Folclorul românesc din zona

Mehedinţiului
Învăţător, Popescu Nicoleta Livia
Şcoala Gimnazială Cerneţi
Loc. Cerneţi, Jud. Mehedinţi
 Folclorul românesc reprezintă totalitatea creaţiilor culturii spirituale româneşti.
 Cunoscut la nivel regional mai ales în urma studiilor cu caracter ştiinţific,
întreprinse în secolul XX, folclorul pe teritoriul României a fost împărţit în
numeroase locuri folclorice, în funcţie de regiuni, văi ale râurilor mai
importante, judeţe sau subregiuni ale unui judeţ.
 Folclorul ajunge să fie divizat chiar şi în funcţie de sate sau comune.
 Acest sistem de diviziuni, aparent exagerat, evidenţiază multitudinea de
obiceiuri, tradiţii, datini, care însumate relevă identitatea românilor, existenţa
lor străveche.
 Principalele zone folclorice româneşti sunt următoarele: Crişana, Banat, Ţara
Moţilor, Ţara Oaşului, Moldova, Bucovina, Oltenia, Ţinutul Mehedinţi, zona
Harghitei, care sunt în continoare subdivizate în zone mai mici, delimitate de
un grad mai mare de particularitate, în privinţa producţiilor folclorice.
 Folclorul local şi tradiţiile strămoşeşti au fost reînviate cu orice ocazie de
către mine, ca dascăl, atât în cadrul activităţilor şcolare cât şi extraşcolare.
 Plecând de la îndemnul urmaşilor noştri, ,,În cultură nimic nu trebuie pierdut,
totul trebuie transmis şi reînnoit”, spunea Noica, am putut observa că elevii
zilelor noastre accesează foarte mult internetul şi se îndepărtează de
adevăratele valori autentice.
 Tradiţiile populare româneşti trebuie să rămâne vii în mintea şi sufletul copiilor
noştri pentru a putea duce mai departe folclorul.
 În cadrul activităţilor de învăţare am adus un plus de valoare prin organizarea
de şezători literare sau serbări şcolare prin care am pus accentul pe portul
popular şi pe obiceiurile şi tradiţiile din zona Cerneţiului, din Mehedinţi.
 În localitatea Cerneţi avem un frumos muzeu cu obiecte şi costume naţionale
tradiţionale din zona noastră.
  Obiectivele propuse pentru aceste activităţi au fost următoarele:
O1: să-şi dezvolte interesul pentru cunoaşterea şi păstrarea obiceiurilor şi
tradiţiilor locale;
O2: să preţuiască valorile strămoşeşti ale folclorului din Cerneţi;
O3: să identifice şi să cunoască portul popular, tradiţiile şi folclorul din zona
noastră;
O4: să-şi dezvolte capacitatea de a interpreta cântece populare româneşti;
O5: să-şi însuşească abilitatea de a coase măşti pentru serbările şcolare;
O6: să-şi dezvolte interesul şi respectul faţă de înaintaşi;
O7: să cunoască obiceiurile şi tradiţiile specifice sărbătorilor religioase şi
manifestările destinate lor.
 Activităţi realizate cu mult drag şi din suflet:

 Confecţionarea unor panouri decorative pentru ornarea sălii de clasă şi a

holurilor din incinta Şcolii Gimnaziale Cerneţi.
 Realizarea de expoziţii cu lucrări ale elevilor: măşti confecţionate, ouă pictate,
picturi pe sticlă, mărţişoare confecţionate.
 Participarea la şezători populare.
 Prezentarea de programe ale serbărilor şcolare prilejuite cu ocazia Crăciunului,
Mărţişorului, Ziua Internaţională a Femeii.
 Achiziţionarea de costume populare.
 Vizite la Căminul Cultural în incinta căruia se află muzeul.
 Excursii organizate în perioada Şcoala Altfel, prin judeţul Mehedinţi.
 Prin aceste activităţi organizate am încercat să cultiv elevilor mei interesul şi
bucuria pentru cultura naţională.
 Activităţile şcolare şi extraşcolare de conservare şi promovare a folclorului
autohton dezvoltă un comportament motivat, cultivă sentimente de bunătate,
caritate, toleranţă, respect, demnitate, de personalizare a şcolarului şi totodată
conturarea identităţii sale.
 Serbările şcolare prilejuite de împlinirea Centenarului Marii Uniri au adus un
plus de valoare morală şi sufletească întregii comunităţi de elevi din Şcoala
Gimnazială Cerneţi.
 Cadrele didactice din şcoala noastră au organizat diverse activităţi şcolare şi
extraşcolare cu ocazia acestui eveniment de o mare importanţă istorică.
 Diriginţii claselor de elevi de la gimnaziu au organizat excursii tematice.
 La final elevii au fost răsplătiţi cu produse specifice zonei în care locuiesc.
 Cocluzii:
 Folclorul reprezintă oglinda vie a existenţei poporului român, o dovadă
grăitoare a străvechii unităţi culturale a poporului român.
 Imensul tezaur folcloric al poporului nostru constituie o componentă valoroasă
a acestei moşteniri.
 Valorificând cu copiii tradiţia folclorică în cadrul diverselor activităţi şcolare şi
extraşcolare realizăm un important act cultural şi educativ.
 Prin varietatea folclorului, copiii pot să cunoască, să înţeleagă şi să preţuiască
mai mult trecutul glorios al poporului nostru, ocupaţia, obiceiurile,
sentimentele, năzuinţele generaţiilor din trecut.
 Strămăşii noştri ne-au lăsat o moştenire inegalabilă iar noi încercăm să o
reînviem ori de câte ori avem prilejul.
 La întreg nivelul judeţului Mehedinţi se organizează frecvent acţiuni culturale
de promovare şi susţinere a imaginii tradiţiilor folclorice strămoşeşti.
Bibliografie:
1. Revista ,,Învăţământ primar”, Nr. 3-4, 1999, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
2. Mihai Pop – „Obiceiuri tradiţionale româneşti”, 1999, Editura Univers,
Bucureşti
3. Wikipedia – Enciclopedia Liberă – Despre folclor
4. YouTube – Folclorul pe înţelesul copiilor
Cula lui Tudor Vladimirescu, din Cerneţi, judeţul Mehedinţi