Sunteți pe pagina 1din 3

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC

LUCRARE DE CONTROL

Dr., conf.univ. CHIRTOACĂ Lilia

Realizat de RUSU Maria

Grupa 9, anul II

Data remierii 27 Februarie 2022

Chișinău, 2022
I. Analizați reformele administrative și fiscale a lui Constantin Mavrocordat.
Începând cu perioada de domnie a lui Mavrocordat s-a trecut la o serie de reforme pe plan
politic şi social, administrativ şi fiscal. Domnitorii fanarioţi hotărăsc tipărirea de manual de legi,
ale căror material urma a fi extras din diferite nomocanoane şi legi bizantine. Prin urmare,
reformele nu sunt decât ecoul ideilor iluministe din Europa de vest care încep să pătrundă şi pe
teritoriul ţărilor române.
Astfel, în această perioadă fost reorganizat şi modernizat sistemul fiscal. „Constituţia” lui
Mavrocordat tipărită în Mercure de France în 1742, în baza căreia s-a trecut la reforme, scuteşte
de dări boierimea şi clerul, iar dările ţărăneşti sunt comasate într-una singură, în bani, eşalonată
în patru sferturi.
Totodată, până la reforma administrativă iniţiată de Mavrocordat, conducerea administrativă
revenea fie marilor dregători fie slujbaşilor acestora. Astfel, începând cu anul 1740 în fiecare
judeţ sau ţinut erau numiţi câte doi ispravnici subordonaţi marelui visternic. În acest mod,
atribuţiile celor doi ispravnici erau de ordin administrativ, fiscal şi anumite atribuţii cu caracter
judiciar.
Subsidiar, menționăm că, ispravnici judeţelor şi ţinuturilor nu aveau dreptul de administrare
asupra oraşelor256 . Prin reformele lui Constantin Mavrocordat în cele două ţări româneşti
(Moldova şi Ţara Românească) s-a creat o nouă subdiviziune a judeţului – plasa, existentă până
atunci în oltenia sub dominaţie austriacă. De altfel, Mavrocordat nu a făcut altceva decât să
extindă această subdiviziune impusă de austrieci în Oltenia şi în celelalte teritorii din Ţara
Românească apoi a fost extinsă şi în Moldova.

II. Determinați particularitățile organizării administrative în Basarabia în prima


jumătate a sec. XIX.
Caracterul provizoriu al sistemului administrativ implementat în Basarabia a declanşat
polemici referitoare la administrarea ulterioară a regiunii. Acest sistem a fost calificat atât de
nobilimea locală, cât şi de funcţionărimea rusă ca o etapă tranzitorie spre un sistem de
administrare mai desăvârşit.
Astfel, deosebirea consta în faptul că fiecare din părţi interpreta lucrurile în felul său.
Autorităţile ruseşti insistau asupra lichidării particularităţilor locale şi a uniformizării
administraţiei din Basarabia cu cea din guberniile ruseşti. Nobilimea locală opta pentru
menţinerea structurilor şi instituţiilor administrative constituite pe principiile administrative
locale şi pentrufolosirea legilor moldoveneşti şi a limbii române în toate domeniile deactivitate.
De fapt, menţionăm, că clasa nobiliară din Basarabia nu era omogenă, după aspiraţiile sale ea
se diviza în două tabere: tabăra naţională şi tabăra rusofilă, nereprezentativă, dar care era
susţinută de administraţia rusă. Politica antinaţională promovată de administraţia Hartingh a
generat o mişcare de rezistenţă a nobilimii basarabene pentru apărarea legilor, structurilor
administrative, a limbii şi tradiţiilor naţionale.
Astfel, o urmare a administrării inoperante a regiunii a fost exodul masiv al populaţiei peste
Prut.
III. Evaluați activitatea comisiei pentru sistematizarea și codificarea legilor locale
conduse de Petru Manega.
Autoritățile ruse au creat o comisie specială pentru codificarea legislației basarabene,
condusă de Petru Manega, un jurist de origine română educat la Paris. În acest fel, statutul a fost
aprobat de Alexandru I în timpul vizitei sale la Chișinău, la sfârșitul lunii aprilie 1818, imediat
după întâlnirea împăratului cu reprezentanții nobilimii basarabene.
Prin urmare, chiar de la începutul activităţii în comisie, Manega s-a bucurat de o autoritate de
„om serios și vrednic”. Referindu-se la izvoarele care trebuie utilizate ca atare la redactarea
proiectului, P. Manega era convins: „Codul Basarabiei trebuie să cuprindă legile și obiceiurile
ţării. Conformându-ne, ne-am adus aminte că nu este vorba de a da provinciei legi noi, cât de
perfecte ar fi ele dealtminteri, dar că trebuia adunate legile existente”.
Totodată, în vederea păstrării obiceiului pământului și a vechilor legi moldovenești, a
armonizării lor cu inovaţiile legiuitorilor înaintași și cu necesităţile actuale ale dreptului,
codificatorii au pornit de la următorul principiu — această îmbinare este admisibilă dacă vechile
sau noile norme sunt legale, morale și naţionale.
Astfel, la elaborarea Codului s-a folosit și Codul lui Napoleon. Totodată, Petru Manega a
împrumutat planul de redactare al Codului francez, precum și unele instituţii ale acestuia, de
exemplu cea a succesiunilor, menţionând în acest sens că „a extras dispoziţii din Codul francez,
având în vedere că el este întemeiat în mare parte pe baza dreptului roman”.
Această împărţire a materiei Codului demonstrează cunoștinţele profunde de drept roman ale
lui Petru Manega, întrucât divizarea materiei dreptului privat în persoane, bunuri, acţiuni se
găsește în Instituțiile lui Justinian. Soarta acestui proiect a fost la fel ca și a celorlalte, nu a fost
pus în vigoare niciodată.
Ulterior, despre proiectul lui Manega s-a mai vorbit de câteva ori, dar fără niciun rezultat. În
acest mod, după anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus, dar mai ales după respingerea
tentativei de codifi - care a legislației basarabene întreprinsă de comisia de sistematizare de
Petru Manega, administrația de la Sankt Petersburg nu a mai acordat atenție acestui subiect. Pe
tot parcursul sec. al XIX-lea în Basarabia nu s-au mai întreprins măsuri, cel puțin de
sistematizare a legislației locale.

S-ar putea să vă placă și