendentes, cujuscumque sexus sint, libere et absolute posse
succedere servati tarnen sexus praerogativa, ut mulieri masculus prae-
feratur.

www.digibuc.ro
 30

feuda §i. aceasta se explica prin faptul cä, datoriele mili-

-tare, ce trebuiau sä indeplineasca, puteau foarte bine sä le
indeplineasca printeun reprezentant. Ceea ce facea Insä,
.rar se intampla ca o fiica sä fie stapAna pe o feuda,
era faptul primogeuiturei, la care se numärau numai
masculii. Astfel ci fiul era considerat totdeauna ca primul
mäscut i deci '§i exercita privilegiul sau fata de surorile
.sale mai In v'arsta.
Dacä, trecem acum la Slavi, gäsim acelea0 dispozi-
tiuni. Am väzut cá chiar la Iugoslavi se växl urme de
--influenta legiuirilor germanice. Am väzut cä In legea Vi-
-nodolului, se permite fiicei sá mo§teneascä averea Orin-
-teasck cand nu sunt frati, sau cand fratii au murit fruit
-erezi, §i cá sunt obligate in acest caz Sä facä slujba,
pe. care au slujit.o la curte tatM §i mama ei." Tot ast-
fel se vede in Zaconicul lui Stefau Du§an cä, atunci
-child se vorbe§te de mo§tenirea nobihilui, se spune cä
-trebue sä, se dea un cal bun si aruie" tarului, iar finl
sá mo§teneascii restul, intre care era §i. «haina cea maro
vlsutä, ell märgäritare i bräul de aur." Numai in caz &and
nu era fiu, mo§tenea fiica i putea dispune cum voia de
averea mo§tenitä 1). Se vede dar, cä la unele popoare ingo-
lave, mai apropiate de Germani, in ce prive§te mo§te-
nirea nobililor dacii nu alte rezultate, dar alte idei §i alte
preocupatiuni deckt pentru mo§tenirea celorlalti oameni.
Calul §i. arma ce se da Tarului seamänä, foarte mult cu un
omagiu dela vasal la suzeran. Dar influenta dreptului germ,-
1) 3AKOHHK Kapa GT4AHA. 47. KItAa SM4vk KAACT*AHHK, KOH&
_A0604 ,11 OpSNSiE AA CE Attie LkApS, A CRIITA KEMIKA KHCEOHA H SAATH
1101aCk ,A,A HMA CKIHK-MS, H AA MS CE HE SaME. fIKO Mi HE SaHMA ChINi
Wit HMA Al&III,EPK, AA ECTII KOAkHA A111.411-1, H 11110A4TH HuH
OTAATH CHOROAHO.

www.digibuc.ro
 31

nic nu s'a exercitat aici decht incidental §i prin repercusiune

poate. Uncle Ins& a- avut o mare InrAurire a fosi asupra
dreptului Slavilor dela Nord. Es verderbte am meisten
das Slavische Recht, und besonders das polnische, böh-
mische, schlesische, pommersche, und das der au der Elbe
wohnenden Slaven" zice Maciejowski 1). Trebue deci sA
ne a§teptam sa vedem efectele acestor influe* §i in ches-
-tiun ea ce ne preocupA. InteadevAr in Polonia fiicele trebuesc
inzestrate §i má'xitate de care fratii lor, dacA tatAl nu
le a inzestrat i mAritat deja 2). DacA defunctul nu are
decht fiice, ele singure mo§tenesc averea, rAin'nând sub
-tutela agnaOlor lor 3). In fine, dacA fatal le-a inzestrat si
märitat ele nu mai pot veni la mo§tenire §i pretinde o
-parte mai mare dec:It li s'a dat de cAtre tatAl lor pe
vremea and era in vigil 4). In Lituania, de asemenea,
numai fii §i dupA ei cei mai apropiati masculi mo§tenesc
bunul hereditar. Fetele au insA drept, ssa iea nu propriu zis
o parte din mo0,enire, ci o sumA de bani echivalentA cu
sfertul valoarei acestui bun. Pentru bunurile materne, atht
fii cât i fiicele vin la mo§tenire cu drepturi egale §i Impart
pe capete intre dônii. AdicMocmai contrariu de ce se face
1) Stavische Rechisgeschichte. Vol. I, p. 194.
2) Casimiri Iani. Vist. 1363. Folio 29. cEtiam statuimus; quod
gsi quis militum, ant nobilium, de hoc saeculo migraverit, habens Jios
4vel filias: tune, filiae, per fratres maritis tradantur: Dote tamen eis,
Amore consveto, assignata. Si autem filios non habuerit, sed filias, tam
fillabus omnes possessiones cedarit paternae.)
3) Vladislav Iagello. Vartae 1423, fol. 43. Ut viam dubiis prae-
4eludamus, interdum contigit, filias post obitum patris, earentes fratri-
Abus germanis, in bonis haereclitariis remanere, quas solent patrui vel
aamici propinquiores nomine tutorio observare......»
4) Casimiri Magni. Vist. 4368. Folio 33. Statuinius etiam, quod.
..postquayn aliquis nostrorum nobilium flhiatn stiam vivens nuptus tra-
diderit dotern sibi assignaverit competentem, ipso tandem defuncto,
eadern plura a fratribus repetere non poterit.

www.digibuc.ro
 32

pentru bunurile prixinte§ti 1). In Rusia, se deosibea lá

inceput mo§tenirea omalui de rand de cea a boerului. La
moartea celui d'antaiu averea ramasa revenea Tarului 2).
La moartea celui din urnaa, averea revenea fiilor i in lipsa,
lor 3) fiicelor. Tot ast-fel i la cei Palti oameni. Daca sora
sta in casa, adica era nemaritata, ea tot nu lua parte cu
fratii sai- la mo§tenire, ci ace§tia ti dadeau cat puteau ca
sa o marite 4).
Daca nu avea nici fii nici fiice, Cea mai apropiat&
dintre rudele sale 'I mo§tenea 5). Acela§i lucru se petrece §i
acuma in Rusia 6). Fratele mo§tenete toatä averea, iar
sora iea din averea imobila mo§tenita de frate a patru-
1) ,InToBeitifi may ib. 1529 r. P. HI. 9. Tew HO CMOPTH OTROBS
ckmoBe a Amin, ,7A06pa OTITH3H0r0 H ,Ike,ITHHOPO He maiom 6kITH.
or,zianenia, are mie Ao6pa n CI RXID maxim macrium n 3 ynoinuams
npaRom, sino icHawara R nanone iopyromme, nwirra meinaHe Bean-
ROPO RHH3CTBa RHTOBCHOPO IIOC11PIOTI3 H Ha HOECHTHH CBOR o6opoiTaiom.
2) IIpaH,Aa Pyckciian. 85. Awe emewm ympem, TO 33,141HUTO HHH3I0.
3) lIpawia Prcipcicaa. 86. Awe HE 6ollperk aio6o HT) Appoint,
TO sa H113351 saAumna He HAM ; HO owe He 6yzierk CLICHOHb, a miepn
Bosmyrk.
4) lIpawra Pyckaaa. 89. Awe 6yziem cecTpa s Aomy, TO TOti
saxmlis He nmaTH, no ovaAini iO sa mpg}, 6pamsr, nano CH morym.
5) Cy,zke6HErm napa Iowa Bum:6mm 1550 roAa. 92. A Ito-
Topoff iled013131C13 pipem 6esi XOBRiI rpamomi, ft e 6yAOTE y Hero
CLIR3 ; RHO CT3TORL neck H MGM B3HTH AotlepH ; a Ha 6yAem Hera
Aailepri : HHO MINH 63111KHeMy OTI) ero pay.
6) 3aHonbi rpawziancRie. 1127. BaHmatbiffee lIpaBo HammonaHisr
mum orna Tun maTepn npimameaurri, 3HEOBILLIKE MT, Amin myiitec-
icaro lama sa atepTilo we nick, sacTynakyrk kin) MSCTO, HO npany
npeAcTamenia, BEIM, a nor,lia H MX% HT) RGIBLIXI He HaRO,TRTCH TOE
npamHynn, n Tan) iiaame.

www.digibuc.ro
 33

spre-zecea parte iar din cea mobil& o parte intreaga 1).

In Boemia aceleasi prescriptiuni 2), Tot astfel in Ijn-
garitt cu oarecare particularitáti. Bunurile astigate de
-tat& prin slujba sa le mostenesc numai fii, luând fiicele
valoarea unui sfert, din ele Fii intre ei, daca sunt
fr4i buni mostenesc de o potriva, cu privilegiu pentru
eel mai mare, daca nu sunt frati buni, atunci moste-
neste cel legitirn, dupa el fratele tatalui. Casa ramâne
fiului celui mai mic, afara numai daca tatal i-a luisat o
parte mai buna din mostenire. La tarani hash se petrece
tocmai fiicele mostenesc la fel cu fii, afara.
numai daca au fost maritate si au primit zestrea lor4).
Cu aceste. notiuni ,am terminat revista legiuirilor ce
admit privilegiul masculinitatei. Inainte de a trece la
dreptul ronAn, vom arunca o repede privire i asupra
legiuirilor ce nu admit acest privilegiu.

1) 3aaoam rpaaamacaie. 1130. EaatAaa ikm:b upn ElIBLEKT, MHO-

MIX 1, T. e. cempa apt 6pari), 110.1y4aOTT, am Beero aacamemeaaaro
aepaammaro tiempaagawryio Liaent a 1131, pima:mare BM,-
Imo
2) Statuta Ottonia 1229-1237. § 18. Si quis non habuerit filios veI
filium, et filias habuerit : ad illas deveniat hereditas aequaliter et si non
fuerint, hereditas cleveniat ad proximog- heredes".
3) Aranybulla. eSi quis serviens sine filio decesserit, quartam par-
,f.tem possessionis filia obtineat, de residuo sicut ipse voluerit, disponat.
si morte praventus disponere non poterit, propinqui sui, qui eum
magis contingunt, obtineant. Et si nullam penitus generationem habuerit,
¶ Rex obtinebit.»
4) Vezi pentru aceste notiuni.,311aoiejowski.Stavische Rechtsgeschichte.
Vol. IV. pp, 453-454. Kosutany. A magyar alkotmány és jogtörtenelem tan-
Wallas. V. Fejezet. Az örökösödés joga. pp. 256-268.

www.digibuc.ro
 Iv

Am vtizut deja cà in dreptul roman, de §i se regasesc

urmele unei stäri identice cu a Grecilor i a Indienilor,
totuO, 111cä clela fundarea Romei nu mai exist& privilegiul
Masculinitäfei. Ca toatä legenda despre culegerea §i imitarea
legiuirilor grecqti, culegere ce ar fi lost .fatutä de Decem-
viri, in legea celor XII table nu se gasete. nici Inä. cat o urmä
de acest privilegiu, care inflorea in cetafile grece. Dela ince-
putul viefei romane, testamentul tatälui familiei a fost legea
mo§tenirei sale. Numai in casul, când lipsea acest testament
se deschidea mosteni:.ea ab intestate: Legea celor XII table
stabile§te ordinea succesiunei in ambele casu ri1). Este ade-
växat c in realitate tatrtl putea Gut u§uriuf`a s favorizeze pe
fiul shu in detrimentul fiicei, i se pare cä, aceasta s'a in-
tâmplat foarte des in timpul Republicei, silind astfel pe
pretor sä, intervie in favoarea acesteia, fie când fiul
suferise o minima capitis deminutio", in care cas fiica
avea ca i flul o bonorum possessio .unde liberi" ; fie
chigl fatal fächnduli testamentul uita s institue pe
fiica sa, in care cas fiica avea ca §i. finl, de §i in
4) V. 3. Uti legassit super pecunia tutelave suab rei, ita jus esto".
4. Si intestato moritur cui suus heres non escit, adgnatus proximus fa-
miliarn habeto. 5. Si aclguatus nec escit ; gentiles familiarn habento"-

www.digibuc.ro
 35

-proportii mai reduse o bonorum possessio contra tabulas ;

mo§teniri pretoriane, care dupa legea Aebutia produe aproape
-toate efectele unor mo§teniri civile. Edictul lui Salvius Juli-
-anus care a fixat oarecum dreptul clasic al poporului Roman,
scrierile jurisconsultilor din epoca clasica a dreptului
roman, ravarOte in Paudectele lui Iustiniani in Comen-
-tariele lui Gai-us, in Sentintele lui Paul, in Regulele lui
Ulpian, ne arata destul de limpede acest chip de succe-
siune usitat la Romani, §i. care prin diferitele mijloace
ce pretorul roman se ingeniase sä gaseasca. spre a corecta
rigorile vechiului drept, sacru §i inviolabil ca forma, mereu
schimbat, adaogit, imblAnzit §i fäcut apt pentru uouile
c erinte §i. nouile conceqiuni ale spiritului roman ca fond,
ajuta §i pe fiiasaii la partea din mo§tenire. Prin modificari
incete §i succesive se ajunge la stabilirea unui drept de succe-
siune ce §terge tot mai \mult superioritatea rudeniei civile
a rudeniei in linie masculina, asupra rudeniei naturale
§i a rudeniei in linie femeiasca. In fine Novela 118 a
lui Justinian pune ultima piatrà a dieptului succesoral
roman, care se alcatuise transformându-se §i. adaogindu-se
-timp de secoIe spre a ajunge dela rudenia §i. mo§tenirea ag-
riatica la rudenie §i mo§tenirea cognatica. In aceastà ultimä
forma a dreptului Roman copii §i. descendentli lor de
crice sex §i grad sunt ehemati la succesiune inaiutea
ascendentilor §i collateralilor1). Nici o diferenta nu se face
-intre fiu §i fiica, nici la succesiunea mumei nici la succe-
siunea tat&lui. Ca corolar, nu mai exista nici un drept
pentru fiice de a fi maritate §i inzestrate, cel putin fata
1). Ei TLC ToNov rfo'v xoc-ctóvvcov tnrstl Tirp EtZta136-cy TeXeurilcruni .
motoccrZirro-re pússcoc i') 3czOp.o5, eive gZ. appENOOT011EOCC, &Cs gX. 51XoyovEog
v xoctay6v.,ovoc, xocl erTe abtgoucgog ens breoua-Coc er.l. Ilávron Tv
rt,
avc6v-caw ma Will/ 6S, laitcyíou suyysvi6v rpozphseco".

www.digibuc.ro
 36

d9 fratii lor. Fata de tata chiar, obligatiunea de a dota.

fiica n'a devenit eficace de cat pe baza unui alt principiu
acela al necesitätei ctsatoriilor §i aceasta se vede clar,
caci prima sa urma se gase§te in legea Julia de maritandis.
ordinibus"; iar nu pe baza unui drept al fiicei la o parte
din averea paternä. In fine, din causa c fiica are un
adevarat drept asupra succesiunei, se na§te §i. dreptul
fiicei maritate de a veni la mo§tenire facand collatio.
dolls" , sait mai bine zis, dreptul como§tenitorilor de a.
reclama collatio dotis" de la fiica maritatä, ce vine cu,
ei la nio§tenire. In aceasta forma dreptul roman a influentat
multe legislatiuni §i a facut sa se schimbe dreptul primitiv
,a1 multor popoare fie acelea germanice, slave sau grece..
Am väzut ca. la popoarele germanice exista ca totut
alta conceptiune succesiunei. Am vazta ca aceastä con-
ceptiune o dusesera Germanii pa,na in Galia i chiar §i in
Italia. Cu toate acestea, la randul sau, dreptul roman fa
destul de puternic sa. influenteze pe uncle din- popoarel&
germanice i sa le schimbe conceptiunile in aceasta pri-
vinta. Afarà de Varilè droit écrit" din Francia, care
urmau dreptul roman i de cateva cutume, se mai ved&
aceastä influen0 la Visigoti, care admiteau pe fiice la succe-
siunea pärintilor pe acelasi picior eu fii '). Tot astfel in Italia,.
pe cand Sardinia §i diferite alte provincii2) admiteau regulele
germ anice, Imparatul Frederic schimba aceste regule
fusesera in vigoare la Siculi i se reintorcea la dreptul

1) Lex Visigothorum. IV. H. Si pater vel mater intestati deces

serint, tune sorores cum fratribus in omni parentum facultate, absque-
alio obiectu aequali divisione suceedant. Idem. Fuero Juzgo. L. IV. 2.
Si el padre (5 la madre mueren sin fabla, las ermanas deven aver egual
mientre la buena del padre con los hermanos.
2) Vezi. Viollet. Histoire du droit civil frangaia. p. 826. Nota. 2.

www.digibuc.ro
 37

roman 1). In fine, pe cand lte localitgi din Dalmatia

-urmau dreptul slay, unele din 61e, ca Vinodolul, cu
.oarecare urme _de influentä gerManic1; cateva urm au
din co.ntra dreptul roman, probabil sub influenta mai
adâncá a cetätilor ifaliene §i in special a Venetlei. In
aceste cond4iuni ,sunt Spalato i Ragusa. La Spalato 2),
-fii i fiicele vin çu pärti_egale la-motenirea tatalui i mamei
bor. Iar pentru nepoti, fie aceSia descendintii fiilor sau
ficelor se admite representatiunea. La Ragusa fii sairfiicele,
aceia0 mamä sill nu, mo§tenesc averea paternä, rm-
parind egal Intre d'An0i 8). Dar cea mai puternia in-
fluentá a exercitat-o dreptul roman asupra lumei grece0i,
dând na§tere acelui drept bizautin, care, la Tándul säu
infiuentat In_ chip covár0tur dreptul Slavilor i dreptul
Romanilor.
Inca din perioada reintoarcerei la institufiunile ante-
Tioare compilatiunilor lui Justinian; perioadä care incepe
.cu Leon haurul i merge panä la Vasile Macedoneanul
1.) Vezi. Constitutionum Sicularum Liber III. XXIV. Imperator
Fridericus.
2) Statute, et legen oivitatie Spalati. L. III. Cap. XLIV. De suc-
cessionibus ab ifites(ato. Quoniam de successionibus ab intestato inter pro-
pinquos et consauguineos nasci consueu6runt uarie questiones, ut ergo
,materia questionum totaliter- amputetur, statutum et ordinatum est,
si masculus aliquis, uel femina decesserit sine testamento, uel
ultima uoIuntate, si habeat filios tam masculos, uel feminas, ipsi filij
uel filie femine sibi succedant pro equalt portione. Si uero habeat ne-
potes per lineam descendentem et similiter habeat flios uel Íllias, turtc
nepotes uel neptes cum filijs uel illiabus succedant pro equali portioni
sed in stirpe, ut si ex uno filio premortuo remanserint plures nepotes, isti
plures nepotes de bonis dicti defuncti ab intestato habeant iliam partem
.quam haberet ah intestato pater eorum si viveret.
3) Statute, Raguøti. -IV. 25. Volumus quod haeredes duarum
,,uxorum vel tolurium, videlicet pilule et secunde et inde superius, sive
.sint masculi siVe femine, patrimonium patris sui tam mobile quam
-stabile equaliter divMere debeant inter se".

www.digibuc.ro
 '88

la fiul-acestuia Leon Intele'ptul, se vede principiila

dreptului roman au stins orice rsam4itä de vechin drept.
grecesc §i cá, in cliestiunea care ne preocupa, nu se face
nici o deosebire intre fiu §.1 fiicä, &and este vorba de de-
volutiunea mo§tenirei paterne. Ecloga lui Leon Isaurul
Constantin Copronimul 1) arata lâmurit c astfel èste-
ordinea succesiunilor. Cu atát mai mult trebuia sa, fie-
acela§i lucru, atunci cánd s'a revenit la compilatiunea 16.
Iustinian §i când Basilicalele au condamnat incercárile
fâtute de impáratii anteriori in materia dreptului. Epa-
nagoga lui Leon §i Alexandru2). Hpketpov v6p.ov 8). Basi-
licalele, toate récunosc acela§i drept fiicelor ca i fiilor
Ja mo§tenirea tatalui lor. In Basilica le, de §i. nu se re-
produce nove la 118, este totu§i incontestabil câ se re-
cunoa§te ace1a4 drept fiicelor ca i fiilor cäzi se repro-
duc, fragmente din Digeste, imprumutatè dela Ulpian4),.
de la Papinian 5), care aratá in destul ca astfel
inteles i Leon inteleptul sá fixeze dreptul de mo§-
tenire. In fine, ca sä, nu prelungim prea mult aceasta.

1) EKAOPH._T. VI. cc'. ,,'Eciv Tig ntercestog TeXetnirrn x,c.:1 6--

icetaiv Gt Timm, lyyovoc, SOk
Ccc 7c7oripovop.oí-cwrou: etU 67cc'cpxet-
-ccil TasuripSoaest, 4ta rciintoç xocl civc6nsç ma. 1-
orixecvcc, o5Toc Alt)povop.etV, TixICOY >ttXÌ irtóvori 6z6vvov, o vocv:sccc".
2) EHANAMPH. T. XXXIIII. tb'. Oi xcc-cc6v-ceç, xErcv appevcc
xáv Pam claw 7cpo-ccp.@v-cou Tiav civot6v-ccav xat -cGiv isXotyCou stç
g dcBtoctTou iktIpovopiccv".
3) IIPDXE1PON NOMOQN. A'. 13'. Text identic cu al panagogeiP
4) TQNBAZIAIKQN Pc13XEov Tocraccpcocooc6v Icip.r-cov. T. 4...
e'Qoirep -cota natal itpo'rcor4 Btoc0Axviz.- 31 MCC' cc6-erw ivetv-cto.)01 ckp
p1.6sc, o6'-co.K noceé,cou fi ix -coii Botodou T(.7)V irsnon, Idem
rvi,crtoi !law 67Cg066LOL uiot XOC 5uywcipec, cpusma xccl 5sToE".
TQN BAZIAIKQN (3c(37Eov Teacrocpcmov-còv niirp,Tov. T..
zg. n'Eecr dim iv TO icootzi)o? Tijc 8,uyoc-cpóc ou, p.v ccarip 7cIiov
iXicía.occ Tilt; xXvipovoplocç p.ou, obx Ipporrat, Tac yap iBuirrntat cup.P6Xottoc.-
o6 rpoxvoua rjS xotv
www.digibuc.ro
 89

in§irare de texte, Matei Vlastares1) pe de o parte, Con-

stantin Harinenopoh12) pe de alta parte dau acelea0 ho-
tarari in manualele lor, identice ca fond i ca lorma cu
cele din Epanagoga i din Prochiron.
Daca trecem acum la legiuirile romane, vedem la ele,
afara de cele-ce au provocat acest studiu Praviluiceasch.
Condica Ipsilant §i Legiuirea Caragea ; acelea§i dispozi-
fiuni ca in dreptul bizantin. Pravila lui Matei Basarab, de
§i corgine putine legi civile ne da insa destule probe ca
urma anume dreptui bizantin. Lasand la o parte faptul, ca
toate capitolele sale sunt traduse din grece§te, este Inca
sigur ca in aceasta materie nu confine nici o inovatiune.
Glava 67. Pentru preolulcare va muri fará co,coni, nu este
de at aplicarea la un caz particular á Nearelei Patriar-
hului Athanasie din anul 1305, care -a fost intarita apoi
printfo neara -a lui Andronic Paleologut, §i care se afia
in fragment in EtivTayp.rx zwrec autxdov. a lui Vlastares la
Cap. tr al literei z 8). Tot a§a i glava 272. Glava 132 :
Peritru bucatek ce va alma ceitugärul cum se cade sei se
imparfd, de nu va avea feciori sau de va avea, este
traducfia capului 38 al Novellei 123 a lui Justinian, iar
GrEava 133: Pentru talál ca sá nu onreascá fiului seal partea
de ma*, de se va face ceilugär, este traductia Capului 41
al acelea§i Novelle. In fine Glava 273 Pentru prefuirea
mostenirilor si péntru mopt de-i va reimánea feciori
nepo(i cum vor mo#eni pe dânsul; este tradusa dupa,
Matei Vlastares. Iar prima fraza : Copii au parte barbateasca
I) ETNTAFMA KATA ETOIXEION K.Kep. t43'. Obtatc6teç
lippevec, xav 84,Xosct ispoTy.rowsca Tay etvot6vrcoi XOt Tc7p, ?lc irXnEou.
2) UPDXEIPON NOMQN. V. 8. 5. Ot xcc-ctówrEc, xav Cipps-
vg, xv 811XLML Wm. 7CpOtt+1.61VVXL 1.7C7P) XGA TE5V 61, laccyfou.
3) vezi PAAAH KAI HOTAH. E Ú v Tay p. oc. Vezi i Harmeno-
poulos. Editia Heimbach. Prefatä.

www.digibuc.ro
 40

ai muereasa, aceia sä Tretuesc e mo§teneasce etc. re-

produce fraza ce am rev-am-It in Harmenopol, in Vlastares,
in Prochiron §i in Epanagoga. Acestea ajung ca sa ne con-
firme c. Pravila lui IVIatei Basarab nu coprin de in aceasta
priviutä nimic non, nimic diferit de legile, bizantine. Tot
ast-fel Codul Calimah, care e considerat de Zachariae ca
apropiindu-se at de mult de legiuirile bizantine1), -nu
coprinde nirnic, care sr3, se deosebeasa de dreptul bizantin,
afarä de (7). dispozitiune relativä la sinisfora, pe care o
vorn studia mai de aproape; cci, lasand la o parte eroarea
impardonabila ce o face D-1 I. Nadejde In. teza sa de licenta
intitulath' : Din dreptul vechiu roman", and sustine la
pagina 152 a', chiar In codul Calimah fetele inzestrate
pot veni la mo§tenire facând raport" se afla in studiele
distinsului profesor i jurisconsult D 1 Dimitrie Alexan-
dresco, profesatä o parere, pe care nu o inipartä§im. D-1
D. Alexandrescu spune in Cartea sa : Droit ancien et
moderne de la Roumanie" in nota 1 de la pagina .205
urmatoarele : Dans le Code Calimach, les filles dotées
etaient dispensées du rapport (art. 1010 lettre g et 1013),
tout en venant à, la succession de leur ascendant dona-
teur, et elles pouvaient y venir, car, d'après Part. 916
de ce code (732 C. Autrichien) tous les enfants suca-
daient quel que fût leur sexe, Nu credem ci acesta era
sensul dispozitiunilor Codulai Calimah, ci din contra' cà
fata maritatä nu putea cere sinisfora, nici fi obligata s'a
lacä sinisfora, nu pentru alte motive, ci tocmai pentru tà
Zacharie von Lingenthal. Geschiehte des Griechisch-Römischen
Reelds. p. XVI. Dieses Civilgesetzbuch ist vortrefflich gearbeitet, und
empfiehlt sich insbesondere dadurch, dass es nicht aus abstracten Theorien
hervorgegangen, ist, sondern sich eng an das byzantinische Recht ans-
chliesst, und. in der That eine Codification, de$ überkommenen Rechts
darstellt.
www.digibuc.ro
 41

era considerata ca indestulata prin zestrea ce .o primise

deci era exclusä de la mostenire._ ïaptul c articolul
916 al codului Calirnah, spune ca toti copii vin la mos-
-tenirea pä'rintelui lor, fie parte bärbateasca, fie femeeasca,
decide cu totul altä chestiune de cal-aceea de a sti daca
fata maritata inzestrata mai poate veni la mostenire
fachnd cOlatiunea dotei sale si anume -aceia a nu se ad-
mite in acest cod privilegiul masctlinitatei, Iar pe de
parte dispozitiunea care departeazä pe fata inzestratá
de la mostenirea parintilor säi, chiar in concurentA cu alto
fete, este frecuenta in legislatiune si am intälnit-o deja
-in multe legiuiri, de la legiuirile Atenei i Spartei pana
la obiceiurile juridice iugoslava si la statutele polone. Mai
mult, aceastä, dispozitie se regäseste in dreptul bizantin sub
forma de obicei in contra caruia luptau legiuirile ce imita
dreptul roman. Pe &and Basilicalele, restaurätoare ale drep-
-tului roman, Epanagoga i Prochiron spun formal, cä,
fiica nu poate fi impiedicata de a raporta dota si a veni
la mostenirea tatalui1), ECloga, expresia renasterei drep-
-tului grecesc nici nu pomeneste de sinisfora. Iar legiui-
rile romIne impiedica sinisforaua, tocmai urmänd obiceiurile
bizantine, adicä excluzänd pe fiica maritata i inzestrata de
la mostenirea tatälui sau. Ilustrul Zachariae se pronunta
chipul urmator asupra acestei chestiuni Man muss
daher vielmehr davon -ausgehen, dass die ausgestattete
Tochter durch ihre Dos als abgefunden betrachtet worden
-Nund von der Beerbung der Eltern ausgeschlossen gewesen
SQ lange als bei deren Tode andere nicht ausges-
,,tattete _Kinder vorhanden waren 2). Diese abgefundene
Kinder, insbesondere die verheiratete und dotirte Tochter
1) Epan. XXXIII. 13. Proch. XXX. 12. Basil. VA, 7,
2) Zachariae. Op. cit. p. 198.

www.digibuc.ro
 42

,,von der S.uccesion ausgeschlossen bleiben scheint

Ecloga als selbstverständlich zu betrachten1)". De asernenea,.
reamintind cum Joan Comnenul pomenqte, ca este unvechiu
obicei ca fetele maritate i nzestrate sa nu vie la mo§te--
nirea tatalui lor 2) adaoga : Und als die -Kentniss des ges
chriebenen Rechts unter der Thrkischen Herrschaft mehr
blind mehr verschwand, gelangte die alte Gewohnheit wie-
derum zu vollster Anerkennung. Sie hat endlich in dem
Moldauischen und Walachischen Gesezbuche ihre Bestä-
tigung gefunden, und ist ins Königreiche Griechenlandes
bin der That gemeines Gewohnheitsrecht 8). Credem, ur-
mand lectiuuea lui Zachariae, §i cu atat mai mult cu cal
excluderea fetei maritate de la succesiunea parintilor nu
este o raritate luridica, ca acesta este §i sensul dispozi-
tiunei codului Calimah in aceasta privintä.. Cat despre
restul regulelor relative la chestiunea ce ne intereseaza ele
sunt acelea0 pe care le-am vazut in tot dreptul bizantin
0 nu contin nici o urma despre vre-un privilegiu al mas-
culinitgei.
Terminând ast-fel en notiunile primordiale, intrank
in studiul subiectului nostru.

4) Zachariae. Op. cit. p. 436.

2) Zachafiae. Op. cit. pp. 439 0 200.
3) Zachariae. Op. cit. p. 210.

www.digibuc.ro
 V

Doua legiuiri sunt in tara Româneasca, care admti

privilegiul masculinitatei: Pravilniceasca Condia. Ipsilant
§i Legiuirea Caragea. Amandoua sunt, pe de o parte in-
spirate de dreptul bizantin, amandoua pe de alt a. parte
pretind c coprind pe langa di8pozitiunile de drept bi-
zautin i obiceiuri juridice Tomane. A§a ca, daca trebue
sä credem pe autorii leginirilor, tot ceeace uu se regase§te
printre dispozitiunile dreptului bizantin, din dispositinnile
legiuirilor lor, trebue neaparat sa fie expresiunea obice
iurilor juridice ale poporului roman, expresiunea obi-
ceiului pamantului". Inteadevar, Ion Alexandra Ion Ip-
silant Voevocl aminte§te ca locuitorii Valahi" , observau unele
regule juridice ale imparate§tilor pravili cele de oboe"
altele ale obiceiurilor celor p'amânte§ti" i a din
áceasta causa nu tineau in realitate nici pe unele thei
pe celelalte ci and cu pravilele stricau obiceiurile, and .

iarA§i eu obiceiurile se impotriveau pravilelor". Drept

aceia", zice Ipsilant, am strams Domnia mea, ins& din
pravili cele ce sunt mai trebuincioase spre povata jade-
catorilor, iar din obiceiuri am ales cele mai adesea urmate
in tara, asemàuandu-se oarecum §i cu pravilele°. A§a dar,
dupä Ipsilant, doui sunt isvoarele Pravilnice§tei sale.
www.digibuc.ro
 44

Condici"; §i tot ce nu este in ea drept bizantin, trebue

neaparat sä fie obiceiu juridic romänesc. Tot cam in aceia§
-chip se exprimä §i Cáragea Voda. El distinge ins& patru
legiuiri diferite; vechile .canoane ale tarei romane§ti,"
nescrise §i nedeslu§ite obiceiuri", ale condicei sale putin
nedesäväx§it pravile inscris" §i In fine pravilele im-
päräte§ti ale Romanilor" ; §i observa ob. din aceastä mul-
tiplicitate de legiuiri urma a nu avea nici o pravilä".
De aceia, voind Caragea sä indrepteze acest 'Au, a socotit
k3are din ele ar fi mai bune pentru obläduirea tärei ro-
mime§ti".. §i a§a, primind apoi unele din cele vechi, iar
-altele indreptand §i cele mai multe adaogand", a alcätuit
legiuirea sa. A§a dar pe lângä vechile obiceiuri §i pravile
pe Pang& dreptul bizantin- Caragea pretinde cä ar fi
adäogat altele. De unde sä, provinä acestea ? D-1 C. G.
Disescu inteo scriere recent& a aratat, ca unele dispoSi-
fiuni ale Legiuirei Caragea swat, inspirate de Codul Na-
poleon,. Färä a discuta aceasta chestiune, credem cä cea
mai mare parte din inovatiuni sunt hazate tot pe dreptul
hizantin, anume, cum crede Zachariae, asupra acelui drept
Zizantin cutumiar, care 1§i are' oarecum expresia in Ecloga
Jui Leon Isaurtil §i Constantin Copronim, §i care a fost
innecat In noianul legiuirilor romane, restabilite de Leon
inteleptul. tot cazul, atat la Caragea, cat §i la Ipsilant
vede cä trebue sä se dea atentie faptului cä, sunt in-
scrise §i obiceiuri juridice in pravile §i trebue sä se con-
sidere cele ce se aflä inscrise in ambele. pravile §i care
nu coraspund dreptului bizantin ca expresie a obiceiului
pamántului" iar nu ca un pur capriciu al legiuitorului.
Sä analizam dispozitiunile Pravilnice§tei Candice ln-
silaut §i ale Legiuirei Caragea In chestiunea care ne
p reocupti.

www.digibuc.ro

PRAVILNICEASCA CONDICA IPSILANT
1160 x2cripovootg
'Acp' o5 OuyetTrip 'spot-
xtaOyq dosò Tobg yove% ctöv7,
ixtv Ex.n TeXeCK &bawd,
p.s.r& Ocivccrov- Teáv 7ovicav ctd-
vijg, vat gp.pcdvp el; Tip
povopictv ix.Evt.)v !Li X67ov, 6Tt
vat xtip.11 cruvetacpop&v ç rpm-
xe4 cerrilq, &AA& v& ptgwn
et; .rtv Tcpotxct,
ózoil fiOds 2,643n.
W. "Ay SILK get Owycívtip
TO5 nett* ctö-
p.s.rat Oetvot.rov
TG npotxtaq gx nettpt-
xiSv p.6voy atnò TO; 06464
Atycnipav npolxct
¿nd Sollv Tuxdv grc potxicrOli icp6-
tepov etAA' atbeAcpt gxeCvyig its-
pL6vr(iw gut Tay yovgov, zed
aup.(it v& yin T0570 8tnat g-
voxtv xct-cehhhtp.pivot 1ctsptxo5
xpouc (Sno5 kuxe v& antoXou-
Mari Tok /ova; 6a.repov &ad
Tip órcotvBpsiccv rç rpGrcTiq Ou-
yrtTpk, xcit 'Pin !Levi VetiTC4
v& atrcoMvyi a-mm(4 xavivotq
&BO,* rAoktoc, r6.rs -r& Aoutat
atbacptcc v& Exouv xpgog &gnu-
wrov vat xecp.ouv gym itnò cat
v& acaroysphaou
tv npotxce Triig SauTgpctg Ou-
',fax* pti, 'rip Way noa6-cyrcct
?Snot', xal, npeart) inpotxraerb
www.digibuc.ro
45
Pentru moffenire
Art. 1. Dupä ce se
va Inzestra fata de pärintii,
ei, sä nu aib a. nici de cum
voie dupä, moartea pärin-
tilor ei sh intre In mo§te-
nirea Jor, cu cuvänt ca
pue §i zestrea ei la mijloc,
ci st rämäe multumitä pe
zestrea ce ar fi luat,
Art. cand o
dupé, moartea parinlidor 4
se va Inzestra de care fratii
ei numai din cele pärinte§ti
eu mai putinä zestre cleat
s'a Inzestrat mai Inainte altä,
sorá a ei Ina traind pàrin-
va fi aeeastá, scader
din pricina parinte§tii da-
torii ce se va fi Intamplat
dup:a mariti§ul fetei d'intAdu
la urmä, se va intâmpla.
sa moarä vreun frate bogat,
färä copii ; atunci fratii
ceilatti negresit s aib`a da-
torie a face una.din aceste
douä, adicä, sau sä. indepli.-
neascä zestrea cei de a doua
: fete cu asemenea sumä de
pe cum s a inzestrat cea .
A
sau sà pue la mij-
loc toate cele de insu0 ago-.
 46

vic ßn'*ov et; p.iaov 6Acc T& nisite lucruri ale acelui frate
ISt6wrvcc tpáyrc ro6 Occ- mort, i sä le impartä de o
6vTO; dasXpoi3, xcet v& potrivä cu acea sorá a lor
priCcovTac it ((sou Ti Iv &sea- ce a luat zestre mai putinä.
Cpfiv TOU; ixeínv 6arot1 EAccps Insä aceasta s se urmeze
tv 8AcyoTipccv irponixce. Kcd child nu vor avea i alte su-
-Toato rc v i)couv xoci R- rori nernäritate, care sä alb&
ace; easAy&; ecyctp.ouç, xoí- trebuinta de ajutortil frati-
act; Az Tlii; Tray easAyiSv lor spre a se märita, si de
inocoopEcc; rcp6; Tip) tkaApsiocv, va fi averea acelui frate bo-
wet &v Tvac T6a7.1 nipcouaioc gat ce a murit atäta Incat
-rob' Occv 6wrog ixstvou 7aouatou sä fie destulä spre a lua
.67:o5 v& lEcepxin Eiç Tá Vet fratii partea lor ce li se cu-
A&43010/ xcd ot &Apo ò dc- vine, si sä se märite i cele-
Axov cc5Tril; p.ipoç, xect v& 6- lalte surori, i sa se im-
icccvbpsueol3v wet c Aourcct ec- partäseascä i sora lor cea
zaret, zed yat p.sOiET) xat fl- näpästuitä cu zestre mai
auccestacc p. rv ¿Âcycrripccv putinä.
acpotxa.

r. Let bi Tat -71:ccrpmet xce- Art. 3. Jar pentru cá-

vbEcc lacscpccoial, 6Tc ixstvo minurile pärintesti s'a
161sToce wxt stvccc xacpivt, einÒ c6, acel& se numeste
Tò órcotov a6sTrct ax-XcTcaocc este amin, din care se
-at Tò yivo; Tr.4 cpa.p.tUtcc; trage i porecla i numele
xsívyl; (6xc nct Tat. p.o5Axta. familiei aceia (iar nu se nu-
AiravTal xapkvta). E Tò mesc toate mo.iile cämi-
6notov Toryro xapivt v& gxouv nuri); la care acest cämin
texopcaTòv npov6p.otov Tccív- pururea sä aib'a protimisis
TOTS NpOTEIITFIN ot itppsvs; ot cu deosebit privilegiu nu-
xccrt6v.re; brIA : mai cei ce sunt parte bar-
xat gyy6vmv, Iced ot 7acc- bäteasca, adia rudele cele
/tou p.ixpt ecvecpcoil, Bta. v& ce se trag dinteinsii (care
xecaouv Ttv axAcTecZyx yi- se numesc cationdes) pâná"
,014, 6r. 61)..6); xact Tò la fiii i nepotii 'de feciori,
Tò 81rotov .i'xst axiatv rcpòc cele de altiturea rude
,a5T6, Tò v& AOGR.Pcin Tor) pan& la nepotul de frate,

www.digibuc.ro
 47

t3v6itcrcog To5 avbp6g. Atec Tip pentru ca sa nu'§i peardä

trunivstoev Situ); gxst
npo-cEmatv gv xcetpc7) 6;ton
Trp Btp.optcritivy Itipouact ad-
¶tv Tir Vyrrlatv.
oct3Tii porecla neamului;. iar nu §i
partea ferneiasca, cdci nu
are atáta cuvant de indrep-
tare a cere cdminul pärin
tesc pentru a nu'§i perde
numele familiei, fiinded mu-
ierea se nume§te de pe po-
recla barbatului shu. Dar
toate acestea are §i ea
protimisis la acel camin fd-
cand aceasa cerere in vre-
mea cea orânduitd pentru
rudenie.

rIspl npotxág 5Pe/71ra zestre

E'. Ot =not gasAcpoi Art. 5.Fr4ii cei sdraci

(3t.iZov'ro v& 6;zocvZpo6oat sä fie' siliti de a mdrita pe
etbapecg aúTrav we-cat Tir tí- surorile lor dupd puterea
cLL(V Tol);, vet puUrrouv 6- lor, dar sä pdzeascä cinstea
¿ton Av Ttp.tv met Ttv cayg- neamului lor, adicd de a nu
votav Tot4 ..r6 vet ¡It Tee; 6- le indrita dup.' obraze proa-
retvZpstioov S71A : npódonct ste i deaimate pentru ca
eirroX71 xctl gexpe( ct Stà, v& sa scape cu aceasta de chel-
-Tcopet'yyouv Task); TO5TO tuelile zestrelor. Asemenea
norm TiSv npoutiSv. 'Op.otog fratii cei bogati sd fie
>cod ot TcAotíatot acZzApol vet 13tot- sil4i a indrita pe surorile
tov.rat vet 67cctvbpstioat Teicq dc- lor de pe averea ce läsat
ZsAyeq cercrav wngt Ttv nept- tathl lor la moartea lui, insd
ouatav 6=5 gisolosv 6 ncetilp de nu se va intâmpla vreo
otöti'Sv et; .rev mv.pedv T05 Oo- intátnplare doveditd, §i se
vrxou nt) itóvov gtv va imputina avere, i vor
)(Nita, nEpia-rccolg soompet, xca säráci copiii.
gAtyocr-csúom nepeouoicc,
Zucnuxíffouv ¶& TCCittZtá.

www.digibuc.ro
 48

TotoUTot eiSacpot ertre Art. 6. ITnii frati cá;

NTWX011 Et Ts 7cAoúcstoi, vet gxouv ace§tia ori säraci sau bo
xpig CITSUXTOV STOW gXOUV V& gati, sä aibzí netägaduit&
157C&ApEtjolly Tat; dasApig TGW, datorie, chnd vor märifa pe
V& Tág 67ccokpetiouv IL Tilv surorile bar, sä le märite cu.
sibriatv TESV Ttp.E0Tgp0V (suns- §tirea rudelor lor celor mai
vav TOUÇ xcit TtV siBriatv de cinste, i cu §tirea ar
'a:Sy 'Apxtspicav -c6icou, St& hiereului locului, pentru ca.
v& p3 o-olißt (Snob' ot pv St& ' nu se liniämple ca unii
cpstScAEctv, ot Si St& etiroptav din scumpete din
v& S6aouv 'Lk &SAO; evITISV neavere sä dea pe surorile
sir &-cip.ot4, wet &crilp.ow; Cív- lor pe la bärbati de necinste
Spag. N& Exouv xed 'COTO de neam prost. SA. aibe.".
)(Pi(); acpeux.rov v& wip.ouv p.wc& aceastä netägäduitä, da-
Mvcccov TeSv 7oviov cetlz6v xct- torie a face dupä moartea,
tetypotcptv zocOccp&v xcd TeXstetv pärintilor lor catastih curat
7CEptouoia; Now ixstvov, de toatä averea pä,rintilor
TccAVilg Utng, órcoí5 lor. mult sau putin ce a
6p.otfin wet ToU xpioug, frrt; v& rámas, asemenea §i de cla-
intßsPcuotívrat ana TO5 =Tat torii ; care catastih sä se
T67cou 'Apxtspgcag, x p' adevereze de atre arhiereul
Odaav gtonítrrov CoOp6rcov, locului, sau i de chtre alte
St& v& stvat Toilto itCc 21B-syfict obraze vrednice de credintA,
5-cocv 7spotxZouv &SEXpck ca sä fie aceasta o povatä
TOVJ CA napaßaívowrog v& in vremea ce inzestreaz5,
sivat Evoxot rcatbstag surorile lor; iar cei ce vor
cälca aceastä hotarlre si fie
supu0 pedepsei sau pagubei.

A§a dar, sistemul Condicei lui Ipsilaut se rezumä In

urmätoarele puncte. Când moare fatal, çopiii sai, fie bäefi,
fie fete, vin la mo§tenire 0 Impart egal intre dânií averea.
paterna. Sunt excluse ins& fetele care au fost inzestrate
märitate. Acestea nu pot veni la mo§tenire facând si-
nisfora, ci trebue sä se multumeascá cu zestrea ce au
primit. Sunt excluse iaräi eäminurile päainte§ti, adicá.

www.digibuc.ro
 49

moiile dela eare-§i trage numele familia, care ramân,,,a

se moOeni de barbati cu excluderea femeilor, atara .numai
daca acestea fac cerere de a participa la imparteala ..a-
minului, in vremea partagiului. Ceeace face destul de
ineficace ultima exclusiune. Este deci in fond sistemul
roman ori bizantin, cu dou5, modificari, una provenitä fi6
din obiceiuri slave imiAmântenite in România, fie din
obiceiuri grece i din imitarea Eclogei ; alta de sigur pro-
venita din obiceiuri slave, iar nu grece §i care ague sub
o forma destul de timid& tn legiuirea lui Ipsilant.
Legiuirea Caragea adopt& n principiu sistemul lui
Ipsilant, dar il modifica §i ul amplifica. Iata dispozitiu-
nile sale:

NO.1100EEIA KAPATZA LEGIUMEA CARACiEA

1V11-1 M A. PARTEA IV
Ficydactcov l'" Capu III
llp ICAlpovop.iag Penh-a mo,Venire

IZ'. ce).-Tucv ô &oOcpi- 1. a) Când mortului nu-i

'VO LV gxoprrag yuvoaxoc traqte muerea sau moartei
Tavir, fl &7VOO 4LgV LV - barbatul, §i au numai un
x6pyroc (...)v-rocvòv avbpoc,, Exouv copil, atunci mo§tene§te co-
gym p.óvov Tbcvov, V6Te TO-5TO pilul.
xA-uovolist.
§'). 'army Exouv utobg p.6- b) Câ-nd au numai
voy, oi utot 0a,povop.ol'iv YAT& ao§tenesc ficiorii de o po-
xesocalv, Tam triva fiecare.
varccv Exouv oto5g xcd g) Child au ficiori §i fete,
Icepocg, ot 04)1 p.6vov xllpovo- numai feciorii mo§tenesc
p.otiv Xa,Tet xesocatv To-cc, met de o potriva, iar pre fete,
Telg z6pcq, empofy,ta-roc et- de vor fi neinzestrate, da-
4
www.digibuc.ro
 50
vat, xpeocrrotiv vec Tat; rpood-
ouv, zocl, ucl Tecç 6r,xvbpsúcrouv.
'Otccv Ixouc c xeSpecç
rpoExouç xtx,1 Tcpotxtapiveq,
ecTcpawatccc vevov 001p0v0p.Of3v
Itet Tol XSCpC03111 Tam.
s"). °Gray Exouv p.clvov x6-
pa; 7rpoottapivcq T6TS ad-cal
Octovop.oilv Tacc.
x'). Et; Tip xbipovoplocv
TISv xccp.tvtav (cacp.f.vc XiysTat
Actxt,xec, rò coo-ccalxòv, 5Osv
Te.1 yivo; brovop.ánat) einÀraq,
xeiv s xam6v.reg, civact ot Oar
pov6p.ot, Xav TS tiv,6vreq, xeiv
re rAcZytot, nciv.cors 7Cpcntp.o5v-
Tat OE ecperevczoi, ecvtacp.E(PovToc;
TOÙ; OlAuxo5; f1 liairpcc
Saov p.gpo; TOO; ltviptst IG7C6
eriv Ovripovop.fccv Tclív Iccep.tvc&iv.
TMI-1MA.
Keepd/occuv
n splOncevbpaccg,npot-
ag xrcl leonpoht.v
npo'exa.
en. '0 natipcq xpsocTst
vrk npocx(01 Tv x.6prIv TOU etTró
TtV nspcouoiccv cctkoti.
cf). 'AlcoOvilaxovTa; ó not-
Tipcq zed p.vilcocovm; x6p1 ec-
lcpoíxtatog, ct cc-rpoci) nept-
ouaic c. acBeAcpbq xpecacrtet vec
npoodap ducò rv spcouaiav,
MOVTC(4, &v bet, cpeem wet gE
www.digibuc.ro
tori sunt sä, Je 1nzestreze
s`a le cilsätoreasch.
d) Cand au fete neinzes-
trate i Inzestrate, numai
cele neînzestrate mostenesc
deopotrivä fiecare.
6) Child au numai fete
Inzestrate, atunci moste-
nese ele deopotriva una cu
alta.
20. La mostenirea ch-
minurilor (camin se zice
rnosia de pe care se nu-
me§te neamul) totdeauna
ori din sus rude de vor fi
mostenitori, ori din jos, ori
de alflturea, se protimiseste
partea br1fateascti plkind
cu bani la partea femeiasci
a.nalogoe ce li se face sA,
ia din mostenirea cäminu-
rilor.
PARTEA III
Capu 16
Peatru truntä, zestse,si exoprici
zestre.
12. Tatal este dator
10 Inzestreze pre fiea sa
din averea lui.
13. Murind §i
mhind fan., nelnzestrata
avut päxintesc, dator este
fratele srt o Mzestreze din
acel avut, &Ind i dintr'al
shu cand nu se va ajunge
 51

WW1. TOO, btei. vet 6recOpeuTil ca sa o märite dupa bärbat

¿Opa, frjg %Tit Een ç, xca de potriva el i de pe cin-
ç stea ei.
'Ana wet Svxv teptouaía Ina i cAnd nu va ra-
Siv !Lein nconcincaE, xal ¶6Te mánea nici un avut, dator
6 4ZeXcp6; it ibkav TOU XpEG)- este i atunci fratele sa o
CTSti VI Tip 67cav4sticril. inzestreze cu dintr'ale sale.
Caragea este deci mai categoric de at Ipsilant. El
departeaza in tot cazul pe fete, -fie maritate fie nemari-
-tate, de la moOenirea tatalui lor; iar la caminuri, adica
-tocmai unde Ipsilant inceara sa stabileascä o reformä
timid-a, da dreptul femeilor sa vie- la mo§tenire luand
partea lor in bani. Fete le maritate i inzestrate sunt de-
partate ì aci de la mqtenirea tatalui lor, and vin in
.concurs cu fete nemaritate §i neinzestrate. In fine arattu-
Aoua legiuirile §i a lui Ipsilant i a lui Caragea, admit
.corelativul necesar al mo§tenirei fiilor ; inzestrarea
ritarea fetelor de care fratii lor. Ipsilanti i Caragea spe-
,cifiand ca trebue fratii sa dea chiar din averea lor spre
-a putea märita pe surori, dupa cinstea neamului din care
lac parte, §i cel d'intAi luAnd prescriMiuni minutioase
-spre a asigura aceasta, prescriptiuni lasate la o parte
,de Caragea.
De unde provin aceste dispositiuni §i care e motivul
infiintarei lor ? Inainte de a Ineerca srt dam un räspuns
sa autdm sä, vedem care era obiceiul juridic al RoniA,-
,nilor in aceasta priviu0.

www.digibuc.ro
 VI

DOInnul C. G-. Disescu in brosura sa asupra originei

dreptului roman, d-1 Ion- Nadejde in ieza sa : Din vechiul
drept roman" si altii sunt de parere c dispozitiunile din
Pravilniceasca condica Ipsilant si din Legiuirea Caragea,
se datoresc influentei Slave si anume influentei feudalis-
mtlui Slav usupra poporului Roman. D-1 Dimitrie Alexan-
drescu, in lucrarea sa : Droit ancien et moderne de la
Roilmanie",--combate aceasta asertiune si afirma ca aceasta,
institutitine a privilegiului masculinitatei este de origina
Germania,. Diverginta intre aceste doua pareri este lesne
5uprimatá, daca se considera cri. intr'adevär institutiunea
-este de origin& germanica, dar ca Slavii au adoptat-o
ca dela ei au trebuit srt o ia Românii. Ceeace este curios
bask este laptul ca tocmai acolo unde iufluenta slay& si
a feudalismului trebuia sa se, resimta mai mult, adica in
Mold-oVa, nu existti acest privilegiu, nici se vede urma de
el. Pe and did contra dispoziOunile legislative si rarele-
urme ce se gasesc asupra acestui privilegiu, existä in
Muntenia, tocmai ácolo unde inflow*, feudalismului polon
si quasi feudalismului rus nu se simt.ea mai de loc. Acest,..
fapt ne face sa ne Indoim cá origina privilegiului mascu-
www.digibuc.ro
 53

linitätei la, Romani, ar fi dreptul slav dela nord i motivur

infiintarei sale feudalitatea. S'ar parea mai Mu lt ea cu,.
-totul altele au fost motivul i origina acestui privilegin, daca
no referim la putinele urme ce afläm fie In documente,
-in poesiele populare, fie in obiceiurile practicate Inca de
taranul fomän_Sa cäutam sa determinam notiunile ce
Tees din studiul acest-or putine urme.
Din nenumarate acte de vánzare se vede ca pamantul
-se poseda pe vremuri In indiviziune de membrii familiei
au o indiviziune fOrtata si sub autoritatea unui cap, ea
Ja samsra shrbeasca, ci o indiviziune de fapt, din care
-fiecare poate esi child Trea, in care fiecare isi cunoaste
partea, determinata idealmente ea intindere de si nu
43 determinata realmente prin diviziune si nu este supus
autoritatei unui ,a,GMAKKHN ca la sarbi ci, intru cat e cap'
de familie, este stapan îfl. casti, la el. Cetele de mosneni
care se vad figurand in acte ca vanzatori sunt probabil
inrudite intre ele i descendente dintr'un antor comun.
Din aceastä stare de lucruri ,rezulta vanzarea familiala,
facuta cu consimtimântul rudelor, ce pot sä refuze sä
Trimeasca pe un strain In cercul bor ; rezulta margi-
-nirea consultarei rudelor la descendenti In cazul când
:se alieneaza un bun castigat In timpul vietei unei per-
:soane prin munca sa proprie iar nu prin mostenire);
rezulta dreptul de preemptiune -pentru rude ; rezulta,
in, fine Inzestrarea fetelor eu alte bunuri de cat inio-
bilul ereditar, atuncea child se marita In afara de cercul
comunitätei. Pentru toate acestea se pot aduce docu-
mente confirmätoare:
E'NCiElilf IIFTA 1101110Ail rflAirk su MOWESCKOH

Vezi Jean Peretz. Histoire de la vente en droit roumain. Thèse

_pour le doctorat. Paris 1904.

www.digibuc.ro
 54

3H4MHIHTO -411HIMA H CHM MICTOM HAMM, JT' H HEM KliSpIET H.

WSW' Oro SCAHI1JHT wa HPHAOLIM np1 HAMH H AAA SCHMH HMIIHMH.
MGAMACKHMH noirkpri, KMHKHMH H MMEEMIt? HAM cnSri) Whirr* drk
Arknitin H ASMUrk H CECTNI Fro- emu ch% 'fIpMANIIM H XamiSrail
H si)81' Ero FP031411, H CECTpH H O4 H 1.414THHA diotti finmsimo-
KIESU,H &BAIN El IMEMENHO lir GTANKA H 6pwr EH XFIKOAPIt PIWITES-
H KIISKLI Fir HAIMCKil4 A'kTH IWH TItprkH" KEISH,H POMIllia CIMPap-k
H THNi EMEMEHHKOKE Nrk 3ardpild drk 1I%pIHIH, li 1.114SA drib
XaCTH H To4AFp C'Hvit 1411PEAHHiH, H HEW* BPATAHHK Hr. K'KCH S
H OKOKE &WAN H remptut H MTN% Fro H fIrarita H IMEMEHHH,H
Hr etremira H Fora H Raid A*TH £lhpHIIU,H KIESLI,H PCAMEhl Ofiarrafrk
H I1H KNSHM H (icrkStrou,ir IIIHKerkSUM AKopHI1ICt THIKHM HENONS/KAENH
HH HpHCHAOKM114, ANS Ho Hx+Aospitro 11011* H EN3Wilti Frx- npagaro.
aLINHS. etc. Din acest fragment de document') se poate.
vedea proprietatea familialä in. toatd, puterea sa. Nu inai,
putin de douäzeci -de rude se inteleg spre a yinde ocina.
: satul Miclau§ani din tinutul Romanului, pe care se.

vede cä'l stäpâneau in indiviziune, cäci nu e urmä de vre-o-

stapânire separatä, §i pretul este global: 3800 de galbeni.,
tatäre§ti pentru Intreaga mo.ie. i totu§i toate rudele
n'au fost consultate, cäci nici o luna, nu se impli-
nise- de la vânzare, când au venit dinaintea DomnuluL
Rasteu stolnicelul §i Crästea Gagea Neami §i Gheorghe
Mitiutelu i cu toti nepotii lor de sorA2), reclamänd ír
contra cuinpärätorului, cum ch ei n'au consimtit la viln-
zare i invoindu-se cu acesta dupä ce primese un supli-
ment de pret. Cum ca se stapaneau mo§iele In indiviziune-
se poate vedea din multe documente. TJn exemplu se AA
in urmätorul document 8), pe.care-1 reproducem numa
In partea ce ne intereseaza, i care aratä, c megia§ii BU
-1) Uric de la 4591 de la Petre Schiopul. Face pane din documen-

tele mosiei Micluan1. Publicat in Revista p. Arh, Ist. i Filosofie.

2) Uric de la 4594 al aceluias domn. Revista p. Arh, Ist. i Filosofie..
3) Documentele familiei Savoiu. No. 47, Anul 1654.

www.digibuc.ro
 55

erau despartiti ri vindeau partile lor sau se vindeau chiar

pe ei cu partile lor cat se vor alege". Iata i doCumentul :
Aden', noi megiavi den Calapar den j nl Jiului
r de sus scrisam zapisul nostru la mâna jupanesei Hrä-
sovei (spata)reasei vi 14 fiisa Iuditei. cum sa .se vtie ca
ueam vândut noi dumn(eaei) de a noasträ bung. voe. cu
partile noastre de movie pre cât se -va aleage ca sä firn
dumnelor rumâni ohabnici dumnelor i coconilor dum-
nelor cu co(p)ii novtri de in fir in fir etc.'). Evident a
aceste movii nedivisate erau ocine, movii stramovevti mov-
tenite din tata in fiu. De aceia 9i and unul singur dintre,
movtenitori vroia sa alieneze unui strain _partea sa trebuia
sa obtie consimtimântul celorla1.i, daa acevtia nu pre-
ferau sa cumpere ei acea parte i sa impiedice astfel in-
truziuna unui strain In slnul cornunitatei. Sunt same-
denie i documentele care invedereaza aceasta. Un exemplu
Ins& va fi suficient :
Adeeä eu G-avrilä Vatämanul ot Focvani, datam za-
pisul nostru la mâna sfintiei sale Pgrintelui Kir Damaskin
Episcopul Buzaului ca sa fie de bung credinta la mama
Sfintiei sale, cum sa ge vtie ca .i-am vândut Sfintiei sale
2 pamânturi de loc sterp la Olteni amândona alaturea
din crama Sfintiei sale pana in vgicea aläturea cu Noi
pe din jos, din morl Barávtilor, i pe din sus din Petrica.
§i aceste pamânturi le-am vândut Sfintiei Sale drept bani
gata tl. 6 de nimeni si1ii find nici nevoiti, ci de a mea
buna voie i ca tirea iuturor fratilor mei de mofie, ea sa
fie Sfintiei Sale movie statatoare In veci i Schitulai
Sfintiei Sale Bontevti, etc. 2)". La bunurile clobândite altfel
de at prin movtenire nu mai erau rudele toate rare
1) Documentele familiei Stivoiu. No. 47. Anul 4650.
nocumentele familiei Sihleahu. No. 44. And 4705.

www.digibuc.ro
 56

trebuiau sh". consimth la vânzare ci numai moVtenitorii

directi al vikhzdtorului, ceeace nu.era avere paternd pehtru
celelalte rude, fiihd atare pentru dttrivii 1). Ou timpul din
caUsa suecesivelor Insträinhri ale unui bun, s'a ajuns la
necesitatea sh se intrebe iegieii, care nu mai erau rude
cu proprietarii cei där fuseserd rude cu primul autor
la orice instrdinare de bunuri'). In tot -cazal, din toate
cele väzute mai sus, reese in chip ueindoelnic, c, dacd
la Romhni nu exista 3aApyra sttrbeasca, exista totuvi o in-
cliviziune de fapt, o indiviiiune voluntara intre membrii
mereu aceleavi familii. Acest punct odatd
tidmis se navte iarebarea, clack fetele. ce se nattritau In
afard de cercul comunitatei puteau sa prirneasca parte
din movia strämoveascd ? Judechnd diva cele ce se petrece
la popoarele uncle existd coMunitate familiald i dupa
slabele' urme ce le ghsim prin documente, dar mai ales
dupd obiceiurile poporului Román, se poate crede ca nu
este .prea azardat a spune ea ele nu primeau parte din
movie. Zestrea traditionald este ca i la Iugoslavi com=
push din vite, bani, mobile, etc. 2). tatd" zice Pdr.
S. Fl. Ma:riani 8),care e .eva mai tivut, care se tine
,,binivor, face fiicei sale child or-mhritä cam urind-
,toarele lucruri: Ha cojoc sau ilic, up pieptar, un suman
de mite sau mnite ca sa-1 aibè de gärbatori i unul läi
nsa-1 aibe de purtat. Apol o pereche de ciobote (cizme)
portaret, adea sd aibá ce purta vi una de gärbiltori,
precum i o pereche de papuci. Toate obiectele acestea
sunt .noui. Afard de lucrurile acestea tot tatal shu Ii
4) Pentru detalii : vezi Peretz. Histoire de la vents en droit Roumain.
2) Bogiste. Zbornik. Inspunsurile la lntrebarea No. 90.
3) Nunta la Romani._ pp. 141-442,

www.digibuc.ro
 51

mai dd. din vite i anume: o pereche. de boi sau juncani,

o vaca sau doua cu vitei vi vre-o chteva oi. Daca vacile
,,sunt a fata i fath nu inult dupá casatoria fetei, atunci
maica sa ii cumphrd i ii dà inch i o donita i o si-
five-a. Pe lhngh toate cite s'art InOrat phnh, Mee, îi mai
dä tathsäti-,- dach are de made. inch o falce sau jumatate
de falce de loc, precum i o sumh oarevicare de bani"-.
Faptul eh un tatiti dà fiicei sate uneori i phmhnt, nu
poate sä, probeze cá i se dä parte din averea paterná.
Choi am vhzut cà i la Iugoslavi se poate da phmhnt de
zestre fiicei, cu conditie insh ca acest phmant sA, nu fie
movie hereditark ci de curnpheitoare. In general insh
-en toate ch:

'Zecile
Marith secile
Su tele
rit), slutele
Narita urgiile
zestrea _conga n avere mobilh iar nu in irnobile. &cease'',
:zestre se d'a de tath, iar chnd tathl nu mai trhevte de
frate. Credem iarhvi cà obiceiul de a se da de chtre co-
meseni un dar in bani la masa de nunth vi are origina
in obiceiul de a se inzestra fata mhritath afarh din co-
munitate de chtre toti membrii comunithtei i ch' e o
rämä§ip, de pe vre,mea chnd comunitatea fiind legata
intre membrii shi prin strhnse legaturi de rudenie i prin
indiviziune, se recunovtea datoare sa inzestreze pe fatä.
Vom vedea cá acest obicei exist& vi la Slavi.
1) Marian. Nunta la Romfini, p. 143.

www.digibuc.ro
 58

Se pare, dupá o poezie' iopulara pe care o repro-

ducem in intregime, cà fratii erau considerati intradevar
ca ni§te coproprietari cu tatad lor, nu numai asupra averei
strrtmopOi nu numai asupra averei imobile dobandita de-
tatal lor prin achizitiune intre vii, ci §i asupra averei mobile..
Colindul pe care-I reproducem ne arata, pe frati in--
tristándu-se, vazand pretentiunile ce le are boerul mare:
ce cere mana surorei lor. Mai mult ei se impotrivesc sa.
se dea giuerelui §i calul pe care-I mai cere dupa ce
redus pretentiile sale ferment de- frumusetea miresei. Insa.
tatalui este mai puternica de cat a lor i ei trebu
sa se supue. Iata §i colindul 1):
Ler oi Leo, Doamne Ler,
ferice, Doamue, ferice,
ferice de cest domn bun
cest domn bun jupan
c mili are _tab; mare
fat:a mare pe
mio cere un sardar mare;
dar mi-i cere zestre, cere
cam vreo mie de mioare
ce es varrt fatatoare
zece
de berbece
§i-i mai cere zestre, cere
un plug negru cu doi boi,
cu gonaci
cu pogonaci;
mai cere zestre, cere,
cere vfi
cere mo§ii
mai cere zeAre, cere,
4) G. Dein. Teodorescu, Poezil populare, pp. 87-89.

www.digibuc.ro
 59

nouä mori de sub pámhnt

§'alte nourt mori de vhnt
macinând aur §i ärgint
cu piscoaie pe fereasträ
sä pice bhnet- in casä;
vi-i mai cere zestre, cere
cere pe negrul din grajd
infrhuat
§i îneuat
cu §eaua moldoveneasca,
cu pätura tätiireasch
schrile
cu tumuli
fanele
cu fluturi,
§i cioltarul
podobit
numa'n aur
§i'n argint.
Dar , fata mane
cu cosita pe spinare,
fräfiorii intreba
§i pärintilor zicea :
alei,. dragii mei phrinti,
de ce'mi stati a§a mâhniti
§i voi, frati
a§a 'ntristati
Putintel mai alteptati
phn' or veni
Joule cu horile
Duminici cu nuntile4'
Fri4iori
mi-o ascultau
phrinciori
mai adhstau
pánä, mare, imi soseau
Joule

www.digibuc.ro
 60

cu horile
Duminici
cu nuntile ;
-jar , fata mare
-cu cosita pe spinare,
bäga fata
la nälbeala
buze moi
la rumen ealä
sprancenele
la negrealä
vi de hora se gätea,
la hora se ducea.
In bon', de se prindea
särdar mare- mi-o vedea,
la inimäl stiget a :
din zestre ca'i mai ierta,
din cerut ii mai lbsa
o mie de mioare
ce es vara fatatoare
zeoe
-de berbece,
plugul negru cu doi boi
gonaci
cu pogonaci ;
läsa vii,
läsa mo§ii
mourt mori de sub pamant
nouä mori de vânt
mäcinand tot la argint,
cu piscOaie pe fereasträ,
sä curgä bänet iñ casä ;
dar ca zestre tot cerea
§i din gura tot zicea :
d'alei, párinciori i frati,
numai pe negrul sä'mi dati
infranat
§i inseuat
www.digibuc.ro
 ,61

cu seaua moldoveneasca,
ea patura tätäreasa,
cu sarile
cu turnuri,
cu frânele
cu fluturi,
cu cioltarul
pòdobit
numa'n aur
argint!
Asa daca auzea
frafii se impotrivea,
ca e negrul invatat
la oaste i la vanat
fralii se impotrivea,
dar se 'nvoia
masa il däruia.
Apoi nunta se gatea
pa fata cununa
trei zile chefuia,.
Daca, 1110, a murit tatal fata este inzestratä de frate,.
ceeace ar dovedi ca ea nu vine la mostenirea paternä,
caci In cazul acesta nu mai ar avea nevoe de zestre. Im
balada intitulatä Doicil" acesta, care e bolnaV de sapte
ani tle zile, and spune Ilenuta, sora sa ca, Deliul diii
fundul Bugeacului,
cu gura
cat' beldia,
cu trupul
cat butia,
cu degetul
ct resteul,
cu mana
cat putineiul.

www.digibuc.ro
 62

46 vrea de logodnicá,-, se scoalä, se imbrack isi ia buzdu-

.ganul si pornesce pe negrul, care stä, in'chis In grajd de
sapte ani de zile, drept la imparatul, ca sä, obtie dreptul
-cle a täia pe deliu. Dar in acest timp el, ca sa nu dea
Ae banuialä deliului :
Pe sorasa c'o gatea
zestre meindrei-i inuirca
i 'nainte o trimetea
cu car mare, naocanesc
pe drumul impärätesc
Obtinând voie de la impäratul sä tae pe deliu, Doicel
e duce la acesta, in'ainte de a sosi sora-sa, ca sä ii arate
ve : nunul mare, de vreo einci mii de ocale". Deliul
.este ucis. Ilenuta la sosirea ei :
N.,

carul, mare, Incarca

cu toate cäte gasea
zestrisoara 'si. Indoia
§'acasä mi se Intorcea
Doicil m are, cad s'a Implinit blestemul maicei sale,
liar imparatul, care venise sa-1 caute, ia pe Ilenuta ,ca
iati" §i o Iogode§te cu viziruP).
Am spus deja ca darea de baui la masa de nuntä
pare a fi o rämásitä a vietei In comun-si in indiviziune
-tin restránsul cerc familial. Acest obicei, dimpreuna cu
,alte obiceiuri de la nunti se regáse§te la Slavi. §i la ei
la masä, se dau de care comeseni daruri In bani pentru
noua pereche 2). Din toate acestea pare .a ree§i cä faptul
4) G. Dem. Teodorescu. Op. cit. pp. 579, 599.
2) Al' eto ti djevera sa pokrivenim tanjirom sve naokolo stola,
pa onda po kuci prosec darove u novcu. za mladu. Tuj se moze nakupiti,
..ako ima odlicnik i bogatih gostinh, bogatih darovil f do 400 for, i vise].
..Bogisic. Zbornik. P. 230.
...,za dar darivaju' svatovi u novcu gjevojku; prema primljenu daru
j." prema svoma mogucstv-u. Bogisic,_ Zbornik P. 247.
www.digibuc.ro
 63

stärei in indiviziune facut 0 la Romani ca §i Ja

goslavi, ca fetele ce se märitä in afar& de cercul corn-
nitätei sä primeascä zestre, in general mobiliarl, numai
rare ori imobiliarä 0 in acest caz nu din averea strmo-
.§eascl ; apoi ca ele sh fie inzestrate de tatä, ajutat de
comunitate i in lipsa tatälui de frate. Trebue sä vedem
-acuma (IBA, sunt motive pentru a crede cä i excluderea
de la mo§tenirea paternä, exista pentru fete 0 el dispo-
sitiunile lui Ipsilant i Caragea nu erau inovatiuni ci
-consacrarea unui obiceiu juridic românesc.
De la inceput trebue sä spunem cä, in Moldova nu
se pomene§te- de o asemenea excludere. Documentele foarte
rare de altminteri, ne aratä tòtdeauna impärtire egala
intre fii i fiicel) Astfel un hrisov de la Ilia§ Vodä din
1549, arata cum se imparte o ocinä intre descendentii
unui oarecare Gherman. Ei iau fiecara &ate o cilicime
din jumätatea satului Bosance§tii, färä sá se facä deose-
bire clack sunt barbati sau femei, sau descendenti din
bärbati sau femei. Este adevärat cri, in Moldova nici'n'a
fost vreo incercare xle a se introduce pe cale legiltivä
privilegiul masculiniiätei. §i cti toate acestea Polonii,
lituanii- i Ru§ii practical'. and sunt numai fete ele
iark§i motenes e capete, afard numai caud sunt intre
ele §i fete märitate §i inzestrate 2). Aceastä din urmä
prohibitie prezintä uneori exceptiuni, probabil din cauza
diferitelor legimiri i obiceiuri juridice usitate in tärile
Romane 8). In Muntenia ins& se pare ea obiceiul contrariu
.existä. Cu toate c`a nu sunt peobe evidente de aceasta
sau cel putin nu s'au descoperit panä acuma, sunt pre-
1.) Arhiva istoricift. I. No. 46. Vezi i Uricarul XII. 237.
2) Uricarul. XI. 227, 322.
3) Uricarul XVII. 63.

www.digibuc.ro
 64

scriptiuni puternice ea sä creadä cä astfel era obiceiul

_juridic in tara mai apropiatä de Ingoslavi §i. care, ad-,
mitea in oarecare mäsurä obiceiurile Iugoslave.
Avem testamente care aratä eä numai fii vin la
mo§tenire. Astfel este testamentul prin care Elena Can-
tacuzino imparte averea sa intre fii, färá dea nimic
fetelor märitatei). T ot astfel este o scrisoare färä, datä.,
dar care dupä conexitatea ei cu alte documente se poate
apza pe la finele secolului al XVI-a, in care Lupul at
R4a plecAnd din Oltenia la Targovi§te la curte, lasa
toatä averea a pe mána mumei sale Samfira, i o roagä
sä ingrijeasa §i de nepoata sa, fata surorei sale, care
nul are de cât pe el : iarä, de te vei indupleca d-ta sä
.0milue§ti pacea fatä ce au rämasä. dä summe, cá ea acu
naare nimenele. fär de mine, aciasta mä rog dumnetale,
durpnol dumnezeu. sá multasch. zilele. §i ai. ai dumntale
intru adevär')". S'ar. pärea din acest . act ch,' fata nu a
.

avut nimic fiind nepoatä de sou& iar nu de frate a Lupului

ot Ro0a. Un alt document tie arata cá fii avean dreptul
sti se opue la dispositiunile ce le fäcea tatäl cu averea
ogonisitä, de el, §i nu namai la averea ereditara. Un oare-
care §erbah läsänd nevestei sale Anita paTte din avere e
fortat sä blesteme pe fii ce nu ar respecta diata ea
li impiedice dela aceasta. Reproducem acest act in intre-
gime, de oareee ni se pare destul de interesant pentru
cbestiunea ce cäutäm sá elucidäm.
Ce s'au a(es Anitei. paarte din casá cum aratä jos
anume Noem. 30 dni. Lt. 7280".
Cäruta cu 2 cai.
1) Arhiva Istoria a 'României. III.

www.digibuc.ro
 2 cai de darveala.
2 iape.
4 bo.
4 vaci.
2 frt0i de vie din casa in sus pánän capat Anitei.
Case le cu pirnnita cu tot sa §aza sa", no scoat,à, nime
din casa pentru cri, am dat Anitii.
2 tingiri mici cu capac.
2 caldari mari de coteala casii Anitii.
4 buti
3 cazi sa-i fie de strâns vinul ce stu de acu, de a casa.
alte unealte, unealte ce sor gasi in casa scoarte
'Ode sa le imphrtä Radul cu Anita In doua iar o aba
de phsla sa o ia Radul.
1 peareake de heara de -plug Inca sa-i se dea
fie- de plug Anitii §6. 0, are.
15 matee Auitii.
15 oi.
5 capre.
1 caldare de rachin cu capac sri o la§i ca iam dat

car nou de la cram sa grijasca sa fie de casa Anitii.

Aceastea ate scriu intraceasta foe, sa fie volnical
Anita . . . . carte sA le dea cui va vrea e,
, .

Särban G. B.
De vor lasa feciorii mei 4ceastä diiata ce am facut
Anita sa fie ertat de toate gre§elile § a de mine §5. de
Dumnezeu: Dumnezeu sa-1 inzileasca §i. sa-1 hraneasca §a
ce ,sa va ruga la Dunmezeu: Dumnezeu srt-1 daruiasca tu
ceale bune rt srt-i dea spor ri 8:14 daruiasca cu feti cu
feate. Tar care s'ar scula cu vreo galceava peste diata te
5

www.digibuc.ro
 66

äm täcut el sä. fie neertat §i supt blestem de mine

§1), de dumnezeu. s, sä desrädacineazti, cäci c am dat
de yoia- mea §4 din manta mea Anitii

Se vede c In acest act nu se pomene§te de eat de

feciorii lui §tirban, singurii care puteau sa sirice diata.
cu toate acestea ft'rban avea §i fete, caci intr'un aft
act, -cu doui ani posterior, se vorbe§te de ginerii lui är-bau
care mo§tenesc la moartea lui cumnatul lor, Im-
partind cu Velica nevasta lui Radu averea mobila i numai
'tare ei averea imobila. Iar alte mo§ii din cAmp i din
munte ce au ramas, sa le staphneasca ginerii dupre cum
am judecat", zic, in documentul de care vorbim, cei 6
boeri ránduiti sä faca impärteala averei ramase dela Rada.
Acest document päránd ea aratä, eä, numal feciorul a mo§-
iar flu §i fetele, Il reproducem' iarrLi In Intregime
cu toatä lungimea lui.

Noi 6 boeri cari din porunca Mariei Sale Domnului

nostru Ioan §tefan Const. voevod, suntem rânduiti ca sa
aleagem_toatä parte Velicai femeei Raduhii capt, de catre
.cumnatii ei anume Kiri cap. i Ghiorghita zagan i Leica
Leicoiul dupa diata ce iau läsat Rad capt. bärbatul
la moartea lui i toate zestrile ei ce i scriu In loi. Dupá
cum scrie cartea sfintiei sale parintelui Vlädichi cea de
judecata §iluminata carte a mariei sale lui Voda. Iar altele
ce vor mai ramânea a le inpartä, ginerii lui Sárban par.
Deci noi dupa luminata porunca a Mariei Sale lui Voda.
strángandu-ne cu totii la un loc am ales toatä partea
telicai de catre cumnatii ei din vite din vii §i dintralte

1) Ilocumentele familiei Sibleanu. No. 28. Anul 4712.

www.digibuc.ro
 67

scule dupa cum scrie diata Raclului cap. ce *au läsat la-
moartea lui i toate zestrile ei i iam plMit toate pina,
la un cap de afti. Jar afar& din ce i s'au dat ei,-altile ee
-au mai ramas le am lint:Arta toate la ginerii lui Sarban
par. ce scriu mai sus §i cumnatei c........ cziniei, §i am ales-
0 am judecat din toate bucatile ce au ramas vin, vii smile
farmaturi de ale casii. sa faca o jumatate de parte §i
socrilor Anitii fameii lui §arban par. Afara din nite vii
§i dintr'o cascioara pivnitä din dosul caselor lui Kirija
capt. ce au fost date ei cu diiata acolo in dealul Bunch-
uIui lui arban_ par. la moartea lui. &cite mofii din
(Amp si din munte cesau reiMas sei le shipdneascd ginerii
dupre cum am judecat. Drept aceia iam dat i noi aceasta
carte a noastra. Anitii fameei lui '*arban par. ,ca sa sta-
paneasca acea jumatate de parte cu buna pace de catre
ginerii ei. ce scriu mai sus. Pentru c a§a am ales ca
este cu dreptate. Aceasta scriemly.
Deci numai RacluL a moOenit pe tatal sau §arban,
iar la moartea lui Radul, acesta neavánd copii au venit
surorile sale la mo0enire. Acest document pare ea arata
cel putin In Muntenia exista privilegiul masculinitatei,
daca, nu peste tot locul §i totdeauna, cel putin in multe
locuri i adesea Aceasta ne procura oarecare elemente
pentru determinarea caracterului acestui privilegiu.
Din cele expuse mai sus reese ca este foarte posibil
ea nici Ipsilant nici Caragea sa nu £1, inovat când au in-
trodus dispositiunile relative la privilegiul masculinitatei
iii legiuirile lor. Ac'est privilegiu ar fi existat in Muntenia,
.destul de rdspAndit, daca nu peste tot §i ar fi fost bazat pe
ideea comunitatei familiale 0 a indivizianei, iar nu pe

1) Docurnentelo familioi Sihleanu. No, 32. Anul 1714,

www.digibuc.ro
ideea unor --servicif militare §i. politice §i pe o coneep-
tiune feudalä sau semifeudalä cum s'a sustinut. Aceasta
ar putea explica pentru de el se gä'se0e.in Muntenia, tara
apropiatä de Iugoslavi, care practice u comunismul fami
lial, 0 in relatiuni frequente cu ei, 0 nu In Moldova, apro-
piatri i In relatiuni frequente cu Slavii de Nord 0 de Est la
care exista feudalismul. Tot -astfel s'ar putea explica pentru
ce doui legiuitari greci de neam 0 care In legiuirile Orel,
lor de originä nu gaseau nimic care sä se asemene cu acest.
privilegiu, intercalau în legiuirile lor date Munteniei, pre-
ciz'and anume a au tinut sä pue in condicele lor §i obi-
ceiuri juridice din tarä; pentru ce el se exercita asupra cä-
minului la Ipsilant §i cu preferintä, asupra cäminului la
Caragea ceeace a putut s indreptäteascä' pe unii autori
sä ii atribue o originä feudalä, ba chiar sal pue in le-
gnarl en legiuirile germanice, pe cand tocmai comuni-
nitatea familiei §i starea de indiviziune ajungeau sä-1
explice, de Vreme ca numai asupra bunurilor familiale se
'exercita eI In toatä puterea sa, deci asupra bunurilor de
la care 10 trägea numele familia ; pentru ce In fine nu
confined, nici o úrmä de privilegiul primogeniturei, ceeace
ar fi fost inevitabil daca ar fi fost hazat pe ideea de feu-
dalitate. A§a, find credem ea' putem sä complectäm teo-
riele D-lor Dim._Alexandrescu §i C. G. Disescu una prin
"cealaltä, admitand adicä, cá Slavii de Nord 0 de Est au
adoptat sistemul lor de mo0enire i privilegiul masculini-
fatei dela Ge-rmani. S'ar putea apoi modifica amándou'd, teo-
riele ale iluOrilor profesori §i jurisconsulti in ce prive§te
.influenta acestor legislatinni asupra obiceiurilor juridice
rona e i asupra legiuirilor voevozilor Tpshant i Caragea;
admit/And cd nu dreptul Slav de Nord i de Räsärit i sis-

www.digibuc.ro
temul s6u feudal a influentat dreptul roman, Ci din contra
dreptul Iugoslavilor cu ideea sa de comunitate
§i ca stare& In indiNiziune a membrilor aceleia§i familii.
Dreptul iugoslav este singurul (kept care a infiuentat mai
puternic dreptul românja, el §i numai la el trebue sà,
chutm -origina-institutiunilor juridice --rom&ne ce nu -sunt
nici romane, nci canonice, nici bizantine, in monumen-
tule sale numai Tutem spera-s'a gäsim poate---cheia unora
din problemele istoriei dreptului romitn,

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro