Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
"Regele ludeilor"
Totu~i, nu exist:1 motive de Indoial:1 referitoare
la principalele fapte prezentateln Evanghelii:
~i anume c:1 Isus a fost un evreu care pro-
pov:1duia poc:1inta, Incetarea s:1var~irii de §
p:1cate, abandonarea preocup:1rilor lume~ti, ~
iubit;ea bun:1t:1tii ~i o iminent:1 Judecat:1 de ~
O Un mozaic din secolul 6 il prezinta pe lisus, nete Intrebogati ~i s:lraci ~i Intre "zelotii" anti-
imbracat in uniforma militara romana. inarmat romani ~i cei ce colaborau cu cuceritorii
cu crucea martiriului. in locul sabiei. El sta dea- str:lini. Existau de asemeneasecte cu interese
supra leului ~i ~arpelui, simboluri ale puterii. opuse 1n cadrul iudaismului, dominand- o
atmosfern de zel ~i a~teptare.Aceste lucruri
O Palestina din timpul lui lisus, era condusa reies din manuscrisele de la Marea Moart:l,
de guvernatori subordona~i Romei. Herod descoperite In de~ert In vremuri contempo-
Antipas a condus Galileea (4 i.Hr.-39 d.Hr.). rane, care reflect:l credinta unei secte semi-
care, impreuna cu anumite port,iuni din nor- monastice In venirea lui Mesia, care avea s:l-i
dul Palestinei, erau principalele zone in care scape de sub dominatia roman:l.
lisus predica.
Rascoala evreilor
Apoi, in unna c~reia sufletele pierdute vor fi Au r:lmas putini adepti ai lui Isus In randurile
condamnate la pedeapsa etern~. in cele din evreilor, pentru c:l (In ciuda motivelor pentru
urma, Isus a fost judecat ~i crucificat de care a fost executat) el nu a promis libertatea
rornani, fiind considerat infractor politic (acla- politic:l, ci un regat "allumii de dincolo". Prin
mat "Rege al Iudeilor"), probabilla solicitarea urmare, evreii au declan~at o mare rnscoal:l
du~manilor s~i din randurile preotilor evrei. (66-73 d.Hr.), dup:l care rornanii au devastat
Discipolii s~i l-au proclamat luhg-a~teptatul Ierusalimul ~i au masacrat, dup:l un asediu
Mesia (in greac~ Christos, "Cel Ales") ~i au Indelungat, lupt:ltorii evrei refugiati la
declarat c~ l-au v~zut in came ~i oase dup~ Masada. in 132 d.Hr. evreii s-au rnsculat din
moartea sa ~i au asistat la ridicarea sa la cer. nou, de aceast:ldat:l urmandu-l pe Simon Bar
Conform cercet~rilor recente, Isus s-a Kochba, care s-a proclarnat Mesia, fiind In
n~scut In anul 6 1.Hr. ~i a fost crucificat lntre cele din urm:llnfrant.
29-33 d.Hr., cand Pilat din Pont era guverna- in timpul vietii lui Isus, el ~i apostolii s:li s-
torul Iudeei (26-36 d.Hr.). Aceasta a fost o au considerat evrei, iar acest lucru a rnrnas
perioada de tulburnri ~iconflicte, cu separ~ri neschimbat pentru o perioad:l dup:lmoartea
29
PRIMII CRE~TINI
O Aceast3 hart3
prezint3 c313toriile
RAspANDIREA CRE~TINISMULUI
Sf. Pavel ~i r3spandi-
rea cre~tinismului
pan3 la inceputul
secolului a! 4-lea.
8---:&
. .
)
0
~ ;W;egium
Lasaea
.
MALTA ~
O Capul din bronz
al imparatului
Constantin, secolul
4. Acesta a fondat o
noua mare capitala,
~
Constantinopol, in
330 d.Hr., iar in tim-
pul domniei sale,
cre~tinismul a
devenit religie
na1ionala.
30
O Biserica Hagia
Eirene din secolul 6,
in Istanbul. Bisericile
de tip bazilici nu au
aparut decat in
secolul 4. inainte
cre~tinismul se
practica in case
particulare.
O Dupa crucificarea
lui Isus. discipolii
sSai au devenit
apostoli. Sarcina lor
era aceea de a
raspandi mesajul lui
Isus. Aceasta sculp-
tura il arata pe Petru
dictandu-i o
scrisoare lui Marcu.
un alt apostol.
Converti~e la cre~tinism
Legenda spune ca Imparatul Constantin a avut
o viziune, 1n urma careia acesta a atribuit victo-
ria sa decisiva, de la Podul Milvian (312),
Durnnezeului cre~tin. Prin urmare, 1mparatul
i-a convins pe rivalii sai sa accepte toate religii-
le, 1ncurajand ellnsu~i cre~tinismul, de~i formal
ramasese devotat cultului Soarelui Necucerit.
episcopi, care jucau un rol important 1n Intrea- Cre~tinismul a ap~rut atunci cand Incred- Doar dupa ce a devenit stapanul lntregii lurni
ga lume. S-au f~cut compromisuri ~i cu aceast~ erea In sine ~i optimismul Imperiului Roman romane, 1n 324, el s-a declarat cre~tin. Primul
lume, In special abandonarea pacifismului erau pe punctul de a se pr;1bu~i, iar situatia Conci1iu ecumenic (din lntreaga lume) al
cre~tin, care se pare c~ a existat Inainte de general~ luase o Intors~tur;1 urat~. Adorarea Bisericii a avut loc la Niceea In 325; faptul ca
secolul 4. Totu~i, refuzul cre~tinilor de a se vechilor zei romani devenise o simpl~ forma- imparatul Constantin a prezidat reuniunea a
: supune imp~ratului a continuat s~ provoace litate, de~i domina o dorint~ arz~toare pentru demonstrat atat importanta politica pe care ~i-o
r ostilitati oficiale. Aceasta era mai degrab~ convingeri religioase. Diferiti zei ~i culte au asumase Biserica, cat ~i rolul principal pe care
f nelndeplinirea datoriei sociale, decat o prob- p~truns din est In Imperiul Roman, cre~tinis- lmparatul intentiona sa-l aiba In cadrul acesteia.
f lem~ religioas~: se credea c~ practicarea cultu- mul confruntandu-se cu rivali formidabili, cu Conci1iul de la Niceea a fost convocat In
lui imperial (credinta In calitatea divin~ a care avea, Ins~, anumite tras~turi commune.De special pentru a rezolva disputele, asupra
,; imp~ratuluO va mentine unit Imperiul Roman, exemplu, multe "religii misterioase" erau ca- unor chestiuni legate de doctrina, lntre cei
~ din ce 1n ce mai fragil. Prin urmare, cre~tinii racterizate prin drame ale mortii ~i Invierii, In care au format partidul ortodox ~i adeptii lui
I Arius. Asemenea dispute li spulberau lmparat-
I; erau In general persecutati In timpul perioade- care persoana credincioas~ "se ren~~tea".
lor de criz~, cand se f~ceau eforturi disperate
ului Constantin speranta ca religia cre~tina va
de revenire la normal: sub Decius (250-51) ~i Un cult superior mentine imperiul unit. Ereziile -adica con-
Cu toate acestea, cre~tinismul avea anumite cepte In contradictie cu dogmele biserice~ti -
Valerianus (257-58), sub Diocletian (303-5) ~i
a succesoruluis~u din est, Galerius (305-11). avantaje fat~ de alte culte. Acesta oferea un l~i ca~tigau de multe ori sprijinul din provincii
L in ciuda ororilor ce le caracterizau, aceste Dumnezeu personal ~i posibilitatea nemuririi, ca Egiptul, care erau nemultumite de domi-
.~ersecutii au fost de scurt:I durata -~i pan~ la la fel ca religiile misterioase. ins~, spre deose- natia romana. in urmatoarele secole, Biserica
~ urm~ e posibil ca ele s~ li fi Indarjit pe bire de acestea, se adresa tuturor, nu doar ini- a condamnat ca erezii conceptele lui Arius
IT; supravietuitori, f~r~ s~ ameninte credinta. in tiatilor. cSimtul cre~tin al comunitatii era foarte (arianismu1), nestorianismul, monofisitismul,
realitate, Imp~ratii au trebuit s~ accepte faptul puternic, bazat pe o egalitate spiritual~ com- precum ~i alte interpretari ale doctrinei cre~-
c~ practicantii cre~tinismului erau prea pleta Intre s~raci ~i bogati, st~pani ~i slujitori. tine, refuzand sa accepte alte opinii In
numero~i pentru a fi nimiciti. pan~ In 300 Deoarece acesta propov~duia indiferenta fata: randurile sale.
d.Hr., ace~tia erau Inc~ o minoritate, Ins~ una de lucrurile lume~ti ~i supunerea In fata unei in acest scop, Biserica a fost sprijinita de
putemic~ -aproximativ 1QO/o
din populatie. autorit~ti supreme, nu era o amenintare pen- stat. in 391, imparatul Teodosius I a interzis
31
PRIMII CRE$TINI
O Acest manuscris
francez din secolul
1 S prezinta conver-
tirea lui Pavel, in
urma unei viziuni cu
lisus. Pe atunci
func~ionar evreu,
Pavel calatorea spre
Damasc, pentru a-i
aresta ~i a-i aduce in
fa~a judeca~ii pe
cre~tinii pe care
urma sa-i gaseasca.
Expansiunea mi~carii
cre~tine timpurii s-a
datorat in mare par-
te calatoriilor misio-
nare ale Sf. Pavel.
32