Evoluia ideii unitii europene

Unitatea europeana este un concept obsesiv utilizat n prezent n mass-media, mediul universitar,
politic romnesc si european n general. Ideea de unitate europeana nu este nsa ceva nou, o creatie a noii
gndiri europene, ci are radacini adnci la nivelul istoriei continentului. La nceputuri ea a fost abordata
din perspectiva gasirii unei solutii pentru evitarea conflictelor dintre statele batrnului continent si prin
consecinta pentru o viata mai buna a populatiei. De altfel, securitatea si bunastarea sociala s-au pastrat de-
a lungul timpului pna n ziua de azi ca principalele forte motrice ale integrarii europene.
Platon a fost primul gnditor care a sustinut ideea pacii prin organizarea de confederatii. n acea vreme,
confederatia cetatilor grecesti dispunea de institutii religioase si politice comune, forumul de solutionare a
diferendelor dintre cetati constituindu-l Consiliul amfictionilor.
n epoca romana, datorita prevalentei pornirilor razboinice, de cucerire, a fost parasita ideea de
arbitraj, romanii neconcepnd ideea solutionarii n alt mod dect prin razboi a diferendelor dintre ei si
popoarele considerate barbare. Pax romana ! aspiratia "omei ! avea n vedere unificarea ntregii
#urope, dar sub dominatia romana.
$paritia unor fisuri din ce n ce mai accentuate duce la nlocuirea acestei unificari la nivel politic
cu cea la nivel spiritual % unitatea lumii crestine % bazata pe ideea universalismului crestin. &umerosi
apologeti ai crestinismului au subliniat unitatea crestina divina si pamnteana. 'otusi, marea sc(isma din
)*+, va determina si ruperea acestei unitati, va accentua rivalitatile politice, -iserica crestina neputnd,
cu unele e.ceptii, sa devina o adevarata putere temporara, desi prin forta sa spirituala si revendica
aspiratii teocratice .
"ealizata pentru o scurta perioada sub Imperiul carolingian, unitatea politica a unei mari parti a
#uropei se va destrama odata cu Pacea de la Verdun din 843 - care a avut ca rezultat mpartirea
Imperiului ranc astfel/ partea orientala lui !udovic, partea centrala lui !ot"ar iar partea de vest lui
rancisc cel Plesuv.
n plan teoretic, apar numeroase proiecte de organizare a pacii.
Pierre #u$ois a scris #e recuperatione %errae &anctae n care cerea o reforma a -isericii, un
nvatamnt laic si propunea organizarea unei federatii europene cu un organism central, un conciliu
format din oameni ntelepti, priceputi, credinciosi si bogati pentru a fi feriti de corupere .
n '4(4, )eor*e Pode$rad+, regele ,oemiei, inspirat de diplomatul -ntonio .arini, elaboreaza un
proiect de uniune a statelor europene, n scopul stavilirii pericolului otoman si l propune
contemporanului sau !udovic al /I0lea. n '182, -l$ericus )entilis propune si el un proiect de
organizare a statelor pe baze juridice, iar n '(13 4u*o )rotius preconizeaza o asociatie internationala a
principiilor crestini.
0arele poet italian #ante -li*"erii, n #e monar"ia, lucrare din anul '353, preconiza o solutie de tip
federalist a #uropei, o pace universala prin subordonarea monar(ilor europeni unui conducator suprem,
unei unice si legitime autoritati.
&ull+, fostul ministru al lui 4enric al IV0lea, i atribuie monar(ului pe care l-a slujit idei care i
apartin sub titlu .arele Proiect al lui 4enric al IV0lea, el si dezvolta conceptia sa despre o #uropa
remodelata n cincisprezece state, sub umbrela unui consiliu comun, Consiliul foarte crestin.
Emeric Cruce, contemporan cu !udovic al /III0lea, publica, n '(33, 6ouveau C+n7e, lucrare n
care preconizeaza organizarea pacii internationale prin arbitraj, o adunare permanenta ar avea n acest
scop sediul la Venetia si ar permite deopotriva mentinerea pacii si dezvoltarea sc(imburilor economice.
8illiam Penn, legislatorul viitoarei Penns+lvanii propune n al sau Eseu pentru pacea actuala si
viitoare a Europei 9'2(3: o sc(ema cu o nfatisare n c(ip particular moderna, reprezentantii europeni
ar fi reuniti ntr-o Dieta1 deciziile ar fi luate cu o majoritate de trei patrimi % incontestabila atingere a
suveranitatilor % si, mai ales, ele ar putea fi efectiv sanctionate, Dieta fiind dotata cu o forta armata.
)
La nceputul secolului al 23III-lea, -$atele de &aint0Pierre si leaga numele de faimosul Proiectul
pentru a face pacea permanenta ;n Europa 9'<'3:, n care sc(iteaza imaginea unui 4enat european
care ar avea competente legislative si judiciare .
n al sau Plan al unei paci universale si eterne, redactat n '<82, dar publicat abia n '832,
=erem+ ,ent"am introduce o idee noua, care va fi confirmata adesea n epoca contemporana, cea a
presiunii opiniei publice internationale. -ent(am sugereaza, de fapt, crearea unei Diete care s-ar limita sa
ofere avize si sa emita opinii n probleme de interes comun5 presupunndu-se ca opinia publica
internationala ar fi suficienta pentru a nscrie aceste avize n realitate.
Voltaire concepea unitatea continentului ca fiind realizabila de catre rederic al II0lea, regele Prusiei.
=> => ?ousseau vedea o repu$lica europeana numai daca monar(ii si vor abandona natura lor
lacoma si $elicoasa iar popoarele se vor emancipa si ca urmare vor deveni mai ntelepte .
6nul din pionerii dreptului international, Emmeric" Vattel scria ca #uropa constituie un sistem politic,
un corp format printr-o multitudine de relatii si interese si ca toate acestea fac din statele continentului
un fel de republica ale carei membre, cu toate ca sunt independente, sunt unite prin intermediul
interesului comun pentru a mentine ordinea si libertatea.
n secolul al 2I2-lea, o veritabila e.altare a ideii europene este anuntata de #oamna de &ta@el
atunci cnd scrie/ #e acumA e necesar sa avem spiritul european.
Contele de &aint0&imon a e.pus n #espre reor*aniBarea societatii europene sau despre necesitatea
si miCloacele de a reuni popoarele Europei ;ntr0un sin*ur corp politicA pastrDnd fiecaruia
independenta sa nationala utilitatea pe care ar avea-o instituirea unui parlament european.
7erioada de convulsii care a urmat "evolutiei franceze a dus la aparitia mai multor proiecte de integrare
europeana, unele ramase la stadiu ideatic, altele ajungnd la niste realizari efemere. n legatura cu cele din
urma se poate cita situatia Imperiului napolonean. $stfel, n momentul sau ma.im, 6apoleon I era
;mparat al rantei, n granitele fostei )alii romane avnd alipite si ElandaA ,el*iaA PiemontA
Provinciile Ilirice, parti din regatul Prusiei, re*e al Italiei, protector al Confederatiei Elvetiene si al
Confederatiei ?"inuluiA al .arelui #ucat al Varsoviei, pe tronul ?e*atului &paniol se afla unul din
fratii sai, aceeasi situatie fiind si n cazul 8estfaliei, iar n ?ea*atul 6eapolelui se afla pe tron unul din
maresalii sai, caz asemanator si cu ?e*atul &uediei>
Iata cum vedea &apoleon situatia #uropei daca nu ar fi intervenit dezastrul din campania din
"usia/ 7acea de la 0oscova desavrsea si nc(eia e.peditiile mele razboinice. 7entru marea cauza era
sfrsitul (azardului si nceputul securitatii. 6n orizont nou, lucrari noi, urmau sa se desfasoare, pentru
bunastarea si prosperitatea tuturor. 4istemul european era ntemeiat1 trebuia doar sa fie organizat.
4atisfacut n privinta acestor mari probleme, linistit din toate partile, as fi avut si eu un congres si o sfnta
alianta. 4unt idei care mi-au fost furate. n aceasta reuniune a tuturor suveranilor, am fi tratat n familie
despre interesele noastre si am fi avut o alta greutate n fata popoarelor.. #l ar fi pus n aplicare si
urmatoarele la nivelul ntregului continent european/ un cod european, o curte de casatie europeana care
sa ndrepte greselile pentru toti, aceeasi moneda sub nfatisari diferite, aceleasi greutati, aceleasi legi.
4punea el/ n acest fel, n curnd #uropa ar fi format cu adevarat un singur popor si fiecare, oriunde ar fi
calatorit, s-ar fi gasit tot timpul n patria comuna.
n '83', =osep" de .aestre, n lucrarea sa &oir7es de &anct Peters$ur*, emite ideea unei
&ocietati a 6atiunilor. 'ot n aceasta perioada, revolutionarul italian .aBBini ntrezareste o federatie
europeana printr-o prabusire a tronurilor, care ar putea determina aparitia tinerei Europe. De altfel
acest curent de opinie era promovat si de mari personalitati ale epocii respective din spatiul romnesc,
cum ar fi/ 6icolae ,alcescu A Ion )"icaA #umitru ,ratianu A C> -> ?ossetiA -l> C )olescu0-rapila si
altii.
n '83<, Pierre !eroux a publicat n ziarul parizian Le 8lobe un articol-studiu #espre Uniunea
Europeana. Idei asemanatoare au fost profesate de o alta personalitate a timpului. -lexandre0-u*uste
!edru0?ollin, care scria de un pamnt liber, singura republica a #uropei.
9
&ecolul /I/ este, prin e.celenta, secolul unor propuneri federaliste. La Con*resului pacifist de la Paris
din '842, Victor 4u*o rosteste celebrele cuvinte/ 3a veni ziua cnd armele vor cadea din mini si
bombele tunurilor vor fi nlocuite cu cuvntul si cu dreptul de vot universal al popoarelor ... va veni o zi
cnd tunurile nu se vor mai vedea dect prin muzee, si lumea se va mira ca au fost vreodata cu
putinta. . .4i va veni ziua cnd vom vedea doua grupari uriase/ &tatele Unite ale Europei si 4tatele 6nite
ale $mericii dndu-si mna prieteneasca peste ocean....
n '8<8, juristul elvetian =o"ann Faspar ,lunts"c"li avanseaza ideea unei confederatii a statelor
europene, condusa de un consiliu federal cuprinznd delegati ai tuturor statelor europene si un 4enat,
nsumnd delegatii parlamentare din partea tuturor statelor membre ale confederatiei.
Din aceeasi perioada se pot mentiona proiectul scriitorului )odin :);;<=, proiectul lui rederic" Pass+
si ?andal Cremer pentru crearea unei Uniuni Interparlamentare 9'888:, proiectul lui ranGois Crisp+
:sfrsitul secolului 2I2=, discutiile purtate n cadrul celor doua Conferinte de la 4a*a 9'822A '25<: s.a.
$lt proiect pentru pace eterna este cel al lui Fant din '8<1, a carui influenta asupra presedintelui
8oodroH 8ilson va fi considerabila. 7reconiznd stabilirea unei &ocietati a 6atiunilor pe baza unui
&tat de #rept international, Fant sc(iteaza o veritabila teorie pacifista si internationalista. #l
ncearca, pentru prima data, studierea stiintifica a cauzelor razboiului, propunnd cerinta conformitatii
constitutionale a statelor membre, el leaga pentru prima oara democratia si internationalismul.
Imediat dupa primul razboi mondial problema organizarii #uropei n calitate de continent, de regiune a
lumii, ncepe sa fie limpede perceputa. n acest conte.t apar doua conceptii privind constructia #uropei/
- o simpla cooperare care sa menajeze suveranitatile statale e.istente1
- o depasire a suveranitatilor printr-un proces de unificare, de integrare a #uropei.
$ doua conceptie, n mod desc(is federalista, este sustinuta mai ales de autori care nu sunt dect
simple persoane private.
Contele Couden"ove0Faler*i, nascut la %oI+o, n '824, dintr-un tata ambasador al -ustro0
Un*ariei si o mama japoneza, devenit cetatean al tinerei ?epu$lici Ce"oslovace dupa %ratatul de la
&aint0)ermain, publica la 3iena, n '233, manifestul Paneuropa n care arata/ 7roblema #uropei se
reduce la doua cuvinte/ unificare sau prabusire . n '23(, el reuneste la 3iena congresul constitutiv al
Uniunii Paneuropene, la care iau parte 9*** de persoane .
0ai putin cunoscut, daneBul 4eerfordt publica n '234 un eseu intitulat Europa Communis
care contine deopotriva o critica acerba a 4ocietatii &atiunilor a carei slabiciune indica deja ca aceasta nu
interzice realmente recursul la razboi, dar si o analiza detaliata a ceea ce ar putea fi institutiile unei
#urope >ommunis, viitorul stat federal european. Dincolo de o adunare interparlamentara, un director al
sefilor de stat dispunnd de drept de veto si un minister federal responsabil n fata $dunarii, ?eerfordt,
nzestrat cu o anumita capacitate premonitorie, ajunge pna la a prevedea un regim special pentru
agricultura si o perioada de tranzitie nainte de realizarea unei uniuni vamale.
n '238, )aston ?iou preconiza o confederatie continentala n lucrarea sa Europa patria mea ca
singura conditie de a-i pastra rolul de (egemon n lume fata de prezenta n competenta planetara a 4tatelor
6nite ale $mericii, 0arii -ritanii si 6niunii 4ovietice.
n '232, contele &forBa a publicat lucrarea &tatele Unite ale Europei, n '235 ,ertrand de
=ouvenel a publicat &pre &tatele Unite ale Europei1 tot n '235 #douard ?erriot a publicat lucrarea
Europa, n care proiecta o uniune europeana n cadrul 4ocietatii &atiunilor .
n '23(, diferiti economisti si oameni de afaceri au creat Uniunea economica si vamala
europeana pe care au declarat-o ca fiind nceputul actiunii de unificare europeana. Dar initiativa cea mai
spectaculara a epocii a fost cea luata de -ristide ,riand n cadrul 4ocietati &atiunilor, cnd, la <
septem$rie '232, a propus $dunarii generale a 4ocietatii &atiunilor sa creeze, ntre statele europene, o
<
legatura federala, dar fara sa se aduca atingere suveranitatii acestor state, propunere n urma careia
$ristide -riand a primit sarcina sa prezinte un memorandum asupra organizarii unui regim de uniune
federala europeana.
"aspunsurile guvernelor la acest document prezentat la ' mai '235 au fost prudente, iar in unele cazuri
c(iar negative.
4pre sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial parte ca pentru #uropa se desc(ide epoca
realizarilor efective. n #uropa ocupata, numeroase miscari de rezistenta s-au pronuntat n favoarea unei
viitoare unitati europene/ n ranta, miscarea !upta, n Italia, grupul numit Partidul de actiune.
7roiectul de declaratie a rezistentelor europene elaborat la )eneva, n '244, constata/ n intervalul unei
singure generatii, #uropa a fost epicentrul a doua conflicte mondiale care, nti de toate, au avut ca
origine e.istenta a treizeci de state suverane pe acest continent. #ste important sa remediem aceasta
anar(ie prin crearea unei 6niuni federale ntre popoarele europene.
ntr-o -n*lie devenita pol al #uropei libere, mediile guvernamentale sunt animate de ideile
federalist europene. $stfel, 8inston C"urc"ill i adreseaza lui -nt"on+ Eden un memorandum asupra
&tatelor Unite ale Europei. @data recstigata pacea, omul de stat britanic revine asupra aceleiasi teme
cu prilejul unei conferinte la Universitatea din JKric", pe '2 septem$rie '24(, unde propunea
constituirea unor &tate Unite ale Europei, spunnd printre altele/ &oi trebuie sa cream ceva de genul
4tatelor 6nite ale #uropei. 7rimul pas este formarea unui >onsiliu al #uropei. Daca la nceput nu toate
statele #uropei vor sa intre n 6niune, trebuie ca noi sa lucram pentru a alatura si uni acele state care o
doresc si o vor.
Bibliografie:
- Viorel Marcu, Drept institutional comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti , 2001, p !, p 21-2!, p ""
- #$arles %orgbibe, #onstructia europeana &recut, pre'ent, (iitor, Editura &)E*, Bucuresti, 1++,, p !
- Las #ases, Memorialul de -f.nta-Elena, Editura Miner(a, Bucuresti, 1+/0, p!"-!1
- 2icolae Balcescu, 3pere *V, #orespondenta, editie critica de 4 %ane, Editura 5cademiei, Bucuresti, p 2+1-2+2
- )oxana Munteanu, Drept European, E(olutie 6 *nstitutii, 3rdine 7uridica, Editura 3scar 8rint, Bucuresti, 1++!, p
1,
- 9inston #$urc$ill, 5l doilea ra'boi mondial, (ol **, Editura -5E#:L:M *3, Bucuresti, 1++,, p 110
- #orina Leicu, Drept #omunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1++,, p "
- ;aust Bradescu, Europa unita, Editura Ma<ada$onda, Bucuresti, 2000, p 12
(ttp/AABBB.europeana.roAcomunitarAistoricAistoricC9*ideeaC9*unitatiiC9*europene.(tm
,