Culpa

Culpa are o neglijenta comisa de cineva prin actiune sau inactiune din partea sa. Romanii
faceau dinstinctie intre culpa contractuala, culpa delictuala, culpa levis si culpa lata.
Culpa delictuala presupunea o actiune, fie din greseala fie din intentia de a produce o
paguba. Persoane ce comitea undelict se numea delicvent.
Obligatia delictuala avea loc numai dupa comiterea unei fapte delictuale.Delictul consta
dintr-o fapta. Pina la comiterea delictului, intrea oartinu exista nici o legatura juridica si prin
urmare nici obligatii.
Culpa contractuala consta in neglijenta sau neindeminare celui ce s-a obligat in
contract. Culpa contractuala putea imbraca forma unei actiuni sau forma unei abtineri.
O alta dinstinctie a culpei, se facea in culpa lata si culpa levis criteriul de categorie
consta in aprecierea gradului de vinovatie a dibitorului, mai grava sau mai usoara.
Culpa levis (culpa usoara) era o vina usoara care avea doua forme.
-in abstracto-comportarea debitorului fata de lucrul datorat se compara cu
atitudinea si grija pe care trebuia sa o aiba un bun pater familias.
-in concreto-comportarea debitorului fata de lucrul datorat se compara cu modul
in care acesta isi administra propriile lucruri.
Culpa lata (culpa garva) era vina pe care nu ar comiite-o nici cel mai neindeminatit om.
Formele Culpei:
Culpa cu prevedere sau usurinta. Consta in prevederea de catre faptuitor a urmarilor
periculoase ale actiunii sau inactiunii sale, pe care nu le accepta, socotind fara temei insa ca ele
nu se vor produce. Dupa cat se poate observa, culpa cu prevedere se caracterieaa prin doua
elemente ! existenta din partea persoanei a prevederii urmarilor activitatii sale infractionale si
existentei sperantei, lipsita de temei, de a nu s eproduce ori de a le preveni prin actiuni proprii
sau cu sprijinul altor persoane.
Culpa simpla sau neglijenta, consta in poitia psi"ica a persoanei care n-a prevaut urmarile
periculoase ale faptei sale, desi din toate imprejurarile cauei si pe baa capacitatii sale trebuia si
putea sa le prevada. #pre deosebire de celelalte forme ale vinovatiei, in caul savarsirii unei
infractiunii din neglijenta infractorul nesocoteste in mod constient regulile de conduita, masurile
de precautie ce trebuie luate in diferite situatii etc., fara a prevedea urmarile periculoase ale
faptelor sale.
$eglijenta, ca forma a vinovatiei, poate fi caracteriata pe baa a doua elemente! un element
negativ, care se refera la lipsa de prevedere a urmarilor periculoase ale faptei comise de subiectul
infractiunii si alt element poitiv, ce indica existenta unor conditii care dau posibilitatea de a
considera ca trebuia si putea sa prevada consecintele actiunii sale
Alte modalitati ale culpei. %n literatura de specialitate si in practica judiciara sunt cunoscute si
alte modalitati ale culpei. &stfel se distinge intre culpa in agendo,cand usurinat sau neglijenta se
de a considera ca infractorul trebuia si putea sa prevada consecintele daunatoare ale actiunii sau
inactiunii sale.
refera la fapte constand dintr-o actiune, si culpa in omittendo, cand se refera la fapte din culpa
constand dintr-o inactiune. &lti autori mai fac deosebirea intre culpa generica si culpa specifica
Dolul
Dolul era actiunea intentionata sau abtinerea intentionata a debitorului. Deosebirea dintra
dol si culpa se facea dupa intentie , si anume! in caul dolului, vinovatia debitorului se manifesta
prin intentie. &dica debitorul a distrus cu buna stiinta lucrul datorat, pe cind la culpa intentia
lipsea. Datorita acei fap cel mai important lucru era de a dovedi intentia debitorului. %ntentia este
de dou' feluri! inten(ia direct' (dolul direct) )i inten(ia indirect' (dolul indirect).
Intenia direct sau dolul direct este atunci c*nd f'ptuitorul prevede reultatul faptei sale
)i urm're)te ca el s' se produc' (de pild', ac(ionea' cu inten(ie direct' acela care s'v*r)e)te un
furt sau trage cu arma +n victim' de la c*(iva centimetri).
Intenia indirect sau dolul indirect este atunci c*nd f'ptuitorul prevede reultatul faptei
)i, cu toate c' nu-, urm're)te, accept' riscul sau posibilitatea ca el s' se produc' (de pild',
ac(ionea' cu inten(ie indirect' acela care a aplicat victimei mai multe lovituri +n stomac cu
pumnul )i picioarele, deoarece, c"iar dac' nu a urm'rit moartea victimei, a acceptat consecin(ele
mortale ale loviturilor aplicate).
%n caul inten(iei directe sau indirecte ambele elemente ale vinov'(iei - intelectiv )i volitiv
- sunt evidente )i u)or de sesiat. -ste +ns' necesar s' se re(in' c', de)i din defini(ia inten(iei, s-ar
p'rea c' procesul intelectiv const' numai +n prevederea de c'tre autorul faptei a reultatului
urm'rit sau acceptat, +n realitate el este necesar s' aib' )i repreentarea caracterului ilicit al acelei
fapte )i a condi(iilor +n care unnea' s' ac(ionee. bun'oar', +n materie de furt, f'ptuitorul trebuie
s'-)i dea seama c' bunul pe care )i-l +nsu)e)te apar(ine altuia )i c' o astfel de conduit' este
interis' de lege.
Mora
Mora numita si punerea in intiriere repreenta neexecutarea obligatiilor la momentul
cunvenit. /ora se manifesta in doua forme.
Mora debitorului (debitoris) presupune intrunirea a doua conditii ! - intirierea vinovata
a debitorului , - o somatie de plata din partea creditorului. Din momentul efectuarii executarii
efectele morii se sting.
Mora creditorului (creditoris) consta in refuul nemotivat al creditorului de a prima
plata care % se ofearea de catre debitor. D refuul creditorului de a primi plata, debitorul nu
raspundea pentru Culpa sa dar continua sa raspunda pentru Dol . %n acelasi timp debitorul are
dreptul sa pretinda la despagubiri pentru c"eltuielile facute in vederea conservarii lucrurilor,
dupa cum are dreptul si de al abandona. %n fine mora creditorului stinge mora debitorului.
Custodia
Custodia este o forma speciala de raspundere, caracteriata prin aceea ca nu se tine cont
de atitudinea subiectiva a debitorului. Debitorul tinut sa raspunda pentru costodie trebue sa
plateasca daune interese, c"iar daca lucrul pierea fara vina sa, totusi debitorul nu raspunde pentru
forta majora, ci numai pentru caul fortuit. De custodie erau tinuti meseriasii, negustorii,
"otelierii, corabierii etc. Potrivit legii corabierii si "otelierii raspundeau obiectiv c"iar daca intre
parti nu se inc"eia o conventie speciala.
Custodia putea lua nastere si din conventia partilor, cind debitorul isi asuma sarcina dea a
lua masuri de paa cu c"aracter exceptional.