Globalizarea este un proces important care, datorită noilor posibilități tehnologice, permite oamenilor

din întreaga lume să interacționeze în moduri care nu au fost niciodată posibile. Comerțul mondial
oferă multe beneficii și sporește prosperitatea anumitor țări. Însă procesul este de asemenea
controversat : Puterea economică crește și se concentrează asupra câtorva mari corporații, în timp ce
multe persoane lucrează pentru un salariu minim/mizerabil, iar țările sărace ale lumii se găsesc/ajung
într-o noi dependente. Mulți oameni vorbesc despre globalizare, dar ce este? Termenul vine de la
cuvantul global, ceea ce inseamna "privind/referitor la intregul pamant". Cuvântul derivă din termenul
latin „globus”, care poate fi tradus ca “glob” (pământ). Procesul de globalizare descrie relațiile
economice și politice dintre state, dar și legăturile personale dintre oameni. Astfel, globalizarea
înseamnă că oamenii de pe Pământ pot face comerț între ei, pot interacționa și pot beneficia de pe urma
altora - în politică, economie, știință, cultură, societate, tehnologie și mediu.

Într-o lume globalizata ideala, schimbul economic de bunuri, servicii și capital (adică toate mijloacele
de producție, cum ar fi banii, instrumentele sau fabricile utilizate într-un proces de fabricație) serveste
la prosperitatea tuturor țărilor care fac comerț între ele. Prin urmare, fiecare țară ar trebui să producă
bunurile pentru care poate isi poate permite materiile prime relevante, solul, forța de muncă calificată
și expertiza necesară. Prin urmare, furnizarea de bunuri devine din ce în ce mai diversificată, întrucât
țările își pot schimba între ele bunurile și pot avea o piață pentru produsele lor nu numai în propria țară,
ci și în străinătate. Aceste evoluții sunt adesea evidențiate ca fiind marile beneficii ale globalizării. Cu
toate acestea, în realitate, situația este oarecum diferită.Vocile critice atrag în mod constant atenția
asupra abuzurilor și nedreptăților din comerțul mondial. Care este contextul globalizarii progresive?

Timpuri moderne cu tehnici noi

Globalizarea nu este cu adevărat un fenomen nou. De la începutul transportului maritim, oamenii de pe

continente diferite au putut face schimburi comerciale între ei.La începutul secolului al XIX-lea,
„abordarea” oamenilor de pe Pământ a fost accelerată în epoca industrializării. Utilajele și lucrările din
fabrică au înlocuit din ce în ce mai mult lucru manual al persoanelor, ceea ce a dus la o creștere
semnificativă a volumului producției. Două invenții erau foarte importante: Telegraful și motorul cu
aburi. Telegraful a permis pentru prima dată nu numai ca mesajele sa fie trimise în scris, ci acum să fie
trimise electronic într-un timp scurt, pe distanțe lungi, utilizând un cablu. Pentru prima dată, oamenii
din diferite orașe au putut obține informații rapid. Acest lucru a însemnat că știrile puteau fi transmise
imediat și nu trebuiau transportate zile întregi de către diligente. Datorită motorului cu abur,
posibilitățile de transport, cum ar fi transportul sau nava, au devenit independente de puterea umană și
animală, rezistență și voință. Vântul a fost, de asemenea, mai puțin important pentru transport. În
schimb, au trebuit să fie alimentate cuptoarele cu combustibil suficient și vehiculul a mers înainte.
Acest lucru a permis ca oamenii și bunurile să fie aduse de la locul lor mai rapid și mai fiabil. Este greu
de stabilit când a început exact procesul de globalizare. În trecut, însă, nu era vorba despre
„globalizare”, ci mai degrabă despre internaționalizarea economiei”. „internațional” înseamnă
interguvernamental” - ceea ce înseamnă, în primul rând, că diferite țări sunt în contact unele cu altele.