342

No. 1980. nostru s'ar fi afland deputatl esaltatt D-luI crede, cä trebue sä rs-
Proc.-verb.27. pundem si sa ar'elärn nedreptatea acestor invinovatia
1867
16 Decem.
Adunarea incuviinteaza si aminarea desbaterilor asupra sus cita-
tulul raport.
Inalt Prea Sfintia Sa Mitropolitul, consultând maI frita:1' Adunarea, ra-
dica sedinta si anunta viitoarea intrunire pe Mercurt in 18 Dechemvrie.
Presidentul Adunaril, S ofroni e Mi tropoli t al M old ove X.
Secretara* AdunäriY, Dimitrie Rall et, A na st a sie
Panu, Constantin Hurmu-
zachi, Dimitrie G rigori u.
A. Teriacbi u.
35. Procesul-verbal No. 28. Sedinta din 18 Decem-
b r e 1 8 5 7.
AstädI, a douë-c,lecl si opta 'sedintä a AdunáriI se deschide la
No. 1980. 10 V, oare dimineata sub presedinta inalt Prea SfintieI Sale Pärin-
Proc.-verb.28. telul Mitropolit.
1857 D-lul D. Grigoriu ceteste apelul nominal, la care s'ati aflat fata
18 Decem. seapte-c,lecl si opt membri, iar absentI ease, si anume: doi in con-
gedie: D-lor D. Gheorghiadi, G. Ilie; patru bolnavI : D-lor C. Rolla,
D. Rallet, C. Ostahi, Chir. Ciocarlie.
D-luI A. Panu ceteste procesui-verbal al sedinteI trecute, care
se adopteaza de Adunare färä vre-o modificare.
La ordinul oilel, anuntat in sedinta trecutä, este cbestia relatiflor
dintre proprietarI si läcuitoril s'aterir.
D-lui. C. Hur muzachi incepe a ceti propunerea deputatilor satera,
cetitä In sedinta AdunariI din 9 Noemvrie.
Unir din membri amintesc, ca ar fi de prisos a se mai ceti, de
vreme ce acea propunere nu numaI cà s'a cetit ()data, ci s'a si
tipä'rit, si prin urmare este cunoscutä. Adunarea, consultatä prin scu-
lare si sedere, incuviinteaza aceasta cerere.
Propunerea deputatilor sätenI
«in puterea legaturiI incheiate de catre cele seapte Puterl la
scaunul Marelul impèrat al Frantezilor la Paris, noI trimisiI deputatI
saten1 din partea läcuitorilor pontas1 a patru-spre-dece tinuturi ale
MoldoveI, intrunindu-ne ca sä rostim dorintele treptel noastre in pri-
virea noulul aseljämint si a nouel rinduell ce are a se pune in tearä,
si chibzuindu-ne nol in de noI despre nevoile si durerile a douë-spre-
dece sute de mil de suflete, care ne-a6 trimes sa fim rsunetul ge-
m6tulul lor la marea Adunare alcatuita din toate treptele tëriI, in

www.dacoromanica.ro
 343

numele acelora glasul nostru cel slab rädicându-1, adev6rul ca inain. No. 1980.
tea lut Dumnedeil märturisim: Proc.-verb.28.
1867
«Ca Oa, in diva de astäçll toate sarcinile cele mat grele numal
18 Decem.
asupra noasträ. fost puse, si not mat niel de unele bunurt ale
Ora- nu ne-am indulcit, iarg. alii, färà sä fie supust la niel o povoarä,
de toatä mana Ora s'ail bucurat; eä nor birurt grele pe cap am
oament de oaste numat not am dat ; ispravnict, judecätorl, pH-
vighitorl i jandarml numat not am tinut ; drumurt, podurf i osele
numal not am lucrat; beilicurt, podvodl i havalele numaI not am
Lout ; boerescurI, dile de meremet numat not am indeplinit; daca
de voe i rara de voe numaT not am dat; la Jidovul orindariti,
ea sä ne sugä toatä vIaga, num al not am fost vindutt ; b6uturä scumpà
oträvità numal not am lAut ; One neagrä i amara, udatä cu la-
criml, numaY not am mancat ; bàtelil i resmerite, când ail fost, tot
greul numal not 1-am dus ; WY, când aù venit, not le am hränit, not
le-am slujit, not le-am purtat; ea cel cu putero teara îi Oräsia,
peste hotare trecea ; i când da Dumnedeil de se fäcea pace si
teara se imbelsuga, cu totil se intorceaa de se deg.:Rail, de nevoie
nu stiaa ; nevoia i greutatea o duceatt cel-ce r'e'mäneail la vatra lor.
lama era grea, ostI multe, caräturt multe si la loe depärtat, cäram
la Dunärea si peste Dunärea, boll degerail i cädeati, aläturea cädea
otnul cu dînii, acasä copiil flämändiall, cá ceea-ce nu lua ostasul
la nevoia sa, luail zapciiI eel de tearà de se imbogätiail.
«Iarä daeä puhoiul ostirilor se scurgeail si furtuna se alina hol-
dele se sem6na, grânele inverçlia, câmpurile infloria, el sudoarea
noastrà le uda. Teara asta niel bäl, niel mäestrit nu are, niel meste-
sugurl multe ca alte 011 nu are; toga bogätia, toatä imbelsugarea,
bratele i sapele noastre o aduc. Catu-i Dunarea de mare si de largä
curge nul sudorilor noastre, se duce peste märT si peste hotare,
acolo se preface in rturi de aur i de argint si curg iaräst inapoI
de se revarsä in teara noasträ ; iar not niel rinduialà, niel dreptate
nu am avut. CAnd ne-am jäluit, (And ne-am tänguit, pasurile cand
ne-am spus : Ispravnicul ne-a bAtut, priviedtorul ne a bätut, jandarmul
ne-a batut, zapciul ne-a bätut, vätäselul ne-a batut, vechilul ne-a
bätut, posesorul ne-a batui, bocrul de mosie ne-a bätut; cine s'a seulat
mat de dimineatä, cine a fost mat tare, acela era mat mare. Boul
vaca, munca ostenelelor noastre, nu stiam de sunt ale noastre; puiul
gäina, laptele de la gura copiilor nostri de multe ori cu nedreptul
ni s'a luat.
«Boerescul era odinioarä ease i apot doué-spre-dece çlile de la
r'e'säritul si pänä la sfintitul soareluI. ApoI s'a fäcut lege, ca sA Wing-

www.dacoromanica.ro
 344

No. 1980. ceasca diva lasata de Dumnedeti catu-I de mare, si boerescul s'a
Isroc.-verb.28. marit; in urmä iar s'a mal talmacit, i boerescul s'a tot ingreuiat.
1857
18 Decem.
Acum sunt dou'd spre-dece dile de pont, qiva cat luna; lueram din
primavara Ora in toamna, lueram de cum se iea om'étul i pana
inghetul tot la boeresc. Lueram cat cilice legea si mal des si peste-
lege, lueräin si nu mal" mantuim, nu-1 niel sarbätoare, niel lucrätoare.
«Holdele cele marl i intinse se fac frumoase i mänoase, iar
cand trecl pe langa parninturile noastre, i se rumpe inima; ogoarele-
ne r'éma'n in paraging, päpusoil. ni se ineaca, in buruiana i réman
necoptI de-i bate bruma; cel boerestl, asedatI de not in cosere, sed
ca aurul de frumosl and da frigul, Cand bate crivatul, cand ne-
bate nevoia, ne ducem de ne r6seump6ram insusI munca noastra ca
sä re hränim copiil cu dinsa, si de mulle orI pe langa näcazul ne-
voieI, unja tari de inima ne mal inea.ti de lenesl, ca nu am putut a
ne lucra ogoarele.
Anainte de Reglement, säteanul avea dece, eincT-spre-dece
peste douë decI de Wei"; radicam vite, ne prindeam nevoia si era
- eara folositä, ca ciredile cele multe care iesiati din teara, noT le
cresteam. Cu Reglementul munca ni s'a impovorat, iar päminturile
ni s'ati micsurat. Ni s'a dat numaT cate patru fald celor cu dol bol,
celor färä de bol li s'ati dat i mai putin. Tot Reglementul dice, ea
unde boerul de mosie nu Ta avea pimint de ajuns de dat Vita-
torilor, acolo si aibi a le da douë treinul din intregul mcosiel; unil
dati, altiI nu dati, cine cum vrea. Noi niel la facerea legil acestia,
niel la cele-lalte nu am fost chematl, niel intrebatI, niel la vre-o in-
voialä nu am statut. Domnia lor boerii de mosii singurl facut,
noI le-am urmat, de si greg si amar ne-a picat. Dar fiind-ca Dum-
nec,leti s'a adus aminte si a dat in gand celor seapte PuterI de s'aii
indurat ca de asta datá sä fim i not intrebatT despre päsurile
durerile ce avem, uitat fie si sters din mintea i inimile noastre tot
trecutul cu chinurile sale, departe fie toatä ura, toatä vrajba i toatä.
imparecherea de la sufletul nostru; o seamä si din boerl ati fost cu
frica lul Dumnedetl; i mai din vechiti pe carat cu top de-avalma ne
luptam i ne vèrsam sangele pentru ap6rarea credinteI si a mosier
stramosestf, el ne erati ca parintl i noi ea fiil lor. NoT Inca stim,
cá de cand cu Domniile grecestI, de atuneea ni s'ati stricat i dresele
èriisi ale noastre. De aceea noI nu tacem niel imputare, nicI infrun-
tare nim'e'ruT, i sä avem iertare, daca spuind adev'e'rul, vom fi sea-
pat vr'o vorba care sä vie greti la audul cuiva. NoI dorim ca tot
poporul roman sa se infrateasea i sa träiasca in pace si in liniste
pe pamintul stramosesc al Romaniei, pentru märirea i fericirea nea

www.dacoromanica.ro
 345

muluT, &gel' precum e scris la carte, «toatil cetatea impärechiatA va No. 1980.
perio. Proc.-verb.28.
1867
«trig pentru ea in viitor sä le lipseascA orT-ce prilej de neinte- 18 Decem.
legere si de nemultämire intre treapta sAtenilor i intre boeriT de
mosil, in numele Prea PuterniculuT Dumne0eii si a sfintel dreptäff
cerem si cu umilirrp ne rugAm ca sA ni se audA:
«Pe langA cele mart dorinti, care dimpreunA cu cele-lalte trepte
le-am artat in Adunarea obsteascA a Oril, treapta locuitortlor pon-
ta0 cere ca pe viitorime sAteanul sä fie si el pus in rindul oame-
nilor, sti nu maT fie ca pAnA acum asAmAluit cu dobitoacele necuvin-
tätoare; bataia, care atata amar de timp ne-a umilit i ne-a ovilit,
biciul i varga, care de multe orT aü batjocorit prul cel alb al pa-
rintilor nostri, i cate odatA ati Mart pe femeile nuastre pearclA
prunCil din pantecele Ion, sa se radice pentru tot-deauna deasupra
noastrà. Pentru orl-ce vinä sA ni se pue pedepsT, ca la ceea-laltA lume,
sä nu mat fin osandiVi far% judecatA.
«De asemene ne rugiim ca pe viitorime toate beilicurile, crise
nescrise in legT, toate havalele precum si birul pe cap si fie pen-
tru tot-deauna obotite. in locul tuturor acestora sh se pue un sin-
gur bir pe averea fie-cul, fArd osebire in . earA; iar nu ca pang acum;
cild eel ce nu aveag de unde, (lag mult, iar ceI-ce aveati mult, daü
putin saù nimic.
«Ne mal rugam iarAs1 ca satele salt aibh de acuminainte dregAtorii
alese chiar din sinul lor insusY, dregAtoriile acele sä, aibA a cAuta sub
privigherea carmuiril de toate nevoile satuluT, precum inerea rinduelil
In sat, la camp si la drumurI, privigherea, hotArirea i apérarea asupra
avutuldf, venitulul dArilor, cheltuelilor, lucrArilor, alcAtuirilor si a tu-
turor drepturilor sAtestl. SA nu mal fie ca pAnà acum, cd nol vorniciI
pazniciI alesT de sat i-am avut, dar niel inteo seamA nu ail fost; ea*
cutiI sätetT incä, am avut, haul am tot dat, ar fi sA fie miT de mil
de leT, dar cutiile aü fost ca i sparte, cum punea, se si strAcura munca
noastra, Dumnec,leti stie pe a cuI maná intra; pentru sate niel scoalA
niel vre-o altA imbunAtAtire nu s'a fAcut. ApoI suspinul, durerea
noastra de toate c,Iilele, dorinta cea mal mare pentru care ne rugAm
noapte la Dumnedeti sá se indure, este cäderea boerescultd ;
de aceea vrern sA r6scumOram boerescul i toate acelea cu care
suntem Itnpo-voratt atre boerit de !nosh'. Vroim sA scApArn, vroim sA
ne Ascump6rAm de robia in care suntem, vroim sA ne réscump6rAm,
sA nu mal fim al nimrul., sA fim numaT al t'ériT, i sA avem ii nol o
. earA; am ingenunchiat, am imbrancit cu toOT; cum suntem nu o mal

www.dacoromanica.ro
 346

No. 1980. putem duce indelung. Nu voim sd jignim drepturile nimgruf, dar
Proc.-verb.28 niel al nostru sä nu se intunece.
1857
«Din bunl ei strabunT, noT am avut dreptul de a ne lucra pa-
18 Decem
mintul trebuitor pentru hrana noasträ, ei a vitelor noastre, !Ara sä
ne poatä niminea alunga de pe dinsul. Toate uricile ÈSriï, toate
aeeqämintele vechT ei nouè ne sfintesc acest drept, precum ei acela
de a se da copiilor nostri paminturI pänä la acoperirea a douò
treimI din moeie; iar pana la Regulament aveam dreptul de a lucra
cat vom putea. De asemenea boeril de moeil aù avut dreptul a ne
cere boeresc.
«Sd fie decI o Adunare ob§teasca, unde sa avem i noi oamenir
nostri, sä se cearnd ei sá se desbatit drepturile boerilor ei drepturile
noastre, §i ceea-ce o tearä va gdsi cà suntem datorI cu sudorile
noastre, vom plati ; cd, omul ca sä scape din robie ei sä fie stäpAn
la case, vatra §i ogorul séú, cu tragere de inimä va lucra ei se va
fe'scumpèra.
«Iatä plecatele noastre rugämintl ei cererl. Nol rugdm ca marea
Adunare a t'éril sä, iee aminte la durerile noastre ei la sfânta drep-
tate, sa desbatd intru intelepciunea sa ce este sail ce nu este cu cale,
ei socotinta sh o trimeatd, pe Iângd cererile noastre, la eel §eapte
Trimi§T aduna! in Bucurestl, cariI infdtoeeazä chipul celor §eapte
PuterT.
«lard pe aceste Prea inalte fete le rugdm, ea ajungênd glasul
nostru la auqul lor, sä nu-§I intoarcä urechia de la plAngerile ei ce-
rerile noastre a doud-spre-glece sute de mil de suflete, ci sa le pue
la picioarele Impèrätestilor Lor Maria cAcT mantuirea noasträ, dupä
Dumnaleii, de la sfatul Puterilor o aeteptäm. Ele ail luat ei tin sortiI
Rominief in puternica Ion !nand, numaT el poL implini märeata faptà
de a scoate un popor din mormintul in care a zäcut pänä acum.
Biruintele cele marI, cktigate, se vor eterge de pe stilpiT cet inalt1
pe care sunt scrise, petrile se vor preface iardsT in asip; dar in-
ierea Romániel, säpatä adánc in inimile tuturor Românilor, trecênd
din stränepoti in strdnepotl, vor bine-cuvinta timpurilor viitoare nu-
mele intemeitorilor unul popor».
Ia§il, 26 Octomvrie 1857.
(SubscrieT) foan Roatd, Simion S tanciu, RAducanu Saya,
Dänilä Balan, Constantin Ostahi, Toader sin
Pavel, Ion a Babel, Dumitru Savin, Pande-
lachi Croitoriu, Timoteiti Sacalov, Ionitä
Vasilie Balaie, loan Levärdä, Joan
Roca, Vasi lie Stan.

www.dacoromanica.ro