Revoluția lui Tudor Vladimirescu

Obiectivele și premisele
Regimul fanariot intră într-o criză acută, ce cuprindea
Domnii devin doar simplii funcționari
Domnii căutau să se îmbogățească rapid, prin abuz de putere.
Tronurile erau cumpărate.
Monopolul turcesc asupra comerțului exterior românesc.
Războaiele turce, se petreceau sau implicau Principatele le ruinau.
Se agravează problema agrară
Cresc dările și impozitele.
Astfel pentru a depăși această criză ce afecta toate aspectele vieții era necesar consolidarea autonomiei Principatelor și
efectuarea reformelor.
Eteria
Reprezenta o societatea care avea scopul să elibereze Grecia de sub dominația otomană.
Planul acestora era să faciliteze revoluțiile grecești în teritoriile elene, iar principatele erau să fie date Rusiei drept
răscumpărare pentru sprijin.
La această mișcare a aderat Domnul Moldovei, ce se baza pe succesul revoltelor creștine din Sud-Estul Europei.
În 1821 se constituie Comitetul de Oblăduire, format din boieri și clerici, în Țara Românească, drept un guvern
temporar până la numirea următorului domn fanariot.
Tudor Vladimirescu încheie înțelegere cu acest comitet.
Mulți reprezentanți înțelegeau că implicarea în acțiunea eteristă urma să aibă consecințe negative în ambele cazuri.
Astfel Tudor Vladimirescu este ales pentru a împiedica acest lucru.
Tudor Vladimirescu era de partea poporului care era asuprit de către fanarioți, boieri, turci etc.
Astfel el împreună cu un grup de adepți ai săi, pleacă spre Nordul Olteniei unde urma să aibă loc Revoluția.
Declanșarea Revoluției.
Acesta își declară scopurile, prin Declarația de la Padeș, chemând oamenii să se înroleze la armata sa. Oastea sa fiind
numită Adunarea norodului. Ce avea funcții militare, administrative dar și legislative.
Pentru a atrage de partea sa țăranii la revoluție
În loc să promită abolirea clăcii sau recunoașterea dreptului de proprietate a țăranului, acesta promite să abolească
privilegiile boierești, să facă dreptate țăranilor.
Astfel apare o nouă oaste numită Oastea pandurilor, formată din țărani, mica boierime etc.
Tudor își întărește mănăstirile și focarele Revoluțiilor, după care pornește spre Craiova.
Revoluțiile iau amploare și se răspândesc în Muntenia și în Moldova.
Țăranii refuză să plătească dijmă și să facă muncă boierului.
În același timp boierii încearcă să limiteze amploarea revoluțiilor, iar eteriștii caută să folosească în scopul propriilor
interese.
Este proclamat documentul Cererile norodului românesc, ce prevedea
o Principiul suveranității poporului
o Adunarea norodului urma să aibă puterea supremă în stat.
o Domnul numit de poartă urma să aibă atribuții executive și era să respecte voințele norodului.
o Funcții din stat urmau să fie atribuite pe merit dar nu cumpărate.
o Urma să aibă loc reforma administrativă, ce prevedea desființarea funcțiilor, care erau menite ca instrument
de abuzuri și corupție.
o Erau reduse impozitele, dar creștea numărul contribuitorilor, taxele erau fixe.
o Însă problema desființării clăcii sau împroprietărirea țăranilor nu a fost propusă, din cauza fricii de pierdere a
susținătorilor.
Pătrunderea eteriștilor în Moldova
În 1821 Alexandru Ipsilanti reprezentant al eteriștilor intră în Iași, preia administrația orașului.
Tudor declară că dorește independența țării românești, iar pentru aceasta este necesar sprijinul Rusesc.
Astfel Ipsilanti cere ajutor către Alexandru I, solicitând trupe pentru ai proteja de turci.
Împăratul dimpotrivă condamnă mișcarea eteristă, iar acum în lipsa ajutorului rusesc, principatele sunt fără apărare
în față turcilor.

Colaborarea lui Tudor cu Comitetul de Oblăduire.

Membrii comitetului negociază cu Tudor un plan de contraatacare a invaziei eteriste.
Mai mulți boieri din teama situației create, mișcarea lui Tudor, eteriștii, și gestul Rusiei, au fugit în Transilvania.
După ce află că eteriștii coboară Dunărea, spre București acesta pleacă spre capitală, pentru aș institui autoritatea în
Țara Românească.
Dacă eteriștii erau să ajungă la București înaintea lui Tudor, aceștia ar fi putut provoca turcii să intervină militar în
principate.
Tudor propune Divanului de la București, anumite revendicări

o Înlocuirea domnilor fanarioți cu cei pământeni.

o Să fie formată o armată a țării
o Să ceară porții să fie scutiți de haraci pe termen de 3 ani

Tudor astfel devine conducătorul țării, păstrând guvernul, însă toate deciziile să fie aprobate de către el.
În acel timp Ipsilanti care ajunsese mai târziu la București, pierde concursul de acaparare al Munteniei, și este ordonat
de către Tudor să nu intre în oraș
El refuză să lupte de partea grecilor împotriva otomanilor.
Tudor face tratative cu Ipsilanti și decid
Ca nordul Munteniei trece sub Tudor și Oltenia revine lui Ipsilanti
Tudor încearcă să negocieze cu turcii dar eșuează.
Otomanii aveau intenția de a restabili suzeranitatea completă asupra principatelor, însă exista pericolul din partea
Rușilor

Înfrângerea celor două revoluții Moartea lui Tudor.

Trupele invadează principatele, acesta încearcă iarăși să ducă tratative, dar eșuează.
Acesta refuză să se alăture eteriștilor împotriva otomanilor și se retrage în Oltenia.
Astfel păstrând neutralitate în conflictul turcă-eterist.
Eteriștii îl suspectau pe Tudor că poartă tratative cu turcii, astfel decid să-l elimine, ca să preia controlul asupra oastea
pandurilor.
Oastea pandurilor se destramă, eteriștii se destramă, Ipsilanti este întemnițat în Transilvania

Urmările Revoluției
În urma revoluției poarta este nevoită să suprime regimul fanariot
Se revine la domnia pământeană.
Principatele rămân autonome.
Revoluția de la 1821 a servit drept imbold puternic mișcării de eliberare națională