Revolutia lui Tudor Vladimirescu

In istoria noastra revolutia de la 1821 s-a bucurat de o atentie deosebita. La fel s-a
intamplat si cu conducatorul sau , Tudor Vladimirescu nascut in anul 1780 in satul
Vladimiri (Gorj).
   ,, Ca moment revolutionar , revolutia de la 1821 , condusa de Tudor
Vladimirescu a fost expresia unei situatii revolutionare deosebite’’.
   Cauzele care au determinat aceasta revolutie au fost pe de o parte exploatarea
turco-fanariota iar pe de alta parte exploatarea pe domeniile boieresti si
manastiresti.Toate clasele si paturile sociale romanesti erau interesate de
schimbare (exceptie face o minoritate boiereasca) , in special , a regimului
fanariot.Regimul fanariot a fost mereu caracterizat prin regimuri fiscale dure
dictate in deosebi de otomani.
   Telurile revolutiei de la 1821 in Tarile Romane au fost adunate in cateva
documente ca: Proclamatia de la Pades , Scrisoarea catre poarta: Cererile
norodului romanesc(28 ian/4 feb 1821), Proclamatiile din 16/28 martie, 20 martie/1
aprilie, al doilea semnal către Poartă din 27 martie/8 aprilie si alte scrisori si
declaratii ale lui Vladimirescu. Din toate aceste  documentele reiese că se urmărea
realizarea în etape succesive a unor măsuri care să asigure instituirea unei noi
ordini sociale si politice care sa constituie accesul tării la un statut de mai
largă independentă.
   Duminica (23ian/4feb 1821) , la Pades , asistat de aprox. 100 de plaiesi si de
colabratorii sai apropiati , Vladimirescu a lansat chemarea la lupta ,,catre tot
norodul omenesc’’, care in istorie este cunoscuta sub denumirea de Proclamatia de
la Pades.
Prin aceast discurs poporul este mobilizat sa lupte pentru a invinge raul din tara.
Era  o declaratie patetică, capabila  să „miste constiintele si să îndemne pe oameni
la luptă”, o adevarata „declaratie de război” împotriva fanariotiilor.
   Dupa ce a infrant rezistenta unora dintre ispravnicii de
judete si a unor cete armate trimise de stapanire , Tudor a preluat stapanirea
mastirilor fortificate de la Strehaia si Mostru , apoi si-a stbilit tabara la
Tantareni.Timp de 3 sapt. Tudor a antrenat 5000 de oameni , a corespondat cu
boierii bucuresteni si a urmarit cu mare atentie reactiile marilor imperii vecine.
   Declansarea (22feb/6mar 1821) miscarii eteriste , ale caror trupe au traversat cu
aprobarea autoritatilor tariste dealurile Moldovei , corlata cu ridicarea la lupta a
grecilor din Peloponez , coraborata cu declaratia riscanta a lui Al. Ipsilanti care
declara ca se bucura de ajutorul tarului , au dus la grabirea evenimentelor si la
complicarea situatiei miscarii revolutionare.
   Pe 21 martie/2 aprilie 1821 oastea romaneasca care il avea in frunte pe Tudor
Vladimirescu a intrat triumfal in Bucuresti pe Podul Calicilor unde a fost primita
de o
multime entuziasta.
   Trupele Eteriei , odata intrate in Bucuresti , au uitat de planul lor initial de a
trece imediat la sud de Dunare , si au inceput sa se comporte ca o armata de
ocupatie provocand jafuri si abuzuri si stimuland fortele otomane de la frontiera ,
punand astfel tara in primejdia unui atac din fata portii.
   In aceste conditii , Tudor a initiat disctii cu conducatorii miscarii eteriste.Dupa
ce Al. Ipsilanti a evitat timp de mai multa vreme o intalnire cu Vladimirescu , la
sfarsitul lunii martie cei doi s-au intalnit la marginea Bucurestiului.
   Ce nu au reusit cu forta armelor , eteristii au reusit prin tradare si complot
.Astfel ca Tudor Vladimirescu a fost capturat de oamenii lui Ipsilanti si asasinat,iar
o saptamana mai tarziu trupul sau a fost gasit intr-o fantana.
   Moartea lui Tudor a insemnat sfarsitul revolutiei pe care o condusese pentru ca
armata pandurilor a inceput sa se dezorganizeze lin , acestia nedand dovada de
aceasi unitate ca pana atunci.
   Desi , in cele din urma revolutia a fost infranta ea a adus in vizorul cancelarilor
marilor puteri europene situatia din Principatele Dunarene , si a pus capat
domniilor fanariote.

Taburceanu Andreea 21DI