.

I
In secolul XVl, Spania a devenit puterea dominanta in Europa. Odata cu expansiunea imperiului spanio~ arta ~i literatura spaniola au injlorit ~i ele. Insa, inevitabi~ situafia s-a schimbat ~i un declin lent ~i lung a pus capat supremafiei Spaniei.
An Evul Mediu, Spania a fost 1:mp~rtit~ In mai I multe regate cre~tine ~i maure (islamice). Aparitia populatiei islamice data de la invaziile din secolul VIII, care au fost punctul de plecare al marii culturi a Spaniei Maure. in secolul XI, Ins~ a Inceput o "recucerire" cre~tin:l treptata ce a durat pan~ la sfar~itul secolului xv. pan~ la acea dat~, doar Granada a rnrnas sub stapanirea maurilor ~i cea mai mare tJarte a Spaniei se afla sub controlul a dou~ state: Castilia ~iAragon. I "Regii catolici"

in anul 1469, Isabela ~i Ferdinand, mo~tenitorii tronurilor Castiliei ~i respectiv ai Aragonului, s-au c~s~torit ~i pan~ In 1479 au devenit practic conduc~torii Spaniei. Ambii

O Reac,ia Inchizi,iei fa,a de lucrarile eretice este ilustrata in aceasta imagine; ereticii in~i~i aveau aceea~i soarta. Acest tip de cenzura a incetinit dezvoltarea culturala ~i intelectuala a Spaniei. O Ferdinand al II-Iea a condus Aragon-ul intre 1479-1 516. impreuna cu so,ia sa Isabela de Castilia, a intemeiat Spania Unita. Prin casatorie, Ferdinand a creat o mare mo~tenire pentru nepotul sau Carol al V-Iea.

fiind cre~tini zelo~i, au fost numiti Los Reyes Catolicos (regii catolici). De afacerile interne ale Spaniei se ocupamai ales Isabela, care a reu~it sa consolideze pozitia regald pe seama nobilimii feudale, creand astfel o administratie centrala eficienta, dominata de castilieni.

in 1492, au avut loc trei evenimente deosebit de importante: Recucerirea Cre~tin~ a culminat cu ocuparea Granadei; Cristofor Columb a navigat spre vest cu trei nave spaniole ~i a descoperit o Lume Nou~, In care regiuni Intinse aveau s~ fie ocupate mai tarziu de conchistadorii spahioli; ~i toti evreii din Spania -probabil cateva sute de mii de oameni -au fost expulzati din tara. Acest ultim eveniment era important deoarece ar~ta c~ suveranii spanioli erau deci~i s~ creeze un stat In Intregime cre~tin. Situatia era Ins~ In defavoarea maurilor care continuau s~ traiasc~pe teritoriu cre~tin dup~ Recucerire~i, de~i ap~r~torii Granadei se predaser~ In schimbul promisiunilor conform c~rora vor beneficia de tolerant1 religioas~, toti maurii au fost curand siliti s~ treac~ la Jeligia cre~tin~,dac~ doreau s~ raman~ In tar~. Multi 123

SPANIA CA MARE PUTERE'

00 Procesiune a oficialilor Inchizi1iei ,i a condamna1ilor (stinga). O pagina din Indexul Cdrf;/or Interz;se (jos). Din car1ile valoroase, ca ,i Don Quijote, fragmentele ofensatorii erau extrase. Car1ile medicale erau cenzurate; imaginile reprezentind erau considerate indecente. trupuri goale

" '5 ::;: I

ii E ~

O Pictura in relief datand din secolul a! XVI-Iea, infa1i~andu-! pe Boabdil, ultimul conducator musulman din Spania, care a fugit din palatul A!hambra, din Granada, dupa caderea ora~ului in mainile lui Ferdinand ~i Isabelei, in 1492. Granada a fost ultima provincie ocupata in Recucerirea Cre~tina. care incepuse in 1085. dintre ace~tia au fclcut acest lucru, dar ace~ti convertiti, numiti moriscos, trezeau suspiciuni ~i trcliau sub amenintarea de a fi arestati ~i torturati de Inchizitia Spaniolcl pe motivul ccl sunt eretici (necredincio~i). Aceastcl politiccl intolerantcl se baza pe considerente politice ~i religioase, deoarece credinta religioascl comuncl a spaniolilor a contribuit la consolidarea unei societclti In care loialitltile regionale"erau puternice. Atat Biserica Spaniolcl cat ~i Inchizitia Spaniolcl erau institutiide stat aflate sub controlul regal ~i cu putine interferente din partea papalitcltii. Cu toate acestea, comportamentul fanatic al monarhiei urma scl aibcl implicatii ~i mai adanci cand In Europa au apclrut diferente religioasemai aprige. Sub conducerea lui Ferdinand, politica externcl a Spaniei a fost una In care propriul interes era lntotdeauna m;li presus de orice. Manipulandu-i constant pe regii Frantei In perioada rclzboaielor italiene, Ferdinand a reu~it scl ocupe un teritoriu dincolo de Pirinei (Roussillon), a devenit stlpanul Italiei de Sud $i Siciliei (1504) ~i a obtinut controlul regiunii ne-portugheze a peninsulei cucerind Navarra (1512). panclla moartea sa, In 1516, Spania a devenit o putere formidabilcl. 124

Nepotul habsburg al lui Ferdinand, in virst~ de 16 ani a mo~tenit tronul sub numele de Carol I. Avind deja titlul de duce de Burgundia, acestaa reunit, in 1519, p~minturile habsburgice austriece cu lntinsele teritorli pe care le mo~tenise, urmind s~ fie numit Carol Quintul, lmp~rat al Sfintului imperiu roman, titlu sub care este cunoscut in istorie. La lnceput, sfetnicli flamanzi ai lui Carol ~i frecventele sale absente l-au f~cut nepopular in Spania. in 1520-1521,au izbucnit rnscoale in ora~ele mari ale Spaniei (R~scoala Communeros-ilor), ln~bu~ite prin fo~ asociat~ cu anumite concesli in favoarea spaniolilor. Mai tirziu, Carol a lnceput s~ iubeasc~ Spania ~i, de~i din domnia sa de 38 de ani ~ia petrecut aici mai putin de 16 ani, acesta a fost loculln care a preferat s~ se retrag~. Pre1ul suprema1iei Sub conducerea lui Carol Quintul, Spania a intrat lntr-o epoc~ lnfloritoare, dar costisitoare. Impozitele lncasate de la spanioli, aurul ~i argintul din America Spaniol~, erau risipite pe r~zboaiele lui Carol cu Franta ~i pe eforturile de a ap~ra catolicismul din Germania lmpotriva noli erezli luterane (protestante). Trupele spaniole erau baza armatei sale ~i, dup~ o vic-

torie uirnitoare la Pavia, in 1525, infanteria spa-~ niol;l a fost recunoscut;l ca cea rnai burul din Europa. In ciuda victoriilor repetate, r;lzboaiele impotriva francezilor s-au prelungit pan;l in 1559, cand s-a incheiat tratatul de la CateauCambresis- o pace de epuizare, incheiat;l pentru a evita pr;lbu~irea total;l a ambelor p;lrti. Carol Quintul a abdicat in 1556 ~i a murit in Spania cu un an inainte de pacea de la CateauCambresis, incheiat;l intre fiul s;lu Filip al II-lea ~i Henric al II-lea al Frantei. Titlul imperial ~i teritoriile austriece ale lui Carol au revenit (ratelui s;lu, Filip mo~tenind un imperiu al c;lrei centru era intr-adev;lr Spania. Spre deosebire de tat;ll s;lu, el ~i-a petrecut aici aproape toat;l perioada de domnie. Posesiunile sale cuprindeau Spania ~i coloniile ei americane, T;lrile de Jos (Olanda ~i Belgia de azi), Franche-Comte de-a lungul frontierei estice a Frantei, precum ~i Napoli ~i Milano in ltalia. Un conducator "casnic" Spre deosebire de tat;ll s;lu care a c;ll;ltorit mult; a purtat r;lzboaie ~i a negociat, Filip a incercat s;l conduc;l imperiul de la distant;l, dinr-un singur loc. De asemenea, el a incercat s;l-l conduc;l singur. Lucrand tot timpul, Filip citea ~i scria comentarii ~i ordine -adesea neinsemnate -pe marginea oric;lrui raport ce ajungea la Madrid; obi~nuia s;l ia singur toate deciz!il:.. Oricare ar fi fost avantaje~e -pOl~ti:;J8 ca lUl F1l1pera marcat;l de personahtatea lul nu a~a trebuia condus un imperiu atat de vast ~i incetineala in luarea deciziilor a dat na~tere unui proverb: "dac;l moartea ar veni din Madrid, toti am avea o viat;llung;l". Filip i~i dorea s;l atirig;l dou;l teluri specifice '..Noilor Monarhii" din secolul XVI. El

O Portret al lui Filip al 11-Ieade Tizian. sanatatea suveranului era ~ubreda, insa a trait pana la 70 de ani. Spre deosebire de tatal sau, Carol Quintul, Filip ~i-a petrecut cea mai mare parte a vie,ii in Spania. incercand ss-~i conducs vastul imperiu din biroul ssu. ~dorea s~ elimine privilegiile locale, astfel incat ~oate regiunile imperiului s~ ii fie la fel de supuse. De asemenea, Filip urm~rea s~ inl~ture disensiunile religioase, Religia $i politica erau inseparabile $i nici o monarhie din secolul XVI nu tolera diferendele de natur~ religioas~. Ins~ credinta lui Filip era foarte puternic~ $i rar a f~cut concesii din motive politice. Acest lucru a devenit evident in anii 1560, atat in Spania cat $i in str~in~tate. Persecutarea moriscilor a dus la izbucnirea unei r~scoale care a durat doi ani, dup~ care a fost in~bu$it~ cu cruzime. In ciuda deport~rilor $i investigatiilor f~cute de Inchizitie, moriscii au r~mas in Spania pan~ cand au fost expulzati, intre 1609-1614- un eveniment cu consecinte graye asupra economiei spaniole. Prin expulzarea minorit~tilor de oameni hamici $i priceputi cum erau eyreii $i maurii, monarhii spanioli au sacrificat bun~starea t~rii in schimbul idealului de unitate politico-religioas~. Revolu~ie in Tarile de Jos A$a s-a intamplat $i cu politica lui Filip in T~rile de ]os, unde atacurile asupra ereticilor au dat na$tere unei opozitii de mari proportii, care i-a unit pe nobili, comercianti $i calyini$ti (protestantO. Izbucnirea Reyolutiei Olandeze, in 1568, a reprezentat o dubl~ loyitur~ pentru Spania, deoarece Filip nu mai putea beneficia de prosperitatea T~rilor de ]os $i, in acela$i ~timp, il costa enorm s~ mentin~ o armat~ ~ntr-o proyincie ostil~. Ayand o durat~ care a ! cuprins ultimii 30 de ani din domnia lui Filip, reyolutia a epuizat resursele Spaniei. Acest lucru nu s-a y~zut de la inceput, iar puterea Spaniei p~rea s~ creasc~. In 1571 flotele reunite spaniole $i yenetiene au obtinut la Lepanto o yictorie importanta asupra turcilor, punand cap~t dominatiei otomane in

00 Revolu1ia din Tirile de Jos a atras Spania intr-un rizboi lung ,i costisitor. in imaginea de mai sus, Ducele de Alva sose,te la Rotterdam. Cruzimea lui Alva a fost evidenta in asedierea ora,elor Maestricht (jos), Antwerp ,i Ghent.

zona mediteraneana. in 1578, regele Sebastian al Portugaliei a fost ucis Intr-o expeditti In Maroc, nelasand nici un mo~tenitor direct. Au existat pretendenti la tron, Insa doar unul Filip -avea o armata la frontiera portugheza. pana In 1580, Filip a adaugat ~i Portugalia posesiunilor sale, Impreuna cu flotele ~i colontile acesteia din America, Asia ~i Afri,a. Spania devenise o mare putere atlantica. Succe$ul lui Filip a culminat In anti 1580. Ducele de Parma i-a Invins pe rebelti din rarile de ]os; Franta era zdruncinata de

r~zboaiele civile dintre catolici $i protestanti; $i, de$i relatiile dintre Spania $i Anglia protestant~ se inrnut~tiser~ dup~ ce navele engleze$ti au atacat nave spaniole ce transportau comori, p~rea s~ existe o ocazie prielnic~ de a o inl~tura pe regina Elizabeta prin asasinat $i de a o inlocui cu vara sa catolic~ Mary, regina Scotiei, care se afla la inchisoare. Comploturile spaniole de asasinare a reginei Elizabeta au dat gre$ $i, in 1587, Mary a fost executat~. In consecint~, Filip avea cale liber~ de a pretinde tronul Angliei.
125

SPANIA

CA MARE

PUTERE

in scopul obtinerii tronului Angliei, Filip a depus mari eforturi financiare pentru organizarea "invincibilei Armada", o flota uria~a formata din nave de razboi spaniole, care urma sa preia armata Ducelui de Parma din Tarile de Jos ~i sa o transporte de-a lungul Canalului Englez, pentru a invada apoi Anglia. Filip era condus mai degraba de credinta lui religioasa, ~i nu de ratiune. El a ignorat binecunoscuta superioritate a navelor de lupta engleze~ti ~i a marinarilor englezi ~i nu a luat in considerare dificultatea transportarii unei armate intregi pe mare, de vreme ce spaniolii nu aveau un port corespunzator in Tarile de Jos. Cand Armada ~i-a inceput navighatia in 1588,atacurile englezilor i-au provocat daune de proportii, iar 1:nretragere, distrugerea sa a fost completata de furtuni. Factorul de 5chimbare Armada spaniola a fost un factor de schimbare pentru viitorul t:Irii. in 1589 regele protestant Henric allV-lea a ajuns pe tronul Frantei, iar Spania,care pana atunci sprijinise in secret grupurile catolice din Franta, s-a implicat direct 1:n razboiul civil. Fortat sa-~i trimita armata in Franta, Ducele de Parma nu a putut defmitiva cucerirea Tarilor de Jos. Interventia spaniolilor i-a determinat insa pe francezi sa-l sprijine pe Henric, iar cand s-a incheiat in sfa~it pacea la Vervins, in 1598, Spania nu obtinuse nici un avantaj substantial in Franta. Spania in declin ,Sfar~ituldomniei lui Filip a fost intunecat. Sub conducerea lui Filip al lII-lea (1598-1621), Spania a intrat intr-o perioada de ragaz, facand pace cu Anglia ~i incheind un armistitiu pe 12 ani cu olandezii. insa economia fusese grav afectata in timpul lui Filip al lI-lea, datorita expulzarii moriscilor, marilor cheltuieli de razboi, a risipei de vieti omene~ti ~i materiale, 1:nurma carora datoriile regelui aucrescut considerabil iar tara a fost saracita. Situatia nu s-a imbunatatit nici sub Filip all11lea, sf~tuit de coruptul Duce de Lerma. De~i nu era inca foarteevident, Spania era 1:n declin. Epoca inf1oritoare a literaturii ~i artei spaniole, inceputa in secolul al XVI-lea, s-a mentinut pana in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, oferind lumii genii ca Miguel de Cervantes (autorul romanului Don Quijote) ~i marele pictor Velazquez. Filip al IV-Iea Filip allV-lea (1621-65)avea printre consilieri un nobil favorit, Contele Olivares, mult mai dinamic ~i mai ambitios decat Lerma. Din nefericire 1:nsa,Spania nu-~i mai putea permite ni~te ambitii care au dus la reluarea conflictului cu Tarile de Jos ~i sprijinul substantial dat habsburgilor din Austria in Razboiul de 30 de Ani (1618-48) dintre catolici ~i protestanti pentru putere in Germania. Armata spaniola reprezenta, 1:nca,o fort:I de lupta impresionanta, 1:nsa nu a obtinut nici o victorie decisiva 1:nanii 1620 ~i 1630. intre timp, Franta, condusa de cardinalul Richelieu, a a~teptat momentul potrivit, neintrand in razboi decat in 1635. Chiar ~i a~a,Spania ~i-a mentinut pozitia pana 1640. In 1640, Portugalia s-a rasculat ~i in cele din urma ~i-a ca~tigatindependenta. in acela~ian, locuitorii provinciei spaniole Catalonia s-au revoltat ~i ei, supunandu-sedin nou doar in 1659.Apoi,

O Spania in secolul XVI. Regatul Spaniei a fost creat in 1479, prin unificarea Aragonului ~i Castiliei. Cucerirea Granadei ~i Navarrei a completat Spania moderna.

O Pu~ca~. Pu~ca~ii, impreuna cu suli,a~ii, alcatuiau infanteria spaniala care, pana dupa 1640, a fast cea mai eficienta din Eurapa.

in 1643, armata spaniala a fast infcinta cu cruzirrie de francezi la Racrai, pun:1ndu-se astfel capat unei suprematii militare care durase de peste 100 de ani. Recunoa~terea infrangerii In 1648, Tratatul de la Westphalia a pus capat Razboiului de 30 de Ani ~i a data cu acesta s-au spulberat sperantele habsburgilar de a impune religia catalica In Germania sau de a cansalida autaritatea imperiala. In acela~i an, Spania a recunascut in mad aficial independenta Pravinciilar Unite (Olandeze), la Mi.inster.Rilzbaiul dintre Spania ~i Franta a cantinuat p:1na In 1659, c:1nd Spania a cedat teritarii, .Jucruprin care aceasta accepta lnfcingerea. Aceste pierderi erau n~semnificative In camparatie cu decaderea pe intema a tarii, care a raffias un imperiu imens, dar a ie~it din r:1ndul marilar puteri.