1.

Conditiile generale ale participatiei penale

Putem deduce urmtoarele condiii ale participaiei penale:
pluralitatea de subiecte; 2. activitatea in comun a participanilor la infraciune; 3. unitatea
inteniei;4. cooperarea doar la o infraciune intenionata. Partciparea a 2 sau mai multe inf.
Se poate manifesta atit prin executarea unor actiuni/inactiuni din partea participantilor.O
particularitate care se refera la participant consta in faptul ca acestea trebuie sa
indeplineasca conditiile generale ale sub.
Cooperarea in comun presupune prezenta a urmatoarelor 3 elemente:
1.conditionarea reciproca a actiunilor a 2 sau m/m personae
2.rezultatul infractional unic p/u toti participantii
3.legatura cauzala dintre actiunea fiecarui participant si rezultatul comun survenit
Cooperarea in comun se poate manifesta sub 2 aspecte:
1
cooperare simpla- se caracterizeaza printr-o contributie din acte unite analogic
indreptate spre producerea urmarilor prevazute de lege
2
cooperare compusa- se caracterizeaza printr-o contributie de actiuni diferite dupa
caz sau care se conditioneaza reciproc prezentinduse verigia unui lant unic in vederea
producerii unui rezultat infractional
Contributia m/m pers. La savirsirea unei infractiuni constituie o realitate de fapte in care
aceasta realitate trebuie sa fie calificata participatiei trebuie sa se constate ca pers.au
cooperat cu intentie unica la savirsirea infractiunii.Comunitatea intentiei presupune ca intre
participant trebuie sa existe o intelegere cu privire la comiterea in comun a infractiunii.Ea
poate fi expresa(verbal/scrisa),tacita(cind coeziunea sihica a coopearii rezulta din
atitudinea participantilor in imprejurarea data.Forma vinovatiei in cazul participatiei penale
poate fi atit intentia directa cit si indirect.Intre participant trebuie sa existe o legatura
subiectiva reciproca care trebuie sa include in sine o atitudine de cunosatere a pericolului
social a actiunilor sale ca ajutatoare la actiunile autorului ,iar el trebuie sa fie constient de
sustinerea marala sau materiala din partea altor participant.Intentia unica nu prsupune
coincidenta unica,obligatory a motivelor si scopurilor de care se conduce fiecare
participant.In cadrul componentelor de infr/ care include in continutul sau un motiv sau un
scop special care este necesar ca toti participantii sa se conduca dupa acest motiv sau
scop.
2.Autorul ifractiunii.Coautorul.Exces de autori.
Se consider autor persoana care svrete n mod nemijlocit fapta prevzut de legea
penala, precum si persoana care a svrit infraciunea prin intermediul persoanelor care
nu sunt pasibile de rspundere penal din cauza vrstei, iresponsabilitii sau din alte
cauze prevzute de prezentul cod.
Autor al infraciunii poate fi doar persoana ce corespunde tuturor cerinelor naintate fa de subiectul
infraciunii concrete. n aceste cazuri este vorba nu doar despre trsturile subiectului general al infraciunii
(caracter fizic, vrst, responsabilitate), ci i despre trsturile pe care trebuie s le aib subiectul special. Astfel
autor al unei infraciuni militare poate fi numai un militar, adic o persoan care ndeplinete serviciul militar n
termen sau pe baz de contract, care urmeaz pregtirea militar obligatorie sau este chemat la concentrri.
autori ai infraciunii sunt recunoscui:
1.cei ce svresc nemijlocit infraciunea (alin. (2)art. 42, din CP al RM);
2.cei ce particip nemijlocit la svrirea infraciunii mpreun cu alte persoane (coautori);
3.cei ce svresc infraciunea prin intermediul altor persoane, care nu pot fi supuse rspunderii penale n
virtutea unor circumstane prevzute de legea penal (alin. (2) al art. 42 din CP al RM).

Autor poate fi persoana.care.a.svrsit nemiilocit, total sau parial latura obiectiv a

componenei infraciunii prevzut de Partea special a Codului penal.
Coautoratul este prezent cnd fapta prevzut de legea penal a fost svrit n mod nemijlocit de ctre
dou sau mai multe persoane.
condiiile coautoratului sunt urmtoarele:
- activitatea coautorilor trebuie s fie ndreptat mpotriva aceluiai obiect juridic, adic
s lezeze aceleai relaii sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infraciune. Spre
exemplu, relaiile privind viaa persoanei n cazul infraciunii de omor, relaiile privind
securitatea statului n cazul diversiunii etc. Dac unii coautori lezeaz i alte relaii sociale
aprate de legea penal, acestora li se vor aplica dispoziiile cu privire la concursul de
infraciuni;
- fapta trebuie s fie svrit n comun, adic persoanele respective trebuie s
svreasc aciunea care face parte din latura obiectiv a componenei infraciunii;
-ntre coautori trebuie s existe o legtur subiectiv, adic toi participanii la coautorat
trebuie s acioneze cu aceeai form de vinovie intenia.
3. Organizatorul infractiunii.
Se consider organizator persoana care a organizat svrirea unei infraciuni sau a dirijat
realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaie
criminal ori a dirijat activitatea acestora.Organizatorul infraciunii este considerat cel mai
periculos dintre toi participanii la infraciune.Normele penale din Republica Moldova
atest cteva forme de ncadrare a aciunilor organizatorului: 1.organizarea svririi
infraciunii;- Organizarea svririi infraciunii const n iniierea i planificarea infraciunii,
atragerea la svrirea ei a altor participani - autori, complici, instigatori. Aceste aciuni
sunt ntreprinse n etapa de pregtire a infraciunii i, dac activitatea organizatorului va
fi curmat n aceast etap, aciunile lui vor fi calificate drept pregtire de
infraciune;2.dirijarea realizrii infraciunii;- Dirijarea realizrii infraciunji^de obicei, se
reduce la coordonarea aciunilor participanilor, n caz de necesitate, la modificarea
planului de activitate criminal n procesul comiterii faptei socialmente periculoase,
ascunderea infractorilor i a urmelor infraciunii. Aceast modalitate de activitate se ntreprinde nemijlocit n timpul svririi infraciunii. Dac din motive ce nu depind de organizator, fapta nu
a fost dus pn la capt, cele svrite vor fi calificate ca pregtire sau tentativ.;3.crearea unui grup
criminal organizat sau a unei organizaii criminale;- Cea mai periculoas figur este
persoana care creeaz un grup criminal organizat sau o organizaie criminal ori dirijeaz
activitatea acestora. Aceste structuri sunt nite forme penal-juridice de manifestare a
crimei organizate i se ocup de comiterea infraciunilor grave, deosebit de grave i excepional de grave (omoruri, tlhrii, trafic de droguri, de arme, de oameni etc.). 4.dirijarea
activitii grupului criminal organizat sau a organizaiei criminale.Organizatorul poate s-i
ndeplineasc funciile att n calitate de figur de sine stttoare, precum i n calitate
de coautor, acionnd alturi de ceilali participani. Cnd persoana ndeplinete doar
funcii de organizator, ea nu particip nemijlocit la executarea faptei (spre exemplu, omorul
la comand)organizatorul acioneaz ntotdeauna doar cu intenie direct. Organizatorul
poate s nu cunoasc personal toi participanii sau circumstanele concrete ale svririi
fiecrei infraciuni n parte, ns este obligatoriu faptul ca organizatorul s tie caracterul
infracional i comun al aciunilor.Scopurile personale ale organizatorului infraciunii pot s nu
coincid cu scopurile autorilor, complicilor, instigatorilor. Cu toate acestea, organizatorul poart rspundere pentru
toate faptele socialmente periculoase pe care le-a iniiat, le-a coordonat sau le-a condus i care au fost executate
nemijlocit de ctre autorii care, la rndul lor, de asemenea pot avea anumite scopuri proprii, realizabile n procesul

svririi infraciunii. Astfel, persoana ce organizeaz svrirea unui atac tlhresc poate s nu urmreasc scopuri
de profit, ci s acioneze din rzbunare, dar i n acest caz va purta rspundere pentru organizarea atacului
tlhresc.
4.Instigarea la infractiune si conditiile ei.
Se consider instigator persoana care prin orice metod determin o alt persoan s
svreasc o infraciune.instigatorul, ndemnnd alt persoan la svrirea infraciunii, el nsui
nu particip la comiterea acesteia, strduindu-se s rmn n umbr. Instigatorul este participantul "din culise" la
infraciune. Latecia sa criminal se execut cu minile autorului. instigatorului i se mai spune i autor moral
(intelectual)66 sau participant intelectual, ntruct ideea privind raionalitatea i necesitatea svririi
infraciunii acesta o insufl altei persoane (autorului), determinnd-o astfel s comit o fapt pasibil de
pedeaps.Pentru instigare este caracteristic faptul c instigatorul este cel dinti care ia hotrrea de a svri
infraciunea i nu procedeaz nemijlocit la svrirea faptei respective, ci o transmite altei persoane, determinnd-o
prin activitate material (ndemnuri, ameninri etc.) s svreasc fapta proiectat, ceea ce aceasta i face,
devenind autor al infraciunii. Instigarea prezint n esen un atac psihic, al crui coninut const n determinarea
lurii hotrrii de a svri infraciunea i realizarea cauzalitii psihice, care preced cauzalitatea fizic, adic
efectuarea actelor de executare. Anume datorit coninutului psihic al instigrii, instigatorul este denumit i autor
moral al infraciunii, ca unul care face s se nasc i s se realizeze latura subiectiv a infraciunii.
In doctrinapenala penala exista urmatoarele conditii ale instigarii:
1
sa existe o actiune
de determinare a autorului care poate fi efectuata
oral,verbal,scris,explicit,implicit,direct,indirect,evident,daruri,ordin,amenintare,constringere
fizica/psihica
2
sa se refere la o fapta prevazuta de LP. pe care autorul sa o poata comite iar fapta la
care este instigat sa fie cunoscuta de autor
3
actiunea de determinare s fie anterioara inceperii executarii actiunii sau incactiunii in
sensul ca autorul sa nu fie luat anterior hotaririi de a savirsi fapta
4
sa existe o legatura subiectiva intre instigator si instigat.Determinarea fiind savirsita
cu intentie.Activitatea de instigator poate fi comisa atit cu intentie directa cit si cu indirect
dar se neaga existent intentiei repentine(idea savirsirii infr.apare brusc)
5
instigatorul sa inceapa savirsirea actiunilor la care a fost instigat daca cel instigat sa
depistat sau renuntat de la infr. de aceasta profita si instigatorul.
In functie de umarul persoanelor care
instigator/2.instigare cu mai multi instigator.

instiga

exista:1.instigare

cu

un

singur

Dupa felul cum este cominicata idea infractionala:1.explicita(evident)/2.ascunsa(insidioasa)

In raport cu mijloacele folosite in activitatea de determinare ;1.instigare simpla la care se
foloseste mijloace
imateriale(rugamintea,indemnurile,insinuari)/2.instigare in directala
care se folosec mijloace material(coruperea ,constringerea)
Dupa felul cum este cunoscuta instigatorului obiectul instigarii:1. instigarea direct, pe
parcursul creia instigatorul comunic instigatului n mod direct i explicit ndemnul i
fapta pe care urmeaz s o svreasc; /2. instigarea indirect, n procesul creia
instigatorul nu transmite direct ideea svririi faptei, ci indirect, provocnd instigatului o
stare de spirit care duce la apariia ideii de a svri fapta (strnirea geloziei, a ideii de
rzbunare).
In funcie de rezultatele urmrite prin instigare poate fi: 1. determinat, 5 cnd se precizeaz

fapta care urmeaz s fie comis/2. nedeterminati cnd, spre exemplu, instigatului i se spune s
fac ce tie numai s fac rost de bani, chiar prin comiterea unei infraciuni.
innd seama de efectul ndemnului, instigarea poate fi: 1. perfect sau propriu-zis
(reuit, urmat de executare), desistare,mpiedicarea producerii rezultatului; / 2.
neurmat de executare; /3. instigare neizbutit (aparent), sau ndemnul, exist atunci
cnd instigatorul determin la svrirea unei fapte prevzute de legea penal, ns
persoana asupra creia s-a exercitat determinarea nu accept, ceea ce nseamn c
instigatorul nu a reuit s-i lmureasc, s-i sdeasc n contiin hotrrea infracional.
5.Complicitatea la infractiune si conditiile ei.
Codul penal (alin. (5) al art. 42, din CP al RM) definete complicele ca "persoana care a
contribuit la svrirea infraciunii prin sfaturi, indicaii, prestare de informaii, acordare de
mijloace sau instrumente ori nlturare a obstacolelor, precum i persoana care a promis
dinainte c l va favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele de svrire a
infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori persoana care a promis din timp c va
procura sau va vinde atare obiecte". Activitatea complicelui este posibil n orice etap a svririi
infraciunii, chiar i dup consumarea ei de facto. In literatura de specialitate contribuia
(ajutorul) complicelui la svrirea infraciunii este clasificat() tradiional n: 1. contribuie fizic (material);. - contribuie inteleetual (moral).Contribuia fizic (sau
complicitatea material) se exprim printr-o activitate de ajutare, nlesnire eficace sau
sprijinire material la pregtirea sau executarea faptei svrite de autor, adic acordarea
ajutorului material autorului n procesul pregtirii infraciunii sau al svririi ei.Ajutorul
material (fizic), la rndul su, mbrac mai multe aspecte, care se prezint sub mai multe forme:
- Acordarea mijloacelor sau instrumentelor cu ajutorul crora autorul svrete fapta
socialmente periculoas.
- nlturarea obstacolelor, ce l-ar putea mpiedica pe autor s ating rezultatul infracional. Astfel, spre
exemplu, complicele poate nltura paznicul, chemndu-1 la telefon, otrvi cinele de paz, inea scara sau servi
drept scar autorului pentru a escalada un gard, pentru a intra ntr-o ncpere, deconecta lumina, telefonul etc.
Contribuia intelectual (sau complicitatea moral) const n activitatea complicelui
care ajut din punct de vedere moral la pregtirea sau executarea unei infraciuni, adic
complicele influeneaz psihic contiina i voina autorului cu scopul de a consolida
hotrrea acestuia de a svri infraciunea, de a-i concretiza intenia.
Sfaturile sunt nite recomandri referitoare la eficacitatea i securitatea realizrii
mecanismului de svrire a infraciunii; indicatii- ndrumri date autorului cum s acioneze n
diferite situaii concrete. Prestarea de informaii poate consta n acordarea de informaii i date cu
privire la mprejurrile, modalitatea, locul, timpul svririi infraciunii, despre victim etc. Promisiunea este
o angajare prealabil de a-1 favoriza pe infractor, de a tinui instrumentele i mijloacele de
svrire a infraciunii, urmele infraciunii sau obiectele dobndite pe cale criminal, care,
ca forme de activitate a complicelui, se deosebesc de favorizarea infraciunii (art. 323 din
CP al RM), ce reprezint o componen de sine stttoare prin faptul c persoana vinovat promite dinainte c
va svri aciunile respective (va favoriza, va tinui).
innd seama de momentul svririi faptei prevzute de legea penal,contribuia maipoate fi:
anterioar (complicitate anterioar);- Contribuia anterioar const n ajutorul dat nainte
de svrirea faptei, spre exemplu, acordarea de mijloace, dobndirea informaiei etc.
concomitent (complicitate concomitent).- Contribuia concomitent const n
ajutorul dat concomitent cu svrirea faptei, i anume n cursul executrii ei, fie
pentru a asigurareuita material, fie acionnd asupra psihicului autorului

pentru a menine hotrrea infracional.

6.Formele participatiei.
Forma participaiei reflect aspectul exterior, ce elucideaz modul de interaciune
a fptuitorilor i ne demonstreaz cum faptele infracionale a dou sau mai multe
persoane se contopesc ntr-o infraciune unic.
In funcie de gradul de coordonare a aciunilor participanilor se deosebesc urmtoarele
forme de participaie:
1.participaie simpl;- infraciunea se consider svrit cu participaie simpl dac la
comiterea ei au participat n comun, n calitate de coautori, dou sau mai multe persoane,
fiecare realiznd latura obiectiv a infraciunii.
2.participaie complex;- infraciunea se consider svrit cu participaie complex
dac la comiterea ei participanii au contribuit n calitate de autor, organizator, instigator
sau complice.Latura obiectiv a infraciunii cu participaie complex poate fi realizat:de un
singur autor;de doi sau mai muli autori.In lit.de specialitate aceasta forma se mai numeshte
cu impartirea rolurilor constituind circumstanta agravanta generala
3.grup criminal organizat;- , grupul criminal organizat este o reuniune stabil de
persoane care s-au organizat n prealabil pentru a comite una sau mai multe infraciuni.
Trsturile caracteristice grupului criminal organizat:1.reuniune de personae;2.organizarea
lor prealabil;3.stabilitatea grupului;4.organizarea pentru comiterea unei sau mai multor
fapte
4organizaiei (asociaie) criminal.- Se consider organizaie (asociaie) criminal o
reuniune de grupuri criminale organizate ntr-o comunitate stabil, a crei activitate se
ntemeiaz pe diviziunea, ntre membrii organizaiei i structurile ei, a funciilor de
administrare, asigurare i executare a inteniilor criminale ale organizaiei n scopul de a influena
activitatea economic i de alt natur a persoanelor fizice i juridice sau de a o controla, sub alte forme, n vederea
obinerii de avantaje i a realizrii de interese economice, financiare sau politice.
Putem stabili urmtoarele trsturi caracteristice organizaiei criminale:
1.organizaia criminal reprezint o reuniune de grupuri crimihale;
2.consolidarea grupurilor criminale ntr-o comunitate stabil;
3.divizarea activitii organizaiei ntre membrii organizaiei i structurile ei;
4.scopul organizaiei criminale este de a influena activitatea economic i de alt natur a persoanelor fizice i
juridice sau de a o controla, n alte forme, n vederea obinerii de avantaje i a realizrii de interese economice,
financiare sau politice.
In
calitate
de
factori
determinani
ai
consolidrii,
psihologia
social
evideniaz:1.comportamentul de cooperare, colaborare, care poate fi neles i ca o
interdependen obiectiv ntre participaii la activitatea comun i ca o form specific de motivare;2.scopurile
specifice, caracterul i complexitatea lor ce determin nivelul specializrii eforturilor
individuale i gradul de cooperare;3.asemnarea orientrilor valorice i a concepiilor - ca
baz a atraciei persoanei ctre grup.
Organizaia criminal are o structur bine ierarhizat. Organizaia criminal poate avea o
structur unitar sau poate fi structurat n subdiviziuni, reprezentnd n acest caz o

comunitate organizat bine consolidat. Subdiviziunea organizaiei criminale este

reprezentat de un grup din dou sau mai multe persoane (secie, grup, brigad etc.), care ndeplinete diferite
funcii n limitele organizaiei: de administrare, asigurare, cercetare, executare etc. Scopul organizaiei
criminale este formulat de legiuitor destul de amplu. Oricum, scopurile organizaiei
criminale sunt specifice: svrirea unor infraciuni, de regul, grave i deosebit de grave.
Aceasta ns nu nseamn c n procesul activitii sale organizaia criminal nu poate
comite i alte infraciuni, care nu se refer la cele grave sau deosebit de grave. Trebuie
menionat c n acest caz, de fapt, nu exist o claritate absolut. Tradiional, ndeletnicirile de baz ale
organizaiilor criminale sunt cele ce aduc profit: traficul ilegal de arme, de droguri, controlul asupra prostituiei,
pornografiei, cazinourilor etc
7.Raspunderea penala a participantilor.
Participaia nereuit-n Codul penal al Republicii Moldova noiunea "participaie nereuit" nu sc
utilizeaz, ns n doctrina dreptului penal ea s-a evideniat ntotdeauna. n majoritatea lucrrilor participaia
nereuit este apreciat ca o modalitate a pregtirii de infraciune. n pofida acestui fapt, la ntrebarea ce cazuri
trebuie considerate participaie nereuit, nu exist un rspuns unic. Unii autori consider c participaia nereuit
trebuie asimilat instigrii n cazul n care instigatorul nu a putut determina instigatul s svreasc infraciunea.
i, dimpotriv, participaia se consider reuit dac presupusul autor care i-a dat acordul pentru svrirea
infraciunii ulterior nu o svrete.
Aadar, avem participaie nereuit n situaiile cnd, n pofida eforturilor participanilor,
autorul nu recurge la svrirea infraciunii sau renun de bunvoie la svrirea ei.
Aciunile organizatorului pot fi nereuite dac persoanele pe care acesta dorea s le ncadreze n procesul de
svrire a faptei socialmente periculoase au respins propunerea lui sau mai nti i-au dat acordul, iar apoi au
refuzat s svreasc infraciunea, precum i dac acesta ncearc zadarnic s organizeze un grup sau o
organizaie criminal. Instigarea n raport cu reuita determinrii la infraciune mbrac mai mul te aspecte
n funcie de care se stabilete i rspunderea penal a participanilor. Vorbind despre instigarea nereuit, ea se
poate manifesta sub dou forme: instigare neurmat de executare i instigare neizbutit. Instigare neurmat
de executare sunt situaiile cnd instigatorul reuete s.1 conving pe instigat s
svreasc o infraciune, dar instigatul, dintr-un motiv sau altul, nu trece la executarea
infraciunii la care a fost ndemnat. Instigarea neizbutit (aparent, neacceptat), sau
ndemnul, este atunci cnd instigatorul determin la svrirea unei fapte prevzute de
legea penal, ns persoana asupra creia s-a exercitat determinarea nu accept, fapt ce
denot c instigatorul nu a reuit s implementeze, s sdeasc n contiina instigatului hotrrea
infracional.
Participaia n cazul excesului de autor.- Autorul ns este o persoan ce acioneaz liber i
contient. Orict de detaliat este elaborat planul svririi infraciunii, orict de minuios i-au expus esena
inteniei sale organizatorul i instigatorul, orict de bine i-a ndeplinit complicele rolul su, autorul ntotdeauna
introduce n realizarea acestei intenii anumite corectri, ce pot fi explicate prin deprinderile,
caracterul, tempera montul, starea sa sufleteasc.sau pot fi legate de schimbarea
ambianei, n care autorul este nevoit s acioneze; tot aici pot interveni i o totalitate de
factori externi, ce faciliteaz sau mpiedic procesul de comitere a faptei socialmente
77777777777777//////////.........................periculoase. Deseori autorul, sub influena factorilor externi, este
nevoit s se abat de la aciunile iniial planificate. Alteori svrete aciuni ce nu au fost cuprinse de intenia
celorlali participani. O atare abatere este posibil ori n urma unei erori a autorului, ori daca aceasta este
controlat de contiina i voina sa, dar, oricum, se comite intenionat. n cel de al doilea caz are loc aa-numitui
"exces de autor". Se consider exces de autor svrirea de ctre autor a unor aciuni
infracionale care nu au fost cuprinse de intenia celorlali participani. Pentru excesul de
autor, ceilali participani nu sunt pasibili de rspundere penal". In funcie de modul de
deviere a activitii autorului excesele pot fi clasificate n dou grupuri:1. cantitativecantitativ autorul face abuz sau n privina formei atentatului infracional (nelegerea a
fost s se comit un furt, dar s-a comis un jaf), sau n privina unui semn calificant
(nelegerea a fost s se comit un omor intenionat simplu, iar autorul a comis un omor intenionat cu

circumstane agravante). Excesul cantitativ nu ntrerupe infraciunea proiectat, de aceea fapta asupra creia s-au
neles toi participanii n general se svrete 2.calitative.- Exces calitativ avem atunci cnd
autorul comite aciuni neomogene cu cele la care a fost determinat sau n care i-a fost acordat ajutor. Cu alte
cuvinte, autorul svrete o infraciune absolut diferit dup caracterul i gradul de pericol social, atenteaz la un
alt obiect.
n practic excesul calitativ este deseori precedat de comiterea acelor aciuni la care
autorul a fost determinat. n aa cazuri problema calificrii aciunilor nu creeaz dificulti.
Organizatorul, instigatorul i complicele poart rspundere pentru participaie la infraciunea
pe care a comis-o autorul, la indicaia acestora sau cu ajutorul lor, iar autorul - i pentru infraciunea comis din
exces.
Participaia la infraciunile cu subiect special- Subiect special al infraciunii este
persoana care, pe lng trsturile generale ale subiectului infraciunii (caracter fizic,
vrst, responsabilitate), posed i trstui i suplimentare, deosebite^ specii ice doar lui.
Calitatea de subiect special al infraciunii este cerut n mod obligatoriu doar pentru
autorul faptei socialmente periculoase. n calitate de organizator, instigator, complice pot
fi i alte persoane care nu posed trsturile subiectului special.In doctrina penal este
expus i prerea c participaia la infraciunile cu subiect special sub form de coautorat
este posibil dac toi coautorii au calitile cerute de lege pentru infraciunea svrit.
8.Implicarea la infractiune.Este activitatea de tainuire a unei infr.care nu se afla in
legatura de cauzalitate,fapta prejudiciabila si urmarile ei.Legislatia penala actual prevede
expres raspunderea penala doar pentru favorizarea la savirsirea infr. pe cind doctrina pen.
Deosebeshte 3 forme de implicare la infractiune:
-tainuirea infractorului care se poate exprima prin adapostirea lui:acordarea unui ajutor
pentru schimbarea exteriorului acestuia:asigurarea cu documente false;
-tainuirea
mijloacelor,instrumentelor,uneltelor
(arme,unelte,ob.dobindite pe cale criminal)

de

savirshire

infrac.

2.tolerarea-neimpiedicarea infr.de catre o persoana care era obligate si avea posibilitatea

sa intreprinda masuri pentru prevenirea si reprimarea ei.Legislatia pen. Reglementeaza
rasp.pen.pentru tolerarea in baza art. Abuz de serviciu/ abuz de putere/neglijarea prntru
pers. Cu functie de raspundere.
3.nedenuntarea
9. Caracteristica generala a cauyelor ce inlatura caracterul penal al infractiunii.
Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt anumite imprejurari ,strai,situatiii care
fac ca o fapta sasi piarda vrio una din trasaturile de baza inerente existentei unei infr.
Cauzele care inlatura caracterul pen.al faptei nu trebuie confundate cu cauzele care
inlatura rasp.pen.deoarece primele inlatura existent infr.pe cind celelalte rasp.pen.
Clasificari:1. Dupa criteriul legalitatii cauzele care inlatura caracterul pen.al faptei
clasifica dupa urmatoarele criteria:

se

1
factori externi-acele forte care paralizeaza vointa si constiinta pers.de a actiona
liber,acestea sunt:constringerea fiz./psih.;forta inivetabila;starea de extrema necessitate;
2
obligatiuni profesionale- actiuni,activitati,indeletniciri in cadrul carora se permite
efectuarea unor acte inerente:indeplinirea ordinului,riscul intemeiat,cauzarea unor
vatamari corporale in cadrul unor component desfasurate reglementar ,cauzarea unor

prejudicii de catre colaboratorii organelor de dr.in timpul urmatoarelor acte infractionale.

3

cause care se refera la dr. subiective ale pers.-legitima aparare,retinerea infractorului

4
supremaia legii asupra altor acte normative- din care motive nu va fi considerate
infr.evadarea unei pers.ilegal arestate
2.In doctrina pen.romina se clasifica:
1

cause care se refera la pericolul social

care vizeaza vinovatia

care se refera la prevederile faptei legii penale

cauze generale

cause spepiale

cause reale

3.Cauzele care inlatura caracterul pen.al faptei pot fi clasificate:

1

cause prevazute de legea penala/ prevazute in alte acte normative.

10.Legitima aparare si conditiile ei.

Este n stare de legitim aprare persoana care svrete fapta pentru a respinge un atac direct, imediat,
material i real, ndreptat mpotriva sa, a altei persoane sau mpotriva unui interes public i care pune n pericol
grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.Legitima aprare reprezint o metod eficient
de lupt cu criminalitatea. Ea constituie, de asemenea, o metod de prevenire a aciunilor prejudiciabile, ntruct
pericolul de a fi omort sau vtmat corporal nemijlocit la locul atentatului de cele mai dese ori intimideaz mai
mult fptuitorul dect posibilitatea aplicrii ulterioare a unei pedepse.Reiesind din art.36CP rezulta ca aceasta
inst.presupune existenta comulativa a 2 temeiuri:1.existenta unui atac indreptat impotriva obiectelor
ocrotite de dr.penal(temei juridic)
2.existenta necesitatii de a provoca o vatamare imediata pers.care atenteaza(temei faptic)
Conditiile referitoare la atac sunt urmatoarele:
1.sa fie social periculos
2.sa fie material-cind se realizeaza prin fapte care sint de natura sa provoace urmari
materiale,fizice,intereselor,valorilor ocrotite de dr.penal.Respingerea atacurilor imateriale
(violente verbale) poate fi retinuta in calitate de circumstanta atenuanta.
3.atacul este direct- cind actiunea agresorului este indreptata in mod nemijlocit impotriva
unei pers.sau valori ocrotite fiind posibila cauzarea unei daune reale considerabile
acestora.Nu exista atac direct cind intre victima si agresor exista un obiect material.
4.atac real- existenta unui agresiuni reale dar nu nmai in inchipuirea gresita a pers.daca se
savirsese o infr.in cazul unei aparari presupuse,problema atragerii la raspundere se
solutioneaza in corespundere cu regulile greselei faptei
Dinpuncdevedere obiectiv atacul trebuie sa se prezinte sub urmatoarele
aspecte:imediat,iminent,cansumat,viitor.
Atacul direct. Atacul este direct cnd prin el se creeaz un pericol care amenin nemijlocit valorile
ce pot forma obiectul legitimei aprri, deci n acest caz trebuie s existe o legtur de la cauz la efect ntre atac i
pericolul grav creat
Atacul imediat. Caracterul imediat al atacului fixeaz n timp desfurarea acestuia,
ncadrndu-1 ntr-un anumit interval, n care poate interveni o aprare legitim.
Atacul material. Atacul este material atunci cnd acesta se realizeaz prin fapte de natur s

provoace modificri materiale, fizice asupra valorilor mpotriva crora se ndreapt. Atacul este recunoscut
material nu numai atunci cnd pentru realizarea lui se folosete fora fizic, ci i n cazul cnd aceasta din urm se
asociaz cu diferite instrumente, mijloace care sunt n msur s provoace o modificare fizic valorilor ocrotite de
legea penal.
Atacul real. Atacul este real atunci cnd acesta exist obiectiv, i nu este presupus de persoan.
Atacul real const n actul de agresiune care este pe punctul de a se produce, care amenin cu realizarea lui,
existnd certitudinea nfptuirii sale (de ex atacantul, dup ce a ameninat victima cu moartea, i ia arma de pe
umr i o ncarc). Atacul real nu trebuie confundat cu atacul eventual, deci cu o agresiune care s-ar putea produce
cndva n viitor sau cu teama fa de un atac doar presupus
Condiii privitoare la aprare:Legitima aprare presupune prin concept existena unei
aprri mpotriva agresiunii care s se concretizeze n svrirea unei fapte prevzute de
legea penal.
Aprarea, trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
1.
sa fie infaptuita pentru un prejudiciu doar pers. care ataca si nici decum altor pers.
2.
apararea sa se realizeze prin savirsirea unei fapte prevazute de LP si sa fie necesara
pentru a inlatura atacul
3.
fapta sa fie proportionala cu gravitatea atacului si cu imprejurarile in care sa produs
aceasta
4.
apararea trebuie sa fie infapruita in limitele ei fara a fi depasita aceasta. Depasirea
limetelor legitemei aparari se poate caracteriza prin urmatoarele modalitati:
2
apararea cu mijl.care nu corespund vadit mijl.de atentare
3
apararea cu o intensitate care depaseste intensitatea atacului
4
apararea cu mijl.care pun in pericol viata si sanatatea mai multor pers.
5
apararea dupa consumarea atacului cind celui care se apara ii este cla omentul
consumarii atacului
11.Extrema necesitate si conditiile ei.
Este n stare de extrem necesitate - persoana care svrete fapta pentru a salva viaa,
integritatea corporal sau sntatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un
pericol iminent care nu poate fi nlturat altfel; nu este n stare de extrem necesitate persoana
care, n momentul svririi faptei, i ddea seama c provoac urmri vdit mai grave dect cele care s-ar fi putut
produce dac pericolul nu era nlturat.
Starea de extrem necesitate implic (la fel ca legitima aprare) dou laturi:
1.pericolul;- prin pericol se nelege o primejdie pentru valorile prevzute i aprate de lege18
Pericolul, oricare ar fi sursa sa, pentru a justifica o intervenie n limitele strii de extrem
necesitate, trebuie s ntruneasc urmtoarele condiii:
a)
s fie iminent;- in punctual de a se declansa
b)
s fie inevitabil.- sa nu poata fi inlaturat prin alte mijloace cum fuga,ascunderea
c)
sa fie real- dar nu numai in inchipuirea presupusa a pers.daca imprejurarile iau oferit
pers.posibilitatea de a verifica pericolul iar aceasta nu va verifica situate va raspunde
pentru infr. imprudent.
2.salvarea de la pericol- 1.actiunea de salvare sa fie prevazuta in LP ca infr.
2.prejudiciul cauzat s afie mai mic decit cel ce se evita.
12.Retinerea infractorului.
Nu constituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, svrit n scopul reinerii
persoanei care a comis o infraciune i al predrii ei organelor de drept". Reinerea
persoanelor care au svrit infraciuni reprezint o modalitate de lupt cu criminalitatea;
dei aceasta nu se caracterizeaz prin reprimarea infraciunii, ea urmrete scopul aducerii persoanei n
faa organelor poliiei sau la o alt autoritate public, pentru realizarea sarcinilor justiiei, precum i pentru
prevenirea comiterii unor noi infraciuni de ctre fptuitor.
Conditii:1.savirsirea de catre o pers.a unei infr.
2.conduita pers.care se manifesta prin incercarea de a se ascunde si de a se eschiva de
raspundere.

3.conditia ce caracterizeaza actiunile pers. care efectueaza retinerea:

-prezenta gradului prejudiciabil al infr.savirsite
-dauna sa fie cauzata doar persoanei retinute
-dauna cauzata in procesul retinerii trebuie sa fie proportional cu caracterul si gradul
prejudiciabil al infr.savirsite de infractor precum si personalitatea acestuia
-sa nu fie depasita masurile necesare pentru realizarea retinerii adica sa nu existe
necorespundere vadita intre infr.savisita si imprejurarile retinerii.
13Constringerea fizica sau psihica.
CONSTRINGEREA FIZICA.
Nuconstituie infraciune fapta, prevzut de legea penal, care a cauzat daune intereselor
ocrotite de lege ca rezultat al constrngerii fizice sau psihice, dac n urma acestei
constrngeri persoana nu putea s-i dirijeze aciunile".
Condiiile acesteia, care urmeaz a fi ndeplinite pentru existena ei:
s existe o constrngere fizic asupra persoanei care comite fapta prevzut de legea
penal;- O prim condiie impune intervenia unei energii strine care acioneaz direct
asupra celui constrns, i anume asupra fizicului persoanei i nu a voinei acesteia.
Energia trebuie s acioneze n momentul svririi faptei. Energia fizic strin, care
mpiedic pe cel constrns s-i dirijeze n mod liber voina poate consta n energia unei
persoane (de exemplu, o persoan foreaz pe o alt persoan s semneze un act fals sau
funcionarul ce asigur circulaia pe cile ferate este imobilizat i nu poate lsa bariera la
pasaj n timpul trecerii unui tren, ca rezultat producndu-se accidente soldate cu victime
omeneti i pagube materiale). De asemenea situaia dat poate consta i ntr-un fenomen natual (de exemplu, o nzpezire, o avalan, un vnt puternic) sau ntr-un proces fiziologic care
mpiedic prsoana constrns s acioneze conform obligaiilor sale (de pild, un atac de cord).
persoana constrns s nu fi avut posibilitatea de a rezista faptei de constrngere;- nu este suficient ca
fapta prevzut de legea penal s se fi intercalat n raportul de cauzalitate declanat de
energia fizic strin - deci s fie svrit din cauza constrngerii -, ci mai este necesar ca
fptuitorul s nu fi putut rezista acesteia, s nu fi putut opune rezisten fr vre-un pericol
pentru ea. Fptuitorul nu se poate opune forei strine care acioneaz asupra sa cnd aceasta este evident
superioar forei proprii i posibilitilor pe care le are la ndemn pentru a o contracara, astfel i se anuleaz total
posibilitatea de a aciona.
s se svreasc o fapt prevzut de legea penal.- Pentru a deveni inciden instituia
constrngerii fizice, este necesar ca fapta svrit din cauza ei s fie prevzut de legea
penal, deoarece numai in cazul svririi unei fapte reglementate de legea penal se pune
problema nlturrii caracterului penal al acesteia. Apreciem n acest sens c nu prezint nici
o importan ncadrarea juridic a faptei, natura i gravitatea acesteia.
CONSTINGEREA PSIHICA. -constrngerea psihic ca fiind situaia n care o persoan svrete o fapt
prevzut de legea penal sub imperiul unei ameninri cu un pericol grav pentru ea sau pentru o alt persoan,
care nu poate fi nlturat n alt mod.
Condiii: 1s existe o aciune de constrngere asupra psihicului unei persoane prin
ameninare;- Ca i starea de extrem necesitate, constrngerea psihic este provocat de
existena unui pericol, care, de data aceasta, este generat numai de fapta persoanei, mai
precis, de o ameninare asociat unei cereri adresate persoanei de a comite o anumit
fapt prevzut de legea penal. Ameninarea care este i au/a psihic i moral a svririi faptei trebuie s
provin de la persoana care urmrete realizarea faptei prevzute de legea penal prin intermediul celui ameninat.
Acesta are de ales ntre svrirea faptei i producerea rului cu care este ameninat el sau o alt
persoan.
2persoana ameninat sau o alt persoan trebuie s fie expus unui pericol grav;- este
necesar ca persoanei ameninate s i se fi provocat prin ameninarea exercitat fa de ea
sentimentul c este expus unui pericol grav. Pericolul poate s priveasc oricare dintre
valorile legate de persoana uman, cum ar fi: viaa, integritatea corporal, sntatea,

libertatea, demnitatea etc., fie c este vorba de persoana celui ameninat, fie de orice alt
persoan, independent de existena vreunei legturi ntre aceasta i cel ameninat.
Pericolul trebuie s fie grav, actual sau iminent, pe cale de a se nfptui, existnd
certitudinea producerii sale. Dac pericolul nu este grav, nseamn c ameninarea n-a
fost susceptibil s produc acea presiune psihic ce caracterizeaz constrngerea psihic.
n cazul n care se amenin cu un pericol posibil a se produce n viitor, iar persoana avea i alte posibiliti
de a-1 nltura, nu se va putea invoca constrngerea psihic n calitate de cauz care nltur caracterul penal al
faptei svrite (spre ex., o scrisoare primit ce cuprinde ameninarea cu un pericol grav sau un
telefon n acelai sens nu justific svrirea unei fapte prevzute de legea penal)27.
3pericolul vizat prin ameninare trebuie s fie de aa natur, nct s nu poat fi nlturat
n alt mod dect prin svrirea faptei prevzute de legea penal.- Pentru nlturarea
caracterului penal al faptei, n cazul constrngerii psihice, este necesar ca cel constrns s svreasc fapta
prevzut de legea penal ca fiind singura modalitate de nlturare a pericolului. Dac pericolul putea fi nlturat i
n alt mod (de ex., chemarea n ajutor), nseamn c fptuitorul avea posibilitatea de a se sustrage
presiunii la care era supus, folosind .iceast alt cale i evitnd astfel nclcarea legii penale. Deci, dac fptuitorul
putea nltura pericolul printr-o fapt neprevzut de legea penal, el este obligai s svreasc o astfel de
fapt.Posibilitatea de nlturare a pericolului se va examina n contextul faptei reale, inndu-se seama de toate
mprejurrile anterioare i concomitente ale acesteia, de felul ameninrii, de mijloacele prin care a fost exercitat,
de starea i, n special, de conduita psihic i emotivitatea persoanei ameninate, de gravitatea pericolului, de
existena altor mijloace obiective de anihilare a agresiunii i de posibilitatea
folosirii lor eficiente de ctre aceast persoan i, in general, de orice mprejurri
susceptibile de a pune n lumin situaia real obiectiv i subiectiv - n care s-a svrit
fapta prevzut de legea penal.
constrngerea psihic, legal constatat, are ca efect excluderea vinoviei, i odat cu aceasta, a caracterului
penal al faptei. Rspunderea penal a persoanei care acioneaz sub imperiul constrngerii este nlturat. De
asemenea, este nlturat n principiu i rspunderea civil, cu excepia cazurilor n care se constat existena unei
erori de fapt imputabile fptuitorului28.
14.Riscul intemeiat.
Nu constituie infraciune fapta prevzut de legea penal care a cauzat daune intereselor
ocrotite de lege n cazul riscului ntemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile.
Riscul se consider ntemeiat dac scopul socialmente util urmrit nu a putut fi realizat
fr un anumit risc i dac persoana care l-a admis a luat msurile necesare pentru a
preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege.
Riscul nu poate fi considerat ntemeiat dac era cu bun-tiin mbinat i ti pericolul pentru viaa
persoanei sau cu pericolul provocrii unui dezastru ecologic ori social.
Pentru ca riscul s fie o cauz care ar exclude caracterul penal al faptei, el trebuie s fie
ntemeiat, adic s corespund (ntruneasc) anumite caracteristici, care sunt:
1)
existena unui scop social-util;
2)
ntreprinderea unor aciuni forate;
3)
realizarea aciunilor cu scopul de a prentmpina apariia daunei.
1) Existena unui scop social-util presupune faptul c persoana acioneaz n condiiile
unui risc nu pur i simplu pentru atingerea unui scop oarecare (de ex., mbogirea
proprie), ci pentru ca riscul dat s aduc un beneficiu, un folos ntregii societi (de ex.,
obinerea unui medicament contra unei maladii rspndite).
2) ntreprinderea unor aciuni forate. Pentru atingerea scopului social-util urmrit riscul
a fost o fapt forat, ntruct n alt mod nu s-a putut aciona. Persoana n cauz trebuie
s-i dea seama c atingerea scopului urmrit este imposibil n alt mod. Dac persoana
i d seama c poate ajunge la ceea ce dorete i prin alte mijloace care nu in de riscul
ntemeiat, atunci, n cazul n care sunt provocate anumite daune, persoana n cauz urmeaz s rspund penal.
3)
Realizarea aciunilor cu scopul de a prentmpina apariia daunei
const n faptul c persoana n cauz este obligat, n primul rnd, s ntreprind
msuri, iar n al doilea rnd, acestea trebuie s fie suficiente. De pild, ncepnd lucrrile

la un experiment tiinific, persoana este obligat s execute i s respecte toate regulile

privind tehnica securitii, diferite instruciuni ce in de domeniul dat, s obin permisiunea respectiv,
precum i s atenioneze asupra eventualelor posibiliti de apariie a unor daune n cazul insuccesului
experimentului.
In legea penal sunt enumerate nemijlocit condiiile n care riscul este declarat
nentemeiat:
-Faptul c riscul cm cu bun-tiin mbinat cu pericolul pentru viaa persoana presupune
contientizarea pericolului apariiei urmrilor prejudicialele de ctre persoana care
realizeaz experimentul i nlturarea acestora printr-o ncredere exagerat.
-Legea nu prevede coninutul i parametrii unui dezastru ecologic, dar probabil c prin
acesta trebuie s nelegem cauzarea de daune naturii pe un teritoriu mare, atunci cnd
aceast daun amenin existena biologic a omului pe un anumit teritoriu (de ex.,
catastrofa de la Cernobl).
-Prin pericolul provocrii unui dezastru social trebuie s nelegem astfel de urmri, care se
refer la multiple persoane, crendu-le anumite incomoditi (de pild, deconectarea de la
agentul termic pe timp de iarn ca rezultat al defectrii centralei termoelectrice sau cnd,
n timpul efecturii unor lucrri tiinifice, s-a produs o explozie n urma creia au fost avariate sau
distruse mai multe apartamente de locuit, locatarii rmnnd fr locuine).
15.Unitatea naturala de infractiune.
Unitatea naturala in functie de elementul sau obiectiv se poate prezenta ca infractiune
simpla sau infr.continua.Infr.unica simpla este alcatuita dintr-o singur actiune,un singur
rezultat social periculos,o forma de vinovatie ce tenteaza la un obiectiv destinct descris in
continutul unei dispozitii pen.
Infr.contina se caracterizeaza prin aceea ca latura obiectiva a acesteia consta dintra
actiune/inactiune care dureaza in timp in mod natural pina la incetarea activitatii
infractionale.Infr.continui sunt de 2 feluri:
1.succesive- anumite pauze intreruperi ce survin in desfashurarea activitatii inf.
2.permanente-activitate continua care nu cunoaste momentede disonuitate de intrerupere.
16.Infractiunea prelungita si conditiile ei.
Infr prelungita este fapta savirsita cu intentie unica caracterizata prin doua sau mai multe
actiuni infractionale identice comise cu un singur scop alcatuind in ansamblu o infr. La
comiterea acestui tip de infr pers. savirseste la diferite intervale de timp dar in realizarea
aceleiasi rezolutii criminale, actiuni sau inactiuni care formeaza fiecare in parte
componenta aceleiasi infr. Conditiile inf prel: 1. scop unic(rezolutie unica) 2. fiecare actiune
sau inactiune luata in parte reprezinta aceeasi componenta de infr; 3. ultima conditie care
se subintelege ca toate actele care formeaza infr prel sa fie comise de aceeasi pers la unele
dintre care ea poate fi sau autor sau complice. Momentul consumarii infr este momentul
savirsirii ultimei actiuni sau inactiuni infr-le.
17.Repetare a infractiunii.
Se consider repetare a infraciunii svrirea a dou sau mai multe infraciuni identice sau omogene, prevzute de
aceeai norm penal, cu condiia c persoana nu a fost condamnat pentru vreuna dintre ele i nu a expirat
termenul de prescripie
Repetarea infraciunii va fi de fa dac fptuitorul nu a fost condamnat pentru infraciunea
anterioar, iar termenul de prescripie de tragere la rspundere penal nu a expirat n
practic apar numeroase probleme de delimitare a infraciunii repetate de infraciunea continu i prelungit
(continuat). Spre deosebire de repetarea infraciunii, infraciunea prelungit se caracterizeaz printr-o legtur
intrinsec adnc ntre actele criminale, care sunt unite printr-o rezoluie, un scop unic i un termen relativ scurt
ntre episoade.
Regimul juridic al rspunderii penale pentru o infraciune repetat este mai blnd dect n
cazul concursului (art. 84 din CP al RM), ceea ce nu-i gsete o explicaie logic, deoarece

n ambele cazuri se evideniaz aceeai tendin antisocial a infractorului. Astfel, semnul

repetat nseamn n realitate o adevrat evitare a rspunderii penale a infractorului care a comis
infraciuni de acelai fel.
18.Concurs ideal de infractiune.
Exista cind printr-o actiune(inactiune)infr.se realizeaza continutul a 2 sau mai multe
infractiuni.
Conditiile conncursului:1.existenta unei actiuni unice cu mai multe urmari prejudiciabile
2.actiunea unica sa incalce dispozitii diferite ale legii(adica sa constituie infr.diverse)
3.intre aceste infr. Sa existe o legatura indisolubila
4.legea nu contopeste aceste infractiuni intr-o singura incriminare rezultata
Concursul ideal de infractiune trebuie delimitat de concurenta normelor penale care se
caracterizeaza prin savirsirea unr actiuni care in apartenenta sa cad sub incidenta mai
multor norme penale.Clasificarea infr.in aceste cazuri are loc in corespundere cu faptul ca
se acorda prioritate continutului de infractiue mai special in raport cu continutul de
infractiune mai generale.Concurenta normelor pen.cunoaste mai multe
modalitati:1.concurenta dintre norme generale si speciale
2.concurenta dintre 2 norme speciale
3.concurenta dintr-o parte si un intreg
19Concurs real de infractiune.
Exista cind o pers.prin actiune/inactiune distincte in baza unor rezolutii separate savirseste
2 sau mai multe infractiuni.Concrsul real de infr.se poate prezenta:1.concurs simplu se
caracterizeaza prin faptul ca intre infr.comise nu exista nici o legatura
2.concurs caracterizat presupune comiterea mai multor infr.simultane sau succesive intre
care exista o legatura de conexitate care poate fi de 2 feluri:
1.conexitate de scop- apare in situati cind se savirseste o infractiune in scopul de a usura
savirsirea unei alte infractiuni
2.conexitate de efect- situatia cind o infractiune se comite pentru ascunderea unei alte
infrac.
20 Recidiva de infractiune.
Se consider recidiv comiterea cu intenie a uneia sau mai multor infraciuni de o persoan cu antecedente penale
pentru o infraciune svrit cu intenie. Pericolul sporit al recidivei decurge din forma intenionat a vinoviei
infraciunilor din care se constituie aceasta, precum i din faptul c persoana a fost deja prentmpinat despre
consecinele svririi unei noi infraciuni prin nsui faptul condamnrii sale anterioare. Primul aspect care se
evideniaz n definiia recidivei esteforma intenionat de vinovie a infraciunilor svrite. Antecedentele
penale pentru infraciunile svrite din impruden nu pot evolua in calitate de element constitutiv al recidivei.
Urmtorul caracter important n acest sens este svrirea a cel puin dou lapte care s fie recunoscute ca
infraciuni conform CP al RM.
Al treilea semn const n prezena antecedentelor penale (art. 110 din CP al RM) pentru infraciunea comis
anterior
Dac antecedentele penale sunt stinse m conformitate cu art. 111 din CP al RM sau
persoana a fost reabilitat atunci infraciunea n cauz nu mai poate fi luat n
consideraie la stabilirea strii de recidiv.
Al patrulea semn al recidivei este c la stabilirea acesteia nu se ine cont de infraciunile svrite n
timpul minoratului .
Astfel, starea de recidiv se consider svrirea unei infraciuni intenionate de ctre o
persoan care are antecedente penale pentru o infraciune intenionat comis anterior
dac la momentul svririi acelei infraciuni ea a atins vrsta de 18 ani.
Clasificare: l) simpl /2) periculoas /3) deosebit de periculoas
Recidiva simpl, se constituie n cazul cnd persoana svrete orice infraciune intenionat, avnd antecedente
penale pentru o infraciune intenionat.
Recidiva se consider periculoas:

-dac persoana condamnat anterior de dou ori la nchisoare pentru infraciuni intenionate a svrit din nou cu
intenie o infraciune;
-dac persoana condamnat anterior pentru o infraciune intenionat grav sau deosebit de grav a svrit din nou
cu intenie o infraciune grav sau deosebit de grav.
Recidiva se considera deosebit de periculoas:
-dac persoana condamnat anterior de trei sau de mai multe ori la nchisoare pentru infraciuni intenionate a
svrit din nou o infraciune cu intenie;
-dac persoana condamnat anterior pentru o infraciune excepional de grav a svrit din nou o infraciune
deosebit de grav sau excepional de grav.
21.Pedeapsa penala si trasaturile ei.
Pedeapsa pen este o mas de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare a
condamnatului ce se aplica de catre inst de judec in numele legii pers-lor care au savirsit
infr cauzind anumite lipsuri si restrictii drepturilor lor. Trasaturile specifice: 1. pedeapsa este
o masura de constringere adica poarta un character coercitiv, fortat, ea se aplica contrar
vointei condamnatului; 2. pedeapsa este o masura de constringere statala adica ea se
aplica numai de catre stat prin intermediul organelor abilitate in acest scop de obicei
aceste organe sunt instantele de judecata; 3.continutul pedepsei este tot timpul unul care
presupune si se manifesta prin diferite restrictii sau privatiuni pe care condamnatul le
resimte acestea fiind de ordin fizic, moral sau material,pedeapsa astfel este o limitare
directa a drep si liber pers ce a savirsit infr.; 4. pedeapsa se aplica numai pentru savirisrea
de infr adica fapte prevazute ca atare in legea pen; 5. pedeapsa se aplica numai pers
vinovate de savirsirea infr, alte pers nu pot fi supuse pedepsei pen in locul infractorului; 6.
pedeapsa este un mijloc de corectare si reeducare prin care trebuie inteles ca pedeapsa
este menita a convinge condamnatul sa nu mai savirseasca infr pe viitor; 7. numai
pedeapsa pen genereaza acea situatie jur nefavorabila pentru condamnat-antecedentele
pen.
22.Scopurile pedepsei penale.
1.corectarea si reeducarea condamnatilor (este un scop care justifica pedeapsa ce
pledeaza pentru restabilirea condamnatilor.procesul de corectare a condamnatului trebuie
sa transforme personalitatea acestuia in vederea respectarii legii, ca pe viitor el sa nu mai
savirseasca infr); 2.prevenirea de savarsirea de noi infractiuni din partea
condamnatilor(adica odata supus suferintei caracteristice pedepsei pers va fi determinata
sa evite pe viitor o asemenea conduita); 3.preveniirea savirsirii de noi infractiuni din partea
altor persone(consta in prevenirea altor pers instabile, predispuse la infr pe care doar frica
pedepsei sau pedepsirea reala a unui alt condamnat le face sa sea abtina de la comiterea
infr); 4.restabilirea echitatii sociale(se poate realiza doar prin concilierea intereselo tuturor
partilor angajate in conflictul generat prin infr-statul si societatea, infractorul si victima.
Echitatea este o categorie etco-morala nu una jur)
23.Caracteristica generala a sistemului de pedepse penale a RM.
Sistemul de pedepse reprezinta o lista complexa de tipuri de pedepse stabilite in legea pen
care sunt grupate in categorii dupa anumite criterii si aranjate intro anumita ordine.
Trasaturile sistm de pedpse: 1. sistemul de pedepse reprezinta totalitatea de pedepse
stabilite in legea pen; 2. sistemul de pedepse este o enumerarecompleta , adica o listra
care nu poate fi largita de catre instanta de judec cid oar in urma unei modificari a legii
pen; 3. cadrul respective de pedepse este obligatoriu pentru inst de judec aceasta putind
aplica doar una dintre pedepse indicate in acest sistem; 4. pedepsele sunt aranjate intro
anumita consecutivitate sau ordine de la cele mai blinde la cele mai severe; 5. pedepsele
se afla intro anumita corelatie uneori de subordonare unele pedepse sunt principale altele
complementare. Pedepsele pot fi principale, complementare si mixte.
24.Amenda.
Sanctiune pecuniara ce se exprima in insarcinarea de la persoana vinovata a unei sume stabilite de inst.de jud. In
dependent de gravitatea infr.savirsite,tininduse cont de situatia materiala a celui vinovat,in limitele prevazute de

legislatia pen.
Marimea amende pentru pers.fiz.se stabileste in limitele de la 150 la 1000 u.c.,iar pentru infr.savirsite din interes
material pina la 5000u.c.
Pentru pers.jur. care desfaoara activitate de intreprinzator se stabileste in limitele de la500la 5000 uc.Marimea
amendei stabilite de inst.de jud nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite de art. In conformitate cu care este
incadrata active.pers.condamnate.
25. Privarea de dr.de a ocupa anumite functii sau de exercita o anumita activitate.
Se aplica in acele cazuri cind inst. gaseste ca este imposibil de a lasa pers. condamnate in continuare de asi
mentine acest drept.Aceasta pedeapsa poate fi aplicata atit in calitate de pedeapsa principal cit si complimentara pe
un termen de 1 la 5 ani.Ca pedeapsa principal poate fi aplicata numai atunci cind este prevazuta expres in
continutul sanctiunii pen.sau aplicarea prevederilor art.79CP.Aplicarea acestei pedepse este necesara cind
condamnatul foloseste abuziv functia sa pe care o detine ori datorita altor motive:incapacitatea ,nepregatirea care-l
face impropriu pentru detinerea functiilor :contabil,casier,medic,avocet,judecator.
26.Munca neremunerata in folosul comunitatii.
Consta in antrenarea condamnatului in afara timpului serviciului de baza sau studii ,la munca determinate de
organelle adm.pub.loc.Se stabilesc pe un termen de la 60-240 ore si se executa de 2 la 4 ore pe zi.Durata mincii
neremunerate in folosul comunitatii prestate pe parcursul saptaminii nutrebuie sa constituie mai putin de 12 ore.In
caz de eschivare cu rea vointa a condamnatului de la minca neremunerata se inlocuieste cu inchisoarea calculinduse in folosul cmunitatii.Eschivarea cu rea vointa poate sa se manifeste prin lipsa nemotivata la lucru mai mult de 2
ori pe parcursul unei luni,incalcarea disciplinei de munca mai mult de 2 ori,schimbarea domiciliului cu scopul de a
se eschiva de la executarea pedepsei.Munca neremunerata nu poate fi aplicata invalizilor de gr.1 si 2,femeilor
gravid,femeilor care au copii in virsta pina de 16 ani,si pers.care au atins virsta de pensioner.Munca neremunerata
va fi prestata intr-un interval care se calculeaza de la data raminrii definitive a sentintei.
27.Inchisoarea.Detentiune pe viata.
Inchisoarea consta in privarea de libertate a pers vinovate de savirisrea unei infr prin
izolarea impusa acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei pe baza hotaririi inst de
jud pe un anumit termen intrun penitenciar. Este una din cele mai severe pedepse din
categoria celor principale avind 2trasaturi principale: -izolarea fortata de societate a
condamnatului; -instituirea unui regim bine reglementat de executare a acestei pedepse.
Inchisoare se stabileste pe un termen de la 6 luni la 25 de ani, pnetru minorul de pin la 18
se reduce la 15 ani term maxim. La aplicarea pedepsei inchisorii inst de judec indica ins
entinta de condamnare tipul penitenciarului in care condamnatul isi va ispasi pedeapsa.(de
tip inchis, deschis sau semiinchis). In cele de tip deschis isi executa pedeapsa pers
condamnate la inchisoare pentru infr savirsite din imprudenta, in cele de tip seininchispers condamnate pentru infr usoare, mai putin grave si grave, saviriste cu intentie. Cele
de tip inchis-pentru infr grave, exceptional de grave precum si pers care au savirsit infr ce
constituie recidiva. Pers care nu au 18 ani isi executa pedeapsa in penitenciarele de minori.
Femeile condamnate in penitenciarele de femei. Instanta de judec poate schimba tipul
penitenciarului in sensul sporirii sau alienarii regimului condamnatului.
Detentiunea pe viata- cea mai severa pedeapsa din intregul system de pedepse aplicabile
pers fizice. Consta in privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vietii. Ea poate
fi stabilita numai pentru comiterea unei infr exceptional de grave. Legea pen exclude
femeile si minorii din aceasta categorie. Pers poate fi eliberata in anumite conditii inainte
de termen daca a executat efectiv cel putin 35 de ani de inchisoare.
28.Trimiterea intr-o unitate militara disciplinara.Retragerea gradului military,a unui titlu special,a gradului
de calificare si a distinctiilor de stat.
Trimiterea intro unitate militara disciplinara i se aplica militarilor care in timpul indeplinirii
serviciului militar in termen au savirsit infr. trimiterea se face pe un termen de pina la 2 ani.
Conditiile:1. condamnatul sa fie militar in termen; 2. termenul pedepsei sa nu depaseasca 2
ani; 3. pentru stabilirea pedepsei date aceasta trebuie sa fie prevazuta de lege sau sa fie
aplicata de catre inst de judec la individualizarea pedepsei(inst de judec decide daca pers
trebuie sa fie trimisa intro unitatea mil discip in locul inchisorii.). condamnatii care executa

aceasta pedeapsa isi pastreaza statutul de militari desi sunt antrenati obligatoriu la munca.
Antecedentele pen ale militarilor condamnati la detinerea in unit discipl se sting dupa
executarea integrala a pedepsei sau eliberarea conditionata inainte de termen.
Retragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare si a distinctiilor de
stat- pedeapsa care poate fi aplicata doar ca pedeapsa complementara.retragerea are loc
in cazul in care pers a fost condamnata pentru o infr grava, deosebit de grava sau
exceptional de grava, astfel insta de judec ii apartine aceasta decizie. Aceasta este o
pedeapsa cu trasaturi si amprente profund morale si se manifesta in pierderea anumitor
drepturi,inlesniri,avantaje,de care se bucura pers care au grade militare,titluri
speciale,distinctii de stat. Gradul militar-este o mentiune de stat care i se acorda pers
pentru anumite merite in rindurile Fortelor Armate, organelor securitatii statului. Titlu
special-este o mentiune de stat care se atribuie pentru serviciul in diferite organe:serviciul
diplomatic,control vamal,organe fiscale. Gradul de calificare- menitune speciala de stat
care se acorda functionarilor publici, adica pers care satisfac serviciul public in diverse
organe: parlament, presedintele, curtea de conturi. Distinctiile de stat- sunt ordinele si
medaliile inclusive jubiliare si titluri onorifice care se confera in semn de recunostinta si
apreciere a meritelor pers fiz si jur. Retragerea se face numai de presedintele RM in cazul in
care pers a fost condamnata pentru o crima grava
29.Caracteristica generala a pedepselor aplicate pers.jur.
CP al RM cuprinde trei pedepse amenda fiind singura pedeapsa principala, dizolvarea si
privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate-sunt pasibile de a fi aplicate atit in
calitate de pedepse principale cit si complementare. Amenda- o sanctiune pecuniara ce
constitue atentarea directa la patrimonial pers jur condamnate, in urma acestei pedepse
pers jur devine debitor cu o suma anumita de bani care saraceste patrimoniul sau. Situatia
econ-finan a pers jur care influenteaza marimea amenzii poate fi determinate in functie de
bilantul societatii, nr de tranzactii, de rezultatele auditului contabil precum si de alte reguli
contabile.marimea amenzii pentru pers jur se stabileste de la 500pin la 10000 uc in functie
de caracterul , gravitatea infr savirsite, de marimea cauzei cauzate luinduse in consideratie
situatia econ-finan a pers jur. Privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate- consta
in stabilirea interdictiei de a incheia anumite tranzactii, de a emite actiuni sau alte titluri de
valoare, de a primi sabventii,inlesniri si alte avantaje de la stat sau de a exercita alte
activitati. Ea atenteaza la patrimonial per jur deoarece aceasta numai in urma unei
activitati adeseori ilegale poate obtine un venit substantial. Aceasta activitate poate fi
limitata la un anumit teritoriu sau la o anumita perioada a anului si se stabileste pe un
termen de pina la 5 ani sau pe un termen nelimitat. La stabilirea termenului acestei
pedepse inst de judec trebuie sa porneasca de la scopul urmarit prin aplicarea pedepsei
date: eliminarea definitive a pers jur de pe segmentul de piata, inlaturarea temporara a
acesteia. Lichidarea pers jur care desfasoara activitate de intreprinzator- consta in
dizolvarea pers jur cu survenirea consecintelor prevazute de legisl civila. Lichidarea pers jur
se stabileste in cazul in care inst de judec constata ca gravitatea infr savirsite face
imposibila pastrarea unei atare pers jur si prelungirea activitatii ei este prea liberala si
necesita a fi restrinsa. Pers jur poate fi lichidata in cazul cind a fost create pentru a comite
infr astfel trebuie retinut faptul de activitatea reala a pers jur si nu scopul legal declarat al
crearii sale sau in cazul cind pers jur a fost returnata de la obiectul sau pentru a comite
infr, aceasta presupune ca obiectul determinat licit nueste respectat cel putin partial fiind
schimbat se redirectionat spre o activitate criminala.
30.Criteriul general de individualizare a pedepsei.
La aplicarea pedepsei penale inst.de jud.trebuie sa se conduca de urmatoarele principia:
1.legalitatii care presupune stabilirea coincidentii exacte intre fapta reala savirsita si despozitia normelor
penale .Respectarea acestui pricipiu presupune stabilirea corecta a formei de vinovatie a formei activitatii
infractionale a rolului obiectiv al infractiunii la savirsirea infractiuni.
Respectarea acestui principiu presupune ca pedeapsa trebuie aplicata in limitele sanctiunii prevazute in

art.crespunzator cu normele din partea generala a CP.

2.individualizarii pedepsei- presupune stabilirea si aplicarea corecta a masurilor de constringere tininduse cont de
gravitatea infr.savirsite ,personalitatea infractorului,circumstantele agravante si atenuante care se refera la fapta si
infractor.
Potrivit doctrine pen.individualizarea pedepselor sse clasifica in 3 forme:legala/judiciara/administrative;
3.umanismului presupune o atitudine umana fata de pers.invinuite prin respectarea princ.prezumtiei
nevinovatiei,aplicarea unor pedepse mai blinde femeilor gravid,minorilor,pers.de virsta inaintata,grav bolnave.
31.Caracteristica generala a sistemului de circumstante atenuante si agravante.
Deci sunt considerate acele stari ,imprejurari,calitati care se refera la infractiune sau infractor si care
preced,insotec,sau secced active.infractionala,reglementate express au implicit in legea pen.,si care micsoreaza sau
maresc gradul social periculos al infractiunii atenuind sau agravind pe cale de consecinta raspunderea
penala.Aceste circumstante in raport cu sediul lor si sfera de incidenta se clasifica:
1.generale-prevazute in partea generala si produc effect in toate cazurile cind se constata prezenta lor.
2.speciale-prevazute in partea speciala a CP si au effect numai asupra infr.in continutul carora sunt prevazute.Una
si aceeasi circumstanta nu poate fi retinuta simultan de 2 ori atit in calitate de circumstanta generala si speciala.
Circumstantele se impart in:
1.legale- prevazute de legea iar inst de jud. Nu poate decit sa constate existent lor sau inexistenta.
2.judiciare-sunt lasate la aprecierea inst. de jud.In calitate de circumstante jud.sint retinute de regula:nivelul scazut
de educare experienta redusa de viata ,virsta inaintata a infractorului,precum si facilitatile mintale scazute ale
acestuia.
Circumstantele se mai impart in:reale,personale,anterioare ,concomitente,posterioare.
32.Efectele circumstantelor atenuante si agravante.
Efectele circum atenuante:1. daca minimul pedepsei cu inchisoarea prevazut la art
corespunzator din PS a CP este mai mic de 10 ani, pedeapsa poate fi redusa pina la acest
minim; 2. daca se aplica amenda aceasta se poate cobori pina la limita de jos; 3. daca
pentru infr savirsita se prevede detentiunea pe viata aceasta se inlocuieste cu inchiisoarea
de la 15 la 25 de ani. Circum atenuante produc efecte si asupra pedepsei complementare
in cazul in care inst de judec constata circum atenuante la savirsirea infr pedeapsa
complementara prevazuta de lege pentru infr savirsita poate fi inlaturata.
Efectele circum agravante: in cazul circum agravante ,agravarea rasp este facultativa
pentru judecatori, in cazul in acre exista circum agravante se poate aplica pedeapsa
maxima prevazuta la art corespunzator PS din CP. Efectul circum agravante se poate
exprima in mod facultative printro aplicare a pedepsei maxime prevazute de sanctiune cu
adevarat necesara. Niciodata existentei circum agravante nu poate duce la inlocuirea
pedepsei prevazute de lege, inchisorii nu I se poate substitui pedeapsa detentiunii pe viata.
Circum agrav produc efecte numai asupra pedepselor principale, o pedeapsa
complementara nu poate devein niciodata incidanta pentru motivul ca fapta a fost comisa
in circum agrav. O pluralitatea de circum agrav va reprezenta intotdeauna un important
element de apreciere atunci cind se va lua in considerare necesitatea aplicarii pedepsei
maxime.
33.Aplicarea pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni.
Regulile plicarii pedepsei in cazul unui concurs de infractiune prin prevederea art.84. care include 2 etape:pe
parcursul primei etape instant stabileste pedepse pentru fiecare infractiune in parte conducinduse de prevederile
art.75: Criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Persoanei recunoscute vinovate de svrirea unei infraciuni i se aplic o pedeaps
echitabil n limitele fixate n Partea special a prezentului cod i n strict conformitate
cu dispoziiile Prii generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei i termenului
pedepsei, instana de judecat ine cont de gravitatea infraciunii svrite, de motivul acesteia, de persoana
celui vinovat, de circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea, de influena pedepsei aplicate
asupra corectrii i reeducrii vinovatului, precum i de condiiile de via ale familiei acestuia.
O pedeaps mai aspr, din numrul celor alternative prevzute pentru svrirea infraciunii, se stabilete numai n

cazul n care o pedeaps mai blnd, din numrul celor menionate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.
Pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave, pedeapsa se aplic minorului numai dac se
apreciaz c luarea msurii cu caracter educativ nu este suficient pentru corectarea minorului.
Pe parcursul etapei a doua instant de judecata stabileste definitive conducindu-se dupa una
din regulile :
1
prin absorbirea pedepsei mai usoare de pedeapsa mai grava daca
infractiunilesavirsite prin concurs sunt usoare sau mai putin grave
2
prin adunarea totala sau partial a pedepselor pe un termen nu mai mult de 25 ani
Daca dupa pronuntarea sentintei se va constata ca persoana este vinovata si de comiterea
unei alte infr.savirsite inainte de pronuntarea sentintei in prima cauza ,atunci pedeapsa va
fi aplicata in urmatoarele ordine:
1
inst.aplica pedeapsa pentru infr.savirsita ulterior
2
pedeapsa definitive se aplica dupa regula adunarii sau absorbirii pedepselor
3
termenul executat se cumuteaza in termenul pedepsei definitive
Modul determinrii termenului pedepsei definitive n cazul cumulrii diferitelor pedepse
La cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui concurs de infraciuni
sau al unui cumul de sentine, unei zile de nchisoare i corespund 2 ore de munc
neremunerat n folosul comunitii.Celelalte pedepse cumulate cu nchisoarea se execut
de sine stttor.
34.Aplicarea pedepsei in cazul unui cumul de sentinte.
Pentru prezenta cumulului de sentinte este necesar prezenta cumulative a urmatoarelor conditii:
1
persoana este condamnata prin sentinta judecatii la executarea unei pedepse
2
pedeapsa aplicata nu este complet executata
3
condamnatul savirseste o noua infr.dupa intrarea in vigoare a sentinteidar pina la executarea complete a
pedepsei anterioare
Aplicarea pedepsei in cazul mai multor sentinte se petrece in urmatoarea ordine:
1
se stabileste pedeapsa pentru infr. savirsita ulterior condamnarii
2
la aceasta pedeapsa se adauga in intregime sau partial partea neexecutata a pedepsei pronuntate prin entinta
anterioara
3
masura definitive se stabileste cu conditia ca pedeapsa definitive sa fie mai mare decit pedeapsa aplicata
pentru infr.savirsita din nau ,precum si de cit partea neexecutata a pedepsei pronuntate prin sentinta anterioara.
4
35.Aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata si in cazul recidivei de infractiune.
La aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat se ine cont de circumstanele n
virtutea crora infraciunea nu a fost dus pn la capt.Pentru aceasta este necesar de a
determina:
1
caracterul si gradul pericolului social al faptei savirsite decal vinovat
2
gradul realizarii intentiilor infractionale
3
cauzele datorita carora infr.nu a fost dusa la capat
36.Aplicarea pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de lege.
In corespundere cu prevederile art.79.inst de jud.tinind seama de circumstantele exceptionale ale cauzei si
personalitatea infractorului poate sa aplice o pedeapsa mai blinda decit cea prevazuta de lege.Se cnsidera mai
usoara decit cea prevazuta de lege pedeapsa aplicata sub limitele prevazute in sanctiunea normelor penale.Se
considera ca se trece la o alta categorie de pedeapsa mai blinda aplicarea unei pedepse ce nu este prevazuta in
sanctiunea normei penale.
In cazul condamnarii pentru infractiuni deosebit de grave,limita minita poate constituit cel putin 2/3 din minimul
pedepsei prevazute in norma penala.
Persoana minore care la data savirsirii nu am atins 18 ani pentru comiterea infr.grave ,deosebit de
grave,exceptional de grave si recidive de infractiuni,instant de juecata poate aplica o pedeapsa sub limita minima
dar care constituie cel putin jumatate dinm minimul pedepsei prevazute de prezentul cod.
37.Notiunea , caracteristica generala a modalitati de liberare de raspundere penala.

Leberarea de raspunderea penala reprez.punereain libertate a persoanei ce a savirsit infractiunea,care

in urmare sia pierdut gradul prejudiciabil in virtutea unor imprejurari prevazute de legea penala.
C.P prevede urm.tipuri de liberare de raspundere penala:
a) in cazul minorilor
b)in cazul tragerii la raspundere administrativa
c)in legatura cu renuntarea de bunavoie la savirsirea infractiunii
d)in legatura cu cainta activa
e)in legatura cu schimbarea situatie
f)liberarea conditionata
g)in cazul prescriptiei tragerii la paspunderea penala
1.Liberarea de raspundere penala a minorilor.In conformitate cu predrile CP,liberarea de pedeappsa
este posibila doar in cazul respectarii urmatoarelor conditii:
a) infractiunea sa fie savirsita de o persoana de pina la 18 ani
b) infractiunea sa fie savirsita pt 1 oara
c) infractiunea savirsita sa fie usoara sau mai putin grava
d)sa fie posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie supusa raspunderii penale.
Poate fi considerata minora persoana care nu a atins virsta de 18 ani,desi are 14 sau 16 ani,virsta de la
care persoana poarta raspundere penala.
Se poate vorbi de o infractiune savirsita pt 1 oara atunci cind acesta intradevar este comisa pt prima
oara sau in cazul in kare unei persoane care anterior a mai comis o infractiune,dar care sau stins
antecedentele penale sai careia i sa scurs termenul de prescriptie.
In conformitate cu art 16 din CP sint infractiuni usoare sau mai putin grave pentru care legea penala
prevede in calitate in pedeapsa maxima pedeapsa inchisorii pe un termen de pina la 2 ani sau pntru
infractiune mai putin grava,pina la 5 ani.
Prin corectarea persoanei se intelege diverse circumstante atenuante care se refera la personalitatea
infractorului,de exm:cainta sincera,contribuirea activa l descoperirea infractiunii,repararea benevola a
pagubei pricinuite,motivul savirsirii infractiunii,conditii de trai.
Liberarea de raspunderea penala in cazul tragerii la raspundere administrativa,Conditiilein care
este posibila raspunderea penala cu tragerea la raspunderea administrativa sunt urmatoarele:
1)pers. a savirsit pt 1 oara o infractiune
2)infractiunea savirsita este unoara sau mai putin grava
3)este posibila cerectarea persoaei fara a fi supusa raspunderii penale.
Liberearea de raspundere penala in legatura cu renuntarea de bunavoie la savirsirea
infractiunii.Renuntarea consta in refuzul faptuitorului de a savirsi fapta care se afla in curs de
executare(in etapa de pregatire sau de tentativa).Spre exemplu p persoana patrunde
noaptea,folosinduse de chei potrivite,in locuinta alteia pt a comite un furt,insa inainte de asi insusi un
obiect,din proprie initiativa,teminduse de consecinte,se razgindeste si pleaca.
In cazul renuntarii de bunavoie va fi liberata de raspundere penala doar daca renuntarea va fi benevola
sau definitiva.Benevola inseamna renuntarea voluntara,nesilita de nimeni si de nimik,atunci cind exista
vointa faptuitorului de a inceta activitatea infractionala in conditiile in care e xista posibilitatea reala de a
continua.Renuntarea mai presupune si refuzul definitiv.daca faptuitorul abandoneaza numai pt o
anumita perioada executarea inceputa.
4.Liberarea de raspunderea penala in legatura cu cainta activa.Conditiile cu cainta activa sunt:
a)persoana a savirsit o infractiune pt 1 oara
b)infractiunea savirsita este usoara sau mai putin grava
c)pers. sa autidenuntat de bunavoie
d)persoana a contribuit activ la descoperirea infractiunii
d)persoana a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau in alt mod a reparat prejudiciul pricinuit.
5.Liberarea in legatura cu schimbarea situatie.Urmat.conditii obligatori pt liberarea de raspunderea
penala:
a)savirsirea infractiiunii pt 1 oara
b)savirsirea unei infractiuni usoare sau mia putin grave
c)perderea perikolului social al faptei savirsite sau al persoanei ce a sa savirsito datorita schimbarii

situatiei
6.Liberarea conditionata de raspundere penala.Sunt intrunite urm.conditii:
a)pers a comis o infrcatiune usoara sau mai putin grava
b)pers este pusa sub invinuire pt comiterea acestei infractiuni
c)pers,isi recunoste vinovatia
d)pers.nu presinta pericol social
38.liberarea de raspunderea penala a minorilor
Minorii kondamnati pentru savirsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi
liberati de pedeapsa de katre instanta de judecata , daca se va constata ca scopurile
pedepsei , pot fi atinse prin internare lor intro institutie speciala de inavatamint si de
reeducare sau untro institutie curative si de reeducare precum si prin aplicarea altor masuri
de constringere cu character educativ. Conditiile 1 infr, sa fie savirsita de persoana in
virsta de pinal 18, 2 infrc sa fie savirsita pentru prima oarea , 3 infractiunea sa fie usoara
sau mai putin grava 4, sa fie posibila corectarea persoanei fara ca ea sa fie supusa
raspunderei penale . pentru a stabili daca este posibila coerctarea persoanei fara ca ea sa
fie supusa raspunderei penale,instanta de judecata ea in konsiderarea diverse circumstante
atenuante ce se refera atit la personalitaea infractoruluii cit si la fapta savirsita cum ar fi
cainta sincere, contribuirea aciva la descoperirea infractiunii ,repareea benevola a pagubii
pricinuite. Masurile de constringere cu character educartiv sunt ::::::: avewrtismentul ,
incredintarea minorului pentru supravegherea parintilor , obligarea minorului de a repara
daunele cauzate , internarea minorului intro institutie speciala de invatsamint si reeducare .
39 liberarea de raspunderea penala cu tragerea la raspundere adm .
Persoana care a savirsit pentri prima oara infractiune usoara sau mai putin grava poate fi
liberata de raspunderea penala si trasa la raspunderea administratva de catre instanta de
judecata daca sa constat ca corectarea ei este posibila fara a fi supsa raspunderii penale.
Conditiile 1 pers a savirsit o infr pentru prima oara 2 infr savirsaita este usoara sau mai
putin grava 3 este posibila corectarea persoanei fara a fi supusa raspunderii penale ..
instanta de judecata poate libera de rasp penala adoptind o sentinta d incetare a
procesului penal si aplicind faptuitorului o sanctiuni administrative : 1 amenda pina la 150
uc.
2 arest contrv de pina la 90 zile .
Aceste sanctiuni nu atrag aparitia antecedentelor penale .
40.LIBERAREA DE RAPS PEN IN LEGATURA CU RENUNTAREA DE BUNA VOIE LA SAVIRSIREA
INFR
Se considera renuntare de buna voie la savirsirea infr. incetarea actiunilor indreptate
nemijlocit spre savirsirea infr. daca pers. era constienta de posibilitatea consumarii infr.
renuntarea consta in refuzul faptuitorului de a savirsi fapta care se afla in curs de
executare. In cazul renuntarii de buna voie la savirisirea infr.pers.va fi eliberata de
rasp.pen.doar daca renuntarea va fi benevola sau definitiva. Cea benevola-renuntare
voluntara, nesilita de nimeni si nimic. Motivul poate fi mila sau cainta sau daunarea bunei
imagini de care acesta se bucura in societate. In cazul renuntarii de buna voie infr. nu
poate fi consumata. Cea definitive- faptuitorul abandoneaza numai pentru un oarecare timp
executarea inceputa cu gindul de a o relua ulterior aceasta fiind de fapt o intrerupere a
executarii. Renuntarea de buna voie a pers. este posibila in orice forma de participatie in
orice etapa a activitatii infr. insa in mod obligatoriu pina la momentul survenirii rezultatului
infr. Renuntarea de buna voie a a autorului formeaza temei deal elibera de rasp.pen.insa
aceasta nu insemana ca fata de alti participanti nu se va aplica raps.pen. rRenunt. e
bun.voie a organizatorului si instigatorului poate avea loc doar atunci cind actiunile lor nu
au permis autorului sa savirseasca ceea ce intentiona. Complicele infr. nu se supune

rasp.pen.daca a intreprins toate masurile ce depindeau de el pentru a preintimpina

comiterea infr.
41.LIBERAREA DE RASP PEN IN LEGATURA CU CAINTA ACTIVA
Cainta activa- pers care a savirsit pentru prima oara o infr. usoara sau mai putin grava si
care sa autodenuntat de buna voie sau a contribuit activ la descoperirea acesteia.
Conditiile de baza: 1.pers care a savirsit o infr pu prima oara;2.infr savirsita este usoara sau
mai putin grava;3.pers sa autodenuntat de bunavoie;3/pers a contribuit active la
descoperirea infractiunii;4.pers a compensate valoarea daunei materilae cauzate sau,in alt
mod ,a reparat prejudicial pricinuit de infr. Autodenuntarea reprezinta instiintarea benevola
a pers. despre savirsirea de catre ea a unei infr. in cazul in care organelle de urm.pen. nu
sunt la curent cu aceasta fapta. Nu poate fi recunoscuta de buna voie instiiintarea despre
comiterea infr. facuta de pers. dupa arestarea sa pentru acesta infr. sau daca pers. a fost
nevoita sa recunoasca invinuirile aduse si probele prezentate. In legatura cu cainta active
pers. pot fie liberate in caz de corupere activa, de dare de mita, de tradare de patrie.
42. LIBERAREA DE RASP PEN IN LEGATURA CU SCHIMBAREA SITUATIEI
Pers. care a savirsit pentru prima oara o infr. usoara sau mai putin grava poate fi liberata
de rasp.pen.daca la data judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei se va stabili ca pers.
sau fapta savirsita numai prezinta pericol social. Conditiile obligatorii: 1.savirsirea infr
pentru prima oara(se considera infr savirista pentru prima oara-in cazul in care:
-antecedentul pen a fost ridicat sau stins,-o expirat term de prescriptie.cind sentinta de
condamnare este definitive) 2. savirsirea unei infr. usoare(pin la 2 ani inclusiv) sau mai
putin grave(pin la 5 ani inclusiv); 3. pierderea pericolului social al faptei savirsite sau al
pers. cea a savirsito datorita schimbarii situatiei(in cazul aparitiei unor conditii socil
economice,politice, spirituale in limitele unui stat sau unei regiuni ale acesteia, schimbarea
situatiei trebuie sa fie atit de esentiala incit sub influenta ei isi pierde pericolul social nu
doar fapta concreta ci toate infr. de acest tip)
43.LIBERAREA CONDITIONATA DE RASP PEN
Liberarea conditionata- in rpivinta pers. puse sub invinuire pentru savirsirea unei infr.
usoare sau mai putin grave care isi recunoaste vinovatia si nu prezinta pericol social,
urm.pen.poate fi suspendata conditionat, daca corectarea acestei pers. este posibila fara
aplicarea unei pedepse pen. Conditiile:1. pers a comis o infr usoara(pin la 2 ani inclusiv)
sau mai putin grava(pin la 5 ani inclusiv);2. pers este pusa sub invinuire pentru comiterea
acestei infr(printro ordonanta de punere sub invinuire emisa de catre procuror); 3. pers isi
recunoaste vinovatia(depunerea benevola a marturirii) 4.pers nu prezinta pericol
social(instanta de judecata tine cont de modul de viata al pers, de comportamentul
acesteia inainte si dupa savirsirea infr) 5. este posibila cu corectarea pers. fara aplicarea
unei pedepse pen.(se examineaza personalitatea infr. modul de viata, activitatea si
imprejurarile care permit stabilirea unei posibilitati de corectare). Aceste prevederi nu se
aplica pers: care au antecedente pen, sunt dependente de alcool sau droguri, care au
comis infr. facind abuzz de serviciu, care au comis infr. contra securitatii statului, care nu au
reparat paguba cauzata in urma infr.
44.PRESCRIPTIA TRAGERII LA RASP PEN
Prescriptia tragerii la rasp.pen- un tip de liberare de rasp.pen pentru o infr. datorita trecerii
in anumite conditii a unui anumit interval de timp de la data savirsirii ei. Prescriptia tragerii
la rasp.pen da posibilitate invinuitului sa ceara continuare procesului pen pentru asi dovedi
vinovatia fara ca prin aceasta cerere sa piarda beneficiul prescriptiei in caz ca sar stabili
totusi vinovatia sa. Rasp.pen se prescrie pentru orice infr cu exceptia infr contra pacii si
securitatii omenirii a infr de razboi sau altor infr prevazute de tratatele internationale la

care RM face parte. Un element important al reglementarii prescriptiei il constituie

stabilirea termenilor la implinirea carora pers se libereaza de rasp.pen infr usoara-2ani; infr
mai putin grave-5ani; infr grave-15ani, deosebit de grave-20; exceptional de grave-25. La
minori termenul de reduce la jumatate acesta fiind stabilit de lege. Prescriptia curge din
ziua savirsirii infractiunii si pina la data raminerii definitive a hotaririi instantei de judecata.
La kalkularea termenului de prescr. Se are in vedere pedeapsa pravazuta de lege fakinduse
abstractie de eventuale circumstante atenuante , sau agravante kare o modifica.
Suspendarea cursului prescriptiei are un effect mai limitat decit intrerupera fiindca ea
determinsa doar o aminare a curgerii termenului de prescr. termen care se prelungeste ,
cu durata cit a existat obstacolul ce aa generat suspendarea .
45. NOTIUNEA SI CATEGORIILE LIBERARII DE PEDEAPSA PEN
Prin liberare de pedeapsa penala se intelege eliberarea persoanei care a savirsit o
infractiune de la executarea reala partaiala sau totala a pedepsei pronuntate prin hotarirea
instantei de judecata . categoriile de eliberare de pedeapsa penala : 1 condanmnarea cu
suspendarea conditionata a executarii pedepsei , 2 liberarea conditionata de pedeapsa
inaintre de termen . 3 inlokuirea partii neexecutate din pedeapsa ku o pedeapsa mai blinda
. 4 liberarea de pedeapsa a minorilor . 5 liberarea de pedeapsa datorita skimbarii situatiei .
6 liberarea de la executarea pedepsei a pers grav bolnave. 7. aminarea executarii pedepsei
pentru femei gravide si femei acre au copii in virsta de pina la 8 ani. 8. liberarea de
pedeapsa in legatura cu expirarea termenului de prescriptie a executarii a sentintei de
condamnare. Temeiurile de aplicare: comportare condamnatului in timupl executarii
pedepsei sau executarea efectiva a unui anumit termen din pedeapsa de catre condamnat,
starea sanatatii pers in timpul executarii pedepsei. Majoritatea tipurilor liberarii de ped.pen
sunt aplicabile atunci cind pers a executat dj un termen oarecare stability in sentinta de
condamnare deasemenea si in timpul executarii cauzei. Toate categoriile liberarii de
ped.pen prevazute de legea pen. sunt caracterizate prin trasaturi specifice comune care se
manifesta in urm: institutia presupune eliberarea de pedeapsa ca o masura de constringere
statala si un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului care se aplica de catre
instantele de judecata in numele legii pers. care au savirsit infr. ea nu elibereaza pers de
alte consecinte jur ale faptei savirsite de ea, realizarea eliberarii de ped.pen depinde in linii
generale de anumite etape de desfasurare a procesului pen. Eliberarea de ped.pen care a
savirsit o infr constitue competenta exclusiva a inst de judec. In procesul liberarii de
ped.pen sufera modificari atit sentinta de condamnare cit si raporturile jur reglementate de
acesta. Institutia liberarii de ped.pen include si posibilitatea liberarii pers in intregime sau
partial si de pedeapsa complimentara.
46. CONDAMNAREA CU SUSPENDAREA CONDITIONATA A EXECUTARII PEDEPSEI
Condamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei constituie o modalitate a
eliberarii de pedeapsa pen prin care instanta dupa ce a stabilit pedeapsa potrivita tututror
criteiilor generale de individualizare a pedepsei continuind operatiunea de individualizare
cu privire la savirsirea infr si considerind ca nu este rational ca faptuitorul sa execute
efectiv pedeapsa, poate dispune suspendarea conditionata a executarii ei pe un anumit
termen prevazut de lege, la expirarea caruia daca sau respectat conditiile impuse de lege
condamnarea urmeaza a fi anulata iar antecedentele pen stinse. Cerinta fundamentala a
acestui tip de liberare de pedeapsa consta in aceea ca faptuitorul care intruneste si celelate
conditii prevazute de lege sa prezinte garantia ca se poate corecta si fara executarea
pedepsei ce i sa aplicat iar prin specificul si esenta sa consta intro suspendare a executarii
cu conditia ca cel condamnat sa nu mai savirseasca noi infr intrun anumit termen de proba.
47.LIBERAREA CONDITIONATA DE PEDEAPSA INAINTE DE TERMEN

Liberarea conditionata de pedeapsa este o kategorie a liberarii de pedeeapsa penala ce

consat in punerea in libertate a condamnatului din lokul de detinere inainte de executarea
deplina a pedepsei sub conditia ka pina la implinirea duratei acestea sa nu mai savirseasca
infractiuni , sau delicate adm. Sa nu se eschiveze de la indeplinirea obl. stabilite de inst. de
jud . De liberarea conditionata poate beneficia orice condamnat la pedeapsa inkisorii
indiferent de durata acesteea . inst,de jud, este cea care hotareste daka este sau nu
oportuna acordarea liberarii cond, in kazul aplicarii liberarii kond, kondamnatul este
considerat ca se afla in kontinuarea executari pedepsei pina la implinirea duratei pe care a
fost kondamnat. Conditiile acordarii liberarii conditionate privesc pe de o parte execuatrea
de catre condamnat a unei parti de pedeapsa iar pe de alta parte pers condamnata,
comportarea acesteia in timpul executarii acesteia. In legatura ku executarea unei parti din
pedeapsa inkisorii legiuitorul distinge mai multe situatii:1. legiutorul prevede anumite
fractiuni in cazul in care infractorul este condamnat la ped inchisorii pentru savirsirea unei
infr usoare sau mai putin grave alte fractiuni cind este vorba de savirisrea infr grave si alte
fractiuni-deosebit de grave si exceptional de grave. Liberarea conditionata de pedeapsa
inainte de termen poate fi aplicata daca condamnatul care la momentul savirsirii infr a
atins virsta de 18 ani a execuata efectiv cel putin jumatate din termenul de pedeapsa
stability pentru savirsirea unei infr usoare sau mai putin grave, cel putin 2/3- penbtru infr
grave, cel putin - deosebit si exceptional de grave. Necesiatea executarii unei anumite
parti din pedeapsa se justifica prin aceea ca trebuie sa se verifice corectarea
condamnatului. Execuatrea efectiva a unei parti din pedeapsa stabilita condamnatului este
doar una din conditiile liberarii conditionate pentru a avea posibilitatea aplicarii institutiei
date condamnatul trebuie sa demonstreze ca sa schimbat radical, ca sa corectat. Liberarea
conditionata de pedeapsa inainte de termen poate fi aplicata numai fata de pers. care a
reparat integral daunele cauzate de infr pentru care este condamnata. Prin dispozitiile
institutiei liberarii conditionate de pedeapsa se prevede dreptul instantei de judecata deal
oblige pe condamnat sa indeplineasca anumite oblig in termenul de pedeapsa neexecutat.
Dupa momentul in care se produc efectele liberarii conditionate pot fi imediate di definitive.
Efectul imediat- consta in liberarea de indata a condamnatului dar cu conditia ca
execuatearea pedepsei isi urmeaza cursul ei desi codamnatul se afla in
libertate(condamnatul liberat conditionat trebuie sa aiba conduita buna). Efectul definitivse produce in momentul expirarii termenului pedepsei daca se indeplineste conditia ca
condamnatul sa nu mai fi savirsit o noua infr sau incalcare sau sa nu se fi eschivat cu
premeditare de la indeplinirea oblig stabilite de instanta de judecata.
48.INLOCUIREA PARTII NEEXECUTATE DIN PEDEAPSA CU O PEDEAPSA MAI BLINDA
Este aplicata in cazul in care instanta de judecata va stabili ca scopurile pedepsei pen pot fi
atinse prin executarea de fapt a unei pedepse mai blinde. Potrivit legii inlocuirea partii
neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda poate fi invocata numai in cazul
executarii pedepsei cu inchisoarea.legea pen stabileste 2 conditii: -consta in faptul ca
aceasta categorie de pedeapsa pen poate fi aplicata numai in privinta pers care executa
pedeapsa cu inchisoarea pentru savirisirea unei infr usoare sau mai putin grave; caracterizeaza marimea, fractiunea pedepsei dupa a carei executare efectiva poate
interveni aplicarea inlocuirii partii neexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blinda. In
cazul aplicarii acestei categorii de liberare de pedeapsa pers poate fi liberate in intregime
sau partial de pedeapsa complimentara. Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o
pedeapsa mai blinda are un character absolut. In cazul in care condamnatul fiind in
executarea unei pedepse mai blinde va savirsi o noua infr instanta de judecata va adauga
in intregime sau partial la pedeapsa aplicata prin noua sentinta partea neexecutata a
pedepsei mai blinde si nu a pedepsei cu inchisoarea pronuntate initial prin sentinta de
condamnare .

49.LIBERAREA DE PEDEAPSA DATORITA SCHIMBARII SITUATIEI

Pers care a savirsit o infr usoara sau mai putin grava poate fi liberata de pedeapsa pen
daca se va constata ca la data judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei fapta savirsita
sia pierdut caracterul prejudiciabil. Conditile de baza: 1. pers a savirsit o infr usoara sau
mai putin grava,(priveste in primu rind caracterul si gradul prejudiciabil al infr )2. la data
judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei fapta savirista sia pierdut caracterul
prejudiciabil(interventia unor schimbari ne ordin obiectiv ca rezultat a unor reforme social
economice, politice in limitele tarii in intregime sau a unei localitati anume) 3. in virtutea
comportarii iresponsabile dupa savirsiresa infr persoana respectiva poate fi corectata fara
executarea pedepsei(priveste conduita faptuitorului ulterior comiterii infr vizind de
elemente si date care tin de personalitatea infractorului). Liberarea de pedeapsa datorita
schimbarii situatiei are un caracter facultativ acesta fiind un drept si nu o oblige a instantei
de judecata.
50. LIBERAREA DE LA EXECUTAREA PEDEPSEI A PERSOANELOR GRAV BOLNAVE
Acest tip de liberarea de la executarea pedepsei stabileste 3 temeiuri ce pot genera
aplicarea categoriei liberarii date: 1. imbolnavirea de o boala psihica(lipseste pers de
posibilitatea de asi da seama de actiunile sale sau de ale dirija. Este aplicabil numai asupra
pers care sau imbolnavit in timpul executarii pedepsei . are un character obligatoriu si se
aplica indiferent de gradul prejudiciabil al infr savirsite precum si de caracter); 2.
imbolnavirea de o alta boala grava(pers care dupa savirisrea infr sau intimpul executarii
pedepsei sa imbolnavit deo boala grava poate fi liberata de executarea pedepsei de catre
instanta de judecata. Acest tip de liberare are caracter facultativ acesta fiind un drept si nu
o oblig.desi se tine cont de tipul maladiei, de personalitatea infractorului si gradul
prejudiciabil al infr comise); 3. imbolnavirea militarului care il face inapt pentru serviciul
militar.(partea neexecuatata se inlocuieste cu o pedeapsa mai blinda).
51. AMINAREA EXECUTARII PEDEPSEI PENTRU FEMEILE GRAVIDE SI FEMEI CARE AU COPII IN
VIRST DE PINA LA 8 ANI
Aminarea executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta de pina
la 8 ani include urm.conditii:1. aminarea executarii pedepsei consta in faptul ca aceasta are
un destinatar special si este aplicabila numai in privinta femeilor gravide si a celor care au
copiii de pina la 8 ani; 2. rezida in faptul ca virsta de pina la 8 ani a copilului trebuie
constatata la momentul pronuntarii sentindtei de condamnare; 3. se refera la caracterul si
gradul prejudiciabil al infr savirsite la tipul si limita de pedeapsa stabilita. CP specifica drept
subiect al aminarii date femeile care executa pedeapsa cu inchisoarea stabilita pe un
termen nu mai mare de 5 ani pentru savirsirea infr usoare sau mai putin grave. Aminarea
execuatrii pedepsei are un caracter facultativ constituind un drept si nu o oblig a instantei
de judecata. Legea stabileste trei temeiuri pentru anularea aminarii executarii pedpesei:1.
consta in faptul ca femeile au renuntat la copil; 2. pers continua se sa eschiveze de la
educarea copiilor dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra
comportamentului; 3. savirsirea de catre condamnata a unei noi infr in perioada aminarii
executarii pedepsei.
52. PRESCRIPTIA EXECUTARII SENTINTEI DE CONDAMNARE
Prescriptia executari sentintei de condamnare- inlaturarea executarii pedepsei stabilite in
sentinta de condamnare definitiva dupa trecerea unui anumit termen prevazut de lege
calculate din ziua in care sentinta a ramas definitiva. Aceasta prezinta o cauza care stinge
dreptul statului de a impune executarea pedepsei si oblig condamnatului de a suporta
consecintele faptei sale executind pedeapsa. Durata termenelor de prescriptie se
calculeaza din ziua in care sentinta de condamnare a ramasa defitiva. pentru ca prescriptia
executarii sentintei de condamnare sasi produca efectele este absolute necesar ca

termenul de prescriptie sa decurga neintrerupt si integral, CP stabileste doua temeiuri in

prezenta carora curgerea prescriptiei se intrerupe: 1. atunci cind pers se sustrage de la
executarea pedepsei(se intelege orice actiune intentionata savirista in scopul eschivarii de
la executarea sentintei de condamnare); 2. daca pina la expirarea termenilor pers
savirseste cu intentie o noua infr(prezinta doar faptul ca infr sa fi fost savirista cu forma
intentionata a vinovatiei si pina la expirarea termenului prevazut de lege). In functie de
acetse temeiuri exista 2 situatii diferite de calculare a noului termen de prescriptie: 1. in
cazul eschivarii de la execuatrea pedepsei curgere a termenului de prescriptie incepe din
momentul prezentarii pers pentru executarea pedepsei sau din momentul retinerii acesteia.
2. in caz de comitere a noi infr- din momentul savirisirii ei.
53. CARACTERISTICA SCOPUL SI TIPURILE MASURILOR DE SIGURANTA
Conform CP masurile de siguranta au drept scop inlaturarea unui pericol si preintimpinarea
savirsirii faptelor prevazute de legea pen. Masurile de siguranta sunt destinate combaterii
anumitor stari de pericol social care au contribuit si ar mai putea contribui la savirsirea unor
fapte prevazute de legea pen. Mas de sigur au in esenta un caracter si o destinatie
preventiva care vizeaza inlaturarea pericolului ce a servit drept temei pentru luarea acestor
masuri. Mas de sigur poarta un aspect de constringere, este aplicabil atit timp cit exista
starea de pericol; nu vizeaza decit protejarea societatii contra unei stari de pericol si este
aplicabila fara a tine cont de rasp personala a delicventului. Mas de sigur pot fi aplicate
doar in cazul comiterii unei fapte prevazute de legea pen indifferent de faptul daca aceasta
constituie sau nu infr. Sunt sanciutni cu durata nedeterminata, revocabile. Tipurile: -in
functie de mijlocul de constringere mas de sigur pot fi: 1. masuri privative de
libertate(internarea intro intitutie psihiatrica); 2. masuri restrictive de libertate(supunerea la
tratament fortat al alcoolicilor si narcomanilor); 3. masuri restrictive de drepturi(punerea
sub curatela a pers care abuzeaza de alcool); 4. masuri cu caracter patrimonial(confiscarea
speciala). dupa natura starii de pericol mas de sigur pot fi:1. personale(vizeaza pers
generatoare de pericol) 2. reale sau patrimoniale(confiscarea speciala). dupa pedeapsa:
1. pot fi aplicate izolat( mas de constringere cu character medical aplcate iresponsabililor)
2. pot insoti pedeapsa( expulzarea)
54. APLICAREA MASURILOR DE CONSTRINGERE CU CARACTER MEDICAL
Mas de constringere cu character medical-constau in obligarea pers care a savirsit o fapta
prevazuta de legea pen si care sufera de anumite deficiente de ordin mintal sau face abuz
de substante alcoolice sau narcotice sa urmeze un anumit tratament medical. Aceste mas
pot fi impuse in anumite conditii: 1. pers sa fi comis o fapta prevazuta de legea pen, 2. pers
care la momentul faptei erau responsabile dar care pina la emiterea sentintei sau in timpul
execuatrii pedepsei au devenit iresponsabile, sau pers recunoscute iresponsabile care la
momentul faptei erau incapabile sasi dea seama de faptele lor. Scopul acestor mas este de
a trata pers care are nevoie de ingrijire si de a exclude posibilitatea dea savirsi noi infr.
Aceste mas se aplica doar in cazurile cind dereglarile psihice ale pers se trnsforma intrun
risc pentru ea insasi sau pentru alta pers. CP prevede 2 tipuri de mas aplicabile alienatilor
mentali: 1. internarea intro instituie psihiatrica cu supraveghere obisnuita( in cazul acestor
institutii nu are loc o supraveghere permanenta si neintrerupta, aceasta mas nu se
stabileste pers care au savirsit actiuni violente) 2. internarea intro institutie psihiatrica cu
supraveghere riguroasa( se aplica alienatului mental care prezinta un pericol deosebit
pentru societate si are nevoie de ingrijire si tratament in conditii riguroase, se presupune
un regim special intentiv se supraveghere a pers). Instanta de judecata dispune incetarea
aplicarii acestor mas in cazul insanatosirii pers sau a unor astfel de schimbari a caracterului
bolii care exclude necesitatea aplicarii acestor mas. Perioada de timp pe parcursul careia
fata de pers au fost aplicate masuri de constringere cu character medical se deduce din
pedepsa in caz de executarea a acesteia( instanta de judec poate aplica pedeapsa dupa

insanatosirea pers cu conditia sa nu fi expirat termenul de prescriptie). Pers care fac abuz
de substante alcoolice sau narcotice constituie si ele o categorie fata de care judecatorul
poate dispune aplicarea mas pers fiind alcoolica sau narcoman si savirsind o infr poate fi
supusa concomitant cu pedeapsa la un tratament medical fortat.
55.APLICAREA MASURILOR DE CONSTRINGERE CU CARACTER EDUCATIV
Aplicarea mas de constringere cu character educativ- reprezinta un sistem alternativ de
sanctiuni destinat minorilor, acestea intervin pentru inlaturarea unor cauze care creaza un
pericol social, sunt sanctiuni de drept penal cu character educativ destinate unor
personalitati in formare. Cadrul mas de constri cu carct educativ este constituit din anumite
mas: 1-avertismentul( consta in explicarea pentru acesta a pericolului pe care il prezinta
fapta comisa cu o preintimpinare ca in cazul savirisirii de noi infr fata de el vor fi luate mas
mai severe inclusive aplicarea de pedepse; 2.-incredintarea minorului pentru supraveghere
parintilor, pers care ii inlocuiesc sau organelor specializate de stat( consta in transmiterea
oblig si imputernicirea pers de a exercita controlul asupra comportamentului minorului, dea
intreprinde activitati in vederea educarii lui), 3. obligarea minorului de a repara daunele
cauzate( consta in recuperarea prejudiciului cauzat victimei sau altor pers prin savirisrea
infr, se manifesta prin lucrari de restabilire reparatie, prestari de servicii) 4. obligarea
minorului de a urma un tratament medical de reabilitare psihologica( aceasta mas poarta
un character educativ, curative) 5. internarea minorului intro institutie speciala de
invatamint si reeducare( plasarea minorului in institutii speciale pe o perioada
nedeterminata care insa nu poate dura mai mult decit pina la atingerea de catre minor a
majoratului)
56. EXPULZAREA SI CONDITIILE EI
Expulzarea consta in faptul ca cetatenilor straini si apatrizilor care au fost condamnati
pentru savirsire unor infr li se poate interzice raminerea pe teritoriul tarii. Conditiile de
expulzare: 1. faptuitorul sa fie cetatean strain sau apatrid; 2. cetateanul starin sau apatrid
sa fi fost condamnat pentru o fapta care constituie o infr; 3. raminerea cetateanului strain
sau apatridului pe teritoriul RM sa fie sursa unei stari de pericol a carei inlaturare sa fie
posibila doar prin indepartarea lui d epe acest teritoriu; 4. pers sa nu fie supusa in statul in
care urmeaza a fi expulzata la un tratament sau pedeapsa inumana, degradanta. La luarea
deciziei cu privire la aplicarea acestei mas trebuie sa se tina cont de dreptul la respectarea
vietii privative a pers.
57. CONFISCAREA SPECIALA
Confiscarea speciala- consta in trecerea fortata si gratuita in proprietatea statului a
bunurilor utilizate la savirisrea infr sau rezultate din infr a caror detinere prezinta pericolul
ca pe viitor vor fi comise noi fapte prevazute de legea pen. Acest tip de mas poarta un
character patrimonial. Confiscarea speciala poate fi dispusa doar unor anumite categorii de
lucruri:1 -bunurile care au fost produse prin fapta incriminata( bani falsi, titluri de valoare
false); - carti de credit false; -marfuri de proasta calitate sau necorespunzatoare
standardelor; 2. bunuri folosite sau destinate pentru savirsirea unei infr daca sunt ale
infractorului; 3 bunuri date pentru a determina savirsirea unei infr sau pentru al rasplati pe
infractor( lucruri care au valoare economica sau bani si alte valori materiale transmise
infractorului in calitate de remuneratie pentru infr comisa) 4. bunuri dobindite in mod vadit
prin savirisrea infr daca nu urmeaza a fi restituite pers vatamate sau nu sunt destinate
pentru despagubirea acesteia( lucruri care au intrat in posesia infractorului in urma
savirsirii infr cum ar fi bunurile furate sau obtinute prin inselaciune) 5. bunuri detinute
contrar dispozitiilor legale(substante narcotice, psihotrope, arme, substante explosive).
58.AMNISTIA SI GRATIEREA

Amnistia- este un act de clementa al puterii legiutoare acordat prin lege organica privind
unele infr savirsite anterior datei prevazute in actul normative si care are ca effect
inlaturarea rasp pen a executarii pedepsei precum si alte consecinte ale condamnarii.
Deobicei amnistia se declara in legatura cu evenimente sau date remarcabile in istoria
statului. Amnistia are ca obiect infr savirsite pina la data aparitiei datei de aparitie actului
de amnistie determinate expres prin acest act. Aplicarea actului de amnistie se intemeiaza
pe prezumtia existentei infr. Identificarea infr ce cad sub incidenta amnistiei se efectuaza
modalitati diferite:1. precizarea expresa a infr supuse amnistiei; 2. aratarea obiectului jur
de grupa al infr; 3. evidentierea elementului subiectiv al infr; 4. indicarea legii pen speciale
care incrimineaza infr amnistiate. In functie de aria sa de incidenta amnistia poate fi
generala si speciala, amnistaia generala este atunci cind priveste toate infr savirsite pina la
data acordarii ei indifferent de natura, gravitatea infr; presupune o schimbare radicala sau
evenimente cu totul deosebite. Amnistia speciala este atunci cind se acorda doar pentru
anumite infr prevazute de actul de clementa. In functie de conditiile in care se acorda
amnistia poate fi conditionata( atunci cind la acordarea ei este subordonata indeplinirii
vreunei conditii speciale cu privire la: -fapta sa nu fie savirsita in circumstante agravante;
-pers infractorului, virsta situatie familiara;- imprejurarile in care sa savirsit infractiunea,
timp de seceta sau razboi; -urmarea infr, prejudicial cauzat sa nu depaseasca un anumit
coantum; -antecedenta pen, infr sa nu fie recidivist, sa nu fi beneficiat anterior de gratiere.
Amnistia este neconditionata atunci cind acordarea ei nu depinde de indeplinirea vreunei
conditii inafara celor privitoare la obiectul sau si la data savirsirii infr. In functie de
momentul in care intervine actul de amnistie si de stadiul in care se afla procesul pen se
face distinctie intre amnistia intervenita inainte de condamnare definitiva, dupa
condamnare definitiva si post executorie. Amnistia este actul care are ca efect inlaturarea
rasp pen sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei. Amnistia
intervenita inainte de condamnarea infr atrage inlaturarea rasp pen a acestuia, amnistia
intervenita dupa condamnare are ca effect inlaturarea executaii pedepsei pronuntate
precum si a celorlalte consecinte ale condamnarii. Iar cea post executorie inlatura
execuatrea pedepsei pronuntate in masura in care aceasta nu a fost executata pina la data
actului de amnistiere.
Gratierea- act de buna vointa al puterii de stat prin care in temeiul unor considerente social
politice si de politica pen cei condamnati sunt iertati de obligatia de a executa pedeapsa ori
prin care se dispune scurtarea duratei de execuatre a pedepsei sau prin care o pedeapsa
mai grea este inlocuita cu una mia usoara. Are ca obiect pedepsele principale aplicate de
insta de jud a caror executare este inlaturata total sau in parte. In functie de pers carora li
se acorda gratioerea este individuala(unei pers determinate) si colectiva(pentru una sau
mai multe categorii de condamnari). In functie de conditiile in care se acorda gratioerea
este neconditionata cind se acorda fara anumite oblig, si conditionata cu anumite oblig. In
functie de intinderea efectelor sale gratierea poate fi totala(inlatura in intregimea
execuatrea pedepsei aplicate) partiala( doar o parte din pedeapsa aplicata)
comutarea(inlocuirea cu o alta pedeapsa mai usoara). Gratierea nu are efecte asupra
pedepselor complimentare cu exceptia cazurilor in care se dispune altfel prin act de
gratiere. Gratierea nu are efecte asupra mas de siguranta si asupra drepturilor pers
vatamate.
59. IMPACAREA
Impacarea partilor este detrminata ca un act bilateral, o intelegere intervenita intre partea
vatamata si infractor cu privire la incetarea procesului pen si inlaturarea rasp pen.
Conditiile: 1. impacarea partilor se poate realize doar in cazul infr pentru care legea
prevede aceasta modalitate de inlaturare a rasp pen; 2. impacarea trebuie sa se faca intre
infr si pers vatamata; 3. impacarea trebuie sa fie clara; 4. impacarea poate avea loc doar
daca ambele parti consimt liber acest fapt exprimindusi in mod benevol vointa; 5. imp este

personala; 6. trebuie sa fie totala neconditionata si definitiva. Efectele: incetarea urmaririi

pen, inlaturarea rasp civile pentru prejudiciul cauzat prin infr.
60. STINGEREA ANTECEDENTELOR PENALE. REABILITAREA JUDECATOREASCA
Antecedentele pen reprezinta o stare jur a pers ce apare din momentul raminerii definitve a
sentintei de condamnare generind consecinte de drept nefavorabile pentru condamnat pina
la momentul stingerii antecedentelor pen sau reabilitarii. Prin stingerea antecedentelor pen
se intelege integrarea completa a acestuia prin infaptuirea si inlaturarea pentru viitor a
tuturor capacitatilor si interdictiilor ce decurg in general dintro hotarire de condamnare si
prin repunerea lui din punct de vedere moral si social in situatia pe care o avea inainte de
condamnare. Se considera ca neavind anteced pen pers liberate de pedeapsa pen; liberate
potrivit actului de amnistie sau gratiere; pers condamnate la o pedeapsa mai blinda decit
inchisoarea; pers condamnate la inchisoare pentru savirsirea unei infr usoare. exceptional
de grave. Stingerea anteced pen anuleaza toate incapacitatile si decaderile din drepturile
legate de antecedentele pen . daca condamnatul a fost liberat inainte de termen de
execuatrea pedepsei sau partea neexecutata a pedepsei ia fost inlocuita cu o pedeapsa mai
blinda conform legii termenul stingerii antec pen se calculeaza porninduse de la termenul
real al pedepsei executate, din momentul liberarii de execuatere a pedepsei principale si
complimentare.
Reabilitarea judecatoreasca este o forma de reabilitare care se acorda la cererea
condamnatului pe calea unei procedure speciale de catre inst de jud in conditiile arate de
lege. Prezinta anumite trasaturi: 1. produce efecte numai cu privire la condamnatul care a
indeplinit conditiile legale pentru obtinerea dreptului de a fi reabilitat. 2 reabil judec nu
poate fi obtinuta doar pentru o parte din condamnarile suportate de o pers, 3 poate fi
obtinuta pentru ortice condamnare, 4 produce efecte doar pentru viiitor. Conditiile:
-condamnatul nu a comis o noua infr;- condamnatul a avut o comportare ireprosabila; -a
expirat cel putin jumate din termneul pedepsei pen;- condamnatul a achitat integral
despagubirile civile;- condamnatul isi are asigurata existenta prin munca sau prin alte
mijloace oneste, a atins virsta de pensionare sau este incapabil de munca.reabilitarea
judecatoreasca anuleaza toate incapacitatile si decaderile din drepturile legate de
antecedente penale.