Universitatea din Oradea

Asocia‫܊‬ia „Gheorghe ‫܇‬incai” a studen‫܊‬ilor în Istorie

GAUDEAMUS
Alma Mater Crisiensis

seria ‫܈‬tiin‫܊‬e socio-umaniste

num rul III
an universitar 2015/2016

Editura Universit ii din Oradea

Oradea – 2015

1
 LUCIAN BOIA, PRIMUL R ZBOI MONDIAL: CONTROVERSE,
PARADOXURI, REINTERPRET RI

Marian HORVAT*
coordonator: conf. dr. Ion CÂRJA

ţu prilejul împlinirii unui secol de la declanşarea Primului R zboi Mondial,

istoricii români redeschid paginile Marelui R zboi şi readuc în aten ia publicului1 un
subiect ce continu s stârneasc numeroase controverse. ţu siguran cea mai
aprins dezbatere2 a fost provocat de publicarea volumului Primul R zboi Mondial:
controverse, paradoxuri, reinterpret ri 3 , semnat de istoricul bucureştean Lucian Ţoia,
care continu aceleaşi tendin e de demitizare şi reinterpretare a istoriei, care au stat şi
la baza volumelor sale anterioare.
Autorul declar înc de la începutul eseului s u c demersul s u reprezint un
comentariu: o suit de reinterpret ri, în jurul unor probleme-cheie, în continuarea unui
curent de reelaborare istoriografic 4 şi în sensul unei abord ri deschise şi eliberat de
prejudec i5 .
Titlurile capitolelor sunt sugestive (de exemplu Un dezastru care se putea evita
sau România: atât de mult noroc), reflectând modul de tratare diferit de cel cu care ne-

* Universitatea ,,Ţabeş-Ţolyai” ţluj-Napoca, Facultatea d e Istorie şi Filozofie, master Societate, art ,

identit i în Europa ţentral . De la medieval la mode rnitate, e-mail: marian_horvat5@yahoo.com
1 Pentru a cunoaştere mai îndeaproape a realit ii crude a Marelui R zboi, vezi Marele R zboi în

memoria b n ean (1914-1919), antologie, edi ie, studii şi note de Valeriu Leu şi Nicolae Ţocşan, ţluj-
Napoca, Presa Universitar ţlujean , 2012 şi Valeriu Leu, Nicolae Ţocşan, Mihalea Ţedecean, Ionela
Moscovici, Marele R zboi în memoria b n ean , vol. II: Memoriile lui Pavel Jumanca, Cluj-Napoca, Presa
Universitar ţlujean , 2013. Pentru cercetarea institu iilor român eşti înfiin ate în Transilvania şi la
Viena în anii 1918-1919, pe fondul destr m rii imperiului austro-un gar, vezi volumele de documente:
Mihai-Octavian Groza, Documente privind activitatea ţonsiliului Na ional Român din Alba-Iulia, Sebeş,
Emma Books, 2012, 229 p.; Idem, Senatul Militar Român ţentral al ofi erilor şi solda ilor din Viena (31
octombrie – 27 noiembrie 1918), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2015, 242 p.
2 În mediul studen esc clujean, reac iile pe marginea c r ii au fost numeroase şi aprinse. A mintim doar

recenzia semnat de Mihai Olaru, în Studia Historia, vol. 59, nr. 2, 2014. Printre observa iile, exagerate
şi denigratoare, ap rute pe marginea volumului, care trebuie evitate, se num r şi cea a lui Ionu
ene, din vol. Contra curentului. Radiografii istoriografice post-moderne, Cluj-Napoca, Editura Şcoala
Ardelean , 2015, p. 42-47. Din p cate, întregul volum este punctat de afirma ii îndoielnice şi
denaturante asupra volumelor consultate.
3 Lucian Boia, Primul R zboi Mondial: controverse, paradoxuri, reinterpret ri, Ţucureşti, Editura

Humanitas, 2014, 117 p.

4 Ibidem, p. 6
5 Despre afirma iile autorului, pline de prejudec i, exager ri şi construite în scopuri comerciale Vezi

Ioan Bolovan, Despre Primul R zboi Mondial, Unirea din 1918 şi corec titudinea istoric , C ultura, Funda ia
ţultural Român , nr. 476, 17 iulie 2014

353
au obişnuit istoricii români pân acum. Lucian Ţoia are puterea de a atrage cititorii,
sus inându-şi cu mult curaj punctele de vedere.
Ucronia – sus ine istoricul bucureştean - apare discret, în ,,filigran”, în orice
tentativ de desluşire a cauzalit ii istorice. 6 O anumit situa ie poate s aib nenum rate
consecin e, oamenii se iluzioneaz crezând c ceea ce s-a întâmplat trebuia neap rat
s se întâmple7 . R zboiul a izbucnit din cauza unei combina ii de evenimente
neprev zute şi de decizii nefericite. 8 În 1914, conflictul era considerat inevitabil, necesar
şi, în perspectiv , ca unul scurt. Dimpotriv , a fost foarte lung, ceea ce arat , înc o
dat , cum sunt oamenii domina i de istorie. O astfel de viziune asupra Marelui
R zboi s-ar putea s fi jucat un rol mai decisiv decât orice alt ,,cauz ” în declanşarea
conflictului. 9 Discu ia asupra alternativei izbucnirii conflagra iei îndeamn spre luarea
în considerare a unui mecanism cauzal mai complex şi mai subtil, mai pu in tiranic şi mai
pu in previzibil decât schema explicativ cu care s-au obişnuit istoricii. 10 Lucian Boia putea
fi mai explicit şi mai pu in categoric, neacuzând, în bloc, întreaga tagm a istoricilor –
care sunt departe de a fi, cu to ii, atât de limita i în interpret rile lor.
Aflat în c utarea vinova ilor, istoricul bucureştean arat cum mobilizarea rus a
stârnit reac ia Germaniei, considerat a fi ara cea mai expansionist , ceea ce nu e deloc
sigur. Era îns cu siguran cea mai tem toare. 11 Marea Ţritanie şi Fran a s-au extins
peste m ri, iar Rusia pe dou sau trei continente. În cadrul Reich-ului a ap rut o
adev rat psihoz a încercuirii 12 , cauzat de alian a franco-rus din 1891-1892. Asemeni
istoricului britanic ţhristopher ţlark, Lucian Ţoia este de p rere c n-a existat o
premeditare german a izbucnirii r zboiului. Foarte sugestiv, împ ratul german
Wilhelm al II-lea a sugerat ini ial Vienei s se mul umeasc cu victoria diplomatic
ob inut pe seama Serbiei13 . Kaiserul, v zut adesea drept marele responsabil al
r zboiului, a fost, în fond, un adept al ,,competi iei paşnice 14 . Analizând şi motiva iile
celorlalte p r i, autorul conchide c ,,r spunderea e împ r it , şi n-avem cum s
calcul m procentele de vinov ie 15 . Istoricii francezi şi germani au contribuit la
schimbarea de perspectiv , iar apropierea franco-german a netezit şi retrospectiv o istorie
alt dat dramatizat în spirit conflictual. 16 În manualul de istorie franco-german,
vinov ia apare atenuat şi difuz . Istoricul bucureştean revine, cu aceeaşi
convingere, la imposibilitatea istoriei şi a istoricilor de a atinge obiectivitatea,

6 Lucian Boia, Primul R zboi Mondial..., p. 12

7 Ibidem, p. 15
8 Ibidem, p. 23
9 Ibidem, p. 26
10 Ibidem, p. 28
11 Ibidem, p. 35
12 Ibidem, p. 37
13 Ibidem, p. 43
14 Ibidem, p. 44
15 Ibidem, p. 47
16 Ibidem, p. 48

354
deoarece ideologia solidarit ii europene îşi spune ast zi cuvântul la fel cum şi l-a spus
ideologia confrunt rii dintre na iuni, în urm cu un veac. 17
Autorul subliniaz importan a rezisten ei p r ilor, prinse într-un r zboi total.
Necunoscuta era cine va ceda mai intâi. 18 Odat ce Rusia încheiase pacea, Germania
câştigase pe jum tate conflictul. Deşi ajunsese s lupte pe un singur front, a pierdut
r zboiul, deşi ar fi putut s -l câştige19 . Dac n-ar fi intervenit Statele Unite şi dac şi-
ar fi folosit din plin trupele disponibile pe frontul de r s rit, şansele Germaniei de a
ob ine victoria ar fi crescut considerabil20 .
Probabil cel mai discutabil capitol r mâne acela în care autorul îşi expune
p rerea în ce priveşte participarea României la r zboi. Petre P. ţarp afirma c
România are atât de mult noroc, încât nici nu îi mai trebuie oameni politici
competen i. Deşi Ţr tianu a aruncat ara într-un neînchipuit dezastru 21 , în 1918 se
înfiripa România Mare! Totuşi, idealul na ional era departe de a fi împ rt şit de to i
românii, mul i dintre ei fiind germanofili 22 . Lucian Ţoia sus ine c exceptând
men ionarea în treac t a câtorva nume, istoricii români nici nu s-au prea mai ocupat de ei;
deranjau, prin prezen a lor, unanimitatea imaginar din jurul proiectului na ional. 23 Se
atrage aten ia asupra atitudinii românilor din Transilvania fa de Unire, din care nu
aveau doar de câştigat, ci şi de pierdut: o parte a identit ii lor, ca locuito ri ai altei
p r i din Europa24 . Istoricul bucureştean conchide c aceştia doreau Unirea, dar nu
mai mult decât îşi doreau r mânerea în interiorul unei monarhii habsburgice reformate.
Mişcarea na ional a românilor transilv neni nu a avut ca scop unirea cu România,
ci, înainte de toate, restaurarea autonomiei Transilvaniei25 . Una dintre cele mai
surprinz toare afirma ii este, cu siguran , aceea c chiar cu o Românie înfrânt ,
dezmembrarea imperiilor vecine ar fi putut crea premise asem n toare de unificare
na ional . 26 Prin urmare, România ar fi putut dobândi Transilvania şi Ţucovina şi
gratis 27 ! Astfel de afirma ii nu pot decât s stârneasc numeroase polemici, nu doar
printre istorici; jocul alternativelor istorice este, pân la urm , un joc al imagina iei
istoricului, care poate jongla – aproape la nesfârşit – cu posibilele scenarii.
Autorul se opreşte şi asupra m surilor aspre luate în detrimentiul Germaniei.
Dreptul na ionalit ilor nu s-a aplicat şi pentru aceast ar , deoarece ar fi ieşit

17 Ibidem, p. 49
18 Ibidem, p. 58
19 Ibidem, p. 61. Pentru ,,tragicele înl n uiri de evenimente” care au afectat evolu ia Germaniei, vezi

Lucian Boia, Tragedia Germaniei: 1915-1945, Ţucureşti, Editura Humanitas, 2010

20 Lucian Boia, Primul R zboi Mondial …, p. 65
21 Ibidem, p. 68
22 O ampl analiz a situa iei ,,germanofililor” în Lucian Ţoia, ,,Germanofilii”: elita intelectual
româneasc în anii Primului R zboi Mondial, Ţucureşti, Editura Humanitas, 2009
23 Ibidem, p. 72
24 Ibidem, p. 79
25 Ibidem, p. 81
26 Ibidem, p. 84
27 Ibidem, p. 85

355
consolidat . O aten ie sporit merit acordat afirma iei: Adunarea de la Alba Iulia nu
avea cum s suplineasc un referendum. Nu doar românii erau în drept s decid asupra
viitorului Transilvaniei, ci to i locuitorii acesteia. 28 Este urm rit şi situa ia minorit ilor,
care au primit drepturi individuale, nu îns şi drepturi colective. În ceea ce priveşte
sistemul de la Versailles, acesta a ignorat securitatea continentului: între Rusia şi
Germania, continentul era complet destructurat. 29
ţânt rind consecin ele r zboiului, Lucian Ţoia consider c acesta a fost
echivalentul unei revolu ii multiple, împingând lumea definitiv în era democratic .
Democra ia îns era instaurat pe un teren nesigur, dând naştere aşa-numitelor
absolutisme democratice. 30 ţomunismul şi nazismul sunt strâns legate de Marele
R zboi. Ideea lui Hitler de a crea în Europa de Est un imperiu imens, colonizat cu
germani, reprezint gradul ultim de abera ie care a putut rezulta din deregl rile – inclusiv
mentale – provocate de Primul R zboi Mondial. 31 Istoricul bucureştean conchide astfel:
ţontinentul care, timp de secole, dominase lumea intr , începând cu cele dou r zboaie
succesive, pe panta unui declin (relativ) 32 , care s-ar fi petrecut oricum, odat cu ascensiunea
celorlal i, dar nu într-un ritm şi într-o direc ie atât de defavorabile. 33 Cu greu am putea
sus ine c Europa a intrat în declin în aceast perioad (epoca celor mai
surprinz toare descoperiri şi progrese tehnice), mai degrab nu s-a dezvoltat în
acelaşi ritm ca alte p r i ale lumii. ţhiar şi azi, Europa depinde de scutul american –
observ autorul34 . În plus, pu ine evenimente majore sunt atât de strâns legate precum cele
dou r zboaie mondiale. 35
În urma unei analize minu ioase a textului, observ m cum istoricul
bucureştean reia numeroase idei din volumele sale anterioare, precum şi
interpret rile istoricilor oocidentali, în încercarea de a oferi publicului larg o lectur
pl cut şi incitant . Valoarea original a lucr rii este minim . Nici m car un istoric
român nu a fost citat, afar de sine şi de ţornel Sigmirean, deşi în mare parte a
lucr rii este tratat participarea României la Primul R zboi Mondial; de altfel, pu ine
lucr ri au fost citate de autor. De remarcat totuşi capacitatea acestuia de a sintetiza
fenomene istorice complexe, pline de urm ri, într-o nara iune inteligent şi abil
construit . Dincolo de exager rile cu care au fost reluate afirma iile sale, Lucian Ţoia
are tendin a de a c uta punctele sensibile ale Istoriei, de a stârni polemici şi de a pune
la îndoial multe din interpret rile – un soi de ,,norme istoriografice” – cercet torilor

28 Ibidem, p. 97
29 Ibidem, p. 104
30 Ibidem, p. 108
31 Ibidem, p. 115
32 Pentru o apologie a Europei şi o schi are a ,,declinului” ei, vezi Lucian Ţoia, Sfârşitul Occidentului?

Spre ziua de mâine, Bucureşti, Editura Humanitas, 2013

33 Lucian Boia, Primul R zboi Mondial …, p. 116
34 Ibidem
35 Ibidem, p. 117

356
români. Analiza de fa st , şi ea, sub semnul imaginarului, la fel ca celelalte lucr ri
ale acestuia. ţu toate minusurile lucr rii, o desc tuşare a interpret rilor, în
istoriografia româneasc , nu reprezint neap rat o ini iativ d un toare – punerea la
îndoial a ,,certitudinilor” nu poate decât s stârneasc alte şi alte întreb ri, s aduc
opinii noi şi o reverificare a ,,sentin elor” din mediul academic autohton.

357