Sunteți pe pagina 1din 4

La inceput un cult obscur,

cre~tinismul a devenit in doar


trei secole religia oficiala a
Imperiului Roman. Supravie-
tuind conflictelor ~i invaziilor
barbare, cre~tinismul a facut
legatura dintre lumea antica
~i cea medievala.

I nformatiile noastre despre Isus din


Nazareth ~i istoria Inceputurilor cre~tinismu-
lui sunt foarte limitate. Iudeea a fost o mic:1
provincie a Imperiului Roman, iar mi~c:1rile
religioase de aici au atras atentia romanilor
doar atunci cand au Inceput s:1tulbure lini~tea
public:1. Singurele documente despre viata lui
Iisus sunt cele patru Evanghelii, scrise dup:1 o
generatie sau mai mult dup:1 moartea sa, Intre
70-100 d.Hr. ~i contin mai degrab:1 informatii
despre misiunea ~i mesajul s:1u, decat detalii
biografice. 5i, de vreme ce acestea se contra-
zic uneori intre ele, la fel ca ~i alte surse,
.Evangheliile contin In mod evident goluri de
.memorie, Intelegerea gre~it:1 a unor fapte ~i
probabil deform:1ri intentionate ale realit:1tii.

"Regele ludeilor"
Totu~i, nu exist:1 motive de Indoial:1 referitoare
la principalele fapte prezentateln Evanghelii:
~i anume c:1 Isus a fost un evreu care pro-
pov:1duia poc:1inta, Incetarea s:1var~irii de §
p:1cate, abandonarea preocup:1rilor lume~ti, ~
iubit;ea bun:1t:1tii ~i o iminent:1 Judecat:1 de ~

O Un mozaic din secolul 6 il prezinta pe lisus, nete Intrebogati ~i s:lraci ~i Intre "zelotii" anti-
imbracat in uniforma militara romana. inarmat romani ~i cei ce colaborau cu cuceritorii
cu crucea martiriului. in locul sabiei. El sta dea- str:lini. Existau de asemeneasecte cu interese
supra leului ~i ~arpelui, simboluri ale puterii. opuse 1n cadrul iudaismului, dominand- o
atmosfern de zel ~i a~teptare.Aceste lucruri
O Palestina din timpul lui lisus, era condusa reies din manuscrisele de la Marea Moart:l,
de guvernatori subordona~i Romei. Herod descoperite In de~ert In vremuri contempo-
Antipas a condus Galileea (4 i.Hr.-39 d.Hr.). rane, care reflect:l credinta unei secte semi-
care, impreuna cu anumite port,iuni din nor- monastice In venirea lui Mesia, care avea s:l-i
dul Palestinei, erau principalele zone in care scape de sub dominatia roman:l.
lisus predica.
Rascoala evreilor
Apoi, in unna c~reia sufletele pierdute vor fi Au r:lmas putini adepti ai lui Isus In randurile
condamnate la pedeapsa etern~. in cele din evreilor, pentru c:l (In ciuda motivelor pentru
urma, Isus a fost judecat ~i crucificat de care a fost executat) el nu a promis libertatea
rornani, fiind considerat infractor politic (acla- politic:l, ci un regat "allumii de dincolo". Prin
mat "Rege al Iudeilor"), probabilla solicitarea urmare, evreii au declan~at o mare rnscoal:l
du~manilor s~i din randurile preotilor evrei. (66-73 d.Hr.), dup:l care rornanii au devastat
Discipolii s~i l-au proclamat luhg-a~teptatul Ierusalimul ~i au masacrat, dup:l un asediu
Mesia (in greac~ Christos, "Cel Ales") ~i au Indelungat, lupt:ltorii evrei refugiati la
declarat c~ l-au v~zut in came ~i oase dup~ Masada. in 132 d.Hr. evreii s-au rnsculat din
moartea sa ~i au asistat la ridicarea sa la cer. nou, de aceast:ldat:l urmandu-l pe Simon Bar
Conform cercet~rilor recente, Isus s-a Kochba, care s-a proclarnat Mesia, fiind In
n~scut In anul 6 1.Hr. ~i a fost crucificat lntre cele din urm:llnfrant.
29-33 d.Hr., cand Pilat din Pont era guverna- in timpul vietii lui Isus, el ~i apostolii s:li s-
torul Iudeei (26-36 d.Hr.). Aceasta a fost o au considerat evrei, iar acest lucru a rnrnas
perioada de tulburnri ~iconflicte, cu separ~ri neschimbat pentru o perioad:l dup:lmoartea

29
PRIMII CRE~TINI

O Aceast3 hart3
prezint3 c313toriile
RAspANDIREA CRE~TINISMULUI
Sf. Pavel ~i r3spandi-
rea cre~tinismului
pan3 la inceputul
secolului a! 4-lea.

8---:&
. .
)

0
~ ;W;egium
Lasaea
.
MALTA ~
O Capul din bronz
al imparatului
Constantin, secolul
4. Acesta a fondat o
noua mare capitala,
~
Constantinopol, in
330 d.Hr., iar in tim-
pul domniei sale,
cre~tinismul a
devenit religie
na1ionala.

sa: cre$tinii erau mai degraba o secta a


evreilor decat o religie separata. De fapt,
primele convertiri la cre$tinism din afara
Iudeii au avut loc 1n randurile comunitatilor
evreie$ti, raspandite 1n ora$e din Intregul
Imperiu Roman. Iudaismul avea $i el adepti In
lumea romana, dar progresul sau a fost Ince-
tinit de faptul ca impunea celor ce nu erau
evrei sa accepte toate ritualurile acestui cult,
inclusiv practicarea circumciziei.
Decizia cre$tinilor de a nu adopta aceste rit-
ualuri, a oferit noii credinte un avantaj impor-
tant, distantand-o de asemenea de iudaismul
ortodox. .5i mai importanta a fost doctrina 1
impusa de marele apostol misionar Sf. Pavel -~
dupa care Isus nu a fost un Mesia uman, ci ]
1nsu$i Fiul divin al lui Dumnezeu, trimis In ~
lume sa izbaveasca omenirea de pacate prin ~
propriul sau sacrificiu. Prin aceste concepte,
cre$tinismul s-a impus ca o religie aparte. O in pe~terile de la Qumran, loca~ul unei
grupari religioase, au fost gasite fragmente
Persecu1ia din peste 600 de manuscrise. Cunoscute sub ~
Nu se cunosc prea multe amanunte despre numele de Manuscrisele de la Marea Moarta, E
cre$tinismul secolului 1 d.Hr., cu exceptia fap- aceste manuscrise includ primele texte ale ~
tului ca Imparatul Nero i-a acuzat pe cre$tini Vechiului Testament. 0/!
de izbucnirea incendiului de mari proportii, ~
care a distrus cea mai mare parte a Romei In jmp~ratului ~i lui Isus Hristos. De asemenea, """
anul 64 d.Hr.; probabil profetiile cre$tinilor ace~tiaau acceptat chiar ~i refuzul evreilor de ~
referitoare la Judecata de Apoi au dus la pre- a se supune, de vreme ce religia lor era un
supusa vina a acestora. Persecutiile ce au cult national vechi. jns~ cre~tinismul c~p~tase Instr~ina ~i li deranja pe vecinii lor. De aseme-
urmat au fost groaznice dar de scurta durata, noi forme ~i probabil un cai:actersubversiv. O nea, cre~tinii nu l~i Indeplineau obligatiile
iar In Imperiul Roman a domnit lini$tea pana parte a oamenilor de rand credeau acest cet~tene~ti-In ochii romanilor -refuzand s~
In 112 d.Hr., cand administratorul imperial, lucru, de~i nuse ~tie exact de ce: la sfar~itul poarte arme. Forma credintei lor li deosebea
Pliniu cel Tanar, i-a scris Imparatului Traian, secolului 2 d.Hr. au avut loc izbucniri anti- de ceilalti; existau dou~ acte sacramentale,
Intrebandu-l cum sa se descurce cu cre$tinii. cre~tine violente la Lyons ~i Smyma, iar cre~- botezul ~i Imp~rt~~ania,In cadrul c~reia este
Traian l-a sfatuit sa-i pedepseasca pe toti cei tinii erau adesea considerati "partea negativ~ retrai~ simbolic Cina cea de Tain~.
care se faceau cunoscuti, dar sa nu li caute a rasei umane". Credinta Intr-o iminen~ Judeca~ de Apoi
sau sa ia In considerare denunturile anonime. Acestea se datorau probabil faptului c~ i-a f~cut pe cre~tini s~ fie reticenti fata de
Principala infractiune a cre$tinilor consta cre~tinii se Inchinau Dumnezeului lor In par- lucrurile lume~ti fiind Inclinati s~ urmeze
In refuzul lor de a se Inchina Imparatului $i ticular, In case ale credincio~ilor (bisericile au Intocmai instructiunile lui Isus "de a nu se
zeilor romani. Romanii erau pregatiti sa tol- ap~rut doar In secolul 4) ~i li excludeau pe cei gandi la ziua de maine". ins~, deoarece se
ereze orice religie, de$i le era greu sa Inte- care nu erau membri ai comunit~tii lor. p~rea c~ Judecata de Apoi nu era foarte apro-
leaga existenta unei exclusivitati religioase, Ace~tia aveau un spirit evanghelic -adesea o pia~, comunit~tile cre~tine au 1nceput s~ se
care interzicea unei persoane sa se Inchine $i dorin~ arz~toare pentru martiriu -care li organizeze; au fast ale~i diaconi, presbiteri ~i

30
O Biserica Hagia
Eirene din secolul 6,
in Istanbul. Bisericile
de tip bazilici nu au
aparut decat in
secolul 4. inainte
cre~tinismul se
practica in case
particulare.

O Dupa crucificarea
lui Isus. discipolii
sSai au devenit
apostoli. Sarcina lor
era aceea de a
raspandi mesajul lui
Isus. Aceasta sculp-
tura il arata pe Petru
dictandu-i o
scrisoare lui Marcu.
un alt apostol.

O Miracolul lui Isus: mersul pe Marea


Galileei, este reprezentat in aceasta pictura in
miniatura, realizata in manuscrisul din
secolul 11, Evanghe/ii/e de Aur.

tru ordinea sociala. Cre~tinismul putea sa con-


fere simtul solidaritatii, care putea lmpiedica
destr:lmarea Imperiului Roman; iar acesta
pare sa fi fost unul dintre motivele pentru
care imparatul Constantin 11sustinea cu lndar-
jire. Sprijinul sau a oferit cre~tinismului ultima
aprobare ~i imboldul de care avea nevoie.

Converti~e la cre~tinism
Legenda spune ca Imparatul Constantin a avut
o viziune, 1n urma careia acesta a atribuit victo-
ria sa decisiva, de la Podul Milvian (312),
Durnnezeului cre~tin. Prin urmare, 1mparatul
i-a convins pe rivalii sai sa accepte toate religii-
le, 1ncurajand ellnsu~i cre~tinismul, de~i formal
ramasese devotat cultului Soarelui Necucerit.
episcopi, care jucau un rol important 1n Intrea- Cre~tinismul a ap~rut atunci cand Incred- Doar dupa ce a devenit stapanul lntregii lurni
ga lume. S-au f~cut compromisuri ~i cu aceast~ erea In sine ~i optimismul Imperiului Roman romane, 1n 324, el s-a declarat cre~tin. Primul
lume, In special abandonarea pacifismului erau pe punctul de a se pr;1bu~i, iar situatia Conci1iu ecumenic (din lntreaga lume) al
cre~tin, care se pare c~ a existat Inainte de general~ luase o Intors~tur;1 urat~. Adorarea Bisericii a avut loc la Niceea In 325; faptul ca
secolul 4. Totu~i, refuzul cre~tinilor de a se vechilor zei romani devenise o simpl~ forma- imparatul Constantin a prezidat reuniunea a
: supune imp~ratului a continuat s~ provoace litate, de~i domina o dorint~ arz~toare pentru demonstrat atat importanta politica pe care ~i-o
r ostilitati oficiale. Aceasta era mai degrab~ convingeri religioase. Diferiti zei ~i culte au asumase Biserica, cat ~i rolul principal pe care
f nelndeplinirea datoriei sociale, decat o prob- p~truns din est In Imperiul Roman, cre~tinis- lmparatul intentiona sa-l aiba In cadrul acesteia.
f lem~ religioas~: se credea c~ practicarea cultu- mul confruntandu-se cu rivali formidabili, cu Conci1iul de la Niceea a fost convocat In
lui imperial (credinta In calitatea divin~ a care avea, Ins~, anumite tras~turi commune.De special pentru a rezolva disputele, asupra
,; imp~ratuluO va mentine unit Imperiul Roman, exemplu, multe "religii misterioase" erau ca- unor chestiuni legate de doctrina, lntre cei
~ din ce 1n ce mai fragil. Prin urmare, cre~tinii racterizate prin drame ale mortii ~i Invierii, In care au format partidul ortodox ~i adeptii lui
I Arius. Asemenea dispute li spulberau lmparat-
I; erau In general persecutati In timpul perioade- care persoana credincioas~ "se ren~~tea".
lor de criz~, cand se f~ceau eforturi disperate
ului Constantin speranta ca religia cre~tina va
de revenire la normal: sub Decius (250-51) ~i Un cult superior mentine imperiul unit. Ereziile -adica con-
Cu toate acestea, cre~tinismul avea anumite cepte In contradictie cu dogmele biserice~ti -
Valerianus (257-58), sub Diocletian (303-5) ~i
a succesoruluis~u din est, Galerius (305-11). avantaje fat~ de alte culte. Acesta oferea un l~i ca~tigau de multe ori sprijinul din provincii
L in ciuda ororilor ce le caracterizau, aceste Dumnezeu personal ~i posibilitatea nemuririi, ca Egiptul, care erau nemultumite de domi-
.~ersecutii au fost de scurt:I durata -~i pan~ la la fel ca religiile misterioase. ins~, spre deose- natia romana. in urmatoarele secole, Biserica
~ urm~ e posibil ca ele s~ li fi Indarjit pe bire de acestea, se adresa tuturor, nu doar ini- a condamnat ca erezii conceptele lui Arius
IT; supravietuitori, f~r~ s~ ameninte credinta. in tiatilor. cSimtul cre~tin al comunitatii era foarte (arianismu1), nestorianismul, monofisitismul,
realitate, Imp~ratii au trebuit s~ accepte faptul puternic, bazat pe o egalitate spiritual~ com- precum ~i alte interpretari ale doctrinei cre~-
c~ practicantii cre~tinismului erau prea pleta Intre s~raci ~i bogati, st~pani ~i slujitori. tine, refuzand sa accepte alte opinii In
numero~i pentru a fi nimiciti. pan~ In 300 Deoarece acesta propov~duia indiferenta fata: randurile sale.
d.Hr., ace~tia erau Inc~ o minoritate, Ins~ una de lucrurile lume~ti ~i supunerea In fata unei in acest scop, Biserica a fost sprijinita de
putemic~ -aproximativ 1QO/o
din populatie. autorit~ti supreme, nu era o amenintare pen- stat. in 391, imparatul Teodosius I a interzis

31
PRIMII CRE$TINI

O Acest manuscris
francez din secolul
1 S prezinta conver-
tirea lui Pavel, in
urma unei viziuni cu
lisus. Pe atunci
func~ionar evreu,
Pavel calatorea spre
Damasc, pentru a-i
aresta ~i a-i aduce in
fa~a judeca~ii pe
cre~tinii pe care
urma sa-i gaseasca.
Expansiunea mi~carii
cre~tine timpurii s-a
datorat in mare par-
te calatoriilor misio-
nare ale Sf. Pavel.

toate formele de credint~ ne-cre~tin~, care al cre~tinismului a fost confirmat de graba cu


erau acum considerate ca alc~tuind "p~ginis- care au fost convertili noii con,ducatori bar-
mul"; cuvintul provine probabil din pagus, bari, de~i, pentru un timp, cei rnai multi din-
"om de la tarn", deoarece vechile credinte tre ei au adoptat crezul eretic arian. Conditiile
erau greu de Inl~turat In mediul rural, nefavorabile i-a facut pe oameni sa seizoleze,
d~inuind timp de secole. in 438, Teodosius II urrnand exemplul deja stabilit In Est. in anul
a emis legi conform c~rora arianii ~i nesto- 529, aceasta mi~care a Inceput sa fie organi-
rienii trebuiau uci~i. Din persecutati, cre~tinii zata, cand St Benedict a fondat Monte
au ajuns s~ fie persecutori. Cassino, prirna manastire a ordinului be~e-
dictin. incepand cu aceasta perioada, monas-
Noi ideologii ticismul avea sa joace un rol deosebit de
Pin~ In secolul 5 d.Hr., mai multi ginditori - important In viata europenilor .
P~rintii Bisericii -au oferit cre~tinismului o
baz~ intelectual~ impresionant:l, Imprumu- Centre rivale
tind elemente importante ale filozofiei gre- Italia fiind In ruine, episcopii din Roma -
ce~ti. O alt:l mare realizare a fost traducerea papii -au devenit aparatori ai credintei ~i va-
Bibliei In limba latin~ de c~tre St Jerome (345- lorilor civilizatiei, exprimandu-~i pretentia de
420). Dar, Intre timp, Imperiul Roman de a se afla la conducerea Intregii Biserici. Cu
Apus a fost invadat de barbari, iar In 476 a toate acestea, Roma a avut trei rivali putemici
Incetat chiar s~ rnai existe. Succesul universal In Alexandria, Antiohia ~i capitala Imperiului
Rornan de Rasarit, Constantinopol. Apoi, In O Isus a fost judecat de Pilat din Pont.
O Arestarea lui lisus in Gradina Ghetsemani. secolul 7 d.Hr., Alexandria ~i Antiohia au fost procuratorul roman la lerusalim. Spalarea
Se crede ca preo~ii evrei s-au aflat in spatele cucerite de arabi. Roma ~i Constantinopol au mainilor pentru a-i face pe evrei ~i nu pe
acestei arestari, prezentandu-L pe lisus in ramas centrele celor doua traditii cre~tine - romani responsabili pentru moartea lui Isus.
fa~a autorita~ilor romane ca pe un insurgent latina ~i greaca -care In cele din urma, aveau este o tradi,ie cre~tina. Aceste picturi
politic periculos. sa se separe complet. dateaza din secolul 15.

32