Românii între Orient şi Occident.

Conservatorism şi modernizare
Poarta triumfală de la Moscova, construită pentru a comemora victoria ruşilor în războiul
ruso-turc dintre anii 1828-1829, încheiat cu Pacea de la Adrianopol (astăzi, Edirne, Turcia).
Oraşul Adrianopol, astăzi Edirne, se află în partea europeană a Turciei. Orașul a fost
întemeiat de împăratul roman Hadrian. În 378, goții au nimicit aici o armată romană, iar
în 1205, armatele româno-bulgare au înfrânt aici pe cruciații Imperiul Roman de Răsărit.
Cucerit de turci în 1362, a devenit capitala Imperiului Otoman (1365 – 1453). Aici s-a
încheiat Pacea de la Adrianopol, tratatul ruso-turc din 1829 prin care s-a recunoscut
independența Greciei, autonomia Serbiei și s-a desființat monopolul turcesc asupra
comerțului Țării Românești și Moldovei.
Prin Tratatul de pace de la
Adrianopol (care a încheiat războiul
ruso-turc din 1828-1829), Rusia a
devenit putere protectoare a
Principatelor Române, fiind limitată
suzeranitatea otomană, manifestată
prin plata tributului şi confirmarea
domnilor. Protectoratul rusesc s-a
manifestat spectaculos în perioada
când Principatele îl au guvernator
pe generalul Pavel Kiseleff, care
modernizează Bucureştiul,
Giurgiul, Brăila, organizează
sistemul sanitar şi pune în
aplicare Regulamentele Organice.
Principalele prevederi ale
Regulamentelor Organice erau:
• organizarea ţărilor pe
baza principiului separării
puterilor în stat (puterea
executivă, exercitată de domn şi
Sfatul domnesc, cea legislativă,
de Adunarea obştească, iar cea
judecătorească, de Înaltul Divan
Domnesc şi instanţele de
judecată);
• constituirea bugetului statului;
• refacerea armatei;
• reorganizarea sistemului fiscal;
• reformarea justiţiei;
• păstrarea privilegiilor boiereşti.
Alexandru Dimitrie Ghica Gheorghe Bibescu Mihail Sturdza
(1834-1842) (1842-1848) (1834-1849)
Ţara Românească Moldova
Domni regulamentari
 Tudor Vladimirescu şi Mişcarea revoluţionară de la 1821

Cauzele mişcării Panduri = ţărani liberi din nordul

economice: Olteniei, care, în situaţii de război,
• economie de tip feudal;
aveau atribuţii militare, iar pentru
• slabă dotare tehnică, fiscalitate excesivă;
aceste servicii erau scutiţi de plata
• populaţie urbană, aproape inexistentă (1,22%).
dărilor.
sociale:
• situaţia grea a ţăranilor clăcaşi, obligaţi să îndeplinească nartul;
• lipsa acută de pământ pentru majoritatea ţăranilor;
• existenţa scutelnicilor agravează situaţia ţăranilor plătitori de impozite;
• îndepărtarea de la conducere a boierilor pământeni şi promovarea celor greci;
 Originar din Vladimiri
Tudor Vladimirescu (Oltenia), Tudor este vătaf de
plai la Cloşani şi face afaceri
cu vite, cereale, peşte sărat.
Intrat în slujba boierului
Glogoveanu, merge la Viena
în 1814 şi este interesat de
congresul european ce se
pregătea aici. El se afirmase
înaite în războiul ruso-turc
din 1806-1812, luptând de
partea ruşilor. Cu acest prilej,
Tudor a fost decorat cu
ordinul rusesc „Sf. Vladimir”.
Tip practic şi ştiutor de carte,
Tudor va fi conducătorul
mişcării din 1821.
 • În ianuarie 1821 – moare
domnul Alexandru Şuţu şi,
provizoriu, conducerea
Ţării Româneşti este luată
de un Comitet de
Oblăduire;
• Tudor Vladimirescu pleacă
în Oltenia şi-i răscoală pe
pandurii nemulţumiţi că au
fost puşi să plătească dările;
• el este în legătură
cu Comitetul de
Oblăduire şi cu eteriştii.
Alexandru Şuţu a fost domn al
Moldovei o dată şi de patru ori domn
al Ţării Româneşti. Se presupune că a
• întăreşte mănăstirile din nordul
Olteniei şi îşi aşează tabăra
la Padeş unde dă
cunoscuta Proclamaţie, care are un
vădit caracter social;
• de aici îşi deplasează mulţimea de
panduri şi ţărani la Ţînţăreni, unde
stă în februarie şi unde alcătuieşte
„Cererile norodului românesc”,
care devine programul mişcării;
• în Moldova intră eteriştii, conduşi de Alexandru Ipsilanti, care apoi se îndreaptă spre
Muntenia;
• Tudor pleacă spre Bucureşti, unde ajunge pe 16 martie, stabilindu-şi tabăra la Cotroceni;
• la 28 martie Ipsilanti îşi aşează tabăra la Colentina şi în urma unei întâlniri cu Tudor, cei doi
îşi împart zonele de influenţă: primul va administra judeţele de sub munte, iar al doilea, pe
cele de câmpie şi Oltenia;
• în mai turcii intră în ţară, iar Ipsilanti se retrage la Târgovişte;
• Tudor vrea şi el să se retragă în Oltenia, dar la Goleşti este luat de eterişti şi, fiind
învinuit de legături cu turcii, este ucis în noapte de 26-27 mai;
• pandurii se împrăştie, o parte retrăgându-se în nordul Olteniei, iar alţii se alătură lui
Ipsilanti;
• la Drăgăşani, eteriştii şi pandurii alăturaţi lor sunt înfrânţi de turci;
• ultimele rezistenţe ale eteriştilor sunt înfrânte în Moldova la Sculeni şi Secu.
 Grigore al IV-lea Ghica Ioniţă Sandu Sturza
• Principala urmare a mişcării revoluţionare conduse de
Tudor Vladimirescu a fost numirea, în cele două ţări, a
domnilor dintre boierii pământeni.