TARILE ROMANE SI PROBLEMA ORIENTALA

In secolul al XVIII - lea apare "Problema Orientala" determinata de tendinta Austriei si

Rusiei de a anexa teritorii ale Imperiului Otoman. Rivalitatea dintre marile puteri a determinat
izbucnirea a sase razboaie austro - ruso - turce.
In Moldova, ca de altfel si in Tara Romaneasca, conturarea si adancirea procesului
innoitor in sfera relatiilor agrare a avut loc in conditii anevoioase, ca urmare a sporirii
necontenite a cererilor Imperiului Otoman, aflat, de asemenea, intr-o acuta si persistenta criza.
Regimul fanariot instaurat la inceputul celui de-al doilea deceniu al secolului al XVIIIlea a reprezentat punctul culminant al dependentei politice si economice fata de turci. Obligatiile
mari si mereu in crestere, in bani, in produse si prestatii impuse de Inalta Poarta, alaturi de
abuzurile si de coruptia aparatului administrativ, au contribuit la inasprirea fiscalitatii,
determinand o scadere dramatica a nivelului de trai pentru categoriile sociale de jos.
Cronicarii - adevarati analisti ai timpului - erau de parere ca fiscalitatea practicata in
secolul fanariot nu se intemeia atat pe potentialul economic al locuitorilor tarii, ci, mai degraba
pe pretentiile Curtii Domnesti si pe cererile Inaltei Porti. Aceasta stare de lucruri anacronica a
indus o stare de continua criza la nivelul intregii societati.
Ascensiunea Rusiei si Austriei a determinat unii domni romani sa se orienteze spre alianta
cu aceste puteri pentru a obtine independenta de sub stapanirea otomana. Astfel Domnitorul
Constantin Brancoveanu a negociat cu austriecii si Imperiul Rus, dar a fost descoperit de catre
otomani si executat impreuna cu fii sai in 1714.
La fel Dimitrie Cantemir a facut o alianta cu tarul rus Petru cel Mare, dar in urma
infringerii de la Stanilesti Dimitrie Cantemir pierde domnia fiind nevoit sa plece in exil.
In situatia in care domnii de la Iasi si Bucuresti nu s-au dovedit de incredere au fost
numiti de catre Imperiul Otoman domnii considerati fideli lor.
Astfel Nicolae Mavrocordat a devenit Domnul Moldovei dupa plecarea lui Dimitri
Cantemir si tot el a instaurat perioada domniilor fanariote. Acesta a incercat sa reformeze
administratia, sa defiinteze serbia, sa creeze un sistem legislativ european sau sa dezvolte
invatamantul.
Teritoriul Tarilor Romanesti a avut trista soarta de a fi timp de cateva secole teatrul
operatiunilor militare intre aceste mari puteri. In afara de aceasta, el a mai servit si in calitate de
moneda de schimb atunci cand Imperiul Otoman suferea infrangeri pe campul de lupta, desi, una
din conditiile capitulatiilor semnate intre Turcia si vasalii sai era apararea integritatii lor
teritoriale. Romanii din Ardeal, Banat, Oltenia, Bucovina si Basarabia au simtit rand pe rand ce
inseamna aceasta.

Anul 1821
Instabilitatea politica tot mai accentuata ce afecta principatele a condus la izbucnirea
miscarii revolutionare conduse de Tudor Vladimirescu, ce va avea insemnate consecinte pentru
situatia tarilor romane.
Miscarea revolutionara condusa de
Tudor Vladimirescu
In 1815, Congresul de la Viena punea capat razboaielor napoleoniene. Tot acum lua nastere
Sfanta Alianta, ce unea Rusia, Austria si Prusia.
In sud - estul Europei, societatea secreta Eteria incepe lupta pentru eliberarea Greciei de
sub stapanirea Imperiului Otoman. In stransa legatura cu miscarea greceasca a avut loc si
miscarea revolutionara din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu.
Revolutia a inceput printr-un apel la revolta cunoscut sub numele de Proclamatia de la
Pades. Tudor Vladimirescu, este trimis de Comitetul de Obladuire ca sa organizeze oastea tarii,
bazandu-se pe fortele de panduri. Tudor Vladimirescu imprima miscarii un caracter social
atragand de partea ei tarani cat si locuitori ai oraselor. Programul adevarat al revoltei va fi
cunoscut sub numele de Cererile norodului romanesc" iar revendicarile sale principale
prevedeau:
- Desfiintarea privilegiilor detinute de boierii greci.
- Promovarea in functii dupa merit.
- Infiintarea armatei.
- Schimbarea regimului fiscal.
- Autonomie interna reala.
Conditiile internationale, ostilitatea celor trei mari puteri: austriac, tarist si otoman dat si
conflictul Alexandru Ipsilanti, au dus la inabusirea miscarii lui Tudor si uciderea lui. Desi
infranta, miscarea revolutionara a avut cel putin o urmare benefica: Domniile fanariote au fost
abolite.
In fruntea Moldovei si a Tarii Romanesti au revenit domni pamanteni.
Dupa infrangerea miscarii lui Tudor Vladimirescu sub presiunea noilor puteri, Rusia,
Anglia, Austria trupele otomane au fost retrase din tara.
Astfel in 1822 prin numirea lui Ionita Sandu Sturdza in Moldova si a lui Grigore Ghica
(1822) in Muntenia, sunt restabilite domniile pamantene.

Conventia de la Akkerman
In 1826, Turcia si Rusia semneaza conventia de la Akkerman ce prevedea:
- Alegerea de catre divan a domnilor pamanteni pe zone (sub rezerva aprobarii tarului si
sultanului).
- Suspendarea tributului pe doi ani
- Libertatea comertului.
Chestiunea Orientala devine o problema din ce in ce mai acuta pentru marile puteri europene.
Pentru principatele romane, si pentru sud-estul Europei incepe o perioada de intense framantari
interne si de demersuri diplomatice vizand detinerea independentei si recunoasterea constiuirii
lor ca state suverane. Regulamentele organice
Pacea de la Akkerman a conferit principatelor romane dreptul de a avea reglementari
proprii de ordine interioara. In urma tratatelor de la Akkerman si Adrianopol, ocupatia ruseasca
dintre 1828 - 1834 a adus cu ea doua legiuiri de mare insemnatate: Regulamentele Organice.
Ele reprezinta prima Constitutie romaneasca. Au fost redactate in timpul administratiei
generalului Pavel Kiseleff.
Regulamentele Organice au reprezentat legiuiri conservatoare menite sa pastreze si chiar
sa intareasca sistemul de privilegii existent:
- Boierii devin proprietari pe o treime din mosie, nu platesc
impozite.
- Dregatorii se aleg doar din randurile boierilor.
Prevederile din regulamentele organice aduc transformari
institutionale in sensul modernizarii tarilor romane:
- Libertatea comertului.
- Inlocuirea vechiului sistem fiscal cu o dare unica numita capitatie.
- Instituirea bugetului.
- Reinfiintarea armatei.
Organizarea politica a principatelor romane sta sub semnul
modernizarii:
- Sunt puse bazele unui sistem parlamentar.
- Se introduce principiul separarii puterilor in stat.
Astfel:
- puterea executiva este incredintata domnitorului.
- Puterea legislativa - Adunarile Obstesti
- Puterea judecatoreasca este exercitata de tribunalurile
judetene, de instantele de apel si de Inaltul Divan Domnesc.
Prin aceste Regulamente Organice, prin puternica asemanare dintre prevederile legiuirilor
din ambele tari, pregatesc terenul Unirii principatelor.