TEMA II.

CREAREA COMUNITILOL EUROPENE

1. Premisele construciei europene
2. Crearea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECA)
3. Crearea Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a
Energiei Atomice (CEEA)
4. Cmpul !e aplicare al celor trei tratate
". Apartenena la Comuniti.
#. Obiecti$ele Comunitii Europene.
%. Personalitatea &uri!ic a ComunitailorEuropene.
'. Caracterele generale ale Comunitaii.
ntroducere
Dup terminarea ceui de!a II!ea r"#$oi mondia ideea uni%icrii europene capt o mai mare
ampoare &i o %orm concret.Eitee poitice europene &i!au dat repede 'eama c $tr"na Europ &i!a
pierdut po#i(ia 'a 'ecuar de centru mondia) datorit '$iciunii cau#ate de r#$oi. Ea era condamnat
' depind de con%runtarea dintre cee dou 'uperputeri *UA &i UR**) am$ee di'pun"nd de putere
miitar) poitic &i economic 'uperioare ceei a unei Europe di+i#at ,n numeroa'e 'tate. n a doiea
r"nd) datorit e-perien(eor dureroa'e ae ceor dou r"#$oaie) cu con'ecin(e cato'to%ae pentru ace'te
'tate europene &i %cea ca ideea unui at r"#$oi in'uporta$i ' %ie e-cu' pe +iitor. ,n a treiea r"nd)
tre$uie adu.at &i %aptu c europemi a'pirau 'pre o ume mai $un) mai i$er &i ec/ita$i) 'pre o
or.ani#are mai corect a popoareor &i 'tateor.
0. Premi'ee con'truc(iei europene
Con&tiin(a unui decin economic) poitic c/iar cutura a Europei a dat imediat na&tere) ,n 'tatee
din europa occidenta) a un important curent de opinie ,n %a+oarea unei Uniuni Europene.
Primu care '!a mani%e'tat ,n ace't 'en' a %o't 1in'ton C/urc/i care a adre'at a 02 decem$rie
0234 un ape a unitate ,ntr!un di'cur' cee$ru pronun(at a Uni+er'itatea din 5uric/ &i ,n care propunea
crearea unor *tate unite ae Europei. In concep(ia 'a) primu pa' 'pre recon'tituirea %amiie europene
tre$uia ' %ie o a'ociere ,ntre 6ran(a &i 7ermania. Ideea a 't"rnit ,n europa occidenta un ecou care a
determinat con'tituirea ,n numeroa'e (ri a mi&c"rior europene8 Uniunea European a %ederai&tior)
Mi&carea 'ociai't pentru *tatee Unite ae Europei) Uniunea Paramentar European" 9a ui
Couden/o+e!:ae.i;) Noie Ec/ipe Interna(ionae etc..
In decem$rie 023< a %o't in'tituit a't%e un Comitet Interna(iona de Coordonare a Mi&crior
pentru Unitatea European) care a or.ani#at mai mute con.re'e dintre care o in%uen( deci'i+ a a+ut!o
Con.re'u de a =a.a din <!2 mai 023>) ae c"rui ini(iati+e au condu' a crearea Con'iiuui Europei.
n primii ani dup ce de a doiea r#$oi mondia) ate dou 'erii de %actori +or in%uen(a ,n mod
determinant con'truc(ia european.
Pe de o parte) opo#i(ia dintre E't &i ?e't care '!a a.ra+at a '%"r&itu anuui 023< a creat
'entimentu unei amenin(ri .ra+e &i iminente pentru Europa occidenta) amenin(are creia ar %i %o't
incapa$i '!i %ac %a( din punct de +edere economic &i miitar) a't%e ,nc"t a'i'ten(a &i protec(ia *tateor
Unite ae Americii de+enea pentru Europa occidenta o nece'itate.
La @ ianuarie 023<) .enerau Mar'/a) 'ecretar de *tat a *UA) ,ntr!un di'cur' a Uni+er'itatea
=ar+ard e-punea ideie directoare ae unui pan de aAutor economic ,n %a+oarea Europei occidentae.
AAutoru american era 'u$ordonat 'ta$iirii unei cooper"ri or.ani#ate ,ntre (rie $ene%iciare. Condi(ia era
de natur e'en(ia poitic. Pe de at parte deteriorarea rapid a rea(iior cu UR** o$i.a 'tatee Europei
occidentae ' 'e preocupe de propria or 'ecuritate.
,ntr!un a'emenea conte-t) dac ideea con'truc(iei europene de+enea tot mai pre.nant) panau
totu&i unee e#itri pri+ind con(inutu 'u8
E#itri a'upra imiteor .eo.ra%ice ae Europei. E#itri cu pri+ire a o$iect8 Europa +a %i
economic) 'ocia) cutura) miitar 'au poiticB
E#itri cu pri+ire a natur8 o Europ a cooperrii 'au o Europ 'uprana(ionaB
E#itri cu pri+ire a procedur8 tre$uia ' 'e ai$ ,n +edere o inte.rare economic &i care ar putea
' duc a o inte.rare poitic 'au dimpotri+ ' 'e 'ta$iea'c mai ,nt"i in'titu(iie poitice 'u'cepti$ie '
0
con'tituie un eement motor a unei +iitoare 'oidarit(i economice.
Toate ace'te e#itri e-pic &i de ce primee e%orturi ,n direc(ia or.ani#rii con'truc(iei europene
'!au %acut dup metoda ca'ic ,n rea(iie interna(ionae &i anume cooperarea european &i numai uterior
a continuat dup metoda di%erit" de natur ' conduc a o inte.rare mai puternic.
Cooperarea european 'e caracteri#ea# prin crearea de or.ani#a(ii $a#ate pe re'pectarea
'u+eranit(ii na(ionae.
*tatee Europei occidentae) ,n primii ani dup ce de a II!ea r#$oi mondia utii#"nd mai ,nt"i
te/nica tradi(iona a cooperrii inter'tatae) au creat or.ani#a(ii intema(ionae de trei cate.orii8
a; unee a+"nd o +oca(ie ,n principa miitarB
$; atee cu o +oca(ie m mod nece'ar economicB &i
c; ,n '%"r&it cee a+"nd o natur mai ae' poitic.
Cooperarea european a %o't mai ,nt"i o continuare a anumitor aian(e miitare din timpu
ra#$oiuui.
A %o't a't%e creat Uniunea Occidenta prin Tratatu de a Cru-ee' din 0< martie 023>) ,nc/eiat
pe de o parte ,ntre 6ran(a &i Marea Critanie &i pe de at parte ,ntre 'tatee con'tituind Ceneu-D.
n reaitate ,n'" acea't or.ani#a(ie nu putea ' r'pund depin dimen'iunior pro$emei cci) din
punct de +edere miitar) numai *UA era ,n m'ur ' a'i.ure .aran(ii e%ecti+e de 'ecuritate. Din punct de
+edere poitic) acea't Europ cu @ mem$ri era in'u%icient at"t ca e-tindere c"t &i ,n in'trumentee 'ae
care 'e imitau a o concertare inter.u+ernamenta.
a;A inter+enit a't%e crearea Or.ani#a(iei Atanticuui de Nord 9NATO; ,n $a#a Tratatuui de a
1a'/in.ton din 3 apriie 0232. a+"nd ca mem$ri %ondatori 0E 'tate incu'i+ *UA) ca or.ani#a(ie poitico!
miitar" a aian(ei atantice.
$; La 04 apriie 023>) cee 04 (ri europene. care au r'pun' propunerii an'ate de .enerau
Mar'/a pri+ind aAutoru american pentru recon'truc(ia Europei) au 'emnat a Pari') Tratatu in'tituind
Or.ani#a(ia European de Cooperare Economic 9OECE;. Creat pentru .e'tionarea ,n comun a
aAutoruui o%erit de *UA) OECE a a+ut meritu de a %i in'trumentu unei cooperri inter.u+emamentae
care a permi' ' 'e reai#e#e o i$erai#are a 'c/im$urior ,ntre mem$rii 'i.
c; Pro$ema uni%icrii poitice a Europei care a %o't ,n centru de#$aterior Con.re'uui ce '!a
(inut a =a.a ,n una mai 023>) or.ani#at de mi&crie europene) a %o't a ori.inea crerii a @ mai 0232 a
Con'iiuui Europei) or.ani#a(ie a+"nd drept o$iecti+ ! a&a cum re#ut din pream$uu 'u &i articou 0
a 'tatutuui 'u ! aprarea ,ntr!un cadru in'titu(ionai#at a +aorior democratice con'iderate ca %iind
amenin(ate prin di+i#area Europei ,n dou $ocuri) re'pecti+) principiie i$ert"(ii indi+iduae) ae
i$ert"(ii poitice &i preeminen(a dreptuui pe care 'e $a#ea# orice democra(ie ade+rat.
Ace'te or.ani#a(ii de&i acopereau principaee domenii ae cooperrii interna(ionae nu ddeau
Europei o 'tructur coerent" care '!i permit ' e-prime ,n mod e%icient o per'onaitate de care de+enea
tot mai con&tient" c!i e'te indi'pen'a$i.
Pe de o parte) componentee 'tatae ae ace'tor or.ani#a(ii erau di%erite8 ,n primu r"nd) nu e-i'ta
nici o re.u ca aceea&i 'tate europene '" apar(in ceor trei or.ani#a(ii) ,n timp ce 'tate occidentae
neeuropene apar(ineau mai mutor or.ani#a(ii. a+"nd c/iar un ro preponderentB a acea'ta 'e mai adu.a
&i incertitudinea numruui de participan(i. uneori erau @) ateori 0F) 'au 04 etc.
Pe de at" parte) atri$u(iie ace'tor or.ani#a(ii 'e 'uprapuneau mai mut 'au mai pu(in) cci c/iar
dac %iecare or.ani#a(ie a+ea o +oca(ie dominant) toate urmreau aceea&i o$iecti+e economice) 'ociae
&i c/iar cuturae re#ut"nd din componenta poitic a democra(iei i$erae.
n '%"r&it) c/iar dac ee ap"reau ca %iind mai per%ec(ioni'te) 'tructura in'titu(iona a ace'tor
or.ani#a(ii r"m"nea %oarte apropia( de modeu ca'ic a unei 'impe cooperri inter'tatae. Europa a't%e
creat nu 'e di'tin.ea prin nimic de con'truc(iie interna(ionae cu care e'te dotat. Or) pro$ema
con'truc(iei europene e'te cea a e%icacit(ii 'ae deci a in'titu(iior cu care e'te dotat.
E. Crearea Comunit(ii Europene a C"r$uneui &i O(euui 9CECO;
Incep"nd din anu 02@F con'truc(ia european 'e an.aAea# pe un nou %".a&. Un merit deo'e$it ,n
ace't 'en' ,i re+ine ui Ro$ert *c/uman) pe atunci Mini'tru a A%acerior E-teme a 6ran(ei.
In Decara(ia 'a din 2 mai 02@F) e propunea ' %ie dep"&it cadru tradi(iona a cooperrii
inter.u+ernamentae &i ' %ie tran'%erate unee atri$ute ae 'u+eranit(ii na(ionae ,n competen(a unor
in'titu(ii comune. *c/uman 'u.era ' 'e renun(e a ideea ,nc/eierii unui acord .enera pri+ind
con'tituirea unei %edera(ii europene) dar propunea ' 'e purcead a reai#ri imitate dar concrete. Ace'te
E
propuneri erau) de %apt) o con'ecin(a direct" a unor con'tatri c nici Or.ani#a(ia European a Cooperrii
Economice) nici Con'iiu Europei nu puneau con'titui cadru unei ade+rate inte.rri europene) pentru
c ee erau $a#ate pe 'impe ac(iuni de cooperare &i nu erau ,n m'ur ' an.aAe#e Europa pe caea unei
reae uni%icri.
Potri+it concep(iei 'aGe) a ,n%aptuirea ace'tor reai#ri tre$uiau ' %ie antrenate) ,n primu r"nd
7ermania &i 6ran(a. 6r eiminarea ri+ait(ii 'ecuare dintre ace'te dou (ri &i an.aAarea or a
reai#area unui 'cop comun) ,n opinia ui) era impo'i$i" reunirea na(iunior europene.
Propunerie ui *c/uman) in'pirate &i 'u.erate de Hean Monnet) a ace moment Commi'ar
7enera pentru Panu de Moderni#are &i de ec/ipament a 6ran(ei) r'pundcau &i unor con'idera(ii
conAuncturae. *tatutu impu' 7ermaniei ca urmare a ,n%r"n.erii 'ae ,n ce de!a II!ea r#$oi mondia nu
putea ' dure#e a in%init. ,n 'pecia controu interaiat a'upra indu'triei .ree .ermane ,ntr!un +iitor mai
mut 'au mai pu(in ,ndeprtat tre$uia ' ,ncete#e. n pu') pe %undau unei con%runtri tot mai acer$e
dintre e't &i +e't) *UA dorea ca 7ermania ' 'e a'ocie#e a aprarea Europei Occidentae.
In Decara(ia din 2 mai 02@F) Ro$ert *c/uman propunea D' 'e pa'e#e an'am$u produc(iei
%ranco!.ermane a cr$uneui &i o(euui 'u$ o ,nat" Autoritate comun) ,ntr!o or.ani#a(ie de'c/i'
participrii ator tri ae EuropeiD.
Ae.erea cr$uneui &i o(euiui 'e datora ponderii economice a ace'tor indu'trii) dar &i nece'it(ii
unor .aran(ii e.ae de 'uprimarea controuui interaiat a #onei Ru/r. Dup cum 'e men(iona ,n
Decara(ie ca Dorice r"#$oi ,ntre 6ran(a &i 7ermania ' de+in nu numai de neima.inat dar &i din punct de
+edere materia impo'i$iD.
DPrin punerea ,n comun a produc(iior de $a# &i in'tituirea unei ,nate Autorit(iD 'e dorea cu
ade+"rat reai#area unui %undament concret pentru crearea unei %edera(ii europene indi'pen'a$ie pentru
men(inerea pcii &i eiminarea unei Ddi+i#iuni '"n.eroa'eD. Tre$uie ' a+em ,n +edere c atrocit(ie
r"#$oiuui ,nc erau +ii ,n memoria popoareor europene.
Ace't proiect 'e ,n'cria &i ,ntr!o dori( mai am$i(ioa'. Pia(a comun a cr$uneui &i o(euui
tre$uia ' e-perimente#i %ormua unei inte.rri 'ectoriae) %ormu 'u'cepti$i ' %ie e-tin' ,n mod
pro.re'i+ a ate domenii &i c/iar a con'truc(ia unei Europe poitice. Dar) ,n concep(ia ui Ro$ert
*c/uman) Europa poitic nu ar putea %i reai#at imediat. A't%e) ,n Decara(ia din 2 mai 02@F aprea
concep(ia unei con'truc(ii I6unc(ionaeJ a Europei) potri+it creia e."turie economice pre."teau
e.turie poitice. *trate.ia %unc(ionai't ua ocu concep(iei Dcon'titu(ionai'teD. potri+it creia ar %i
%o't nece'ar ' 'e con'truia'c %r ,nt"r#iere o or.ani#a(ie poitic de tip %edera a Europei.
Totodat) prin crearea unei Dnaite Autorit(i comuneD &i ae crei deci#ii erau Ke-ecutori ,n
'tatee mem$reL a a+ut oc de'prinderea de%initi+ de principiie cooperrii inter.u+ernamentae
care au pre+aat p"n atunci. A&adar) propunerea ui Ro$ert *c/uman a %o't acceptat imediat de ctre
R.6. 7ermania) Itaia) Ce.ia) Oanda &i Lu-em$ur.. Marea Critanie a re%u#at ' 'e raie#e pe moti+ c nu
poate ' renun(e a a'pecte e.ate de 'u+eranitatea 'tatuui) c/iar dac ace'tea erau %oarte imitate.
La 'curt timp dup an'area Decara(iei a Pari' a %o't inau.urat o con%erin( a+"nd drept 'cop '
ea$ore#e Tratatu in'tituind Comunitatea European a Cr$uneui &i O(euui 9CECO;. Tratatu a %o't
'emnat a Pari' a 0> apriie 02@0 &i a intrat ,n +i.oare dup ce a %o't rati%icat ,n cee &a'e 'tate mem$re
a E@ iuie 02@E.
Tratatu a %o't ,nc/eiat pentru o perioad de @F de ani de a data intrrii 'ae ,n +i.oare 9art. 2E;.
nata Autoritate a crei prim pre&edinte a %o't Hean Monnet &i!a (inut prima 'a reuniune a Lu-em$ur. a
0F au.u't 02@E. Pia(a comun '!a de'c/i' a 0F %e$ruarie 02@M pentru cr$une &i a 0F mai 02@M pentru
produ'e 'iderur.ice.
Tratatu de a Pari' e'te punctu de pomire a unui proce' de inte.rare con'iderat c tre$uie ' %ie
unu .enera. ,n pream$uu 'u 'e arta c e urmre&te ' cree#e primee $a#e ae unei comunit(i
europene mai ar.i &i mai pro%unde.
Prin Tratatu de a Pari' 'tatee tran'%er un anumit numr de competen(e in'titu(iior comunitare)
,n cadru crora re.ua unanimit(ii nu 'e mai impune.
Pentru prima dat ,n i'toria modern) 'tate 'u+erane accept '!&i pun ,n comun re'ur'ee or de
cr$une &i o(e &i ' e ,ncredin(e#e .e'tiunii unei ,nate Autorit(i) repre#ent"nd un caracter puternic
'uprana(iona &i a+"nd 'arcin de a %ace ' pre+ae#e intere'u comunitar. 9Art. 2 din Tratatu CECA)
a$ro.at ,n' uterior prin Tratatu din > apriie 024@) preci#a8 Dmem$rii natei Autorit(i ... ,n
,ndepinirea %unc(iior or ... 'e a$(in de a orcice act incompati$i cu caracteru 'uprana(iona a %unc(iior
M
orD &i c D%iecare mem$ru 'e an.aAea# ' re'pecte ace't caracter 'uprana(ionaD.
*tatee accept de a'emenea ca o Curte de Hu'ti(ie independent ' e a'i.ure re'pectarea
dreptuui ,n %unc(ionarea comunit(ii &i ca o Adunare Paramentar ' %ie con'utat" a'upra pro$emeor
comunitare.
Dar eementee 'uprana(ionae 'unt contra$aan'ate ,n di%erite %euri8 ,nata Autoritate e'te
de'emnat de .u+ernee 'tateor mem$re) Adunarea Paramentar nu e'te dec"t con'utati+ &i mai ae'
e'te pre+#ut o in'titu(ie repre#ent"nd direct intere'ee 'tateor mem$re &i anume Con'iiu de Mini&tri.
9De!a un.u ceor aproape @F de ani care +or urma) opo#i(ia dintre cei care +or dori ' ,ntrea'c
eementu 'uprana(iona &i cei care +or '! '$ea'c 'au '! imite#e +a continua ,n permanen(.;
n concu#ie) prin crearea CECO) inte.rarea european aprea cu tr'turi pro%und di%erite %a( de
cooperarea european anterioar ,ntruc"t CECO reunea 'tate pu(in numeroa'e 9ate 'tate au re%u#at;)
'upu'e unor or.ane 'uprana(ionae) cu competen(e imitate a anumite domenii) ,n' dotate ,n ace'te
domenii cu puterea de a ua deci#ii &i de a e impune 'tateor mem$re.
Tratatu de a Pari' mai are &i at 'emni%ica(ie. E a 'er+it drept mode de inte.rare Auridic
pentru ceeate dou comunit(i ce au %o't create pe'te c"(i+a ani.
M. Crearea Comunit(ii Economice Europene 9CEE; &i a Comunit(ii Europene a Ener.iei
Atomice 9CEEA;
Incep"nd cu 02@@ a a+ut oc rean'area con'truc(iei europene) %,ind an'ate mai mute ini(iati+e.
Con%erin(a mini&trior de e-teme ai 'tateor CECO de a Me''ina din 0 iunie 02@@ a deci'
e-aminarea modait(ior unei inte.rri 'ectoriae dorit de 6ran(a &i a unei inte.rri .enerae) pentru care
optau ceeate (ri mem$re. Un comitet de dee.a(i .u+emamentai a'i'ta(i de e-per(i 'u$ pre&edin(ia
unei per'onait(i poitice ! care a %o't Pau!=enri *paaN a primit mi'iunea de a pre.ti un raport ,n
acea't pri+in(. Raportu ea$orat de Comitet a aAun' a concu#ia cre"rii unei pie(e comune .enerae
cum &i a 'ta$iirii unei comunit(i a ener.iei atomice) '!a aAun' a 'emnarea a Roma) a E@ martie 02@<
de ctre 'tatee CECO a dou tratate.
A't%e Tratatu in'tituind Comunitatea Economic European" 9CEE; &i Tratatu in'tituind
Comunitatea European a Ener.iei Atomice 9CEEA) denumit &i Euratom;. n acea&i timp cu 'emnarea
tratateor a %o't adoptat KCon+en(ia reati+ a unee In'titu(ii Comune Comunit(ior EuropeneL.
Tratatee de a Roma au %o't competate cu protocoae 'emnate a Cru-ee' a 0< apriie 02@<
reati+e a pri+ie.ii &i imunit(i &i a Curtea de Hu'ti(ie a Comunit(ii Economice &i Euroatom.
Dup rati%icarea or ,n (rie mem$re) Tratatee de a Roma au intrat ,n +i.oare a 0 ianuarie 02@>.
Am$ee tratate au %o't ,nc/eiate pe o perioad neimitat.
*pre deo'e$ire de ceeate dou Comunit(i) ce +i#ea# 'ectoare imitate) de&i %oarte importante)
ae economiei) Tratatu CEE are drept o$iect inte.rarea an'am$uui economiei 'tateor mem$re. Prin
crearea Comunit"(ii economice europene 'e a+ea ,n +edere mai ae' tran'%ormarea condi(iior economice
ae 'c/im$urior &i prin urmare ae produc(iei pe teritoriu Comunit(ii.
Crearea Comunit"(ii con'acrat ener.iei atomice urmre&te 'copu de%init a art. 0 din Tratat &i
anume acea de a contri$ui) prin 'ta$iirea condi(iior nece'are %ormrii &i de#+otrii rapide a indu'triior
nuceare) a ridicarea ni+euui de +ia( ,n 'atee mem$re &i a de#+otarea 'c/im$urior cu ate (ri.
A't%e) a 0 ianuarie 02@> e-i'tau trei Comunit(i di'tincte) $a#ate pe tratate con'tituti+e proprii.
Dar cee trei Comunit(i au %o't create pentru reai#area aceora&i o$iecti+e %undamentaeB con'truirea
unei DEurope or.ani#ateD) a unei uniuni tot mai 'tr"n'e ,ntre popoaree care o compunB a'i.urarea printr!
un e%ort comun a pro.re'uui economic &i 'ocia a 'tateor mem$re.
Comunit(ie europene apar deci ca o unitate re'tr"n'" 9de&i de'c/i'" ader"rii ator 'tate;) dar
or.ani#at) 'upu'" unor in'titu(ii comune. De'i.ur) or.anee comune nu!&i e-ercit" competen(ee dec"t ,n
domeniu economic) dar ,n ace'ta ee di'pun ade'ea de o ade+rat" putere de deci#ie.
Ori.inaitatea ace'tui mode de inte.rare a con'tat tocmai ,n %aptu c acordu de tip comunitar
e'te ,n'o(it de in'titu(ii &i mecani'me proprii de natur" '"!0 compete#e) '! corecte#e &i '! %ac '
%unc(ione#e e%ecti+. 6iecare Comunitate di'pune de miAaocee de ac(iune) de in'trumente Auridice &i de o
'tructur permi("ndu! '!&i e-ercite propriie 'ae competen(e. 6ormua aea' a %o't dinamic &i a
permi' o important e+ou(ie a&a cum +om +edea uterior.
I'toria Europei comunitate care a't%e 'e +a con'titui pornind de a c"te+a inii e'en(iae8
a%,rmarea preeminen(ei CEE a'upra Comunit(ior 'ectoriae CECO &i CEEA) ,ntruc"t CEE cre"nd
condi(iie unei inte.rri economice .o$ae) era ,n m'ur" datorit" ace'tui caracter &i a impica(iior 'ae)
3
' conduc a o inte.rare poitic. C/iar dac Tratatu CEE nu o arat ,n mod e-pre') ace't o$iecti+
rm"ne ,n'cri' impicit ,n numeroa'e din di'po#i(iie 'ae) ceea ce %ace ca acea't Comunitate ' de+in
predominantB
o ten'iune dura$i ,ntre o concep(ie D'uprana(ionaD &i o +i#iune inter.u+ernamenta a
con'truc(iei europene) o ten'iune ,ntre intere'ee na(ionae &i inte.rarea europeanB
o e-tindere a domeniuui inter+en(iei comunitareB
o atrac(ie con'tant e-ercitat a'upra 'tateor europene ceea ce a condu' a o r.ire con'idera$i
a Comunit"(ior.
3. C"mpu de apicare a ceor trei tratate
3.0. C"mpu de apicare ratione materiae
Din cee anai#ate mai 'u') re#ut c e-i't un tratat .enera) ce in'tituind Comunitatea
economic european) &i dou tratate 'ectoriae) ce in'tituind Comunitatea european a cr$uneui &i
o(euui &i ce in'tituind Comunitatea european" a ener.iei atomice.
Din punct de +edere in'titu(iona '!a aAun' a o 'tructur unic pentru cee trei Comunit(i) din
punct de +edere materia 'e men(in ,n' cee trei tratate cu re.uie or proprii de %ond &i de procedur.
In +irtutea +oin(ei autorior tratateor &i datorit conte-tuui i'toric ,n care au %o't ,nc/eiate) ,ntre
cee trei tratate e-i't deo'e$iri. Independen(a din punct de +edere Auridic a ceor trei tratate nu e-cude
,n' po'i$iitatea ! (in"nd 'eama de %inaitatea or comun &i anume reai#area pro.re'i+ a inte.rrii ! '
'e interprete#e %iecare tratat ,n umina ceorate) a&a cum de at%e a &i procedat Curtea de Hu'ti(ie. Dar ,n
m'ura ,n care tratatee 'ectoriae con(in acune) ace'tea pot %i acoperite prin apicarea di'po#i(iior
.enerae din Tratatu CEE.
O a'emenea +oca(ie a tratatuui .enera de a 'e apica ,n ca# de acun" a tratateor 'ectoriae
cunoa&te totu&i o imit re#ut"nd din dinamica proprie %iec"ruia din cee trei tratate. A&a de e-empu pare
e-cu' ' 'e poat pur &i 'impu tran'pune ,n Tratatu Euroatom di'po#i(iie din Tratatu CEE ,n materie
de drept a concuren(ei) cci 'tructura 'peci%ic a pie(ei nuceare nece'it o adaptare 'au o amenaAare a
ace'tor re.ui.
3.E C"mpu de apicare ratione loci
Teritoriu 'tateor mem$re determin c"mpu de apicare a tratateor comunitare. Totu&i pentru
apicarea tratateor) 'e %ace o di'tinc(ie ,ntre teritoriie europene ae 'tateor mem$re &i teritoriie
dependente ae ace'tora de pe'te mare.
Tratatee 'unt apica$ie teritoriior europene ae 'tateor mem$re precum &i Kteritoriior europene
,n care un 'tat mem$ru ,&i a'um rea(iie e-terneL.
Pentru teritoriie neeuropene) di'po#i(iie +aria# de a un tratat a atu.
Potri+it Tratatuui CEE) teritoriie dependente de pe'te mare ae 'tateor me$re 'unt 'upu'e unui
re.im di%erit prin condi(ii 'peciae care au %o't modi%icate pro%und din 02@< p"n" ,n pre#ent.
Pentru CEEA) teritoriie dependente neeuropene 'unt 'upu'e di'po#i(iior din Tratatu Euroatom.
Pentru CECO. 'tatee mem$re '!au an.aAat '"!&i acorde reciproc pre%erin(ee de care $ene%icia#"
in ace'te teritorii dependente pentru cr$une &i o(e.
3.M. C"mpu de apicare ratione temporis
Tratatu CECO e'te ,nc/eiat pe o perioad de cinci#eci de ani de a data intrrii ,n +i.oareB
Tratatee CEE &i Euroatom 'unt ,nc/eiate Dpentru o perioad neimitatL
Limitarea ,n timp a CECO 'e e-pic prin %"ptu c acea't comunitate aprea a ori.ine ca a+"nd
un caracter e-perimenta. E-perien(a do+edindu!'e po#iti+) ceeate dou tratate au %o't ,nc/eiate pe o
durat" neimitat) %ormu care e'te cea mai con%orm cu %inait"(ie inte.r"rii europene. Acea'ta impic
%aptu c cee dou Comunit(i apar ca ire+er'i$ie.
E'te ceea ce re#ut" cu caritate &i din Auri'dic(ia comunitar) tr'"tura 'u'!artat %iind ,ntrit" &i
prin e-cuderea oricrei caducit(i a tratateor comunitare.
@. Apartenen(a a Comunit(i
*pre deo'e$ire de unee or.ani#a(ii interna(ionae 9de e-empu Or.ani#a(ia Mondia a *"ntt(ii;
care admit mem$ri pini &i mem$ri cu drepturi re'tr"n'e 9mem$ri a'ocia(i;) tratatee con'tituti+e nu
con'acr e-i'ten(a mem$rior cu 'tatut 'pecia) ci numai caitatea de 'tate mem$re) care $ene%icia# toate
de aceea&i drepturi &i o$i.a(ii.
n acea't pri+in( DRe.imu 'pecia de a'ociereD pre+"#ut a articou 0M0 din Tratatu CEE ,n
@
$ene%iciu (rior &i teritoriior ce ,ntre(in rea(ii 'peciae cu 'tatee mem$re nu con'tituie o ade+rat
a'ociere) care ar comporta o participare 'peci%ic a in'titu(iie comunitare) ci mai de.ra$ o modaitate
particuar de e-tindere teritoria" a tratatuuiB tot a't%e 'tatee ter(e care ar ,nc/eia un acord de a'ociere)
pe $a#a articouui EM> din tratat) rm"n ,n a%ara Comunit(ii &i nu apar(in ace'teia.
Cu toate ace'te preci#ri) apartenen(a a Comunit"(i pre#int" dou a'pecte8 aderarea a Comunit(i
&i caracteru de%initi+ a apartenen(ei a Comunit"(i.
@.0 Aderarea a Comunit(i
Caitatea de 'tat mem$ru nu e'te imitat a %ondatori. Proiectu de inte.rare re.iona pre#entat
de Ro$ert *c/uman 'e adre'a tuturor 'tateor europene8 pentru acee 'tate care au con'iderat c nu era
potri+it ' participe ,mpreun cu cei DOa'eD a actee de con'tituire) tratatee e o%er) ,n termeni 'imiari)
po'i$iitatea de aderare 9art.2> CECO) EM< CEE) EF@ CEEA;.
in"nd 'eama de +oca(ia continenta a Comunit(ior era deci norama ca tratatee '" or.ani#e#e
re.imu aderrii pentru 'tatee europene.
Pe "n. principiie .enerae pri+ind condi(iie de %orm &i de procedur ae aderrii pre+#ute ,n
tratate) practica a de.aAat o 'erie de ate condi(ii ca de e-empuB aderarea nu poate pune ,n perico
%undamentee Comunit(iiB aderarea e'te ,n mod nece'ar pro.re'i+"B aderarea pre'upune adapt"ri ae
tratateor.
n a(i termeni) admiterea unui nou 'tat mem$ru impune %r ,ndoia DadaptriD ae tratateor
con'tituti+e ae Comunit(ior) dar numai acee adaptri care 'unt Dnece'areD. In nici un ca# adaptrie nu
ar putea ' de'c/id caea unei rene.ocieri de an'am$u a tratateor. Acea't condi(ie 'e e-prim ,n
principiu acceptrii Dreai#rii comunitareD 9DacPui' communautaireD;) ceea ce ,n'eamn c 'tatee
candidate tre$uie) ca o condi(ie a admiterii or ,n Comunit(i) '" accepte nu numai tratatee dar &i
an'am$u acteor adoptate pe $a#a tratateor &i) mai .enera) totaitatea operei e.i'ati+e a in'titu(iior
comunitare.
Acea'ta are drept coroar re.ua potri+it creia 'ou(ionarea e+entuaeor adaptri urmea# ' %ie
%acut prin 'ta$iirea unor m'uri tran#itorii care ' e-cud orice modi%icri a re.uior e-i'tente.
Tot din principiu acceptrii Dreai#rii comunitareD decur.e &i o$i.a(ia de a adera 'imutan a
cee trei Comunit(i datorit 'tr"n'ei ,m$inri a competen(eor or &i a unit(ii in'titu(iior ace'tora.
,n '%"r&it) ace't principiu incude &i o condi(ie poitic8 prin pream$uu Tratatuui CEE) 'tatee
ori.inare in+it ' 'e a'ocie#e e%ortuui or &i ceeate popoare ae Europei Dcare ,mprt"&e'c ideau orD)
adic 'unt D/otr"te ' ,nt"rea'c men(inerea pcii &i a i$ert(iiD.
@.E. Caracteru de%initi+ a apartenen(ei a Comunit(i
a; *pre deo'e$ire de 'tatutu Con'iiuui Europei) de e-empu) tratatee comunitare nu pre+"d c
'tatee pe care e re.rupea# pot '!&i piard caitatea de mem$ru8 tratatee nu con(in nici un %e de
di'po#i(ii pri+ind dreptu a retra.ere nici procedura de e-cudere.
*e con'ider c ace'te omi'iuni nu 'unt deoc ,nt"mp"toareB %iind una din e-pre'iie +oin(ei de a
a'i.ura permanen(a Comunit(ior &i com$inat cu durata neimitat a ace'tora) ,n'eamn c apartenen(a
a Comunit"(i e'te de%initi+") an.aAamentu 'tateor mem$re a+"nd caracter ire+oca$i.
$;Din punct de +edere poitic ,n'") acea't 'ta$iitate re#ut"nd) mai ae') din interdic(ia Auridica a
unei retra.eri uniaterae nu ar putea totu&i ' %ie 'uprae'timat.
Mai ,nt"i) ,ntruc"t) %ar a 'e retra.e ,n mod %orma din Comunit(i) un 'tat mem$ru poate ,n ar.
m'ur ' ,mpiedice %unc(ionarea ace'tora ! mai ae' c"nd 'e impune o coa$orare 'tr"n' ! practicnd
ceea ce 'e nume&te Dpoitica 'caunuui .o) adic re%u#"nd '!&i ocupe ocu ,n in'titu(iie re'pecti+e &i ,n
'pecia ,n cadru Con'iiuui.
De a'emenea) un 'tat poate e-ercita o a'emenea pre'iune din interior ,nc"t condi(iie particip"rii
'ae a Comunit(i tre$uie ' %ie Drene.ociateD.
n '%"r&it a imit") de comun acord) 'tatee ar putea con'im(i a retra.erea unuia dintre ee.
Retra.erea 7roenandei demon'trea#" c o a'emenea e+entuaitate nu e'te de neconceput nici din punct
de +edereAuridic &i nici poitic.
4. O$iecti+ee Comunit(ii Europene
O$iecti+ee Comunit"(ior europene 'unt de%inite ,n tratate. in"nd 'eama de caracteru e+outi+
&i dinamic a Comimit"(ior) ace'te o$iecti+e au putut %i competate ,n cei cin#eci de ani de con'truc(ie
comunitar.
Pentru a a+ea pe parcur' un termen de compara(ie pri+ind noie o$iecti+e &i competen(e ce au %o't
4
con%erite Comunit(ior ,n di%ente etape ae e+ou(iei ace'tora) +om anai#a mai ,nt"i o$iecti+ee CEE &i
apoi ae ceor dou Comunit(i 'ectoriae CECO &i CEEA) a't%e cum au %o't %i-ate prin tratatee
ori.inare.
4.0. O$iecti+ce Comunit(ii Economice Europene
n .enera 'e poate a%irma ca 'emn"nd Tratatu CEE o$iecti+u urmrit era inte.rarea economiior
'tateor mem$re) ceea ce re#uit ,n 'pecia din pream$uu ace'tui tratat.
Ace't o$iecti+ .enerai a %o't apoi preci#at a art.E) ,n termenii cruia8
prin crearea unei piete comune) caracteri#at printr!un anumit numr de i$ert(i) &i prin
apropierea pro.re'i+ a poiticiior economice ae 'tateior mem$re) Comunitatea are drept mi'iune '
promo+e#e8
o de#+otare armonioa' a acti+it"(ior economice ,n an'am$u Coomunit(iiB
o e-pan'iune economic continu &i ec/ii$ratB
o 'ta$iitate economic mritB
o cre&iere acceAerat a ni+euui de +iat &i rea(ii mai 'tr"n'e ,ntre 'tatee mem$re. C/iar dac
o$iecti+e%e ar"tate 'unt %ormuate ,n termeni %oarte .eneraii. 'emni%icatia Huridic a di'po#i(iior cuprin'e
,n articou E a con'tat mai ae' ,n a contri$ui a orientarea interpretrii ,ntr!un 'en' puternic %inai't a
dreptuui comunitar &i a e.itima a't%e o e-ten'iune ade'ea con'idera$i a competen(eor comunitare.
4.0.0. In'trumente pentru reai#area o$iecti+eor
Ace'te in'trumente 'unt in'tituirea unei pie(e comune &i apropierea pro.re'i+ a poiticior
economice nationae 9Tratat) CEE. art.E;.
Intruc"t cee dou in'trumentc men(ionate nu 'unt pree-i'tente ac(iuniior comunitare) ace'tora
din urm e re+ine 'arcina de a e con'trui ,n mod pro.re'i+.
A. PRIMUL IN*TRUMENT Piata comun e'te un concept de in'piratie neoi$era) de'emn"nd
un 'pa(iu comun unui .rup de 'tate) 'pa(iu .u+ernat de re.uie economiei de pia(.
Tratatu Comunit(ii europene a cr$uneui &i o(euui a %o't primu care a con%erit un 'en' Auridic
ace'tei e-pre'ii) reprodu' apoi ,n Tratatu Comunit(ii economice europene &i) a&a +om +edea) ,ntr!un
conte-t mai 'pecia) ,n Tratatu Comunit(ii europene a ener.iei atomice.
Pentru a 'e aAun.e a inte.rarea pie(eor ,ntr!un ar. 'pa(iu economic) ,n care ,ntreprinderie ca
principai operatori economici '!&i poat e-ercita ,n mod i$er ,n $eneticiu comun a tuturor
partenerior &i con'umatorior dar &i pentru de#+otarea armonioa' a economiei de an'am$u a 'tateor
mem$re. Tratatu CEE pre+ede un anumit numr de i$ert(i %undamentae.
Prima) e'en(ia) e'te circua(ia i$er a mr%uriorB cea de a doua e'te i$era circua(ie a
per'oaneor 9'aaria(i) per'oane e-ercit"nd o acti+itate independent &i per'oane Auridice;B cea de a treia
e'te i$era circua(ie a 'er+iciiorB ,n '%"r&it cea de a patra e'te i$era circua(ie a capitaurior.
a; Li$era circua(ie a mr%urior cunoa&te ,n tratatu CEE o 'i'temati#are cu totu remarca$i.
,ntre. titu ,nt"i a ceei de a doua pr(i ,i e'te con'acrat) dar &i ate di'po#i(ii din tratat r'pund
principiior a%irmate ,n ace't prim titu.
Li$era circua(ie a mr%urior ,ntre (rie mem$re pre'upune deci8
! 'uprimarea drepturior de +am" &i a ta-eor a+"nd un e%ect ec/i+aent at"t a import c"t &i a
e-portB
! 'uprimarea re'tric(iior cantitati+e &i a m'urior a+"nd un e%ect ec/i+aent a import &i e-port.
*uprimarea drepturior &i re'tric(iior artate 'e apic nu numai produ'eor ori.inare ae
Comunit(ii dar &i ceor pro+enind din ter(e (ri &i care 'e a% ,n i$er practic) adic pentru care au %o't
ac/itate drepturie de +am a %rontieree Comunit(ii 9art. 2) para.ra%u E &i art. 0F;.
Redactorii tratatuui au apreciat totodat" c ace't nou 'pa(iu economic tre$uie proteAat ,n mod
uni%orm &i ,n con'ecin( au 'ta$iit) a %rontiera Comunit(ii cu e-terioru) un tari% +ama comun care '
'e 'u$'tituie di%eriteor tari%e na(ionae.
Dar e-i'ten(a ace'tei centuri de protec(ie nu tre$uie interpretat" ca pe o inten(ie a Comunit"(ii de
a ,nc/ide ,ntr!un protec(ioni'm ,n+ec/it.
Dimpotri+) art. 00F preci#ea# c 'ta$iind o uniune +ama 'tatee mem$re ,n(ee. '
contri$uie) con%orm intere'uui comun) a de#+otarea armonioa' a comer(uui mondia) a 'uprimarea
pro.re'i+ a re'tric(iior ,n caea 'c/im$urior interna(ionae &i a reducerea $ariereor +amae.
Uniunea +ama nu putea %i 'ta$iit ,n mod $ruta. O a'emenea 'ou(ie ar %i #druncinat economia
mai mutor 'tate &i ar %i .enerat .ra+e con'ecin(e 'ociae. E'te &i moti+u pentru care tratatu a pre+"#ut
<
un ritm ent &i o procedur 'up 9art. 0M) 03)04)MM &i M3;. Totodat ace't ritm &i procedur" nu a+eau un
caracter imperati+) ceea ce e-pic &i %aptu c '!a putut acceera proce'u de reai#are a uniunii +amae.
A't%e) a 0 iuie 024>) cu opt'pre#ece uni ,nainte de termenu de 0 ianuarie 02<F pre+#ut ,n
tratat) uniunea +ama a %o't reai#at.
Dac" o$iecti+ee pre+#ute ,n tratat pentru reai#area uniunii +amae au %o't re'pectate) m"r%urie
nu circuau ,n' ,n mod nece'ar ,n Comunitate ca ,n cadru unei pie(e na(ionae) moti+!u principa %iind
acea c poiticie economice &i monetare na(ionae rm"neau di+er.ente) %iind pe punctu de a repune ,n
cau# ,n unee 'itua(ii c/iar uniunea +ama. De aici decur.ea nece'itatea per%ec(ionrii uniunii +amae
printr!o armoni#are a poiticior economice &i monetare.
Totodat") a'imiarea Comunit(ii economice europene unei pie(e na(ionae pre'upunea un re.im
de concuren( &i un 'i'tem Auridic mai mut 'au mai pu(in uni%orm) ,n ip'a cruia noi $ariere %i'cae 'au
de at natur" ! puteau ' pertur$e 'c/im$urie) ceea ce Au'ti%,c" poitica de concuren( &i de armoni#are a
e.i'a(iei re%eritoare ,n 'pecia a o$'tacoee te/nice ,n caea 'c/im$urior.
$;Cea de a doua i$ertate %undamenta pentru or.ani#area unei pie(e europene e'te i$era
circua(ie a per'oaneor 9art. 3>!@> din tratat;.
O pia( comun a Dacti+it"(ior economiceD impune ca orice per'oan %i#ic 'au Auridic) a+"nd &i
na(ionaitatea unui 'tat mem$ru ' poat" ' 'e 'ta$iea'c) ' ucre#e &i '"!&i o%ere 'er+iciie ,n ceeate
'tate mem$re) oricare ar %i ocu unde 'e a% 'ediu 'u.
Li$ertatea de circua(ie a per'oaneor urmea#" ' %ie ,n(eea' ,n 'en'u ce mai ar. ca re%erind!'e
at"t a i$era circua(ia muncitorior 'aaria(i) c"t &i a i$ertatea de 'ta$iire a ucrtorior independenti
9comercianti) arti#ani) pro%e'iuni i$ere; &i a ,ntreprinderior 9art. @E!@>;.
c;Cea de a treia i$ertate economic) numit &i i$era pre'tare de 'ericii e'te coroaru i$erei
circua(ii a per'oaneor. Ea e'te a%irmat a articoee @2!4F din Tratatu de a Roma.
In 'en'u Tratatuui CEE) no(iunea de D'er+iciiD de'emnea# pre'ta(ii e%ectuate ,n mod norma ,n
'c/im$u unei remunera(ii de c"tre un na(iona a unui 'tat mem$ru 'ta$iit ,ntr!o (ar" a Comunit(ii) ,n
$ene%iciu unei per'oane 'ta$iit ,ntr!o at (ar dec"t cea a pre'tatoruui) ,n m'ura ,n care acea't
pre'ta(ie nu e'te re.ementat" de di'po#i(iie reati+e a i$era circua(ie a mr%urior) capitaurior &i
per'oaneor 9art.4F;.
A&adar) i$ertatea 'er+iciior pre'upune ca pre'tatoru ' poat e-ercita acti+itatea 'a nu numai ,n
propria 'a (ar) dar &i ,n ate (ri ae Comunit(ii) &i acea'ta ,n aceea&i condi(ii cu na(ionaii din ate (ri.
Ea incude toate tipurie de pre'tri8 pre'tri cu caracter indu'tria) comercia) arti#ana 'au re#ut"nd din
pro%e'iunie i$ere 9art. 4F) ain.E;.
Dar nu toate pre'trie de 'er+icii 'unt 'upu'e aceora&i re.ui &i aceora&i principii. cee mai
'en'i$ie %iind %ar" ,ndoia 'er+iciie %inanciare 9Cnci &i A'i.urri;) pentru care Tratatu de a Roma
con(ine di'po#i(ii 'peci%ice.
d;Li$era circua(ie a capitaurior 9art. 4<!<M din tratat; e'te coroaru o.ic a i$erei circua(ii a
mr%urior) per'oaneor &i 'er+iciior.
Cu ate cu+inte era nece'ar ' 'e permit capitauui ' %,e in+e'tit &i ' circue ,n +irtutea
re.uior unei economii de pia(. Ace'ta e'te de %apt 'en'u art.4<) potri+it cruia 'tatee mem$re 'uprim"
,n mod pro.re'i+ ,ntre ee ,n cur'u perioadei de tran#i(ie &i ,n m'ura nece'ar $unei %unc(ionari a pie(ei
comune re'tric(iie ,n 'tatee mem$re) ca &i di'criminrie de tratament $a#ate pe na(ionaitatea 'au
re&edin(a pr(ior ori ocai#area ampa'amentuui.
Din acea't di'po#i(ie re#ut" ,n'" c) 'pre deo'e$ire de m'urie pentru reai#area ceorate trei
i$ert(i ! re'pecti+ art. MF 9pentru mr%uri;) art. 3> &i @E 9pentru per'oane; &i art. @2 9pentru 'er+icii; !
i$erarea capitaurior '!a impu' numai D,n m'ura nece'ar $unei %unc(ionri a pie(ei comuneD.
Eiminarea tuturor o$'tacoeor a i$era circua(ie a mr%urior) per'oaneor) 'er+iciior &i
capitaurior e'te ,n'" numai un prim in'trument a ac(iunii economice a CEE ,n +ederea reai#rii
o$iecti+eor 'ae.
C. Ce de a doiea in'trument pentru reai#area o$iecti+eor CEE , con'tituie ! a&a cum indic
art. E din tratat ! apropierea progresi$ a politicilor economice naionale.
Apropierea pro.re'i+ e'te o o$i.a(ie at"t pentru 'tatee mem$re c"t &i pentru in'titu(iie
comunitare.
In ce pri+e&te natura &i .radu apropierii poiticior economice na(ionae) din anai#a principaeor
di'po#i(ii din tratat re%eritoare a acea't c/e'tiune apare ' %ie %acut o di'tinc(ie ,ntre8
>
a;acee domenii pentru care 'e pre+ede ea$orarea unor poitici comune) &i
$;ate domenii ,n care apropierea 'e imitea# a in'taurarea unei coordonri a poiticior 'tateor
mem$re.
Di'tinc(ia pre#int intere' ,ntruc"t) ,n principiu) coordonarea poiticior rm"ne ,n competen(a
'tateor mem$re) ,n timp ce poiticie comune conduc a de'e'i#area 'tateor mem$re ,n $ene%iciu
Comunit(ii.
a;Politicile comune 'unt mani%e'tarea cea mai e+ident" a tran'%eruui de 'u+eranitate con'im(it
de 'tatee mem$re ,n $ene%iciu in'titu(iior comunitare. Ace'tea 'unt ,ntr!ade+r dotate cu competen(e &i
puteri nece'are pentru a reai#a ,n anumite domenii poitici comune ce urmea# ' 'e 'u$'tituie poiticior
na(ionae.
La ori.ine) poiticie comune au %o't pre+"#ute ,n 'ectoaree 'peciae ! a.ricutura 9art. M>!3<; &i
tran'porturi 9art. <3!>3;.
Dup e-pirarea perioadei de tran#i(ie de 0E ani &i poitica comercia comun a de+enit e-cu'i+
de competen(a autorit"(ior comunitare 9art. 00M!004;.
$;Politicile coor!onate. La ni+eu poiticii economice .enerae) o$iecti+ee '!au imitat '
pre+ad o coordonare a poiticior na(ionae.
Domeniie ini(iae pre+"#ute ,n tratat pentru o coordonare a poiticiior na(ionae au %o'tB
0. poitica de conAunctur 9art. 0FM;B
E. poitica economic pe termen mediu 9art. 0F3) com$inat cu art.0F@) para.ra% 0;B
M. poitica monetar 9art. 0F@ para..E)art. 0F<;0M. Poitica 'ociai" 9art. 00< &i 00>)002;.
Acea't e-i.en( a unei coordonri a poiticior economice ae 'tateor mem$re a %o't a%irmat de
o manier .enera ,n mai mute di'po#i(ii ae tratatuui. n .enera) coordonarea 'e pre#int" 'u$ %orma
con'utrior ,ntre 'tatee mem$re ,n 'tr"n' coa$orare cu in'titu(iie Comunit"(ii.
Practic) coordonarea 'e reai#ea#" printr!o in%ormare &i con'ut"ri ,ntre 'tate ,n cadrui in'titu(iior
comunitare) ,n 'pecia ai Con'iiuiui de Mini&tri 9Tratat CEE) art.03@;) cum &i a di+er'eor comitete
create ,n ace't 'cop.
Coordonarea e'te 'u'cepti$i de %orme &i .rade +aria$ie dup cum 'e imitea#" a de%inirea
o$iecti+dor comune 'au 'e e-tinde a punerea ,n apicare a ace'tora.
n e.tur cu cee dou" in'trumente ae ac(iunii comune a CEE anai#ate) re'pecti+ no(iunea de
pia( comun &i de apropiere a poIiticior economice ae 'tateor mem$re) Auri'pruden(a comunitar" a
adu' unee preci#"ri importante. *!a pu' a't%e ,n e+iden( ac(iunea conAu.at" a ceor dou" in'trumente)
,n 'en'u c tratatu +i#ea#" %u#iunea pie(eor na(ionaie ,ntr!o pia(" unic a+"nd caracteri'ticie unei pie(e
interne.
#.1.2. Aciuni ce intr n !omeniul !e inter$enie al Comunit(ii
Pentru a atin.e o$iecti+ee care ,i 'unt con%erite) art. M din Tratatu CEE) d" ca 'arcin"
Comunita(ii '" reai#e#e ,n condi(iie &i con%orm ritmurior pre+#ute ,n tratat8
0. eiminarea) ,ntre 'tatee mem$re) a drepturior +amae &i a re'tric(iior cantitati+e a
intrarea &i ia ie&irea m"r%urior) ca &i a tuturor ceorate m'uri a+"nd un e%ect ec/i+aentB
E. 'ta$iirea unui tari% +ama comun &i a unei poitici comerciae comune %a& de 'tatee ter(eB
M. eimmarea) ,ntre 'tatee mem$re) a o$'tacoeor a i$era circua(ie a per'oaneor)
'er+iciior &i capitauriorB
3. in'taarea unei poitici comune ,n domeniui a.ricuturiiB
@. in'taarea unei poitici comune ,n domeniu tran'porturiorB
4. 'ta$iirea unui re.im prin care ' 'e a'i.ure ca ,n pia(a comun concuren( ' nu %ie
denaturat) apicarea procedurior permi("nd ' 'e coordone#e poiticie economice ae
'tateor &i remedierea de#ec/ii$reor ,n $aan(a or de p(iB
<. apropierea e.i'a(iior na(ionae ,n m'ura nece'ar %unc(ionrii pie(ei comuneB
>. crearea unui 6ond 'ocia) pentru a ameiora po'i$iit(ie de munc ae ucrtorior &i a
contri$ui a ridicarea ni+euui de +ia(B
2. in'tituirea unei Cnci europene de in+e'ti(ii a+"nd rou de a %aciita e-pan'iunea
economic a Comunit(ii prin crearea de re'ur'e noiB
0F. a'ocierea (rior &i teritoriior de pe'te mare) ,n +ederea cre&terii 'c/im$urior &i
continurii ,n comun a e%orturior de de#+otare economic &i 'ocia.
Condi(iie ,n care ace'te ac(iuni urmea# ' %ie du'e a ,ndepinire 'unt preci#ate de di'po#i(iie
2
materiae ae tratatuui CEE.
n orice ca# e'te nece'ar ' 'e remarce c art.M) c/iar dac nu con(ine o de%inire e-/au'ti+ a
domeniuui de inter+en(ie a Comunit(ii) ocu pe care , ocup ,n 'tructura tratatuiui ,i con%er" o
importan(" deo'e$it mai ae' pri+itor a %unc(ia care ,i re+ine) aceea de a %i in'trumentu pri+ie.iat
pentru interpretarea tratatuui CEE.
4.E. O$iecti+ee Comunit"(ii Europene a Cr$uneui &i O(euui
O$iecti+ee CECA pot %i caracteri#ate ,n modu urmtor8
Crearea unei pie(e comune ae crei mari principii 'unt de%inite a articou 3) 'u$ %orm de
interdic(ii8
0.inter#icerea drepturior de intrare 'au de ie&ire ori a ta-eor a+"nd un e%ect ec/i+aent &i a
re'tric(iior cantitati+e circua(iei produ'eorB
E.inter#icerea m'urior 'au practicior 'ta$iind o di'criminare ,ntre productori) ,ntre
cumpr"tori 'au ,ntre utii#atori) ,n 'pecia re%eritor a condi(iie de pre( 'au de i+rare &i tari%ee de
tran'port) cum &i a m'urie 'au practicie ,mpiedicnd i$era ae.ere de c"tre cumprtor a %urni#oruui
'uB
M .inter#icerea 'u$+en(iior 'au aAutoareor acordate de 'tate ori a unor 'arcini 'peciae impu'e de
'tate) 'u$ orice %orm ar %iB
3. Inter#icerea practicior re'tricti+e tin#"nd a reparti#area 'au a e-poatarea pie(eor.
*ta$iirea in'titu(iior comune &i a miAoaceor de ac(iune pentru a or.ani#a pia(a comun &i a
ea$ora o poitic economic &i 'ocia" comun.
a; nata Autoritate poate ' ia m'uri de'tinate ' 'e %ac" %a( tran'%ormrior economice &i
'ociae.
n ace't 'en') art.@4 pre+ede c ,n ca#u ,n care procedee te/nice 'au ec/ipamente noi au drept
con'ecin( o reducere de o importan( e-cep(iona a ne+oior %or(ei de munc) ceea ce antrenea# ,n una
'au mai mute re.iuni di%icut(i deo'e$ite ,n rean.aAarea %or(ei de munc de+enit di'poni$i) ,nata
Autoritate poate8 acorda aAutoare
0 'u$ %orma de indemni#a(ii de a&teptare) E.de rein'taare) M.de reeducare pro%e'iona etc.B
II a contri$ui a %inan(area de acti+it(i noi din punct de +edre economic 'ntoa'e 'au de
tran'%ormare a unor ,ntreprinderi pentru a %i ,n m'ur ' a'i.ure reutii#area producti+ a %or(ei de
munc.
$;nata Autoritate poate %aciita reai#area pro.rameor de in+e'ti(ii con'im(ind ,mprumuturi
,ntreprinderior 'au d"nd .aran(ia 'a ator ,mprumuturi pe care ace'tea e contractea# 9at.@3) ain. 0;.
c;nata Autoritate tre$uie ' ,ncuraAe#e cercetarea te/nic &i economic intere'"nd produc(ia &i
de#+otarea con'umuui de cr$une &i o(e) ca &i 'ecuritatea muncii ,n ace'te indu'trii 9art. @@) ain. 0;.
d;nata Autoritate poate ' inter+in) c"nd ,mpreAur"rie o cer) ,n mod direct a'upra produc(ie &i
pie(ei) pe $a#a art. M< &i @>.
e;n $a#a art. 40) nata Autoritate e'te a$iitat ' %,-e#e pre(uri ma-ime 'au pre(uri minime.
Dar Comunitatea european a cr$uneui &i o(euui conduce numai a o inte.rare 'ectoria) a&a
,nc"t competen(ee .enerae ,n domeniu economic &i 'ocia continu ' apar(in 'tateor mem$re.
#.3 Obiecti$ele Comunitii Europene a Energiei Atomice
Articou ,nt"i din Tratatu in'tituind Comunitatea european a ener.iei atomice) intrat ,n +i.oare
a M ianuarie 02@>) arat c acea't Comunitate tre$uie ' contri$uie) prin 'ta$iirea
0.condi(iior nece'are %ormrii &i cre&terii rapide a indu'triior nuceare)
E.a ridicarea ni+euui de +ia(" ,n 'tatee mem$re &i
M.a de#+otarea 'c/im$urior cu ceeate (ri.
A. La $a#a Euratom e'te pre+#ut 'ta$iirea unei pie(e comune nuceare) care a %o't con'tituit"
un an dup intrarea ,n +i.oare a tratatuui) adic a 0 ianuarie 02@2 9art.2M;.
C. Dar ori.inaitatea tratatuui Euratom 'e 'ituea# a ni+eu apro+i#ionrii cu minereuri) materii
$rute &i materii %i'iona$ie 'peciae. ,n acea't pri+in( dou re.ui 'unt e'en(iae8
Principiu acce'uui e.a a re'ur'e) care 'e traduce prin inter#icerea practicior de'tinate '
atri$uie o po#i(ie pri+ie.iat anumitor utii#atori 9art.@E;B
O poitic comun ,n domeniu apro+i#ionrii) a c"rei in'trument e'te A.en(ia de apro+i#ionare.
A.en(ia men(ionat 'e $ucur de dou prero.ati+e8
Mai ,nt"i) ea di'pune de un drept de op(iune 9art. @< &i @>;) a'upra minereurior) materiior $rute &i
0F
materiior %i'iona$ie 'peciae produ'e pe teritoriie 'tateor mem$re. E-ercitarea ace'tui drept de
op(iune) care 'e concreti#ea# prin contracte ,nc/eiate cu productorii) tre$uie ' permit o reparti#are
ec/ita$i) adic nedi'criminatorie) a produ'eor ,ntre utii#atori. Art. 4F ,i o$i. ,n con'ecin( pe ace&tia
din urm '" aduc a cuno&tin( ne+oie or) iar pe productori ,i o$i. ' comunice o%ertee pe care 'unt
,n m'ur ' e pre#inte.
n a doiea r"nd) A.en(ia are un drept e-cu'i+ re%eritor a ,nc/eierea contracteor purt"nd a'upra
%urni#rii de minereuri) materii $rute &i materii %i'iona$ie pro+enind din e-terioru Comunit(ii 9art. 43!
44;.
C. ,n domeniu indu'tria) Tratatu Euratom con(ine dou tipuri de di'po#i(ii) unee reati+e a
in+e'ti(ii) atee care pri+e'c ,ntreprinderie comune.
a;Re%eritor a in+e'ti(ii de'tinate 'au direct e.ate de produc(ia de ener.ie nucear) art. 3F!33 din
tratat) or.ani#ea# un contro .enera a tuturor proiecteor ,n materie. Dar o$i.a(ia men(ionat nu e'te
,n'o(it de nici o 'anc(iune.
$;n ce pri+e&te ,ntreprinderie comune) ace'tea 'unt ,ntreprinderi care pre#int o importan(
primordia" pentru de#+otarea indu'triei nuceare ,n Comunitate. E'te moti+u pentru care i 'e
recunoa&te de ctre Con'iiu un 'tatut Auridic 'pecia ,n temeiu cruia 'unt 'u'tra'e ,n principiu de 'u$
inciden(a e.i'a(iior na(ionae &i i 'e re#er+ $ene%iciu unor a+antaAe 'peciae.
D. De#+otarea unei indu'trii nuceare nu putea %i conceput %"r di'po#i(ii reati+e a cercetare &i
a di%u#area cuno&tin(eor 9art.E) it. a;. ,n ace't 'cop) dou 'arcini e'en(iae 'unt men(ionate ,n tratat.
A't%e8
n ce pri+e&te cercetarea) c"mpu de apicare a di'po#i(iior din tratat nu 'e imitea#" a domeniu
nucear. ci 'e e-tinde a ate domenii) ca $ioo.ia &i a.ricutura.
nter+en(iie autorit(ior comunitare) ,n ace't domeniu) pot ' 'e pre#inte 'u$ o du$ %orm8
pe de o parte) autorit"(ie comunitare orientea#) coordonea#") in%ormea#" 9art. @; 'au aAut 9art.
4; cercetrie ,ntreprin'e ,n 'tatee mem$reB
pe de at parte) autorit"(ie comunitare pot ee ,n'ee ' ,nteprind anumite cercetri ,n cadru
pro.rameor ce 'unt de%mite de Con'iiu pentru perioade ce nu pot dep&i cinci aniB ,n mod norma)
e-ecutarea ace'tor pro.rame e'te e%ectuat" ,n cadru Centruui comun de cercetare) pre+"#ut a art. >.
In domeniu di%u#rii cuno&tin(eor) tratatu pre'upune ca ace'tea ' %ie pu'e a di'po#i(ia 'tateor
mem$re. a per'oaneor 'au ,ntreprinderior Comunit(ii) pornind de a ideea potri+it creia ceea ce
re#ut din e%ortu comun tre$uie ' %ie a di'po#i(ia tuturor.
E. Printre competen(ee Euratom ! uui mai %i.urea# &i8
Dprotec(ia 'anitarD care comport 'ta$iirea de norme de $a#) ca &i e-ecutarea unui %e de putere
poi(ienea'c ,n domeniu 'nt(ii pu$ice) 'ecurit(ii &i 'au$rit(ii pu$ice 9art. MF Q M2;B
Dcontrou de 'ecuritateD care are drept 'cop ' ,mpiedice deturnarea mineraeor) materiior $rute
&i materiior %i'iona$ie &i ' .arante#e re'pectarea di'po#i(iior reati+e a apro+i#ionare 9art. <<!>@;.
%. Personalitatea &uri!ic a Comunitilor Europene
Tratatee de a Pari' &i Roma recuno'c %iecrei Comunit"(i o per'onaitate Auridic di'tinct de cea
a 'tateor mem$re) pre+#"nd e-pre' acea'ta ,n te-tee documenteor. Per'onaitatea Auridic a
Comunit(ior pre#int dou a'pecte) unu intem &i atu e-tem.
%.1 Personalitatea &uri!ic intern
n %iecare din 'tatee mem$re Comunitatea are capacitatea Auridic cea mai ar. recuno'cut
per'oaneor Auridice de e.i'a(iie na(ionaeB ea poate ' do$"ndea'c 'au ' ,n'trine#e $unuri imo$ie &i
mo$ie &i ' 'tea ,n Au'ti(ie.
Potri+it art. 4 aineat utim din Tratatu de a Pari' CECA e'te repre#entat ,n ordinea intern de
in'titu(iie 'ae) %iecare ,n cadru atri$u(iior ce e re+inB ,n 'c/im$ cee dou tratate de a Roma con%er
Comi'iei un monopo de repre#entare ,n ordineaAuridic na(iona.
De a'emenea) potri+it Protocouui a'upra pri+ie.iior &i imunit(ior Comunit(ior) ane-at a
Tratatu de a Cru-ee' din apriie 024@) Comunit(ie 'e $ucur pe teritoriu 'tateor mem$re de
pri+ie.iie &i imunit(ie nece'are ,ndepinirii mi'iunior or. Locaurie) cdirie &i ar/i+ee 'unt
in+ioa$ie) $unuriie &i acti+ee nu pot %ace o$iectu unor m'uri de con'tr"n.ere %"r autori#area Cur(ii
de Hu'ti(ieiB opera(iie pe care e reai#ea# $ene%icia# de 'cutiri &i %i'cae &i +amae.
Mem$rii in'titu(iior Comunit(ior) repre#entan(ii 'tateor mem$re particip"nd a ucrrie
in'titu(iior) %unc(ionarii &i a.en(ii or) mi'iunie 'tateor ter(e acreditate pe "n. Comunit(i $ene%icia#
00
de di%erite .aran(ii) pri+ie.ii &i 'cutiri.
<.E Per'onaitate Auridic interna(iona
Tratatee recuno'c %ecrei Comunit(i per'onaitate Auridic intema(iona) %ie prin di'po#i(ii
.enerae) %ie prin di'po#i(ii 'peciae. Reati+ imitate ,n Tratatu CECA. ace'te di'po#i(ii 'unt ,n'
deo'e$it de numeroa'e ,n tratatu in'tituind CEE &i ,n ce cre"nd CEEA.
Comunit"(ie au +oca(ie de a 'e %oo'i de an'am$u miAoaceor de ac(iune interna(iona &i) ,n
'pecia) au capacitatea de a ,nc/eia acorduri interna(ionae cu 'tate ter(e.
>. Caracteree .enerae ae Comunit"(ii
Din punct de +edere %orma) crearea Comunit(ior nu putea %i re#o+at at%e dec"t prin 'in.ura
te/nic pe care dreptu interna(iona o punea a di'po#i(ie &i anume prin ,nc/eierea de tratate d"nd na&tere
unor or.ani#a(ii interna(ionae) ceea ce &i 'unt ,n primu r"nd Comunit"(ie.
In a doiea r"nd) ceea ce caracteri#ea# Comunit"(ie e'te o 'tructur proprie) ori.ina care ' e
permit acea't .e'tiune comun.
In '%"r&it) con%orm 'trate.iei de inte.rare care tre$uia '" e a'i.ure o coe#iune intern tot mai
pro%und) ace'te or.ani#a(ii '!ar pre#enta ca a'ocia(ii economice a+"nd 'arcina con'tituirii &i .e'tiunii
unei Dpie(e comuneD) no(iune ae crei impica(ii ar dep&i ace't 'in.ur o$iecti+.
Ci$io.ra%ie
R. :o+ar. =i'toire de a con'truction europeenne 9Huri'!Ca''eur') Europe)02>2) 6a'c. 0FF;.
L. Cartou.L RUnion europeenne. Traite' de Pari' ! Rome ! Maa'tric/t) 9Pari') Dao#) 0223;.
Ho/n Pinder. Europeenne CommunitS8 T/e Cuidin. o% a Union) Ed ed. 9O-%ord8 O-%ord
Uni+er'itS Pre'') 022@;.
Dana ?. *a+u Inte.rare Europeana 9Editura O'car Print) Cucure'ti) 0224;.
Octa+ Ci$ere. Umunea European ,ntre rea &i +irtua 9Editura A Editoria) Cucure'ti) 0222;.
on Hin.a. Uniunea Europeana8 Reait(i &i per'pecti+e 9LuminaLe-) Cucure'ti) 0222;.
Ro-ana Munteanu. Drept European8 E+outie ! in'titutii ! Ordine Huridica 9Editura O'car Print)
Cucure'ti)
0224;.
0E