Istoricitatea persoanei lui Iisus Hristos aratata n izvoarele extrabiblice si nec restine Dusmanii crestinismului primar - evreii si pagnii

- nu puneau la ?ndoiala existen ta istorica a Domnului Iisus Hristos, ci lupta lor era ndreptata doar spre a modi fica imaginea biblica a Mntuitorului. ?nsusi g?ndul ca Iisus Hristos n-ar fi exis tat niciodata si ca este doar o inventie bolnava a clericilor pentru a subjuga m ai usor poporul simplu, apare cu mult mai trziu, printre ateistii iluminismului f rancez, cnd cercetarea adevarului istoric lasa loc speculatiilor si exaltarilor n mai multe privinte, si din cauza timpului care trecuse. Specifica societatii noastre aflata sub semnul ateismului si a nvataturilor prole tare este teoria ca Hristos, e o nchipuire a oamenilor robiti sub Imperiul Roman, adica un fel de revolutionar care ar fi avut scopul de a aduce pacea si de a face dreptate. Totusi, aceasta teorie mai diplomatica a ateismului sovietic, se nfrat este cu cea expusa mai sus, a religiei ca opium pentru norod . Putinele documente care s-au pastrat, datnd din sec. I-II, revarsa o raza de lumi na asupra crestinismului primar si a persoanei Mntuitorului. Din ele vedem ca nu avem de a face cu un revolutionar imaginar, ci de o personalitate istorica la fel de reala ca Cezar August, Tiberiu sau Traian. Prezentam n continuare unele din ma rturiile istorice extrabiblice necrestine care confirma teoria ca Iisus Hristos este o realitate istorica: I Sursele Romane 1) Cornelius Tacitus (55? - 117) scrie despre ?ncercarea lui Nero de a se dezvin ovati de incendierea Romei: De aceea, pentru a suprima zvonurile , el i-a acuzat ?n mod fals si i-a pedepsit cu torturi pe niste oameni cunoscuti sub numele de crestini, care erau urti de po por pentru enormitatile lor. Christus, fondatorul numelui, a fost dat mortii de Pontius Pilat, procuratorul Iudeii n timpul domniei lui Tiberiu; dar superstitia periculoasa, suprimata pentru o vreme, a izbucnit din nou, nu numai ?n Iudeea, c i si ?n cetatea Romei (Analele XV. 44). 2) Pliniu cel T?nar (cca. 112), scriind ?mparatului Traian, a dat informatii des pre felul n care a omor?t o multime de crestini - barbati, femei, copii, dupa ce acestia au refuzat sa blesteme pe Hristos . ?n aceeasi scrisoare el scrie: Ei aveau obiceiul sa se ntruneasca ntr-o anumita zi, nainte de a se lumina de ziua, si cntau ?n versuri un imn lui Hristos ca unui zeu, si se legau prin juramnt solem n sa nu faca nici o fapta rea, sa nu tagaduiasca adevarul atunci cnd li se cere s a depuna marturie despre el (Epistole X. 96). 3) Suefonius (cca. 120) - oficialitate juridica pe timpul lui Hadrian. A facut d oua referiri la Hristos: a) ?ntruc?t evreii faceau ne?ncetate tulburari datorita rastignirii lui Chestus ( o alta redare a numelui Christus, Cristos), el i-a expulzat din Roma . (Viata lui Claudius 25:4). b) Nero a pedepsit pe crestini, o clasa de oameni dedati la o superstitie noua si periculoasa (Vietile Cezarilor 26:2). II Alte surse: 1) Lucian (scriitor satiric grec, sec. II).

... omul care a fost crucificat ?n Palestina pentru ca a introdus acest cult nou ?n lume... ?n afara de aceasta, primul lor legiuitor i-a convins ca toti snt frat i unul cu altul, dupa ce au pacatuit o data si pentru totdeauna prin tagaduirea zeilor greci si prin nchinarea ?naintea sofistului (?nteleptului) crucificat si p rin trairea dupa legile lui (Despre moartea peregrinului). 2) Scrisoarea lui Mara Bar-Serapion (dupa 73). ?n aceasta scrisoare sirianul Bar-Serapion se adreseaza fiului sau Serapion, com parnd moartea si urmarile lui Hristos, Socrate si Pitagora, n felul urmator: Ce au c?stigat atenienii omor?ndu-l pe Socrate? Ciuma si foamete s-a napustit asu pra lor drept rasplata pentru crima savrsita. Ce au c?stigat locuitorii Samosei arz?ndu-l de viu pe Pitagora? ?ntr-o clipita a pele le-au acoperit pamnturile. Dar ce au c?stigat evreii rastignindu-si Regele? Curnd dupa aceea regatul lor a fost abolit. Dumnezeu i-a razbunat cu dreptate pe acesti trei ntelepti: foametea a lovit Atena , marea a nghitit Samasa, iar evreii alungati din tara lor traiesc mprastiati. Dar Socrate nu a murit pentru totdeauna; el a continuat sa traiasca n ?nvatatura lui Platon. Pitagora nu a murit pentru totdeauna; el a continuat sa traiasca n statuia lui He ra. Nici Regele ?ntelept nu a murit pentru totdeauna; el a continuat sa traiasca n ?n vataturile pe care le-a dat . III Surse evreiesti: 1) Josephus (Iosif Flaviu - istoric iudeu capturat de romani ca prizonier de raz boi - 37-100), aminteste n scrierile sale multe personaje care s?nt bine cunoscut e din paginile Noului Testament: familia pestrita a Irozilor, procuratorii Iudei i, familiile marilor Preoti - Ana, Caiafa, Anania si de asemenea fratele lui Iis us - Iacob (Antigites XX 9:1). ?ntr-un pasaj explicit, dar controversat, el spune despre M?ntuitorul: ?n vremea aceasta a trait un om ?ntelept numit Iisus... Pilat l-a condamnat sa fi e osndit si sa moara. Iar cei care au devenit ucenicii Lui nu au abandonat ?nvata tura Lui. Ei au spus ca li s-a aratat la trei zile dupa rastignire si ca El era viu; n consecinta, poate ca El a fost Mesia despre Care profetii au scris lucruri minunate (XVIII 33, textul arab). 2) Talmudul evreiesc (completat p?na ?n anul 500 d. H.). a) ?n ajunul Pastilor l-au sp?nzurat (at?rnat, rastignit) pe Jeshu (din Nazaret) si crainicul a mers naintea lui timp de patruzeci de zile spun?nd ca (Jeshu din N azaret) urmeaza sa fie mproscat cu pietre deoarece a practicat vrajitoria si a nse lat si a dus n ratacire pe Israel. Oricine a cunoscut ceva pentru apararea lui a fost chemat sa vina si sa depuna marturie pentru el. Dar nu au gasit nimic n apar area lui si l-au spnzurat ?n Ajunul Pastilor (Sanhedrin 43a Ajunul Pastilor ). b) O alta sectiune din Talmud spune ca Rabby Simeon ben s: Azzai a scris despre Iisu

Am gasit n Ierusalim un sul genealogic ?n care era notat ca Asa-si-asa este bastar

dul unei femei adultere

(Jeb. IV, 3-49a).

Trebuie de remarcat ca parerea evreilor precum ca Iisus a fost un fiu nelegitim si ca era stapnit de un demon este prezenta si n Noul Testament (Marcu 3, 22; Ioan 8, 41). Spre deosebire de Talmud, Coranul ni-L prezinta pe Hristos ca Isa ibn Maryam - Ii sus fiul Mariei (Sura Maria v. 20). n islam Hristos este considerat fiul fecioarei Maria, care a fost nascut prin cuvntul creator al lui alah si care si-a ncheiat d eja misiunea. ?n concluzie, prin potrivirea marturiilor seculare despre Hristos abtinem urmato rul tablou: 1) Iisus Hristos a fost crucificat ?n timpul lui Pontiu Pilat. 2) Ucenicii Lui au marturisit ca El a nviat din morti dupa trei zile. 3) Liderii evrei L-au acuzat de vrajitorie si au crezut ca a fost nascut din adu lter. 4) Crestinismul nu a putut fi tinut sub control si s-a rasp?ndit chiar si ?n Rom a. 5) Nero si alti stapnitori romani au prigonit si au martiriat pe crestini. 6) Acesti crestini au refuzat sa accepte politeismul, au trait vieti dedicate nva taturii lui Hristos si I s-au nchinat Lui. Acest tablou este ?n perfecta armonie cu cel din Noul testament. De mentionat nsa ca nici continutul Noului Testament, nici scopul scrierii lui nu a fost o apolo gie n apararea istoricitatii lui Hristos, ci o relatare a vietii lui traita n sfin tenie si o expunere a nvataturii Sale. ?n mod evident, autorii Noului Testament n u s-au g?ndit ca dupa zeci de secole, cuiva i va veni ?n g?nd sa puna la ndoiala a devarul ca Iisus - personalitate centrala n istoria omenirii, a existat cu adevar at. (Noul Testament ne prezinta n acelasi timp o multime de evenimente istorice, soci ale, religioase si astronomice care arata contextul n care a activat M?ntuitorul. Despre dovezile intrabiblice a istoricitatii persoanei Mntuitorului, ?ntarite si de marturiile istoricilor bisericesti, ntr-un alt numar). Bibliografie: 1 Noul Testament 2 Prot. V. Zenicovski Apologetica , Paris 1957 3 Geisler Norman 4 Medowell Joch Apologetica 1976

Marturii care cer un verdict 1972