CULTURA ŞI VIATĂ SOCIALĂ INTERBELICĂ

ÎN PAGINILE REVISTEI „CELE TREI CRIŞURI"

Maria-Cristina Ploscă

Prestigioasa revistă a apărut la Oradea în 15 aprilie 1920 1, ca rezultat direct al

Reuniunii culturale „Cele Trei C1işu1i" întemeiată în toamna anuluil919 la Oradea, la
iniţiativa colonelului George Bacaloglu. Acesta împreună cu Roman Ciorogariu şi
Alexandru Pteancu au asigurat conducerea bilunarului, ce a reprezentat un moment
deosebit de important în evoluţia culturală a Transilvaniei imp1imând revistei un drum
statornic şi fidel în urmărirea programului propus la apariţie: strângerea legăturilor
intelectuale între toţi fii pat1iei, „fără deosebire de neam", răspândirea culturii şi
educaţiei în rândurile poporului.
Roman Ciorogariu spunea că paginile revistei erau deschise„cultului religiozităţii
şi patriotismului, care una sunt cu concepţia românească", toate problemele de natură
bisericească şi şcolară urmând să se reflecte în coloanele revistei. Episcopul a semnalat
pericolul implicării preoţilor în viaţa politică, ce îi putea îndepărta de adevărata lor
misiune, atrăgându-i în disputele ce nu cadrau cu misiunea acestora. Politicianismul
îngust a fost sancţionat amintindu-se obiectivele vieţii politice reconstruirea României,
progresul instituţional şi cultural 2 .
Tonul ponderat, opiniile expuse fără patimă, ştirile din actualitatea politică
internă şi internaţională, cu evidenţierea diverselor personalităţi române şi străine,
articole pe teme de cultură rolul educativ al teatrului, cronicile muzicale, studiile asupra
literatu1ii române, asupra arhitecturii şi arhitecţilor români fac din „Cele Trei Crişuri" o
revistă de înaltă ţinută, în tradiţia Familiei. Au fost publicate di verse articole istorice
alătu1i de multe ilustraţii din viaţa social-politică interbelică din România şi străinătate
de la evenimente imp01tante-vizita în Balcani a viitorului rege al Marii Britanii,
petfectarea Micii Înţelegeri, info1maţiile fiind redate cu un înalt profesionalism. Nu erau
neglijate problemele culturale-apariţia revistelor de cultură, din di versele colţuri ale
ţă1ii, cărţile apărute la edituti româneşti şi străine fiind analizate şi comentate.
În cei douăzeci de ani de existenţă s-au evidenţiat două perioade: p1ima între
1920-1933, a doua 1933-1940. A doua care face obiectul expunerii noastre este marcată
de transformarea profilului ei în Anale Culturale. P1ima etapă constituie punctul
culminant în dezvoltarea revistei într-un interval scmt numărul colaboratorilor devenind
impresionant printre colaboratori numărându-se E. Lovinescu, L. Blaga, I. Agârbiceanu,
V. Eftimiu, Gala Galaction, O. Goga, C. Rădulescu-Motru, Hortensia Papadat-Bengescu3 .
În a doua perioada după 1930 între temele adoptate de fiecare număr desfăşurate şi
susţinute de scriitori români dar şi traduceri din literatura străină se fac loc şi numerelor
închinate Italiei mussoliniene şi realizărilor social-politice de aici.
Numărul special din iulie-august 1933 publica articole despre ist01ia Italiei, şi
transformările ei politice contemporane (Dimitrie Gusti), despre Mussolini (0. Goga),
„Cunoaştem Italia?" (Mihail Manoilescu), „La mormântul lui Nicolae Bălcescu"
(C. Kiriţescu) „Italia, Amalfi" (0. Densuşianu - fiul) dar cele din domeniul militar
semnate de generalul N. Negreanu despre !talo Balbo, „Aeronautica italiană sub regimul

1
I. Hangiu, Dicţionarul presei literare româneşti, 1790-1990, Bucureşti, 1996, p.90.
2
Elisaveta Roşu, Roman Ciorogariu (1852-1936), Oradea 2006 (teză de doctorat).
3
Ibidem.

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
404 Cultură şi viaţă socială interbelică în paginile revistei Cele Trei Crişuri

fascist". Sub titlul „Realizări fasciste" erau publicate ai1icole despre agricultura italiană,
modernizarea şoselelor, despre progresul societăţii italiene. Numărul era ilustrat cu
multe imagini din Italia cu celebre monumente istorice, peisaje rurale, reproduceri după
portrete ale artiştilor şi oamenilor de ştiinţă italieni (Michelangelo, Leonardo da Vinci,
Galilei, Leopard, Dante, Torquato Tasso). Pe copertă apărea o frumoasă fotografie a
M.S. regele Victor Emanuel II cu însemnele regale.
Fiecare număr avea edit01ial semnat „Cele Trei Crişuri", însă cel care scria
articolele de fond era colonelul George Bacaloglu, inspirat fiind din politica
internaţională, de evenimentele în care era implicată şi România, de zvonmile
revizioniste ale Ungariei („Politica Italiei, romantismul maghiar şi poporul român"),
„Trecutul în faţa viitorului'', „Ceva din viaţa internaţională - Trezirea bunului simţ"
1938, „Paradoxurile politicii mondiale-politică externă, alianţele" 1937, „Răzvrătirea
lumii", „Războiul dintre două lumi" 1936, „Italia, Franţa, România" 1936, „Românii de
peste Nistru"l935, „Valuri de evenimente politice. Ungaria se agită"l938, „Zigzagurile
păcii europene - Poziţia României"l939, „Patriotism adevărat şi nivelul marilor naţiuni.
Oportunismul în politică" 1938, „Tragedia Spaniei şi triumful final - Poziţia
României"„,Valo1i culturale - Naţionalismul"„,Războaiele de la antipozi. Tinerimea de
eri şi România de azi"l937.
Număr special a constituit cel din mai-iunie 1933 dedicat zilei de 6 iunie -
Restauraţia, şi discuţiilor despre revizuirea graniţelor. Astfel Mihail Manoilescu, scrie
un articol intitulat simplu „6 iunie" sunt publicate imagini cu Carol al II-iea. Despre
celălalt subiect apar articole pertinente scrise de: A. C. Cuza „Revizuirea tratatelor",
Sabin Manuilă," Minorităţile etnice", G. Sofronie, „Revizionismul maghiar şi pacea
internaţională", I. Slavici, „Rolul şi chemarea Micii Înţelegeti", O. Densuşianu-fiul,
„Pactul celor patru", N. Maievschi, „Aspectul etnic al problemei Basarabiei".
Revista a fost alături de oficiosul românilor din SUA, atunci când acesta a
împlinit treizeci de ani de apariţie, număr dedicat acestei aniversări fiind cel din
iulie-august 1935. Au fost publicate articole în legătură directă cu Sl.JA şi românii:
Matia , regina României "Între românii din Ame1ica", N. Petrescu, „Românii din
America", dr. C. Angelescu, „Impresiile celui dintâi ministru român în America'', Traian
Birăescu, „Bănăţenii în America", A. Popp, "Ardelenii în Ame1ica", Sandu Albu, „Viaţa
românească la New-York", „Jubileul ziarului Ame1ica" alătmi de multe ilustrate cu vizita
reginei Maria în Ame1ica, dar şi cu librării şi biblioteci româneşti în SUA.
Alt număr special este septemb1ie-octomb1ie 1935 cu ziua aniversai·ă a reginei
Maria şi luna laşilor. Sunt publicate imagini cu regina Maria, iar articolele descriu laşul
fosta capitală a Moldovei. Exemplificăm: prof. I. Simionescu, „Trecutul şi viitorul
laşilor", N. A. Bogdan, „laşul" (rezumat istoric despre trecutul şi prezentul), prof.
C. Bacaloglu, „Universitatea din Iaşi", g-ral C. Manolache, „Tezaurul Junimii",
„Aminti ii ieşene", imagini cu Universitatea din Iaşi, alte puncte de interes.
Interesant număr, noiembrie-decembrie 1935 ne prezintă Românii de peste
Nistru. Politica şi literatura. Italia în război, tratează pe larg problema „Românilor de
peste hotare" semnată de Simion Mehedinţi, Ştefan Ciobanu, „Republica
Moldovenească de peste Nistru şi cultura română", ing. I. Dumitraşcu, „Românii
transnistrieni în Rada Centrală Ucraineană în 1918", N. Smochină, „Republica
Moldovenească a Sovietelor", cu imagini reprezentând cetăţile de Ia Nistru, Hotin,
Soroca şi Cetatea Albă. O pledoarie pentru Italia, pentru atitudinea pro război, scrie
Nicolae Iorga în „Pentru Italia" cu ilustraţii reprezentând Columna lui Traian, Roma şi
militari italieni fotografiaţi în Iaşi în timpul primului război mondial.

www.mcdr.ro / www.cimec.ro
Maria Cristina Ploscă 405

O altă aniversare regală este cea a lui Carol al II-iea tratată pe larg în numărul
din septemb1ie-octombrie 1936. Momentul este marcat cu ilustraţii ale regelui.
Bilunarul mai conţine o călătorie în vestul ţă1ii începând de la Porţile de Fier,
Caraş - Severin, Timiş, Arad, Hunedoara, Bihor, Maramureş, „Sărbătoarea Astrei
Ardelene", „Astra, Banatul şi bănăţenii".
Revista a dedicat număr din noiembrie-decembrie 1936 istmicului operei din
România, zilei de 1 Decembrie neuitând să comemoreze pe părintele Vasile Lucaciu.
Sunt publicate fotografii cu Actele II şi II din opera Taina iar texte interesante semnează
Cezar Petrescu, „Cuvânt asupra Operei Române", H. Goering „Istoricul Operei în
România (Darclee, Elena Teodorini), M. Nasta „Istoricul Operei române din Cluj (1920-
1936), dr. Emil Gheorghiu, „Opera din Pa1is" Cu ocazia lui 1 Decembrie s-a inaugurat
Arcul de T1iumf (fotografiat) şi a avut loc o solemnitate. Tot în acest număr este
marcată vizita regelui Carol al II-iea la Praga cu recepţia ofe1ită de preşedintele Benes
în Castelul Hradcany. Nu lipsesc fotografiile ce imortalizează momentul.
Numărul din mai-iunie 1937 este închinat „Străjeriei", sub titlul „Străje1ii de azi
- ostaşii de mâine", cu multe imagini de la festivităţile ţinute în ţară („Plecarea
străjerilor în excursiune", „Lupeni - Străje1ii la tidicarea Pavilionului naţional şi
serviciul divin în faţa Primăriei") şi în Bucureşti. Articolele sunt semnate de Î.P.SS
Miron, „Biserica şi străjeria", gen. I. Manolescu,"Cum a luat fiinţă O. E. T. R. şi
Străje1ia, maior adj. Teofil Sidorovici, „Sărbătoarea cea mare a străjerilor", Nissa
Cămărăşescu, „Străjera: O bună mamă, o bună româncă", prof. Ion Dongorozi, director
O.E.T.R., „Străjeria: mişcare de regenerare naţională".
Expoziţia universală de la Paiis din 1937 şi Pavilionul României are dedicat un
număr, iulie-august. În revistă apar imagini cu Pavilionul („Salonul bogăţiilor naturale
ale subsolului", „Salonul cu ţesături româneşti din nordul Transilvaniei") şi
Restaurantul român, cu personalităţile care l-au vizitat (Carol al Ii-lea, Dimit1ie Gusti).,
frescele pictorului Demian (Frescă pictată în Pavilionul Român: roadele muncii
agricole). Articolele despre acesta sunt semnate de V. I. Popa, „Expoziţia Internaţională
din Paris,", Paul Morand, „La Pavilionul Românesc".
La 31 martie 1938 a avut loc a nouăsprezecea adunare generală a Reuniunii
„Cele Trei Ciişuri" la sediul central din Oradea (Casa Naţională). Acest număr martie-
aprilie conţine bilanţul a acestor aproape două decenii de existenţă. S-au înfiinţat 165
biblioteci la sate cu 22730 volume pentru popor, răspândite pe regiunea graniţei din
Maramureş în Banat. O bibliotecă centrală cu sediul în Oradea, care conţine 6500 volume
româneşti, o secţie franceză şi alta italiană În 1937 au consultat aceasta 1315 cititori .
4

A fost înfiinţată o şcoală pentru. adulţi, gratuită- învăţarea de către minolitari a

limbii române. S-au ridicat monumente de bronz Lui Iosif Vulcan, Barbu Delavrancea,
dar şi plachetă de bronz lui Şt. O. Iosif şi Castaldi autorii inspiraţiei pat1iotice „La
arme". Au fost expuse ţesături româneşti. A apărut „Revista satelor", condusă succesiv
de Gh. Tulbure şi dr. D. Gâldău, apoi „Aurora" revistă de cultură româno-maghiară.
S-au tipărit 15 broşu1i de propagandă naţională şi omagiale. S-au organizat confe1inţe
numeroase pentru intelectuali şi popor. Revista era cunoscută şi recunoscută în toată
ţara dar şi în străinătate ajungând până la universitatea din Los Angeles, Canada, Franţa,
Italia. Standul „Cele Trei Crişuri" a fost prezent în Palatul Fundaţiunilor culturale
Regale la Expoziţia Cărţii 5 .

4
Cele Trei Crişuri. 1938, nr.3-4, p.77.
5
Ibidem.
www.mcdr.ro / www.cimec.ro
406 Cultură şi viaţă socială interbelică în paginile revistei Cele Trei Crişuri

Aceste realizări ale Reuniunii apar în numărul martie-aprilie 1938 în care este
popularizată promulgarea noii constituţii cu at1icole şi multe imagini document.
Arhitectura este prezentă în numărul din mai-iunie 1938, ilustrat cu multe
reproduce1i după N. Grigorescu, C. D. F011unescu, „Arhitectul Ion Mincu", Arh.
Grigore Ionescu, „Arhitectura neo-românească în lumina realizărilor din ultimii ani ai
secolului al XIX-iea până azi", R. A. Boldur, „Arhitectura în stil românesc de altădată".
A11a este bine reprezentată în revistă datorită inaugură1ii frescei de la Ateneul Român,
executată de Costin Petrescu, cu a11icole laudative şi fotografii de la festivităţi. Marele
poet şi om de stat, Octavian Goga (1881-1938) este omagiat ptin mticole scrise de
G. Bacaloglu, Gr. Tăuşan
Număr special este cel în care regina Maria era omagiată, iulie-august 1938,
aceasta după o grea suferinţă murise. Îi sunt dedicate a11icole Gr. Tăuşanu, „Doamna
idealurilor româneşti Regina Maria'', „Maiestatea sa Regina Maria" , multe fotografii,
dar şi un m1icol scris de ea „Ce înseamnă marea pentru mine".
U1111ătorul număr din septembrie-octombrie 1938 continuă omagierea reginei
Maria, g-ral c. Dragu, „Regina Maria", Rene Lara, „O prinţesă de legendă", dar şi
Mareşalului Alexandru Averescu, tot gen C. Dragu scrie o evocare a activităţii
sale(1859-1938); iar Radu R. Rosetti sclie „Amintiri". Sunt inserate aiticole care trag un
semnal de alarmă asupra evenimentelor ce vor veni „Frontiera noastră etnică de vest" şi
„Revizionismul maghiar şi pacea internaţională", prof. Alex. Lapedatu „Frontiera de vest".
Nici noile legi administrative nu sunt lăsate mai prejos-„Noua lege
administrativă: Instalarea noilor Rezidenţi regali, ai ţinuturilor Someş, Timiş, Prut" cu
multe fotografii de la festivităţile prilejuite instalarea noilor organe conducătoare.
La douăzeci de ani de la înfiinţare a Reuniunii evenimentul este marcat în
revistă, nr. ianuarie-februalie 1939. Se enumerau realizările:
1) Înfiinţarea a 170 biblioteci populare pe regiunea graniţei de vest.
2) Biblioteca centrală în Oradea sau Casa Naţională cu 6500 volume.
3) !atronarea şi sprijinirea morală a revistei „Cele trei Crişuri"
4) Infiinţarea unei băi populare şi a unui cămin cultural la Vadul Regele Carol
al II-iea.
5) Organizarea de expoziţii de lucru manual, ţesături şi salonul de artă
ardeleană Cluj.
6) Organizarea de şezători culturale-a11istice.
7) Organizarea sediului Reuniunii şi Revistei „Cele Trei Ctişuri" în Casa
Naţională la Oradea. 6
Numărul conţine informaţii despre Frontul Renaşterii Naţionale sub titlul
„Prefaceri în viaţa statului român'', C. Rădulescu-Motru „Frontul Renaşterii Naţionale"
prof. Paul Negulescu, „Prefaceri în viaţa administrativă a ţărei", apoi o aducere aminte a
zilei de 24 lanuaiie 1859 „Cum a fost ales Cuza domnitor. Împrejurări povestite de
Elena Doamna"; articole referitoare la sportmile de iarnă şi amintiri povestite de col.
G. Bacaloglu „Bucureşti - Paiis în timp de iarnă şi război".
Una dintre cele mai importante asociaţii culturale româneşti care şi-au desfăşurat
activitatea în vestul ţă1ii, în perioada interbelică aici ne referim la Reuniunea culturală
„Cele trei Crişmi" care constituită în 1919 a reuşit împreună cu revista cu acelaşi nume
să concretizeze manifestări culturale difuzând cuvântul scris la graniţa de vest a ţării.
Prin forma sa grafică de înaltă ţinută a pătruns în medii urbane şi rurale. A solicitat

6
Cele Trei Crişuri, l 939,nr. l-2, p.4.
www.mcdr.ro / www.cimec.ro
Maria Cristina Ploscă 407

pentru colaborare personalităţi ale vremii indiferent de naţionalitate, provincialismul şi

xenofobia negăsindu-şi locul aici, în acest fel reuşind să-şi respecte programul propus
la apariţie.

CULTURE ANO SOCIAL LIFE, BETWEEN WARS

IN JOURNALS' PAGES „CELE TREI CRIŞURI"

Abstract

The cultural reunion „Cele trei Crişuri" was created in the autumn of 1919 in
Oradea from the initiative of a group of local intellectuals. Its aim was the cultural
emancipation of Romanians from the western boundary within the new realities created
after the moment of 1918. For achieving this purpose, the Reunion acted through the
inte1mediate of specific means of cultural spreading (artistic and literary reunions,
conferences, festivities, concerts, organization of libraries and museums), an important
role having alsa the printing activity through witch the Romanian word printed was
spread in Romanian society from the interwar period. The Reunion was the best
expressed in the cultural bihorean interwar landscape through the magazine „Cele trei
Crişmi" which become in the same time with its appearance from 1920 its organ of
press. Within its pages severa] various problems were dealt with. It was published
various historical and literary articles, completed through the presentation of politica!,
social and cultural happened in the country and abroad. Each number of the magazine
included a certain topic presented and sustained through the intervention of his different
writers of the country.

www.mcdr.ro / www.cimec.ro