VINOVATIA

<Fapta savarsita cu vinovatie>

1.Notiune
Notiune.
Savarsirea faptei cu vinovatie este a doua tresatura esentiala a infractiunii.Ea
este expres prevazuta de art.17C.pen si trebuie coroborata cu art 19.Cpen.ce
consacra in legislatie formele vinovatiei.
Vinovatia reflecta aspectul subiectiv al infracvtiunii si curinde atitudinea psihica
a faptuitorului fata de fapta savarsita si de urmarile acesteia.Ca atitudine psihica
a faptuitorului fata de fapta savarsita si fata de urmarile acesteia-vinovatia-este
rezultatul interactiunii a doi factori :constiinta si vointa.In adevar,vinovatia
presupune o atitudine constienta in sensul ca faptuitorul isi da seama ,are
reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale,al rezultatului acestora,care este
periculossi savarseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni antrenand energia sa
fizica spre realizarea rezultatelor urmarite.
Art.19 C.pen.prevede ca exista vinovatie atunci cand fapta a fost savarsita cu
intentie sau din culpa.Vinovatia presupune existenta a doi factori inerenti vietii
psihice :constina sau factorul intelectiv si vointa sau factorul volitiv.
Factorul intelectiv presupune reprezentarea deplina a continutului,sensului si
finalitatilor urmarite sau acceptate prin savarsirea faptei,precum si prevederea
intregii desfasurari cauzale a acesteia.Factorul volitiv este elementul psihic care
impulsioneaza si comanda energia fizica a aomului,el poate fi analizata atat in
raport cu actiunea,cat si cu inactiunea(dupa cum agentul vorbeste sa se
manifeste printr-un act exterior sau voieste sa se abtina de la o actiune impusa de
lege),precum si cu rezultatul(adica in raport cu finalitatea la care agentul voeste
sa ajunga).
Desi cei doi factori se interfereaza si presupune unul pe celalalt,in literatura de
specialitate se retine cu preponderenta factorul intelectiv asupra celui
volitiv,constinta rasfrangandu-se prin inter,ediul vointei asupra faptei si asupra
urmarilor acesteia.Actul de constinta sau de vointa nu trebuie sa fie viciate sau
deformate,in caz contrar poate fi inlaturata raspunderea faptuitorului(ex.in caz
de eroare).Apoi vinovatia presupune ca vointa sa fie libera,in sensul ca asupra
faptuitorului sa nu se exercite o constrangere fizica sau morala.
Prezenta atat a factorului intelectiv cat si a celui volitiv in savarsirea unei fapte
este o conditie esentiala a vinovatiei.Vinovatia nu poate exista ,cu alte cuvinte,la
savarsirea unei fapte daca faptuitorul nu a voit acea fapta(find cosntrans),ori nu
a putut avea reprezentarea rezultatului,din cauze neimputabile lui.

1
 Formele vinovatiei
2.Formele vinovatiei.
Formele vinovatiei se ragasesc in C.penal la art.19 alin.1,cvare precizeaza ca
vinovatia exisat cand fapta care prezinta pericol social este savarsita cu intentie
sau din culpa.
Ca trasatura esentiala a infractiunii,vinovatia imbraca doua forme principale :
-intentia si culpa.La acestea se mai adauga si o forma mixta-praeterintentia sau
intentia depasita specifica unor infractiuni.

2.1.INTENTIA SI MODALITATILE SALE

Intentia constituie forma fundamentala,generala si originara a

vinovatiei:ea reprezinta totodata regula sub care se infatiseaza
vinovatia,deoarece majoriattea infractiunilor se comit,de regula cu intentia si
numai in mod exceptional din culpa sau praeterintentie.
Potrivit dispozitiilor art.19/pct.1 Cod Penal “fapta este savarsita cu intentie
cand faptuitorul :
- prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin
savarsirea acelei fapte;
- prevede rezultatul faptei sale si , desi nu-l urmareste , accepta
posibilitatea producerii lui.
In functie de atitudinea faptuitorului fata de producerea rezultatului
socialmente periculos, intentia se prezinta sub 2 modalitati desemnate de
legea penala :
-Intentia directa,se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul
prevede rezultatul faptei sale,urmarind producerea lui prin
savarsirea acelei fapte.;Expresia „a urmari producerea unui
rezultat:inseamna mai mult decat a voi rezultatul,apropindu-se de
dolul special,de intentia calificata prin cuprinderea unor nuante
specifice acestora si care privesc urmarirea unei finalitati care se
gaseste in continutul incriminarii si a carei realizare este urmarita
de subiect prin cauzarea rezultatului voit si prevazut.(ex.Lovitura
cu un par in cap ce urmareste direct omorul victimei)
Exista infractiuni care,din punct de vedere al vinovatiei,nu pot
aparea decat sub forma intentiei directe(infractiunea de
delapidare,furt,talharie,etc).
Intentia directa prezinta si doua forme speciale:
>intentia premeditata(art.75(2)cod penal)
>intentia repentina(spontana)(art.73,lit.b/art.177/art.322)
-Intentia indirecta,exista atunci cand subiectul prevede rezultatul
faptei sale desi nu-l urmareste accepta posibilitatea produceri lui.

2
Ca forma a vinovatiei intentia indirecta se intalneste la savarsirea
unei fapte ce poate produce cel putin doua rezultate.Fata de un
rezultat,pozitia psihica a faptuitorului este de urmarire a lui prin
realizarea faptei(intentia directa),acest rezultat poate fi deopotriva
licit ori ilicit;iar fata de al doilea rezultat pozitia psihica a
faptuitorului este acceptarea posibilitatii producerii lui(intentia
indirecta)(ex:cand o persoana imprejmueste unb teren cultivat cu
un gard de sarma care il alimenteaza cu curent electric sau trecerea
inculpatului cu masina printr-u baraj organizat de politisti pe
sosea,ce a avut drept consecinta accidentarea grava a unuia dintre
ei).Datorita acestui aspect,ca rezultatul,al doilea,se poate
produce,intentia indirecta se mai numeste si intentie eventuala.

In doctrina penala si practica judiciare sunt cunoscute si alte

modalitati ale intentiei, a caror cunoastere poate servi la stabilirea
in concret a gradului de vinovatie si, in consecinta a periculozitatii
infractorului.
Astfel, se face distinctie intre urmatoarele modalitati ale intentiei:
-Intentia simpla si intentia calificata:
Intentia este simpla atunci cand faptuiorul prevede rezultatul si
urmareste sau accepta posibilitatea producerii lui
Intentia este calificata cand faptuitorul urmareste producerea
rezultatului in vederea realizarii unui scop prevazut de norma de
incriminare(ex.art.176 lit.d C.penal)
-Intentia initiala si intentia supravenita:
Intentia initiala consta in prevederea rezultatului actriunii intr-un
moment anterior inceperii acesteia
Intentia supravenita apare pe parcursul derularii actiunii initiale
cand faptuitorul se hotaraste sa –si amplifice activitatea
infractionala urmarind si alte rezultate(ex.faptuitorul patrunde fara
drept intr-o locuinta si vazand bunuri de valoare se hotaraste sa le
sustraga)
-Intentia spontana si intentia premeditata
Intentia spontanat apare sub impulsul unei stari de provocare,cand
faptuitorul reactioneaza si comite fapta(ex.prin lovirea celui crae l-
a provocat)
Intentia premeditata presupune insotirea intentiei de o prgatire
prealabila pentru realizarea deplina a faptei,in sensul ca intre
momentul luarii hotararii infractionale si momentul realizarii ei se
interpune un interval de timp in care faptuitorul planueste

3
savarsirea faptei si inclusiv folosirea de mijloace ce nu il pot
incrimina faptas,rezultat ce ar duce la scaparea de urmarirea si
raspunderea penala.
-Intentia unica si intentia complexa
Intentia unica este atunci cand faptuitorul a hotarat savarsirea unei
singure infractiuni
Intentia complexa exista atunci cand faptuitorul a hotarat sa
comita o multitudine de fapte cu mai multe rezultate(ex.talharia).
Aceste modalitati ale intentiei sunt avute in vedere la
individualizarea juridica a pedepsei fiindca evidenteaza grade
deosebite de vinovatie cu rasfrangere asupra periculozitatii
infractorului.
Unii autor denumesc aceste modalitati ale intentiei sub
alte denumiri(vezi
Drept penal,-partea generala:Gheorghe Nistoreanu,Alexandru
Boroi,Bucuresti,Editura ALL Beck,2002)
-intentia determinata si nedeterminata;
-intentia generica si intentia speciala;
-intentia spontana si intentia premeditata;
-intentia initiala si intentia supravenita.

2.2.CULPA SI MODALITATILE ACESTEIA

Ca forma a vinovatiei culpa este definita conform art.19 pct.2 Cod

penal.Potrivit acestui art o fapta este savarsita din culpa atunci cand
infractorul prevede rezultatul faptei sale,dar il accepta,socotind fara
temei ca el nu se va produce sau nu prevede rezultatul faptei sale,desi
trebuia si putea sa-l prevada.
Culpa nu este o forma de proces psihic inferioara ori atenuanta a
intentiei,ci constituie o forma specifica de legatura psihica a autorului
cu fapta,desi autorul prevede rezultatul faptei sale nu il
accepta,socotind fara temei ca acesta nu se va produce,ori nu prevede
rezultatul faptei sale desi putea si trebuia sa il prevada.

Culpa este cunoscuta in doctrina si in legislatie sub doua modalitati:

-culpa cu prevedere(cu usurinta,cu previziune,cu temeritate);-
art.19.alin.1 pct.2 lit.a
-culpa simpla(cu neglijenta,fara prevedere,greseala);- art.19.alin.1 pct.2
lit.b
*(alte denumiri ale culpei in doctrina penala).

4
Culpa cu prevedere:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul prevede
rezultatul faptei sale,rezultat pe care nu il urmareste,nu il accepta,socotind fara
temei ca acesta nu se va produce.(ex.atunci cand un conducator auto se
angajeaza intr-o depasire neregulamentara si desi prevede posibilitatea
producerii unui accident,se bazeaza pe calitatile sale,sperand ca va evita
rezultatul periculos).
Prevederea de catre infractor a urmarilor periculoase ale faptei sale face ca
usurinta sa se asemene cu intentia-directa sau indirecta.Insa in cazul usurintei nu
exista dorinta de a se produce aceste urmari si nici acceptarea eventualitatii
survenirii lor,elemente ce caracterizeaza intentia.In caz de usurinta prevederea
urmarilor actiunilor sau inactiunilor faptuitorului poate constitui doar o
prevedera a posibilitatii survenirii lor,deoarece numai in acest caz poate exista si
speranta,lipsita de temei,a prevenirii acestor urmari.
Pozitia psihica fata de rezultat,diferenteaza culpa cu prevedere de
intentie,fiindca daca la intentia directa este urmarit rezultatul,la intentia indirecta
era acceptat rezultatul,in cazul usurintei rezultatul nu este acceptat;infractorul a
sperat in mod usuratic ca acesta nu se va produce.
Culpa simpla:se caracterizeaza prin aceea ca faptuitorul nu prevede rezultatul
faptei sale,desi trebuia sa il prevada.Aprecierea vinovatiei sub forma culpei
urmeaza a se stabili dupa observarea criterilor prevazute de lege,anume:daca
faptuitorul trebuia sa prevada rezultatul si daca putea sa il prevada.
(ex.producerea unui accident mortal de circulatie intr-o cauza in care inculpatul
a circulat cu autovehiculul fara a i se fi efectuat inspecta tehnica periodica si
defectiuni la sistemul de franare)
Neglijenta,ca forma a culpei,se caracterizeaza prin aceea ca infractorul nu are
reprezenarea consecintelor activitatii,deoarece nu foloseste intreaga sa capacitate
intelectuala pentru a preveeda urmarile faptei savarsite,desi putea avea aceasta
capacitate si trebuia sa depuna toata sarguinta in conduita sa.
Obligatia de a prevedea rezultatul faptei are un caracter general si
obiectiv in care infractorul trebuia sa prevada rezultatul faptei sale, si un caracter
subiectiv prin care urmareste sa se verifice daca infractorul a avut in fapt
posibilitatea sa prevada acest rezultat in momentul savarsirii faptei.
Daca in raport de imprejurarile concrete de consta ca infractorul nu a avut
posibilitatea de a prevedea rezultatul faptei sale,acesta nu va putea fi tras la
raspunderea penala,nefiind data vinovatia sa ci se va retine cazul neprevazut.
Unii autori au in vedere si alte modalitati ale culpei(vezi
Drept penal,-partea generala:Gheorghe Nistoreanu,Alexandru
Boroi,Bucuresti,Editura ALL Beck,2002)
-culpa in agendo si culpa in omittendo;
-culpa generica si culpa specifica;
-culpa directa si culpa indirecta.

5
 In teoria dreptului penal mai sunt cunoscute si alte modalitati ale culpei
sau denumiri ce pot duce la o mai corecta caracterizare a vinovatiei si la
individualizarea pedepsei:
-nesocotinta,care inseamna o comportare nechibzuita,fara intentia ce se impune
in efectuarea unei anumite activitati;
-nebagarea de seama,care semnifica o comportare neatenta fata de conditiile in
care s-a desfasurat activitatea;
-nepricepere,care consta in lipsa de cunostinte elementare necesare pentru
indeplinirea unei anumite activitati;
-nedibacie,adica lipsa de abilitate,de deprindere necesara pentru efectuarea unei
anumite activitati.
Gradele culpei:-culpa lata sau grava;
-culpa levis sau usoara;
-culpa levissima sau foarte usoara.

2.3. PRAETERINTENTIA(intentia depasita)

2.3.PRAETERINTENTIA(intentia

Praeterintentia reprezinta o forma mixta de vinovatie ce rezulta din

unirea intentiei cu culpa.Ea se caracterizeaza prin aceea ca subiectul infractiuni
prevede si doreste ori accepta producerea unor urmari periculoase,insa cele
produse in realitate sunt mult mai grave,iar acestea le-a prevazut,dar a socotit
fara temei ca nu se vor produce sau nu le-a prevzut,dar putea si trebuia sa le
prevada. (art.17alin.2).
Caracteristica pentru infractiunile savarsite cu intentie depasita este imprejurarea
ca faptuitorul savarseste o fapta urmarind un anumit rezultat,dar care rezultat se
amplifica,devenind mai grav ajungand la realizarea unei alte infractiuni(ex.loviri
sau vatamari cauzatoare de moarte;talharia care a avut ca urmare moartea
victimei).
Praeterintentia este o forma de vinovatie independenta care se constituie cu
contributia proceselor psihice ale intentiei si culpei,faptuitorul actioneaza cu
intentia directa pentru a producerea unui anumit rezultat,iar rezultatul mai grav
se produce din culpa.Existenta culpei in producerea rezultatului mai grav
distinge praeterintentia(intentia depasita) de intentia indirecta sau eventuala
pentru ca in cazul in care faptuitorul a prevazut rezultatul mai grav ca posibil si
totusi a actionat,infractiunea mai grava,realizata nu poate fi savarsita decat cu
intentie indirecta.

6
 BIBLIOGRAFIE:

___________________________________________________________________________

Gheorghe Nistoreanu&Alexandru Boroi–Drept penal.Partea generala,

Editura ALLBECK, Bucuresti,2002
Constantin Mitrache,Cristian Mitrache-Drept penal roman.Partea
generala,editia a-2 a,
-Drept Penal general
-CODUL PENAL AL ROMÂNIEI,TITLUL II,Art19,17.

7
CUPRINS:

Vinovatia.
1.Notiune....................................................................................................................1
2.Formele vinovatiei.................................................................................................2
2.1.Intentia si modalitatile sale.............................................................2
2.2.Culpa si modalitatile acesteia.........................................................4
2.3.Praeterintentia.................................................................................6

Bibliografie................................................................................................................7