1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.

Notiunea si importanta laturii subiective a infractiunii

Notiunea vinovatiei si modalitatile ei
Intentia si formele ei
Imprudenta si formele ei
Infractiunea savirsita cu 2 forme de vinovatie
Motivul si scopul
Eroarea si influenta ei asupra raspunderii penale

1.Notiunea si importanta laturii subiective a infractiunii

Latura subiectiva- element al componentei de infractiune care caracterizeaza atitudinea
psihica a faptuitorului fata de fapta infractionala in intregime si de semnele ei obiective concrete
aparte
La semnele ce o caracterizeaza se refera:
1. Vinovatia- caracteristica principala
2. Motivul
3. Scopul
La semnele facultative se refera si emotiile, insa ele rar se indica in normele juridico penale
art 146_ omorul in stare de afect
2.Notiunea vinovatiei si modalitatile ei
In corespundere cu art 6 CP persoana poate fi trasa la raspundere penala numai pentru fapte
comise cu vinovatie
Vinovatia- atitudinea psihica a persoanei fata de fapta infractionala comisa de catre ea si
consecintele ei prejudiciabile exprimata in forma intentiei sau imprudentei
In cadrul vinovatiei evidentiem 2 factori de baza:
1. Factorul intelectiv- gradul de constientizare de catre individ a caracterului actiunilor sale si de
preveziunea consecintelor lor
2. Factorul volitiv- facultatea psihica prin care sunt mobilizate ori orientate constient energiile
fizice ale omului in vederea savirsirii faptei si consecintelor ei.
El se poate exprima in forma:
Dorintei,
Admiterii
Atitudinii neglijente fata de consecinta
In dependenta de imbinarea factorilor dati deosebim formele vinovatiei
3.Intentia si formele ei
Comform art 17 CP se considera ca infractiunea a fost comisa cu intentie daca persoana care
a savirsit-o:
Factorul intelecftiv al intentiei
1. Isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale
2. A prevazut urmarile ei prejudiciabile
Factorul volitiv al intentiei
3. Le-a dorit sau admitea in mod constient survenirea acestor urmari
Intentie directa doreste urmarile, inevitabilitate, fapta indiscutabila
Intentie indirecta admite ca urmarile pot surveni, dar pentru infractor nu au importanta, in crila,
pohui, probabilitate
Infractiunile cu Componenta formala se considera comise doar cu intentie directa.

Ambele forme ale intentiei includ constientizarea caracterului prejudiciabil al faptei care
presupune ca persoana isi da seama cind faptele sale sunt daunatoare si anume cui si prin ce metode
ele provoaca daune.
Previziunea-reflectarea in constiinta vinovatului a daunei care va fi cauzata valorilor ocrotite
de legea penala (sanatate, proprietate)
In cazul intentiei directe infractorul poate prevedea atit inevitabilitatea consecintelor (omor
prin impuscatura in cap) cit si doar probabilitatea survenirii lor (impuscarea de la 30 metri), iar in
cazul intentiei indirecte infractorul prevede doar probabilitatea survenirii consecintei.
Preveziunea urmarilor implica automat si preveziunea legaturii cauzale (deajuns in linii
generale)
Astfel intentia se deosebeste de simpla dorinta sau speranta (trimiterea femeii la mare si oaia
se ineaca, dupa pine si o calca masina)
Criteriul voilitiv in cazul intentiei directe se exprima in dorinta consecintelor (impuscatura in
cap), adica el si-a mobilizat vointa anume spre atingerea lor blocind prin actiunile sale alte cai de
evolutie a situatiei(ratare, ranire)
Nu importa daca consecinta aceasta constituia scopul sau de baza sau intermediat
In cazul intentiei indirecte infractorul creind situatia periculoasa nu-si mobiliza vointa nici in
directia atingerii urmarilor prejudiciabile, nici in directia preintimpinarii lor admitind orisice
rezultat. Infractorul evadind noaptea impusca in directia politistilor si omoara unul.A dezbracat
paltonul de pe cineva si acela a inghetat, so pricalit cu granata
Alte modalitati ale intentiei:
1. Spontana - apare brusc sub influenta situatiei de motivare si se realizeaza imediat
2. Premeditata- intre situatia de motivare si realizare a intentiei exista un interval de timp pe
parcursul caruia infractorul se pregateste
In practica asemenea intentii se demonstreaza doar daca sau stabilit actiuni de pregatire sau
infractorul in prezenta martorilor si-a declarat din timp intentia.
1. Determinata- infractorul prevede o consecinta concreta
2. Nedeterminata- infractorul prevede probabilitatea survenirii mai multor urmari mai des la
intentia indirecta. In asemenea cazuri fapta se califica comform urmarilor real survenite
4.Imprudenta si formele ei
Art.18 -notiunea de imprudenta- de conspectat
2 forme ale imprudentei
Sineincrederea exagerata in sine- persoana
1. Isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale
2. A prevazut urmarile ei prejudiciabile
3. Dar spera in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate
Factorul intelectiv al sineincrederii exagerate in sine seamana cu cel al intentiei doar ca
infractorul prevede numai probabilitatea abstracta a survenirii consecintelor (a scos
prietena la balcon ca sa-si demonstreze forta si a scapat-o)
Factorul volitiv al sineincrederii se exprima in faptul ca infractorul isi indreapta vointa in
directie opusa rezultatului infractional- infractorul blocheaza rezultatele criminale si
vointa lui are directie pozitiva. Infractorul spera ca urmarile daunatoare nu se vor
produce datorita unor circumstante concrete care fiind aplicate corect le-ar putea preveni.
Exemple:
forta proprie,
experienta precedenta
Rezistenta unor materiale (credea ca scurta de piele a sa-l apere de cutit)

Starea tehnica a unor mecanisme (la soferi, cind cred ca masina functioneaza)
Interventia altor persoane (i-a furat paltonul si acela o inghetat) insa in realitate el se
greseste, le supraapreciaza . La intentia indirecta vinovatul sau nu spera sa evite
consecintile sa speranta sa nu se bazeaza pe fapte concrete
Neglijenta criminala- persoana n-a prevazut, dar persoana trebuia sa prevada.
a. Persoana nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii
b. Nu a prevazut urmarile prejudiciabile
c. Trebuia si putea sa le prevada
In cazul nrglijentei criminale infractorul raspunde penal pentru ca nu si-a mobilizat vointa in
vederea prevederii urmarilor si admiderea lor.
Neglijenta se afla la limita cu infractiunea comisa fara vinovatie, art. 19, 20
Intr-o bataie omul a lovit adversarul cu cutitu in picior dar el a pierdut mult singe si a murit
Alin4 art151= alin1 art151+alin1 art149
Actiunile cu 2 forme de vinovatie se caracterizeaza prin intentie care sta la baza faptei
initiale si imprudenta fata de urmarea mai grava survenita. Aceasta urmare apare drept agravanta a
infractiunii savirsite.
Astfel deosebim 2 tipuri de infractiuni cu 2 forme de vinovatie:
1. Componenta de baza este materiala adica include consecintaconsecinta care este provocata cu
intentie si respectiv in Componenta agravata cu 2 forme de vinovatie mai apare o consecinta,
insa provocata din imprudenta
2. Componenta de baza este formala ( nu contine consecinte), iar in Componenta agravata apare o
consecinta provocata din imprudenta
6.Motivul si scopul
Motivul sau mobilul infractiunii -impulsul interior conditionat de anumite necesitati care
determina hotarirea de a comite infractiuni
Motivul nu poate lipsi nici la o infractiune intentionata, insa de principiu nu face parte din
Componenta de infractiune decit numai daca este cerut expres de lege. Foarte des motivele sint
incluse in calitate de agravante. Interes=motiv.
3 niveluri de motive:
1. Biologice- autoconservare, tii a futi si violez, tii a minca si furi
2. Sociale- necesitati materiale, curiozitate intra si vede ce face vecinu, comunicare- tine o femeie
in podval pentru a comunica cu ea, necesitati sociale- revolutii, greve
3. Spirituale- religioase, pentru a nimeri in rai omoara oameni, necesitatea de creare- deseneaza,
scrie poezii, sculpteaza, mesteru manole a zidit-o pe anaana
Cum oamenii comit infractiune?
Necesitatea
Interes__________motiv
Deliberare
Cai legale----------------Cai ilegale
Constiinta
Tensiune, comportament amoral, ebrietate droguri
Pentru a comite infractiunea- infractorul isi schiteaza scopul
Scopul infractiunii- reprezentarea pe plan mental a rezultatului ce va aparea in urma
comiterii faptei penalepenale.
Scopul poate fi:
Mai indepartat sau final- omoara seful ca sa vie in locul lui (detinerea functiei)
Mai apropiat sau nemijlocit- (decesul sefului)

La fel ca si motivul el face parte din Componenta numai daca este expres cerut de lege. Art
186-190
Un nene beat sara in parcul satesc intilneste 2 domnisoare care se duc la discoteca prea
chitite. Nenea le citeste morala pentru haine si le sustrage bunurile. El a aruncat gentile intr-un copac
in parc. Art. 287 huliganism- scopul si motivul au calificat fapta
7.Eroarea si influenta ei asupra raspunderii penale
Eroarea- reprezentarea gresita despre circumstantele reale de drept si de fapt ale faptei
comise
Eroarea poate fi de 2 tipuri:
1. De drept- reprezentarea gresita despre esenta juridico-penala a faptei. Ea nu influenteaza
raspunderea penala. Poate fi de mai multe tipuri
a. Imaginara- crede ca a savirsit infractiune, dar intr-adevar nu-i asa
b. Persoana considera fapta sa neinfractionala
c. Reprezentarea gresita despre calificare, tipul si marimea pedepsei pentru fapta comisa
2. De fapt- reprezentarea gresita a persoanei despre circumstantele de fapt ale infractiunii
referitoare la obiect si latura obiectiva
Deosebim:
1. Eroarea in obiect- credea ca cumpara droguri, dar a cumparat fainafaina
2. Eroarea in Obiectul material- merge unu di la mosova si spunea ca a facut multi bani, altu a auzit
si ia furat geanta, dar in geanta nu erau banii
3. Eroarea in persoana victimei- un chiler a incurcat victima
4. Eroarea cu circumstante agravante- crede ca omoara o femeie gravida, dar ea este grasa
5. Eroarea in legatura de cauzalitate
6. Eroarea in mijloacele de comitere a crimei- a vrut sal omoare pe washington cu rosie, dar n-a
murit