Semnificația Zilei Naționale a României

„Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.” (Nicolae
Iorga)

Ziua Națională a României, 1 decembrie, reprezintă un moment semnificativ în istoria

poporului român, deoarece s-a efectuat Marea Unire. Prin Adunarea de la Alba Iulia, de la data
de 1 decembrie 1918, printr-un vot unanim s-a proclamat unirea Transilvaniei, Banatului,
Crișanei și Maramureșului cu Regatul României.

România nu a sărbătorit această zi încă din momentul în care s-a proclamat Marea Unire,
ci abia la 1 decembrie 1990. După cum afirmă istoricul, Neagu Djuvara( Dilema Veche)
România a avut mai multe zile Naționale, între anii 1866-1947, la data de 10 mai se sărbătorea
ziua Națională, datorită faptului că atunci și-a depus jurământul Prințul Carol în fața adunării
reprezentative. De astfel, susține că 10 mai ar trebui să fie adevărata zi națională, deoarece atunci
s-a proclamat independența țării față de Imperiul Otoman, iar independența este adevărata
sărbătoare a României. La 1 decembrie 1918 a avut loc doar unirea Transilvaniei și a Banatului
cu România, iar celelalte provincii, Basarabia și Bucovina, au fost unite la date diferite.

O altă zi națională a fost 23 august, deoarece în acea perioadă(1944) a fost înlăturată

Ocupația Fascistă. Data de 23 august 1944 a fost o zi semnificativă în istoria României, zi în care
România a declarat război Germaniei naziste, schimbând tabăra în al doilea Război Mondial,
luând parte la Puterile Aliate.

Ziua de 23 august, cunoscută și sub denumirea de „Lovitura de trecere” prezintă interes general
deoarece a fost un eveniment politic, care a avut loc în România în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial. Fiind o lovitură de stat în care Regele Mihai I al României l-a înlăturat pe
dictatorul fascist Ion Antonescu, fapt ce a avut ca rezultat ieșirea României din puterile Axei.
Acest eveniment a fost unul semnificativ în istorie, jucând un rol destul de important în
deznodământul războiului, prin faptul că România a devenit un participant activ la războiul de
partea aliaților, jucând un rol cheie în eliberarea Europei de Est de sub controlul nazist. Treptat
România s-a îndreptat spre democrație, în același timp îndepărtându-se de regimurile autoritare
anterioare.
 Și în cele din urmă, ziua națională a României care se sărbătorește și în prezent, 1
decembrie 1918 când s-a produs cel mai important deziderat al naţiunii române: ultima provincie
istorică s-a unit cu România. După o evoluţie cu suişuri şi coborâşuri în primul război mondial,
când România intrase de partea Antantei în război contra Austriei şi Germaniei, provinciile
istorice Basarabia, Bucovina şi Transilvania au acceptat să formeze o uniune cu România, pe
baze de stat unitar şi naţional. În perioada noiembrie-decembrie 1918 au avut loc în toate aceste
provincii o serie de Adunări Naţionale, în care erau reprezentaţi atât românii, cât şi etnicii
minoritari. Dintre membrii adunării au fost destul de mulți carea au votat în favoarea Unirii,
vocile celor care cereau autonomia sau independenţa negăsind susţinere. În primele alegeri
democratice din istoria românilor din fostul Imperiu Austro-Ungar au fost aleși 1228 de delegați
ai românilor majoritari și mandatați să voteze Unirea. Erau persoane reprezentative pentru toate
categoriile sociale: intelectuali, ofițeri, țărani, negustori, femei și soldați. Episcopii români din
aceste provincii au venit toți indiferent de cult.

O situaţie aparte a avut-o Basarabia care, după desprinderea de Rusia, a fost în pericol de a fi
transformată în republică sovietică de către bolşevicii care erau în toiul revoluţiei. Armata
română a intrat în Basarabia, numai după ce autorităţile provizorii au cerut oficial acest lucru, şi
au dezarmat fostele unităţi militare ţariste care acţionau anarhic. În Transilvania, elementele
revizioniste maghiare doreau o integrare a Ungariei şi a Transilvaniei într-un stat separat de
Austria.

Ziua de 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia a început cu Te Deum-uri solemne în cele două biserici
românești, apoi în Sala Cazinoului, denumită atunci Sala Unirii, unde s-au întâlnit cei 1228 de
delegați oficiali. Acesția au votat Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu
Regatul Român, într-o adunare cu caracter plebiscitar.

În cele din urmă, Ziua Națională a României este una semnificativă, fiind sărbătorită cu
mare fast în toată țara, cu parade militare, defilări ale societăților culturale și artistice și
evenimente publice cu scopul de a sărbători istoria și cultura României. Semnificația Zilei
Naționale este acea de a marca unitatea și identitatea națională a poporului român, precum și
onorarea tradițiilor și a istoriei. De asemenea, în această zi se arborează drapelul național al
României și se cântă imnul național.
Bibliografie:

1. 1 decembrie 1918 şi ce a urmat, accesibil la: https://dilemaveche.ro/sectiune/societate/ieri-

cu-vedere-spre-azi/1-decembrie-1918-si-ce-a-urmat-601428.html (16.12.2022).
2. Marea Unire a românilor de la 1918, accesibil la: Marea-Unire-a-romanilor-1918.pdf
(bnrm.md)(19.12.2022).
3. Unirea Transilvaniei cu România, accesibil la: Unirea Transilvaniei cu România -
Enciclopedia României - prima enciclopedie online despre România
(enciclopediaromaniei.ro)(20.12.2022).