Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul 1821
Instabilitatea politica tot mai accentuata ce afecta principatele a condus la izbucnirea
miscarii revolutionare conduse de Tudor Vladimirescu, ce va avea insemnate consecinte pentru
situatia tarilor romane.
Miscarea revolutionara condusa de
Tudor Vladimirescu
In 1815, Congresul de la Viena punea capat razboaielor napoleoniene. Tot acum lua nastere
Sfanta Alianta, ce unea Rusia, Austria si Prusia.
In sud - estul Europei, societatea secreta Eteria incepe lupta pentru eliberarea Greciei de
sub stapanirea Imperiului Otoman. In stransa legatura cu miscarea greceasca a avut loc si
miscarea revolutionara din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu.
Revolutia a inceput printr-un apel la revolta cunoscut sub numele de Proclamatia de la
Pades. Tudor Vladimirescu, este trimis de Comitetul de Obladuire ca sa organizeze oastea tarii,
bazandu-se pe fortele de panduri. Tudor Vladimirescu imprima miscarii un caracter social
atragand de partea ei tarani cat si locuitori ai oraselor. Programul adevarat al revoltei va fi
cunoscut sub numele de Cererile norodului romanesc" iar revendicarile sale principale
prevedeau:
- Desfiintarea privilegiilor detinute de boierii greci.
- Promovarea in functii dupa merit.
- Infiintarea armatei.
- Schimbarea regimului fiscal.
- Autonomie interna reala.
Conditiile internationale, ostilitatea celor trei mari puteri: austriac, tarist si otoman dat si
conflictul Alexandru Ipsilanti, au dus la inabusirea miscarii lui Tudor si uciderea lui. Desi
infranta, miscarea revolutionara a avut cel putin o urmare benefica: Domniile fanariote au fost
abolite.
In fruntea Moldovei si a Tarii Romanesti au revenit domni pamanteni.
Dupa infrangerea miscarii lui Tudor Vladimirescu sub presiunea noilor puteri, Rusia,
Anglia, Austria trupele otomane au fost retrase din tara.
Astfel in 1822 prin numirea lui Ionita Sandu Sturdza in Moldova si a lui Grigore Ghica
(1822) in Muntenia, sunt restabilite domniile pamantene.
Conventia de la Akkerman
In 1826, Turcia si Rusia semneaza conventia de la Akkerman ce prevedea:
- Alegerea de catre divan a domnilor pamanteni pe zone (sub rezerva aprobarii tarului si
sultanului).
- Suspendarea tributului pe doi ani
- Libertatea comertului.
Chestiunea Orientala devine o problema din ce in ce mai acuta pentru marile puteri europene.
Pentru principatele romane, si pentru sud-estul Europei incepe o perioada de intense framantari
interne si de demersuri diplomatice vizand detinerea independentei si recunoasterea constiuirii
lor ca state suverane. Regulamentele organice
Pacea de la Akkerman a conferit principatelor romane dreptul de a avea reglementari
proprii de ordine interioara. In urma tratatelor de la Akkerman si Adrianopol, ocupatia ruseasca
dintre 1828 - 1834 a adus cu ea doua legiuiri de mare insemnatate: Regulamentele Organice.
Ele reprezinta prima Constitutie romaneasca. Au fost redactate in timpul administratiei
generalului Pavel Kiseleff.
Regulamentele Organice au reprezentat legiuiri conservatoare menite sa pastreze si chiar
sa intareasca sistemul de privilegii existent:
- Boierii devin proprietari pe o treime din mosie, nu platesc
impozite.
- Dregatorii se aleg doar din randurile boierilor.
Prevederile din regulamentele organice aduc transformari
institutionale in sensul modernizarii tarilor romane:
- Libertatea comertului.
- Inlocuirea vechiului sistem fiscal cu o dare unica numita capitatie.
- Instituirea bugetului.
- Reinfiintarea armatei.
Organizarea politica a principatelor romane sta sub semnul
modernizarii:
- Sunt puse bazele unui sistem parlamentar.
- Se introduce principiul separarii puterilor in stat.
Astfel:
- puterea executiva este incredintata domnitorului.
- Puterea legislativa - Adunarile Obstesti
- Puterea judecatoreasca este exercitata de tribunalurile
judetene, de instantele de apel si de Inaltul Divan Domnesc.
Prin aceste Regulamente Organice, prin puternica asemanare dintre prevederile legiuirilor
din ambele tari, pregatesc terenul Unirii principatelor.