ȚĂRILE

ROMÂNE ȘI
PROBLEMA
ORIENTALĂ
PROIECT REALIZAT DE ELEVII
CLASEI A-X D: ŞTEFĂNESCU ALEXIA-
ELENA, CERCEL DENISA-ŞTEFANIA,
ACHIMESCU CĂTĂLIN-ANDREI.
Introducere

● În Moldova, ca de altfel și în Țara

În secolul al XVIII-lea apare
Românească, conturarea și
"Problema Orientală" determinată
adâncirea procesului înnoitor în sfera
de tendința Austriei și Rusiei de a
relațiilor agrare a avut loc în condiții
anexa teritorii ale Imperiului
anevoioase, ca urmare a sporirii
Otoman. Rivalitatea dintre marile
necontenite a cererilor Imperiului
puteri a determinat izbucnirea a șase
Otoman, aflat, de asemenea, într-o
războaie austro - ruso – turce.
acută și persistentă criză.
Introducere

În tot cursul secolului al

Începutul Crizei poate fi Într-o perioadă scurtă XVIII-lea, alături de Rusia,
considerat, totuși, anul habsburgii obţin victorii Austria continuă
1683, când armatele după victorii şi, prin războaiele victorioase cu
turceşti sunt înfrânte, sub pacea de la Karlowitz Turcia şi mai ocupă, prin
zidurile Vienei de (1699), anexează Ungaria, Pacea de la Passarowitz
austrieci şi polonezi. Croaţia şi Transilvania. (1718), Banatul, o parte a
Serbiei şi Bosniei.
 • Cronicarii spuneau că fiscalitatea
practicată în secolul fanariot nu se
întemeia atât pe potențialul economic al
locuitorilor țării, ci, mai degrabă pe
pretențiile Curții Domnești și pe cererile
Înaltei Porți.

Regimul fanariot – • Această stare de lucruri anacronică a

indus o stare de continuă criză la nivelul

de ce?
întregii societăți.
• Ascensiunea Rusiei și Austriei a
determinat unii domni români să se
orienteze spre alianța cu aceste puteri
pentru a obține independența de sub
stăpânirea otomană.
 • Regimul fanariot instaurat la începutul
celui de al doilea deceniu al secolului
al XVIII-lea a reprezentat punctul
culminant al dependenței politice si
economice față de turci.
• Obligațiile mari și mereu în crestere, în
Regimul fanariot – bani, în produse și prestații impuse de
Înalta Poartă, alături de abuzurile și de
de ce? corupția aparatului administrativ, au
contribuit la înăsprirea fiscalității,
determinând o scădere dramatică a
nivelului de trai pentru categoriile
sociale de jos.
Regimul fanariot – de ce?
Astfel, Domnitorul Constantin
Brâncoveanu a negociat cu
austriecii și Imperiul Rus, dar a
fost descoperit de către otomani
și executat împreuna cu fiii săi în
1714.
La fel, Dimitrie Cantemir a făcut
o alianță cu țarul rus Petru cel
Mare, dar în urma înfrângerii de
la Stănilești Dimitrie Cantemir
pierde domnia, fiind nevoit să
plece în exil.
 Regimul fanariot – de ce?
În situația în care domnii de
la Iași și București nu s-au
dovedit de încredere au fost
numiți de către Imperiul
Otoman domnii considerați
fideli lor.
Astfel, Nicolae Mavrocordat
a devenit Domnul Moldovei
după plecarea lui Dimitrie
Cantemir și tot el a instaurat
perioada domniilor
fanariote.
Acesta a încercat să
reformeze administrația, să
deființeze șerbia, să creeze
un sistem legislativ
european sau să dezvolte
învățământul.
 Teritoriul Țărilor Românești a avut trista
soartă de a fi timp de câteva secole teatrul
operațiunilor militare între aceste mari puteri,
și anume Imperiul Otoman, Rusia și Austria.
Regimul
fanariot – de
ce? În afară de aceasta, el a mai servit și în calitate
de monedă de schimb atunci când Imperiul
Otoman suferea înfrângeri pe câmpul de
luptă, deși, una din condițiile capitulatiilor
semnate între otomani și vasalii săi era
apărarea integrității lor teritoriale.
1821 – cauze și consecințe
• Instabilitatea politică tot mai
accentuată ce afecta
principatele a condus la
izbucnirea mișcării
revoluționare conduse de Tudor
Vladimirescu, ce va avea
însemnate consecințe pentru
situatia țărilor române.
 În 1815, Congresul de la Viena punea
capăt războaielor napoleoniene. Tot
acum lua naștere Sfânta Alianță, ce unea
Rusia, Austria si Prusia.

1821 – În sud-estul Europei, societatea secretă

Eteria începe lupta pentru eliberarea
cauze și Greciei de sub stăpânirea Imperiului
consecințe Otoman.
În strânsă legatură cu mișcarea
grecească a avut loc și mișcarea
revoluționară din 1821 condusă de Tudor
Vladimirescu.
 Revoluția a început printr-un apel la
revoltă cunoscut sub numele de
Proclamatia de la Padeș.

1821 – Tudor Vladimirescu este trimis de

Comitetul de Oblăduire ca să organizeze
cauze și oastea țării, bazându-se pe forțele de
consecințe panduri.
Tudor Vladimirescu imprimă mișcării un
caracter social, atrăgând de partea lui
țărani, cât și locuitori ai orașelor.
 Programul revoltei va fi
cunoscut sub numele de
- desființarea privilegiilor
Cererile norodului
deținute de boierii greci;
românesc, iar revendicările
sale principale prevedeau:

1821 – cauze
și - promovarea în funcții după
merit (meritocrația);
- înființarea armatei;

consecințe

- schimbarea regimului
- autonomie internă reală;
fiscal;
1821 – cauze și consecințe

Condițiile internaționale, ostilitatea celor trei mari puteri:

Austria, Rusia și Turcia au dus la înăbușirea mișcării lui
Tudor Vladimirescu și la uciderea lui.

Deși înfrântă, mișcarea revoluționară a avut cel puțin o

urmare benefică: domniile fanariote au fost abolite. În
fruntea Moldovei și a Țării Românești au revenit domni de-
ai locului, români.
 După înfrângerea mișcării lui Tudor
Vladimirescu, sub presiunea noilor
puteri, anume Rusia, Anglia, Austria,
trupele otomane au fost retrase din
1821 – cauze țară.
și
consecințe Astfel, în 1822, prin numirile lui
Ioniță Sandu Sturdza în Moldova și a
lui Grigore Ghica în Muntenia, sunt
restabilite domniile „pământene”.
Bibliografie

http://bit.ly/3TYADgY http://bit.ly/3XoCqie http://bit.ly/3gqQcjX

http://bit.ly/3XsR1sY http://bit.ly/3UY6PSR http://bit.ly/3U0lJXx

MULŢUMIM
PENTRU
ATENŢIA
ACORDATĂ!