06.11.

2021

Numele, Prenumele, Rusu Maria

Anul II, grupa 9
Profesorul de curs Popescu Dorin
Data 06 noiembrie 2021

Test

1. Definiți componenţă a infracţiunii. (3p.)

Pentru a trage la răspundere penală organele de drept trebuie să indice exact care anume
infracţiune a fost săvîrşită şi care normă prevede infracţiunea conform art 51 din Cod Penal al RM
care prevede că, temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvîrşită, iar
componenţa infracţiunii stipulată de legea penală reprezintă temeiul juridic al răspunderii penale.

Suplimentar, se va reține că, prin componenţa de infracţiune înţelegem ansamblul condiţiilor

impuse de o normă de drept penal pentru existenţa unei anumite infracţiuni. În partea specială a
codului Penal sunt descrise semnele specifice unei componenţe de infracţiuni concretă prin care se
delimitează de alte componenţe de infracţiuni.

2. După modul de descriere se deosebesc (3 p.) (indicați varianta corectă)

b) componenţe de bază; componenţe cu circumstanţe calificative agravante (componenţe calificate);
componenţe cu circumstanţe calificative atenuante (componenţe privilegiate);

3. Dați noțiunea de obiect juridic nemijlocit/special al infracţiunii (3 p.)

Obiect juridic nemijlocit și special al infracţiunii este alcătuit din valoare socială concretă căreia  i
se aduce atingere prin infracţiune. Această categorie de obiect serveşte la determinarea individualităţii
unei infracţiuni în cadrul unui grup. Ca de exemplu infracţiunile economice pot fi sistematizate în
funcţie de obiectul juridic nemijlocit în următoarele grupe: infracţiuni economice cu caracter
general,infracţiuni economice în construcţii şi etc.

4. Stabiliți deosebirea dintre obiectul juridic și obiectul material al componenței infracţiuniii (5

p.)
Prin obiect juridic al infractiunii se intelege obiectul propriu-zis al acestuia, adica valorile si
relatiile sociale de protectie, vatamate sau amenintate prin savarsirea infractiunii.
Prin obiect material se intelege entitatea materiala (obiect, lucru s.a.) asupra careia se indreapta, in
imaterialitatea sa, conduita ilicita si prin intermediul careia este lezata sau pusa in pericol insasi
valoarea sau relatia sociala ocrotita de legea penala.
5. Definiți latura obiectivă a a infracţiunii. (3 p.)
Prin latura obiectivă stabilește totalitatea condiţiilor cerute de norma de incriminare, privind actul
de conduită pentru existenţa infracţiunii. De asemenea, latura obiectivă a infracţiunii se realizează
prin manifestarea exterioară a persoanei (acţiune sau inacţiune) care lezează valorile sociale ocrotite
prin legea penală (obiectul infracţiunii) atingere care constă într-o schimbare.

6. Dterminați care sunt semenele principale ale laturii obiective a componenţei materiale a
infracţiunii
Latura obiectivă a oricărei infracţiuni, indiferent de faptul care semne sunt formulate în
componenţă, constă din: faptă (acţiune sau inacţiune), consecinţele criminale, legătura cauzală între
faptă şi consecinţele criminale, timpul, locul, metoda, mijloacele, împrejurările săvârșirii infracţiunii. 

7. Determinați și descrieți condițiile inacțiunii. (7) p.

În conformitate cu art. 14 din Cod Pemal al Republicii Moldova care prevede că, 1. Infracţiunea
este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu vinovăţie şi
pasibilă de pedeapsă penală. 2. Nu constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deşi, formal,
conţine semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanţă, nu prezintă
gradul prejudiciabil al unei infracţiuni. Locul și circumstanţele săvârșirii infracţiunii analizate,
nominalizate la lit. a), c), d) și e) din alin. (1) al art. 159 din CP al RM, au un caracter alternativ.
Prezenţa oricăruia din acestea este suficientă pentru ca întreruperea cursului sarcinii să atragă
răspunderea penală conform art. 159 din CP al RM.

8. Determinați care acțiuni nu cad suv incidența legii penale. (5 p.)

De exemplu, omisiunea de a asigura apă şi hrană timp de 5 zile condamnatului supus încarcerării,
din cauza că persoana responsabilă s-a înbolnăvit având febră foarte ridicată a uitat faptul că deţinutul
se află în celula izolatorului disciplinar, este marcată de neglijenţă ca formă a vinovăţiei. Aceasta
deoarece făptuitorul nu îşi dădea seama de caracterul prejudiciabil al inacţiunii sale, ca efect al uitării;
nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile. În această ipoteză, sub incidenţa legii
penale nu va cădea infracţiunia săvîrşită de persoana responsabilă, fiindcă la momentul respectiv nu
era conștiientă din cauza bolii.

9. Definiți inacțiunea ca semn al laturii obiective a componenţei infracţiunii (3 p.)

Inactiunea ca semn al laturii obiective permite formularea concluziei că aceasta constă din fapta
social-periculoasă şi ilegală, care este săvârșită într-un anumit interval de timp, într-un loc concret,
aplicându-se metode prestabilite, iar într-un şir de cazuri, cu utilizarea anumitor unelte sau mijloace,
într-o anumită împrejurare care se creează în realitatea obiectivă în momentul săvârșirii.

10. Formulați o situaţie practică când lipseşte un element al componenţei infracţiunii (formulați
un exemplu) (7 p.)
 Omisiunea de a asigura apă şi hrană timp de 5 zile condamnatului supus încarcerării, din cauza că
persoana responsabilă a uitat faptul că deţinutul se află în celula izolatorului disciplinar, este marcată
de neglijenţă ca formă a vinovăţiei. Aceasta deoarece făptuitorul nu îşi dădea seama de caracterul
prejudiciabil al inacţiunii sale, ca efect al uitării; nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor
prejudiciabile (factor intelectiv), deşi trebuia şi putea să le prevadă în virtutea obligaţiilor sale de
serviciu (factor volitiv). În această ipoteză, va fi aplicabilă răspunderea penală în conformitate cu
prevederile art.329 din Codul penal (Neglijenţa în serviciu) sau, după caz, răspunderea disciplinară a
făptuitorului avînd ca temei prevederea de la art.57 lit. f) al Legii cu privire la funcţia publică şi
statutul funcţionarului public, nr.158 din 04.07.2008, dacă nu se atestă urmările prejudiciabile ale
art.329 din Codul penal – daune în proporţii mari cauzate drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanei fizice.