Cuvânt înainte

Prin publicarea acestei a doua ediții a cărții lui Ion Clopoțel (prima apărută în 1926),
Editura Marist consideră că își face o datorie de onoare în acest an al Centenarului Marii
Uniri de la 1 Decembrie 1918 prin aducerea în fața publicului de azi a unei lucrări de
referință asupra atmosferei deosebit de încărcate și complicate din preajma și imediat de
după Adunarea de la Alba Iulia din prima zi a lui decembrie 1918.
Ion Clopoțel, ca și contemporan al evenimentelor, un observator și participant direct la
făurirea istoriei în acele vremuri, a fost implicat în prima linie a transformărilor
revoluționare de la sfârșitul anului 1918 în Ardeal. Născut în 1892 în satul Poiana Mărului,
județul Brașov, în ciuda unei copilării grele, datorită setei sale de învățătură reușește să
facă liceul Andrei Șaguna din Brașov, apoi, fiind beneficiarul unei burse de studii, are
privilegiul să studieze la Școala de Vară de la Vălenii de Munte sub îndrumarea celui mai
mare istoric român al secolului trecut, Nicolae Iorga. Este atras de publicistică și ajunge în
redacția ziarului Românul din Arad, profund implicat în emanciparea românilor
transilvăneni, fapt care îi va atrage și o condamnare la închisoare din partea autorităților
maghiare, la Caransebeș și Seghedin. Eliberat în toamna lui 1918 participă activ la
pregătirea evenimentelor ce vor culmina cu Marea Adunare de la Alba Iulia, la care
participă ca reprezentant al Consiliului Național central din Arad și șef al Biroului de Presă,
ocupând un loc la masa presei din Sala Unirii atunci când s-a dezbătut și s-a înfăptuit marele
act de la 1 Decembrie 1918.
Printre alte numeroase publicații, Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu România este
poate cea mai importantă prin profunzimea ei și bogatul material documentar adus în fața
publicului. Apărută în 1926 la editura revistei Societatea de Mâine, Cluj, 1926, a fost
premiată la propunerea istoricului Ion Lupaș cu premiul Astrei Scotus Viator. Scrisă la
cald, la opt ani de la evenimente, este poate cea mai documentată lucrare dedicată
fenomenului scrisă de un contemporan. În sensul că abordează o multitudine de aspecte
mai puțin cunoscute, cu trimiteri la memorii și lucrări de specializate ale contemporanilor,
nu numai români, ci și străini, mulți adversari ai emancipării românilor din Ardeal,
argumentând puternic și documentat, cu citate și referințe din cele mai amănunțite. Se simte
din textul scris faptul că a fost acolo, a fost la curent cu tot ce se întâmplă, a vorbit și a
cunoscut pe cei implicați în evenimente. Ca publicist în acele timpuri, poate face o analiză
profundă a timpului și desfășurării evenimentelor, a acțiunilor, a deciziilor și așteptărilor
celor care au făurit istoria.
Foarte bine abordată este perioada premergătoare, cea a prăbușirii imperiului asutro-ungar,
a încercărilor maghiare de a păstra dominația ungară asupra națiunilor subjugate, lupta
intelectualilor români pentru ieșirea de sub tutela acestora. Revoluția din imperiul austro-
ungar, fiindcă a fost o revoluție, prăbușirea organizării statale austro-ungare și ce a urmat,
revolta celor oprimați. Gărzile naționale din Ardeal au un loc important în această lucrare,
constituirea lor, modul de acțiune, cu exemple clare, locuri și date, aspecte greu de găsit în
alte lucrări. O importanță aparte este dată negocierilor de la Arad între fruntașii români și
cei maghiari, de ce au eșuat și cum s-a deschis calea spre Adunarea de la Alba Iulia. Pe de
altă parte, o foarte amănunțită relatare despre organizarea soldaților transilvăneni de către
Iuliu Maniu la Viena, cum românii au păstrat ordinea la Viena și Praga, dar și despre rolul
voluntarilor ardeleni la făurirea Unirii. Alte aspecte mai puțin cunoscute sunt dezbaterile
între fruntașii români din preziua adunării de la Alba Iulia, precum și desfășurarea propriu-
zisă. Nu sunt uitate atrocitățile bandelor maghiare, descrise amănunțit după documente, dar
și comportarea sârbilor și francezilor în Banatul ocupat.
Doar din această sumară enumerare ne dăm seama de importanța științifică și documentară
a lucrării lui Ion Clopoțel, pe care o redăm integral, însoțită de o prezentare a omului și
operei, însoțită de fotografii din colecția familiei autorului, scrisă de un alt fiu al Țării
Bârsei, din Bran, nu departe de locul nașterii lui Ion Clopoțel, dr. Emil Stoian, și dânsul
autor a numeroase lucrări pe tema Unirii și nu numai. Pe această cale mulțumim familiei
pentru materialele și sprijinul acordat în apariția acestei lucrări.
Reeditarea de față o considerăm readucerea în atenția publicului a uneia dintre
personalitățile importante pe nedrept uitate ale mărețului act de la Alba Iulia din 1
Decembrie 1918 și mai ales un documentarist de seamă al acestei clipe unice în istoria
românilor.
Lucrarea păstrează exprimarea și gramatica timpului, în unele locuri unele exprimări au
fost corectate tacit. De asemenea, notele și explicațiile de la subsol sunt cele originale.
Editura Marist