1 DECEMBRIE-ZIUA

NATIONALA A
ROMANIEI
De Mitroi Sofia
 CUPRINS
01 03
Introducere 23 August-Ziua nationala
sub regimul comunist

02 04
10 mai-Ziua Independentei 1 Decembrie- Ziua Unirii
României si a Monarhiei
 01
INTRODUCERE
 Notiunea de zi nationala este o „inventie“ recenta, ea neputând preceda
aparitia notiunilor de natie/natiune si/sau popor, în modul în care acestea
sunt percepute astazi, notiuni care au aparut abia în sec. XIX. Trebuie
mentionat ca este necesar a se face distinctie între sarbatoarea nationala
(pot fi mai multe) si ziua nationala, în sens modern (care este una singura).
Singura sarbatoare nationala ce a fost mentionata expressis verbis ca fiind
Zi Nationala a fost data de 1 Decembrie (în 1990). Toate celelalte doar au
fost considerate „zile nationale“ prin sugestiile guvernantilor si acceptanta
publicului (10 Mai, 8 Iunie si 23 August).
 02
10 mai-Ziua
Independentei
României si a
Monarhiei
 Desemnat sa fie noul Domnitor al Principatelor Române, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen
(devenit, mai târziu, Regele Carol I al României) a sosit pentru prima data în Bucuresti în ziua de 10 Mai 1866. El
a fost întâmpinat la Baneasa de o mare multime de public si de primarul Bucurestilor, Dimitrie Bratianu (fratele
prim-ministrului, Ion C. Bratianu), care i-a oferit, în mod simbolic, cheia orasului. În aceeasi zi, principele a
depus juramântul ca Domnitor în fata Adunarii reprezentative a Principatelor Române Unite.
La data de 10 Mai 1877, a doua zi dupa citirea si adoptarea Declaratiei de Independenta de catre ambele
Adunari, Domnitorul Carol I a sanctionat si promulgat Declaratia - ea capatând, conform Constitutiei, putere de
lege prin semnatura regala. De aceea, ziua de 10 Mai 1877 ramâne în istorie ca Ziua Independentei României, „zi
de nastere” a României moderne (ea a fost sarbatorita ca Zi Nationala pâna în 1947, anul instalarii totale a
regimului comunist). La 10 Mai 1877, Domnitorul Carol a primit închinarea Corpurilor statului, la aniversarea a 11
ani de la sosirea în România, cu care ocazie i s-a oferit, în mod simbolic, o Românie independenta. Peste ani,
cele doua evenimente au fost contopite într-unul singur, capatând prin cumularea si a încoronarii, o tripla
semnificatie.
 03
23 August-Ziua
nationala sub regimul
comunist
 Dupa abdicarea fortata a Regelui Mihai I, la data de 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai, ca
amintind de monarhie, nu mai putea juca rolul unei sarbatori nationale în noua republica
comunista, proclamata prin frauda parlamentara chiar în aceeasi seara. Astfel, o noua zi de
sarbatoare nationala a fost instaurata prin Hotarârea nr. 908 din 18 august 1949 privind declararea
zilei de 23 August ca sarbatoare nationala.
Prin aceasta Hotarâre de Guvern, curajosul act regal de la 23 August 1944 (prin care Regele Mihai
I a evitat desfasurarea ostilitatilor pe teritoriul României si a scurtat cu sase luni Al Doilea Razboi
Mondial în Europa) a fost „confiscat” de propaganda comunista, ca ziua „Marii Insurectii Armate
Antifasciste si Antiimperialiste” (cuvântul „insurectie” desemneaza fapta unei armate care nu
executa ordinele primite, în mod rebel - ceea ce este exact opusul comportarii Armatei Române în
acea zi, în ciuda unor enorme sacrificii).
Datorita acestui fals istoric, ziua de 23 August a putut fi sarbatorita ca Zi Nationala pe toata
durata regimului comunist (pâna în 1989), fiind amplu exploatata propagandistic si „devalorizata”
de catre acesta.
 04
1 Decembrie- Ziua Unirii
 Dupa unirea Transilvaniei cu România, si ziua de 1 Decembrie a devenit o zi de sarbatoare nationala,
fiind sarbatorita mai ales în Transilvania. Nefigurând însa printre sarbatorile nationale legalizate
oficial, ziua de 1 Decembrie a cazut în uitare.
Alegerea zilei de 1 Decembrie, desi neexplicit, a facut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului,
Crisanei si Maramuresului cu România în 1918, respectiv la Proclamatia de la Alba Iulia, care a avut
loc la 1 decembrie 1918. Alegerea acestei zile ca sarbatoare nationala a României a fost vazuta drept
un afront adus minoritatii maghiare din România, pentru care ziua de 1 decembrie a însemnat o
pierdere politica.
Prima zi nationala de 1 decembrie, ale carei festivitati centrale s-au desfasurat în 1990 la Alba Iulia,
a fost marcata de polarizare politica, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei
anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, prim-ministrul de
atunci, s-a aratat încântat de întreruperea repetata a discursului liderului opozitiei, ceea ce l-a
facut pe presedintele Ion Iliescu sa-i dea un semn cu mâna pentru ca sa înceteze, gest filmat si
difuzat pe larg de mass media.
MULTUMESC!