Erineac Ecaterina DPVn211

Drept penal (Nastas A conf. univ)

Test nr 1
1.Semnele laturii subiective:

Obligatorii: vinovatia (intentia, imprudenta)

Facultative: Motivul savarsirii infractiunii; Scopul sâvärsiri infractiumii; Emotiile.

2.Dupà modul in care au sau nu importantá la configurarea variantei tipice (componentei de bazà) a
infractiunii, deosebim semne:

1)Semne necesare sau obligatorii – se referă la toate componenţele de infracţiune , ce trebuie să existe
obligatoriu în mod cumulativ : a)fapta infracţională b)urmarea social periculoasă c)legătura de
cauzalitate d)vinovăţia e)condiţiile subiectului activ

2)Semne secundare şi speciale – sunt cele indicate suplimentar de legiutor la descrierea unor
componenţe de infracţiune aparte : a)locul b)timpul c)modul d)împrejurările în care a fost săvîrşită fapta
e)motivul f)scopul g)semnele subiectului special

3.Cänd se considerà cà o persoanà a atins o anumità vârstà:

a. in cazul in care se cunoaste data nasterii (sau daca este stabilita dupa expertiza)

b. in cazul in care nu se cunoaste data nasterii

4.Cetàtenii straini si apatrizi care nu domiciliazà permanent pe teritoriul Republicii Moldova si au

sävârsit infractiuni in afara teritoriului tárii poarta ràspundere in conformitate cu Codul penal al
Republici Moldova si sunt tragi la ráspundere penalà pe teritoriul Republicii Moldova dacà infractiunile
sävârsite sunt (art.11 C.pen.):

a. îndreptate împotriva intereselor Republicii Moldova,

b. împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului Republicii Moldova,

c. împotriva păcii şi securităţii omenirii sau constituie infracţiuni de război, precum şi pentru infracţiunile
prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, dacă aceştia nu au fost
condamnaţi în statul străin .

5.Semnele neglijentei infractionale - ca formà a vinovätiei imprudente (art. 18 C.Pen.)

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită din imprudenţă dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea
seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar
considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al
acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi
putea să le prevadă.

6.Modalitätile obiectului juridic infractiunii:

Obiect general - totalitatea valorilorsi relatiilor sociale ocrotite de normele dreptului penal,
Obiect generic – un grup de valori sau relatii sociale, de aceeasi naturà, apärate prin normele dreptulul
penal.

Obiect special -valoarea sau relatia socialà concretà care este prejudiciatà prin sâvârsirea infractiunii,

Obiect complex (multiplu) douà sau mai multe valori sociale cu relatiile sociale aferente. Cea mai
importantà dintre acestea dà naturà infractiunii in cauzà,

7.Semnele subiectului special al infractiunii:

Subiect special al infractiunii- persona care aläturi de semnele general ale subiectului infractiunli
(caracter fizic, vârstà, responsabilitate) mai posedà si semne adäugätoare, speciale, preväzute de
dispozitia normei penale si reflectà anumite calitáti special ale infractorului.

Criterii de clasificare:

- Dupà situatia statal juridicà (art.337, 338 CP al RM)

- Dupà relatiile familiale, de rudenie (art.201, 201' CP al RM)
- Dupà situatia militarului (infractiunile militare)
- Dupä semnul demografic (ex. sex - art. 147 CP al RM, vârstä - art.209 CP al RM)
- Dupà profesia exercitatà (art. 1 62, 213 CP al RM)

8.Ce presupune componenta materialà?

a. componenta care este descrisà si prin intermediul unui obiect material - ca semn obligatoriu.

b. componenta care descrie o infractiune care se consumã din momentul sàvârsirii unei fapte
prejudiciabile.

C. componenta care descrie o infractiune care se consumà din momentul survenirii consecintelor
infractionale.

d. infractiunea care prescrie ráspunderea penalà pentru fabricarea sau punerea in circulatie a banilor
falsi.

9. Legea penalà veche prevedea cà pentru a elibera conditionat inainte de termen de pedeapsà,
infractorul care a comis o infractiune trebuie sà ispâseascã efectiv cel putin ½ din pedeapsà. O lege nouà
stabileste cà pentru sâvârsirea aceleiasi categorii de infractiuni, infractorul trebuie sã ispáseascà cel
putin ¼ din pedeapsa stabilità, Care lege urmeazà a fi aplicatà: legea penalà veche sau legea penalã
nouá?

Va fi aplicata legea penala noua din cauza ca Legea penalà care inlâturà caracterul infractional al faptei,
care usureazà pedeapsa ori, in alt mod, amelioreazà situatia persoanei ce a comis infractiunea are efect
retro-activ, adicà se extinde asupra persoanelor care au sävârsit faptele respective pânà la intrarea in
vigoare a acestei legi, inclusive asupra persoanelor care execute pedeapsa ori care au executat
pedeapsa, dar au antecedente penale (alin.] art. 10 CP al RM).

10. Definiti pregâtirea de infractiune

Pregătirea de infracţiune sau actele preparatorii este prima fază a perioadei externe a activităţii
infracţionale şi constau în anumite acte, activităţi de procurare de date, informaţii ori de adaptare a
mijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la săvîrşirea infracţiunii sau în activităţi de creare a
condiţiilor favorabile săvîrşirii infracţiunii. Aceste acte preparatorii sunt posibile numai la infracţiunile
intenţionate.

Pentru a fi considerate acte de pregătire a infracţiunii activităţile desfăşurate trebuie să îndeplinească

anumite condiţii:

1) Din conţinutul activităţii să rezulte că aceasta este efectuată anume pentru săvîrşirea infracţiunii.

2) Actul preparator să se concretizeze într-o activitate obiectivă de creare a condiţiilor pentru săvîrşirea
infracţiunii. (de ex. procurarea de instrumente, de date, informaţii în legătură cu locul şi timpul săvîrşirii
infracţiunii)

3) Activitatea de pregătire să nu cuprindă acte, ce intră în conţinutul elementului material al laturei

obiective, adică să nu facă parte din actele de executare.

4) Actele de pregătire să fie intenţionate.

După natura şi conţinutul lor, actele de pregătire se pot împărţi în:

a)Acte de pregătire materială constau în pregătirea materială a infracţiunii, precum cumpărarea de

arme, mijloace, adaptarea lor pentru săvîrşirea de infracţiune.

b)Acte de pregătire morală constau în culegerea de date, informaţii cu privire la locul şi timpul în care
urmează să se săvîrşească infracţiunea, atragerea complicelor. Prin aceste acte de pregătire morală sau
intelectuală se crează condiţiile psihice favorabile săvîrşirii infracţiunii.

Tentativa de infracţiune. este forma care se situeaza in faza de executare a infractiunii intre inceputul
executarii actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective și producerea rezultatului
socialmente periculos. In doctrina de specialitate, tentativa este definita ca forma a infractiunii ce consta
in punerea in executare a hotaririi de a savirsi infractiunea, executarea care a fost intrerupta ori nu și-a
produs efectul desi, ea a fost efectuata in intregime. Conform art.27 CP al Republicii Moldova se
considera tentativa de infractiune actiunea sau inactiunea intentionata, indreptata nemijlocit spre
savirsirea unei infractiuni, daca de cauze independente de vointa faptuitorului aceasta nu și-a produs
efecte. Din notiunea respectiva se disprind anumite conditii:

Existenta unei hotariri de a savrisi o infractiune

Hotarirea infractionala sa fie pusa in executare

Executarea sa fie intrerupta ori sa nu- și produca rezultat

Infractiunea fapt consumat. Ultima faza a desfasurarii a activitatii infractionala o reprezinta cauza
urmarilor. Faza urmarilor presupune ce a fost realizata in intregime actiunea ce reprezinta elementul
material al laturii obiective și s-a realizat rezultatul social periculos prin concordanta laturii subiective și
obiective.

Prin realizarea infractiunii in configuratie tipica se savirseste infractiunea consumata, asa cum este
descrisa in norma de incriminare. Infractiunea consumata reprezinta forma tipica sau perfecta a
infractiunii in raport cu fazele desfasurarii activitatii infractionale.
 Test nr 2
1.Formele intentiei.

a. Intentia directa se considera ca infractiunea a fost sávàrsità cu intentie directa daca persoana care a
sivarsit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiuni sale, a prevazut umarile ei
prejudiciabile si le-a droit.

b. Intentia indirectà- se considera ca infractiunea a fost sávarsità cu intentie indirectà dacà persona care
a sävârgit-o isi dadea seama de caracterul prejudiciabil actiunii sau inactiunii sale, a prevazut urmärile ei
prejudiciabile si a admis in mod constient survenirea acestor urmäri sau este indiferentà fatà de ele

2.Semnele ce caracterizeazà aspectul juridic sau psihologic al iresponsabilitáti.

Juridic (psihologic) semnele: incapacitatea persoanei de a constientiza caracterul pericolul social al

actiunii sale (factorul intelectiv);

incapacitate persoanei de a dirija actiunile sale (factorul volitiv).

3.Are efect retroactiv legea penalà care (art. 10 C.pen.).

Constinta elemental intelectiv reflectà capacitatea de a intelege de catre persoanä caracterului faptei
sävârsite si prevederea posibilitätil survenirii consecintelor.

Vointa (elementul volitiv) reflect capacitatea persoanei de a-si exprima dorinta sau admiterea constienta
a survenirii urmârilor prejudiciabile, fie in increderea exagerata in vederea evitaru lor.

Legea penală care înlătură caracterul infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa ori, în alt mod,
ameliorează situaţia persoanei ce a comis infracţiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra
persoanelor care au săvîrşit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra
persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale.

Legea penală care înăspreşte pedeapsa sau înrăutăţeşte situaţia persoanei vinovate de săvîrşirea unei
infracţiuni nu are efect retroactiv.

4.Semnele sineincrederii exagerate in sine - ca formà a vinovätiei imprudente (art.18 C.pen.)

Se consideră că infracţiunea a fost săvîrşită din imprudenţă dacă persoana care a săvîrşit-o îşi dădea
seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, dar
considera în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate ori nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al
acţiunii sau inacţiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor ei prejudiciabile, deşi trebuia şi
putea să le prevadă.

Elementul intelectiv al increderi exagerate se caracterizeazà prin intelegerea caracterulul prejudiciabil al

faptei si prevederea posibilitàtii abstracte de survenire a urmärilor prejudiciabile. Elementul volitiv al
increderi exagerate se manifestà in considerarea usuraticà, neintemeiatà a faptuitorului cà urmärile
infractionale vor putea fi evitate.

5.Semele ce caracterizeazà aspectul medical al iresponsabilitatii.

- Prezenta unei boli psihice cronice;

- Prezenta unei tulburari psihice
- Prezenta unei alte stâri patologice.
6. Tipuri de dispoziti:

1)Dispoziţii simple care doar numesc fapta infracţională,cu un termen unanim acceptat,dar nu dezvăluie
semnele ei.

2)Dispoziţii descriptive sunt cele care descriu semnele generale ale infracţiunii.

3)Dispoziţii de blanchetă sunt cele care fac trimite la alte legi şi acte normative.

4)Dizpoziţii de trimitere sunt acele care fac trimitere la dispoziţiile altor norme penale.

7.Semnele infractiunii savârsite cu douà forme de vinovàtie.

Conditille de survenire a raspunderii pentra infractiunea savarsita cu doua forme de vinovâtie

Savarsirea cu intentie a faptei prejudiciabile.

Producerea urmárilor mai grave care, conform legei, atrag inásprirea pedepsei penale si care nu erau
cuprinse de intentia faptuitorului;

Ráspunderea penalà pentru asemenea urmari survine numai daca persoana a prevázut urmárile
prejudiciabile, dar considera in mod usuratic cà ele vor putea fi evitate sau nu a prevazut posibilitatea
surveniri acestor urmâri, dar trebuia si putea sa le prevada,

Infractiunea sávârgità cu douà forme de vinovâtie se considerà intentionata

8.Care persoane nu pot fi exträdate potrivit legii penale in vigoare?

a. cetátenii straini care au sâvârsit infractiuni in afara teritoriului Republicii Moldova, dar se aflà pe

teritoriul tarii.

b. apatrizil care au sàvârsit infractiuni in afara teritoriului Republicii Moldova, dar se aflà pe teritoriul
parii.

C. cetàtenii Republicii Moldova si persoanele cârora li s-a acordat azil politic in Republica Moldova, in caz
de sàvârsire a unei infractiuni in strainâtate.

d. tuturor persoanelor, in caz de sávârsire a unei infractiuni pe teritoriul Republicii Moldova.

9. Legea in vigoare la data sàvârsirii faptei stabilea o pedeapsã cu inchisoarea de la 5 la 8 ani. in timpul
urmáririi penale a fost adoptatà o nouà lege care micçora maximul pedepsei pânã la 7 ani, minimul
rámânând acelagi. La data pronuntärii sentintei in vigoare era o altà lege, care stabilea o pedeapsà cu
inchisoarea de la 6 la 10 ani. Care lege urmeazà a fi aplicatà: legea penalà cu pedeapsa de la 5 la 8 ani;
legea penalà cu pedeapsa de la 5 la 7 ani; legea penalà cu pedeapsa de la 6 la 10 ani?

In cazul dat va fi aplicata legea care prevede inchisoare de la 5 pina la 8 ani, care a fost la data savarsirii
infractiunii. Legea care a fost adoptata la data pronuntarii sentintei nu va fi aplicata din cauza ca Legea
penalà care inaspreste pedeapsa sau inrautateste situatia persoanei vinovate de sâvârsirea unei
infractiuni nu are efect retroactiv (alin.2 art. 10 CP al RM)

10. Definiti componenta de infractiune

Pentru a trage la răspundere penală organele de drept trebuie să indice exact care anume infracţiune a
fost săvîrşită şi care normă prevede infracţiunea dat. Art 51.Cod Penal al RM este prevăzut că temeiul
real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvîrşită ,iar componenţa infracţiunii stipulată
de legea penală reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.

Prin componenţa de infracţiune înţelegem ansamblul condiţiilor impuse de o normă de drept penal
pentru existenţa unei anumite infracţiuni. În partea specială a codului Penal sunt descrise semnele
specifice unei componenţe de infracţiuni concretă prin care se delimitează de alte componenţe de
infracţiuni.

Importanţa componenţei de infracţiune

Componenţa de infracţiune are mai mulţi factori:

1)Componenţa de infracţiune reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale .

2)Componenţa infracţiunii reprezintă baza juridică pentru calificarea infracţiunii.

3)Componenţa infracţiunii constituie temeiul stabilirii de către instanţa de judecată a tipului şi

termenului pedepsei penale.

4)Componenţa infracţiunii constituie o garanţie a drepturilor şi libertăţilor persoanei ,contribuie la

respectarea legalităţii şi ordinii de drept în societate.

Structura componenţei de infracţiune

Elementele componenţei de infracţiune reprezintă părţi componente ale acesteia şi sunt 4 la număr:

1).Obiect – îl constituie relaţiile sociale ocrotite de legea penală împotriva tentatelor criminale .Astfel de
valori sociale sunt prevăzute art.2 alin. (1) .Semnele obiectului infracţiunii în majoritatea cazurilor nu
sunt indicate de legiutor în dispoziţiile normei penale .Acestea se vor interpreta prin interpretarea art.2
Cod Penal şi a articolului corespunzător din partea specială a Codului Penal.

2).Subiect— este o persoană fizică sau juridică .Condiţiile generale şi obligatorii în care o persoană poate
deveni un subiect activ al infracţiunii sunt stabilite la art 21-231 Cod Penal.

3).Latura obiectivă – latura obiectivă a infracţiunii este actul exterior al atentatului social periculos
îndreptat împotriva obiectului apărat de legea penală. Are cel mai mare număr de semne, adică în
dependenţă de latura obiectivă se face calificarea completă a unei fapte.

4).Latura subiectivă- reprezintă atitudinea psihică a persoanei faţă de fapta săvîrşită şi faţă de
consecinţele acesteia.

Dacă lipseşte cel puţin unul dintre componentele infracţiunii, atunci persoană nu poate fi trasă la
răspundere penală.

Teoria dreptului penal distinge două grupe de semne:

1)Semne necesare sau obligatorii – se referă la toate componenţele de infracţiune , ce trebuie să existe
obligatoriu în mod cumulativ : a)fapta infracţională b)urmarea social periculoasă c)legătura de
cauzalitate d)vinovăţia e)condiţiile subiectului active

2)Semne secundare şi speciale – sunt cele indicate suplimentar de legiutor la descrierea unor
componenţe de infracţiune aparte : a)locul b)timpul c)modul d)împrejurările în care a fost săvîrşită fapta
e)motivul f)scopul g)semnele subiectului special