Anul 1821- Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu

Context extern:
Problema Orientală – caracterizată prin criza Imp. Otoman, ascensiunea Rusiei și Austriei ca mari
puteri în Europa, revolte în Balcani
Pe plan european intre 1820-1822- mişcări de eliberare socială şi naţională (Spania, Italia,
Serbia, Grecia).
În strânsă legătură cu mişcarea de emancipare a grecilor de sub stăpânirea otomană, organizată
de societatea Eteria, a avut loc mişcarea socială şi naţională declanşată sub conducerea lui Tudor
Vladimirescu, în Ţara Românească.

Cauzele mişcării :

1. economice:

 economie de tip feudal;

 slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;

2. sociale:

 situaţia grea a ţăranilor clăcaşi;

 lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;

 existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;

 îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor greci;

3. naţionale:

 abuzurile domnilor fanarioţi;

 sistemul de vânzare şi de cumpărare a funcţiilor;

 tributul şi rechiziţiile impuse de turci;

 monopolul asupra vitelor şi cerealelor.

Desfăşurărea mişcării:
 ianuarie 1821 – moare domnul Alexandru Şuţu şi, provizoriu, conducerea este luată de
un Comitet de Oblăduire ( format din boieri);
 Tudor Vladimirescu pleacă în Oltenia şi-i răscoală pe pandurii nemulţumiţi că au fost puşi să
plătească dările;

 Tudor susținut de boieri, colaborează cu eteriştii ( Eteria- societate secreta greceasca infiintata
la Odessa, lupta pentru independența);

 aşează tabăra la Padeş unde dă cunoscuta  Proclamaţie către țară care are un caracter social;

 Ţînţăreni, în februarie şi elaboreaza„Cererile norodului românesc”, care devine programul

mişcării, viza reorganizarea sistemului social si politic, reformarea sistemului fiscal, sistemul
administrative, justiția, acordarea funcțiilor după merit .

 Boierii nu sunt de acord cu programul lui Tudor.

 în Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se îndreaptă spre Muntenia;

 Tudor pleacă spre Bucureşti, unde ajunge pe 16 martie, stabilindu-şi tabăra la Cotroceni;

 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri cu Tudor, cei doi îşi
împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de sub munte, iar al doilea, pe cele de câmpie şi
Oltenia;

 Apar neânțelegeri între conducători, în urma dezavurării celor două mișcări de țarul Rusiei

 mai turcii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;

 Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti şi, fiind învinuit de
legături cu turcii, este ucis în noapte de 26-27 mai;

 pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se alătură lui Ipsilanti;

 la Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de turci;

 ultimele rezistenţe ale eteriştilor sunt înfrânte în Moldova .

Urmări
 înlăturarea regimului fanariot, se menține suzeranitatea oromană
 revenirea la domniile pământene
Harta 1