Bib1ioteca regionala

1
Oradea

JJ.I
.
 in cartea aceasta de planete se arata timpu-
. rile fiecd'rui an, precum i ce timp va ft in fiecare
~i f dra de nici 0 soh.imbare, n_umai cetdtorui Sa
ceteasca intr'insa cu bund Iuare amdmte, ftindcd
este ae~atd pe clima invecinatelor fdri, in care
se mai cuprinde !Ji anii dela Hr-istos, Mana an.u-
lui, Crugul lunii pentru totdeauna camd. se naste
lumina i cand se IJfirbete lumina, cum ~i Si-
naxa1fiul celor 12 luni impreund cu sa/rbdtorile ~i ,
Pdscdlia p~-132 de and; inceputd dela anul 1914;
din g'ro,movnic se arata tunetele !Ji fulgerile, care
dupa aceea aratd. ce creme . va ur-ma dupa aceste
semmet mai are ~i alte multe mdaiumate Iucrur-i,
dupa cum se ede in cuprvn la sfar~it.

Tipografia CIURCU & Comp., Brasov-s-Brasso.

 POVESTIRE SCURTA
Despre tmparatllle - cele mai vechi ~i alte
lucruri msemnate.
In vremile cele mai din - inceput, Monarhia Egip-
tenilor a fost cea mai slavita.
Sesostre, imparatul, a supus multe yari ale
Europei,, Aziei si Africei.
Ninos, a fost imparatul eel dintaiu al Asirienilor.
Amazoanele erau temei ostase.
Batalia dela Troia tinu 10 ani.
Cir, feciorul lui Cambise ~t al Mandaniei a in-
temeiat Monarhia Persilor in anul 559 inaintea lui
Hristos.
Neamurile cele mai slavite ale vechimii au
fost Elinii ~i Romanii. Elinii luara dela Egipteni
multe lnvatatun ~i industrii ~i le dusera intru in-
deplinire. Romanii au primit acestea dela Elini ~i
le-au impartit ~i intre alte neamuri.
Legiuitorii cei vestiti ai vremii vechi au fost:
Moise Jidovul, Minos al Critiei, Licurg al Lachede-
monii, Solon Atineul, Numa Romanul.
Solon a indreptat acele barbare obiceiuri ~i
fapte ale Atenienilor.
Alexandru Macedon, feciorul lui Filip si Olim-
piadei, a stncat Monarhia Persilor si . a intemeiat a
Elinilor, inaintea lui Hr. cu ani 303.
- Romulus, intemeietorul Monarhiei romane, a zidit
Roma in anul 703 inaintea lui Hr.
Numa . a imblanzit salbatacimea ostaseasca a
Romanilor.
1
 _,_
Atena, cetatea slavita a Eladiei, a fast scoala
lumii .. Iar Roma .. s'a numit capul.
Tarcvlnlu Superbul (eel mandru) a fost eel din
urma craiu al Romanilor.
luliu Cesar a lntarit imparatia RomanHor, ina-
intea lui Hr. cu 50 ani ~i a indreptat Calendarul.
Acest Calendar 'il folosim noi pana in ziua de azi.
In zilele lui August, imparatul Romanilor,-t-- s'a
nascut Hristos interneietorul legii crestinesti..
Constantin eel Mare a fost intaiul Imparat al
crestinrlor ~i a marit Constantinopolul.
Teodosie eel Mare a lmpartit Monarhia in doua
imparat.i, in a rasaritului si a apusului: osebirea
Monarhiei a fast insa cauza decadentei ei.
Carol eel Mare indrepta puterea rornanica la
apus catra sfars.tul veacului al 8-lea dupa Hr.
. \ Pe la 1500 d. Hr. urma desbinarea C8Ji mare la
biserica apusului, prin Luter 9i Calvin.
Luptele pentru Iege tinura 30 de ani, cari pus-
tiira mai toata Germania.
Petru eel Mare a infrumsetat' si
, a slavit-Rusia.
~
Ecaterina II.. a luminat-o si, a lnaltat-o.
'
Maria Terezia a infiintat scoalele cele de obste
folositoare in tot tinutul stapanirii sale.
losif II dadu orandueala cea vrednica de po-
rnenire a tolerantei, adeca slobozenia legilor.
Frideric II. s'a slavit cu tntelepciunea si vitejia,
stapanind cea mai mare parte a Sileziei.
Francisc I. Imparatul Austriei, A-laxandru I. Im-
paratul Rusiei, .Frideric Wilhelm Ill. Craiul Praisului
au scapat Europa din puterea lui Napoleon-Bonaoarte..
Si
'
intrand in Paris Ia anul 1814 Maiu 18/30
'

lncheiara pacea.
 - o -

lmparatul roman Traian a invins pe Decebal

reqele Daeilor, locuitorii vechi deosebit de viteji ai
tmuturilor ocupate azi de Romani, Ia anul 106, ~i
in locul lor aduse cetateni romani sa ocupe tara,
Atila, regele Hunilor, numit si biciul lui Dumne-
seu, . a pustiit o mare parte din Europa pe la anul
450.
Venirea Ungurilor din Azia. in aceste ~ari ale
Europei se pune la anul 896 sub capetenia lor Arpad.
Regii Ungariei din familia lui Arpad au domnit pana
pe la anul 1301.
~tefan eel Mare (1457-1504) a fost eel mai
stralucit Domn al Moldovei. El a avut 34 de biru-
inte asupra popoarelor vecine, a zidit numaroase
manastiri si a Iacut multe lntocmiri folositoare. In
anul 190~ s'a serbat in Suceaoa (Bucovina) amintirea
de 400 de ani dela moartea lui.
Mihaiu Viteazul (1593-1601) a fost eel mai stra-
lucit Domn al Munteniei. El a lnvins pe Turci la
Calugareni la 1594, a cuprins Ardealul la 1599 ~i
Moldova la 1600. In 1601 a Iost omorit de oamenii
generalului Basta ~i s'a immorrnantat la manastirea
Dealului.
Venirea Turcilor barbari in Europa cade in
suta XIV. dupa Hristos ~i dupa ce ei nimicira im-
para~ia crestina a Bizantului, intemeiara o imparatie
puternica mai ales sub Soliman II, care cuprinse
Buda la 1529 . f?i merse ~i asupra Vienei, Kora
Mustafa asedia Viena la 1683, dara fu invins de
craiul Poloniei Joan Sobieski.
~tefan I. eel Stant, regele Ungariei, a domnit
.::
41 de ani (997-1038). El a tncrestmat pe Unguri
 -6-

~1 a primit pentru aceasta ~i pentru alte multe

frumoase dela papa Silvestru IL o coroana de
Aceasta e Coroana Sjantului Stejan.
Desfiintarea iobagiei In Ardeal a fost decr
in principiu de imparatul Iosif II. la 1785, du
in 1783 se tntnmplase revolutiunea taranilor
conducerea lui Horia, Clesca ~i Criea.
Marea revolutiune franeeza s'a intampla
anul 1 789. In urma ei s'a desfiintat in Fr
Monarhia absoluta ~i s'a inflintat Republica.
desfiintat toate privilegiile ~i s'a proclamat
oameni: Liberiaiea, Eqalitaie ~i Fraiietatea.
Zavera sau revolutiunea facuta in Principa
romane Muntenia ~i Moldova la 1821 de Eteria
societatea secreta greceasca sub conducerea
Alexandru Ipsilante, general rusesc, a a vut de
sa scape Grecia de sub jugul turcesc.
Tudor Vladimirescu, un vataf pe plaiu, a
nizat in Oltenia cete de Panduri, cu cari atunc
luptat in contra Grecilor din tara, dara a fost
~i ucis dupa porunca lui Ipsilante, capul Et
la 1821.
Revolutiunea
..
din 1848 se intinsese si' in Pr
pateie rornane ~i in Ungaria si Ardeal, dar
acolo cat si aci a fost tnnabusita in sange de
netele rusesti. In Ardeal Romanii se aduna la
Maiu pe campul libertatii de langa Blaj ~i
Avram Jancu se puse in fruntea Motilor si
Romanii sub diferiti conducatori luptara alature
armata imparatului Austriei contra Ungurilor,
hotarlsera la indemnul, lui Kossuth Lajos u
Transilvaniei cu Unqaria f?i neatarnarea Ungariei
craiu al ei deosebit. Abzicand de tron Ferdinand
1. la 2 Decemvrie n. 1848 s'a suit pe tronul Austriei
ca lmparat, iar pe tronul Ungariei ca rege Apostolic
etc. etc. nepotul lul, Maiestatea Sa Francisc -losif I.

Reformafiunea se incepe in Germania prin :Luter

la 1520, in Franta si Elvetia prin Calvin la 1530 ~i
in Anglia cu Henrie VIII. la 1552. Reformatii sau
protestantii nu recunosc pe papa de cap al bisericii
f?i cred numai in Biblie ~i in oonstiinta lor.

Unirea de credinta a unei par~i a Romanilor din

Ungaria cu catolicii s'a intamplat la anul 1 700.

Unirea Principatelor
tenia s'a lntamplat
romane Moldova 'i
dupa conventiunea din Paris
Mun-
dela anul 1858. Primul Domn ales la 1859 in
Principatele-Unite a fest Alexandru loan Cuza I.,
care a fost detronat la 1866. Sub domnia lui s'a
desfiintat claca, s'a dat pamant .de proprietate ya-
ranilor, s'a introdus scoala gratuita f?i obligatoare,
s'au facut multe legi noua, s'au desrobit manastirile
tnchinate ~i s'au Infiintat universitatile din Bucuresti
~i Iasi.

Carol I. regale Rornaniei a fost ales de domn

al Principatelor-Unite dupa detronarea lui Gusa- Vodd
la anul 1866 in 8 Aprilie ~i a intrat in Bucuresti
la 10 Maiu. La 10 Main 1877 el daclara Romania
yara independenta de stapanirea turceasca si apoi
ia parte alaturea cu Rusii la rasboiul cu Turcii din
1877-78, unde face minuni de vitejie cu armatele
sale la Grivita, Rahova, Plevna, Smardan ~i Vidin.
La 10 Maiu 1881 el declara Romania de regat.
 -8-

Daulismul in Monarhia Austro- Unqara se incepe

la anul 1867. . Atunci se tac .atat in Austria cat ~i
tn Ungaria legi, care alcatuesc legatura dintre aceste
doua vari impreunate sub un singur domnitor. In-
nainte de dualism aceste ~ari au Iost mult incercate
prin rasboaie nenorocoase f?i pierderi mari in Italia,
dar mai ales la anul 1866 in rasboiul cu Prusia,
Mileniul sau serbare a de J 000 de ani dela ve-
nirea Ungurilor In aceasta tara, s'a tinut cu mare
pornpa la anul 1896, cand a fost ~i o mare expozi-
tiune la Budapesta.
Anul 1906, a fost pentru Romania an jubilar,
Iacandu.se la Bucuresti multe ~i mari serbari si o
frumoasa expozitiune nationala.
Biserica catedrala din Sibiiu a Romanilor orto-
doxi s'a sfintit de Mitropolitul loan Metianu la
anul 1906 in Aprilie 30.
Calendarul vechiu l-a facut si indreptat luliu
Cesar pe la anul 50 inainte de Hristos, iara Calen-
darul nou La Iacut papa Gregoriu XIII. la anul
1582 in 5 Octomvrie lntr'o zi de Vineri, care a nu-
mit-o el 15 Octomvrie ..
lzbucnirea marelui rasbniu Ruso-Japonez la anul
1904.
Copernic, marele astronom s'a nascut la 1473.
B. Franklin, marele luptator pentru independenta
Statelor Unite inceteaza din vieata la 1 790.
Moliere, renumitul autor Irancez de comedii, s'a
nascut la 1622.
V. Alexandri, poet burg. ~i cantaret rasboinic
a incetat din vieata la 1890.
 CRONOLOGIE
.C AL CULA T A P E A N U L . 1 9 1 4.
---
ANH.
Dela oreatiunea lumii, dupa Ebrei . . . . . . . 5673-74
" ,, ,, " ortodoxi . . . . . 7 422
,, Potopul lui Noe (Deluviul) . . . . . . . . . . 5610
,, Cladirea turnului Babilon . . . . . . . . 4 736
,, Introducerea calendarului Iulian . . . . . 1959
,, ,, ,, Gregorian . . . . . 332
Fondarea Romei . . . . . 2670
" Nasterea
, lui Moise . . . . . 3306
" Domnului Isus Hristos . . . . . . 1914
",, lui Mahomet . . . . . . . . . . . . 1331
" Despartirea bisericii apusene de cea ras, . . . . 862
",, Venirea Romanilor in Dacia sub Traian . ~ 18U9
,, Crestinarea
, Romanilor . . . . . . . . . . . . 1695
Fondarea Bucurestilor , . . . . . . . . . . . 630
"" Inorestinarea sf. tmparati Constantin ~i Elena . 1592
,, Urzirea cetatii Constantinopol . . . . . . . . 1592
De cand sunt clopote in biserica crestina . . . 1512
" ,, S'au inventat ceasornicele . . . . . . 784
Dela venirea Sasilor in Ardeal . . . . . . . . . . . 769
'
De cand .s'a nascocit fabricarea zaharului . . . . . 644
Dela intemeierea celei dintaiu Mitropolii romanesti la
Curtea de Arge~ . . . . . . . . . . . . . 555
,, Aflarea prafului de pusca . . . . . . . . . . . 613
,, Descoperirea . Americei . . . . . . . . 425
,, lntroducerea tiparului romaneso . . . . 267
,, Incetarea iobagiei . . . . . . . . . . . . . 66
,, Relnfiintarea Mitropoliei rom. gr. or. din Ungaria
s1
, Transi l vania . . . . . . . . . . . . . . . 49
 10 -

ANII
Dela Sanctionarea statutului organic . . . . . . . . 45
,, Zidirea Mitropoliei in Bucuresti de Constantin
Basarab . . . . . . . . . . . . . . . . . 258
,, Venirea lui Negru Vada dela Fagaras ca Damn al
Romaniei Muntene . . . . . . . . . . . . . 701
,, Venirea lui Dragos-Veda din Maramuras ca Domn
al Moldaviei . -. . . . . . . . . . . . . . 652
loan Huniade . . . . - . . . . . . . . . . . 457
" Matia I. Huniade . . . . . . . . . . . . . . 424
" Suirea Habsburgilor pe tronul Ungariei pnn
" Ferdinand I. . .. .. . . . . . . . . . . . . 388
,, Moartea Mitropolitului Andreiu Baron de Saguna . 41
Moartea I ui Mibai Bra vul . . . . . . . . . . . 313
" ,, ,, Stefan eel mare . . . . . . . . . 410
" Mircea eel Batran . . . . . . 487
" ",, ",, Matei Basarab . . . 260
" ,, n Vlad 'f epe~ . . . . . . . 438
,, Caderea Constantinopolei in mana Turcilor . 461
,, Inceputul sfintei slujbe in limba romaneasca in
bisericile romanesti din Ardeal . . . . . . . . 34 7
'
De cand s'a adus tutunul din America . . . . . . 334
Dela tiparirea primelor cart! in limba romana . . . . 345
,, Inceputul Domniei Fanariotilor . . . . . . . . . l 9e
,, Prima rapire a Basarabiei de Rusi . . . . . . . 10~
n Revolutiunea lui Tudor Vladimirescu . . . . . . 9E
,, Resuirea pe tron a Domnului Roman . . . 9~
,, Inventia hartiei . . . . . . . . - ~ . . 684
,, ,. ti pografiei . . , . . . . . . . . . . . 4 7 4
,, Suirea pe tron a Maiest. Sale Francisc Iosif I. . . 6{
,, Incoron. M. Sale Francisc Iosif I. de rege al Ungariei 4~
,, Unirea Transilvaniei cu Ungaria . . . . . . .i 6f
Dela Infiintarea principatului Transilvaniei . . . . . 36~
De cand se ceteste romaneste in biserici din Romania 28~
,, ,, au omorit Turcii pe Constantin Brancoveanu 2()(
 - 11 -

ANII
Gradinarul Holt afla eel dintaiu altoirea pomilor . . . 184
James Walt, englez, afla eel dintaiu .masina cu aburi 151
- Un englez face eel dintaiu trenul . . .~ . . . . . . . 137
De cand s'a descoperit electricitatea sunt ~ .. * 124
Luminatul cu gaz s'a inceput de . . . . . . . . 112
Fotografia s'a aflat de . . . . . 76
Telegraful s'a inventat de . . . . . . . . . . . 70
Dela Revolutiunea in toata Europa 1848 . . . . 66
,, Redarea unei parti din Basarabia . . . . . 55
Suirea pe tron a Domnitorului Roman Alexandra
" I. Cuza . . . . . . . . . . ~ . . . . . . . . 55
,, Unirea principat. prin Domnitorul Cuza . . . . 55
,, Improprietarirea satenilor fosti clacasi prin Dom-
nitorului Caza . . . . . . . . . . . . . . . . 50
,, Detronarea Damn. A. I. Cuza . . . . . . . . . 48
n Intemeierea Dinastiei de Hohenzollern in Romania
pri n suirea pe tron a Altetii Sale regele Carol I. 48
Resbelul Germaniei cu Franta . ._ . .
",, Redevenirea Romei capitala a Italiei . . . . 44
,, Relnfiintarea imperiului German . . . . . . 4:3
Inceputul resbelului Oriental . . . . . . . . 37
"
,, Proclamarea Independentei Romaniei . . . . 37
,, Rapirea din nou a Basarabiei de Rusi . 36
Luarea Dobrogei de Romani . . . . 36
" Recunoasterea Indep. Romaniei de catra puteri . 35
",, Proclam, Regat. Roman sub primul rege Carol I.
la 1881 Martie 14 . . . . . . . . . . . . . . 33
Dela incoronarea regelui Carol I. 10 Mai 1891 . . . - . 33
Fonograful ~i telefonul s'a inventat de . . . 27
Telegrafia fara sarma s'a inventat de Marconi de . 11
Aeroplanele s'au inventat de . . . . . . . . . 6
Dela sfintirea Catedralei gr. or. rum. din Sibiiu . 8
,, Revolutiunea taranilor in Romania . . . . . . . 7
 - 12

ANH
Dela tmpartirea celei mai mari parti a Turciei Europene
intre Bulgari, Greci si Sarbi ~i crearea statului
Al baniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
,, Redobandirea de catra Romania a judetelor Si1istra
si Marea . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1

-----
Sarbatori nationale
., .

5 Augu_st v. Ziua nasterii M. Sale Imparatului ~1 re-

gelui Francisc .Iosif I.
7 August v. Serbarea Sf. Stefan,
21 Septemvrie v.-._.Ziua onomastica a M. S. Imparatului
~1 regelui Francisc Iosif I.

3 Maiu v. Aniversarea adunarii nationals de pe cam-

pul libertatii dela Blaj.
30 Novemvrie v. Amintirea mitropolitului Andreiu
Baron de Saguna ..

~ ~~EV-~-- -
INCOR6NEAZA ANUL CU BUNATATEA TA, DOAMNE.
Psalmul 64, Stih 11.
 SINAXARUL
CELOR 12 LUNI.
----
LUNA LUI SEPTEMVRIE.
(Rapciune) .

. Are 30 zile. Ziua are 12 si noaptea 12 ceasuri.

' .

1. Ziua dintai inceputul Indictului, adeca

anului nou, soborul prea sf. Nase. de Du
nezeu din Miasine. Pomenirea cuv. Arhi
Simeon Stalp. St. Martir Antala, Sf. 40 Marti
Sf. Ammum Diaconul dascalul lor.
Sf. Martiri Culist, Evod, Ermogen f
buni, pomenirea dreptului Isus fiul lui N
pomenirea a rnarei arderi, Praznic,
2. Sfantul rnartir Mamant.
3. Sf. sfintit rnartir Antim episc. Nicornidi
4. -sfantul sfintitul
' martir Vavila si
,
Moise.
5. Sfantul Proroc Zaharia si
. , Elisabeta.
6. Minunea Arhan. Mihail Iacuta in Colas
7. Sfantul rnartir Sozont,
 -15 -

8. (t) Nasterea prea sfintei nase. de

Maria. Praznic ~i deslegare de peste,
9. Sfintii
' D-zeesti, Parinti
. ' loachim si , Ana.
10. Sf. Martira Minodora, Mitrodora ~i Nim-
. fodora,
11. Prea cuvioasa noastra Teodora din
Alexandria.
12. Sfantul martir Antonom.
13. Sfantul martir Cornelie Sutasul.
'
14. (t) A toata lumea maltarea Cinstitei ~i
de vieata facat. Cruci. Praznic f?i post.
15... Sfantul martir Nichita si sf. Visarion.
'
16. Sfanta martira Eufimia.
17. Sfanta martira Sofia si 3 fiice ale sale.
'
18. Prea cuviosul Eumenie, Iacat, de minuni.
19. Marele martir Trofim si cei cu el.
20. Marele martir Eustatie, cu 2 fii ai sai.
21. Sfantul Apostol Codrat.
22. Sfantul sfintitul Foca facat. de minuni.
23. ( t) Zamislirea ' Sf. loan Botezatorul si sf.
Polixenia.
24. Sf. tntaia martira Tecla.
25. Prea cu vioasa maica noastra Eufrosina.
26. t Adormirea sf. loan Evanghelistul.
27. Sfantul martir Calistrat.
28. Cuviosul Hariton marturisitorul.
29. Cuviosul Chiriac sihastrul.
30. Sfantulsfintitul martir Grigorie al Armeniei.
 LUNA LUI OCTOMVRIE.
(Brumarel.)

Are 31 eite, Ziua are 11 ~i noaptea 13 ceasuri.

1. Sfantul Apostol Anania .

. 2. Santul martir Ciprian si mucenita Justina.
3. Sfintitul martir Dionisie Areopagitul.
4. Sfintitul martir Iroteiu.
'
5. Sf'anf.a martira Haretina.
6. t Sfantnl Apostol Toma.
7. Sfintii martiri Sergie si Vah.
' '
8. Prea cuvioasa maica noastra Pelaghia.
9. Sf'antul Apostol Ia cob al lui Alfeu.
10. Sf. martir Eulampie 9i mart. Eulampia.
11.. -sf. Apostol Filip si Teof an.
12. Sfintii martiri Prov. Tarah si Andronic.
' '
13. Sfintii martiri Carp si Papil,
14. t Prea cuv. maica noastra Paraschiva.
Praznic.
15. Sfantul martir Luchian.
16. Sfantul martir Longin Sutasul,
17. Sfantul Proroc Osie si
' Andreiu Criteanul .
18. Sfantul Apostol si Evanghelist Luca.
19. Sfantul Proroe I oil si , M. Varvara.
20. Marele martir Artemie Duxul.
21. Prea cuviosul Parintele nostru Ilarion.
22. Sfantul ~i intocma cu Apostolii A verchie.
23. Sfantul Apostol Iacov fratele Domnului.
24. Sf. m. Areta si cei tmpreuna cu dansa,
25. Sfintii martiri Marcian, Martirie si Natarie.
26. ( t) Sfantul marele martir Dimitrie ~i
pomenirea marelui cutremur . Praznic.
27. SL M. Nestor si cuv. Dimitrie eel nou.
'
28. Sf. martir Terentie si N eonila.
'
29. Sfanta martira Anastasia Romana si , cu-
viosul parintele Avramie.
30. Sf. martir Zinovie si sora sa Zinovia.
31. Sf. Apostoli Stachie, Amplie, Urban,
Aristovul, Narc is si sf. m.ucenic Epimah .

=
.
 LUNA LUI NOEMVRIE.
(Brumar.)

Are 30 zile. Ziua are 10 ~i noaptea 14 ceasuri.

1. Sf. Doft. f ara de plata Cosma 9i Dami

2. Sfantul martir Achindim.
3. Sf. martira Acepsia, Aitala 9i Iosif.
4. Cuviosul Ioanichie.
5. Sfintii martiri Galaction si Epistimia.
6. Parint. arhiepiscop Pavel marturisitor
7. Sfintii
' 33 de martiri dela Melitina si , Laz
8. (t) Soborul mai marilor Voievozi si
telor tncepatori Mihail 9i Gavril si al
turor cerestilor Puteri, Praznic.
9. Sfintii
' martiri Onisif or si
, Porfiriu.
10. Sfintii Apostoli Erast, Olimp ~i altii,
. 11. Sfintii martiri Victor, Mina si Vicentie.
12. Patriarhul loan eel milostiv si cuv.
13. t Sf. Parintele nostru Ioan gura de
Arhiepiscopul '] arigradului. Praznic.
14. t Sf. Apostol Filip; Praznic si desleg
de peste. . .
15. Sfintii mart. Gurie, Samona 91 Aviv. D
 - 19 -

aceasta zi se incepe postul N asterii lui

Hristos, 9i postim pana la ziua N asterii
lui I-Iristos.
16. t Sfantul Apostol si evanghelist Mat ei.
17. Parintele Grigorie Episcopul Neocesariei.
18. Sfintii mucenici Platon si Romano.
' '
19. ~fantul proroc Avdie si M. Varlam.
20. Inaintea praznuire si cuviosul Parinte
Grigorie, Decapolit 9i parintele Proclu
Arhiepiscop.
21. (t) Intrarea in Biserica a prea sfintei
Nascatoare de Dumnezeu prea curatei
Maria, Praznic si deslegare de peste.
22. Sfantul Apostol Filimon si cei cu dansul,
23. Sfintii Episcopi Grigorie si Amfilochie.
24. t Sfanta 9i martira Ecaterina si marele
martir Mercurie.
25. Sfintii
'
martiri -Climent si
. '
Petru.
26. Parintele nostru Alimpie stalpnicul 9i
Stelian.
27. Sfantul martir Iacob Persul.
28. Cuviosul martir Stefan
, eel nou.
29. Sfintii martiri Paramon, Filomen 9i Acachie.
30. t Sfantul Apostol Andrei eel tntaiu che-
mat, Praznic, deslegare de peste.
 LUNA LUI DECEMVRIE.
(Undrea.)

Are 31 zile. Ziua are 9 ~i noaptea 15 ceasuri.

1. Sfantul Proroc Naum.

2. Sfantul Proroc Avacum.
3. Sfantul Pro roe Sof ronie.
4. Sf. mart.. Varvara si
' cuv. loan Damasc
5. t Prea cuv. Parintele nostru Sava
sfintit, Praznic.
6. (t) Cel dintre sfinti parintele no
Nicolae, Arhiepisc. dela Mira Lichiei,
catorul de minuni, Praznic.
7. Parintele Episcop Ambrozie.
8. Cuviosul parintele nostru Patapie.
9. t Zamislirea sfintei Ane, cand a zami
pe Prea curata Fecioara Maria.
10. Sfintii mart. Mina, Ermogen si Eugra
11. Parintele nostru Daniil Stalpnicul.
12. (t) Parintele nostru Spiridon, facatoru
. .
ffililUill.
13. Sf. martiri Eustratie, Axentie, Euge
Mardarie ~i Orest si mucenita Luci
 - 21 -

martiri TIrs, Leuchie, Calinic, Fi-

limon, Apolonie ~i Arian..
15. Sfantul martir Elefterie si P. Pavel.
16. Sfantul Proroc Agheu.
17. Sfantul Pro roe Daniil si sfintii 3 tineri
Anania, Azaria si Misail.
18. Mart. Sevastia, sf. Zoe si ceilalti.
19. Sfantul martir Bonifatie.
20. Sfantul martir Ignatie.
21. Sfanta martira Iuliana.
22. Sfanta martira Anastasia.
23. Cei 40 martiri din Crit.
24. Prea cuvioasa rnartira Eugenia.
25. (t) Nasterea Domnului nostru lsusHristos.
P1 aznic 3 zile ~i deslegare de toate.
26. (t) Soborul shntei Nascatoare de D-zeu.
27. (t) Sfarrtul Apostol ~i intaiul Martir ~i
Arhidiaconi1l Stefan.
'
~ 28. Sfintii martiri 20_000 arsi in Nicomidia.
' J ,

29. Sfintii 14c,OOO de prunci, care s'au ucis

de Irod si, cuviosul Marcel.
30. Martira Anisia si , cuv. Zotih PreotuL
31. Prea cuvioasa Melania) Romana.
 LUNA LUI IANUARIE.
(Gerariu.)

Are 31 zile. Zina are 1-0 ~i noaptea 14 ceasuri.

1. ( t) 'I'aierea imprejur a Domnului nostru

Isus Hristos si cei dintru sfinti Parintele
' '
nostru Vasile Arhiepiscopul Chesariei
Capadochiei, Praznic.
2. Parintele Silvestru, Papa dela Roma,
3_ Prorocul Malachia si rnuc. Gordie.
4. Soborul celor 70 Apostoli.
5. Sfintii martiri Teopent ~i Teona, post.
6. (t) Botezul Domnului nostru Isus Hristos,
deslegare de toate.
7. (t) Soborul sf. loan Botezatorul.
8. Cuv. Gheorghe, Emilian si cuv. Domnica
9. Sfantul martir Poliect. -
10. Parintele Grigorie, Episcopul Nisiei.
11. t Cuv. Parintele Teodosie tncep, obstii.
12. Sf'anta martira Tatiana.
'
13, Sfintii martiri Ermiliu si Stratonic.
'
14. Parintii nostril cei ucisi ' in Sinai ~i Hait
15. Cuviosii Pavel 9i loan.
 - 23 -

16. t Inchinarea cinstit. Lant al Apost. Petru.

17. t Cuviosul Parintele nostru Antonie eel
mare. Praznic.
18. t Sfintii Parintii nostri Atanasie si Cyril.
19. Cuviosul Macarie sl Arsenie Arhiepiscop.
20. t Cuviosul parintele nostru Eftimie eel
mare, Praznie.
21. Prea cuviosul Maxim si m. Neofit.
'
22. Apostolul Timotei si cuv. m. Anastasie.
23, Sfantul m. Climent.
24. Prea cuvioasa Xenia.
25. t Cel dintru sfinti parintele Arhiepiscop
Grigorie Teologul, Praznic.
26. Prea cuviosul Xenofcntie.
27. t Aducerea moastelor parintelui nostru
loan Gura de aur, Praznic.
28. Cuviosul Efrem, Syrianul.
29. Aducerea moastelor sf. martir Ignatie,
Purtatorului de Dumnezeu.
30. ( t) Sfintii 3 lerarchi marele Vasile,
Grigore cu van ta torul de Dumnezeu 9i
loan gura de aur 9i sfintitul martir Ipolit.
31. Sfintii Doftori fara de plata Cyril si loan.
 LUNA LUI FEBRUARIE.
(Faur.)

Are 28 zile, iar de este visect 29. Ziua are 11 si

'
noaptea 13 eeasuri.
.
1. Martirul Trifon.
A

2. ( t) Intampinarea Domn. lsus Hristos.

3. Dreptul Simeon si S. Ana, Praznic,
4, Cuviosul parintele Izidor.
5. Martira Agatia.
6. Cuviosul parintele Vucol.
7. Cuviosul parintele Partenie.
8. Marele Martir. Teodor Stratilat.
9. Martirul Nicefor.
10. t Marele martir Haralambie.
1.1. Martirul Vlasie.
12. Cuviosul parintele Meletie.
13. Cuviosul parintele Martinian.
14. Cuviosul parintele Axente.
15. Apostolul Onisim.
16. Sfantul martir Pamfilie. _.,
17. Marele martir Teodor Tiron.
18. Cuviosul parintele Leontie.
 _ 25 -

19. Sfantul apostol Arhip.

20. Cuviosul Leon parin. Episcopul Cataniei.
21. Cuviosul parintele Timotei.
22. Aflarea Cinst. Moaste ale Sf. Martiri celor
'
din Eugenia.
23. Martirul Policarp, Episcopul Smirnei.
24. (t) Intlia ~i a dona aflare a cinstitului
cap al Sf. loan Botezatorul.
25. Cuviosul parintele Tarasie.
26. Cuviosul parintelc Porfirie,
27. Parintele Procopie Marturisitorul.
28. Parintele Vasile Marturisitorul.
29. Parintele Casian eel dela Roma.
 LUNA LUI MARTIE.
(Marttsor.) ,.
Jt_ ft
Are 31 zile. Ziua are \ ~i noaptea l\ ceasuri.

1. Martira Evdochia.
2. Martirul Teodor, Episcopul Chirinei
3. M. Eutropie, Cleonic si Vasilisc.
4. Cuviosul Parintete nostru Gerasim.
5. Sfantul Martir Conon.
6. Sfintii 42 de Martiri din Amorea.
'
7. Sfantul Martir Vas. Efrem, Capiton ~1
Eugenie.
8. Parintele Teofilact Marturisitorul,
9. t Sfin~ii 40 de Martiri, /cari au patimit
in Ezerul Sevastiei.
10. Martirul Codrat ~i cei tmpreuna cu dansul,
11. Parintele Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.
12. Parintele Teof an Marturisitorul.
13. Aducerea Moastelor
, Sf. Nicefor Patr. Tar_
,
14. Parintele Benedict.
15. Martirul Agapie.
16. Sfintii Martiri Savin ~i Papa.
17. Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu.
 - 27 -

18. Parintele Cyril Arhiepisc, Ierusalimului.

19. Sfintii
' Martiri Chrisant -si
'
Daria.
20. Parintii ucisi in Manastirea sf. Sava.
21. '
Parintele '
Jacob Marturisitorul.
22. Sfintitul Martir Vasile, Preotul.
23. Martirul Ni con si, U cenicii lui.
24. Parintele Zaharia.
25. (t) B~a Vestire a Nascatoarei de
Dunfifezeu.
26. Soborul Marelui Voievod Gavriil.
27. Maica Matroana cea din Tesalonic ..
28. Cuviosul Stefan facatorul de minuni.
'
29. Parintele Marcu Episcopul Aretusiilor.
30. Parintele loan eel ce a scris scara .
. 31. Cuviosul Ipatie Episcopul Gangriei.
 LUNA LUI APRILIE.
(Prieriu.)

Are 30 zile. Zina are 13 ~i noaptea 11 eeasurt,

1. Cuvioasa Maria Egipteanca.

2. Parintelc Tit, f acatorul de min uni.
3. Parintele Nichita.
4. Parintele nostru Iosif, scriitorul imnograful.
5. S. Martiri Teodut si Agatopod.
6. Parintele Evtichie Arhiepisc. Tarigrad .
7. Parintele Gheorghe Episcopul Militinei.
8. Apostolii lrodion, Agaf 9i Rut.
9. Martirul Efpsichie.
10. Sfintii
' Martiri Terentie si
, Pompei.
11. Mart. Antipa, Episcopul Pergamului.
12. Parintele Vasiliu Marturisitorul,
13. Sfintitul martir Artemon.
'
14. Parintele Martin Papa Romei.
1.5. Apostolii Aristarch, Pud si Trofirn.
16. Sfin. martire Agapia, Irina si Chionia.
17. Cuviosii, parinti' Simeon si, Acachie. -
18. Parintele loan ucenicul sfan, Grigore
Decapolitul.
 Parintele loan, eel din pestera cea veche .
20. Parintele Teodor Trichina.
21. Sf. martiri lanuarie Teodor. -
22. Parintele Teodor Sicheotul,
23. (t) Marele martir Gheorghe.
24. Mart. Sava Stratilatul si' cuv. Elisabeta.
t
.

25. S. Apostol si Evanghelistul Maren.

26. Martirul Vasile Episcopul Amasiei.
27. Martirul Simeon, fratele Domnului.
28. Sfintii Apostoli lason ~i Sosipatru.
29. , Sfintii 9 martiri cei din Chizic.
30. Sfantul' Apostol; lacob, fratele sf. loan
Teologul.
 LUNA LUI MAIU.
(Florariu.)

A re 31 zi le. Zi ua are 14 ~i noaptea 10 ceasuri.

1. Sfantul Proroc Ieremie.

2 . Aducerea moastelor s. Atanasie eel mare.
'
3. Sf'antul Timotei si
, Mavra .
4. Martira Pelaghia.
5. Sfanta Martira Irina.
6. Sf'antul si dreptul Iov, mult rabdatorul,
7. Sf'antul Martir Acachie.
8. t Sf antt1l Apostol si Evanghelistul loan.
9.. Prorocul Isaia.
10. Sfantul Apostol Simeon Zilot.
11. Sfantul Martir Mochie.
12. Parintele Epifanie Episc. Cyprului.
13. Sfanta Martira Gliceria.
14. Martirul Izidor.
15. Cuv. Parintele Pahomie eel mare.
16 . Cuv. Parintele Teodor sfintitul.
'
17. Sfantul Apostol Andronic.
18. Sfantul sfintitul martir Teodor.
'
19. Martirul Patrichie Episcopul Prusiei.
 -31-

20~ Sfantul martir Talaleu.

21. ( t) Stlntll rmparat! Constantin ~i Elena. -
22. Martirul Vasilisc.
- -
23. Parintele Mihail marturisitorul.
24. Cuviosul Parintele Simeon.
25. t A. 3. Aflare a Cinst. cap al sf-lui loan
Botezatorul.
26. Sfantul Apostol Carp.
27. Sfintitul Martir Terapont,
28. Parintele Nichita Ep. Calcidonului.
29. Cuvioasa martira Teodosia.
30. Cuviosul parinte Isachie si Dalmatie.
31. Sf. Apostol Ermia ~1 sfintitul m. Ermeu.
 LUNA LUI IUNIE.
(Ciresar.) _

Are 30 zile. Ziua are 15 ~i noaptea 9 eeas uri.

1. Martirul Justin filozoful.

2. Parintele Nicefor patr. Tarizradului.
3. Martirul Lucian.
4. Parintele Mitrofan patr. Tarigradului.
5. Martirul Dorotei Episc. Tirului.
6. Cuv. par. Visarion si Ilarion.
7. Sfintitul martir Teodor Episcopul,
8. Ad. mos., sfan. martir Teodor Stratilat.
9. Parintele Cyril Arhiepisc. Alexandriei. J

10. Martirul Timotei Ep. Prusiei.

11. t Sf. Apostoli Bartolomei si Varnava.
12. Cuviosul Parintele Onufrie.
13. Martira Acilina.
14. Prorocul Elisei
15. Prorocul Amos:
16. Sf. Tihon facatorul de minuni.
17. Sf. martir Manuil, Pavel ~i Ismail.
18. Sfintii martiri Leontie si lpatie.
19. t Sfantul Apostol Iuda, fratele Domnului.
 - vu---

. Sfintitul martir Metodie Episcopul pa-

tarelor.
21. Martirul Iulian.
22. Sfintitul martir Eusebie Episcopul Sa-
mosatelor.
2a. Martira Agripina.
4. (t) Nasterea Prorocului loan Botezatorul
5. Cuvioasa martira Fevronia.
6. Cuviosul parintele David din Tesalonic.
7. Cuviosul parintele Samson primit de
streini,
8. t Aduceera moastelor sfintilor doctori Cyr
~i loan.
9. ( t) Sf. Apostoli Petru ~i Pavel
0. Soborul maritilor si a tot laudatilor 12
Apostoli. ' ' '

. a.
 LUNA LUI IULIE.
(Cuptor.)

Are 31 zile. Ziua are 14 ~i noaptea 10 eeasurt,

1. Sfintii doftori fara de plata Cosma

Damian.
2. Puncrea Cinstitului vesmant in Valhern
3. Sfantul martir Iacint.
4. Parintele Andrei Arhiepiscopul Critului.
5. t Cuviosul parintele nostru Atanasie
Atonului.
6. Cuviosul parintele Sisoe eel mare.
7. Cuviosii parintele Toma si Acachie.
8. t Sfantul marele martir Procopie.
9. Sfintitul martir Pangratie, Episcopul Ta
romem.
10. Sfintii 45 rnartiri din Nicopoli.
11. Sfanta martira Eufemia.
12. Sfintii martiri Proclu, Ilarie si cuvios
Mihail.
13. t Soborul Arhanghelului Gavril.
14. Sfantul Apostol Achila.
15. Sfantul martir Chiric si Iulita.
 'is. Sfirliitu~-~-ID~rtir Antinogen cu 1-0. ucenici
.a1 . ~a1. - . . . . ~,~
, ' '~.' ,. .. : < . -' , .. , ' . . I

<;~.:
if. t SfAnta .martira-Marina.. >r, -, - '
~,is: Sfintii. martin Iaclnt. ~i Emilian .. -. . . -
~J.9: GuV~ l,Vla.critn_a, parintele D~Bi ~L cei Cu el.
. 20. (t) sfa.ntU1niare1e ~proroc .Hle. - . : .
-.:~,21 ~~- -cuviosul . parintele ~ . Simeon .eel- . nebun
.: r pentru Hristos,
~-2'2~ -Sfanta mironosita Maria" Magdalina. . .
. ~3: Sfintii faartiri F oca, 'I'rofim- i 'I'eofil,
.: 24. .: Sflmta: marea martira Cristina ..
. 25. t 'Adormirea ~ sfintei Ana.
'./ . . . -
.. . . . . - .. . . .. .

.26. Sfantul martir Ermolae.

. i2.7. t Sfantul marele martir Pantelimon. r

.~28. Sfi. diaconi Prohor, - Timon ~i Parmena.

. 29. Sfantul martir Calinic:.
30. Sfintii Apostoli "Sila si .Siluan,
31. Sfantul si dreptul Eudohim ..

.... - .r : '

.- ....... Ci'~. . . .. - . - -..----

.
~: . - . . eJ . . _.... \. -
'
 LUNA LUI AUGUST ..
(Masalar.)

Are 31 zile. Zina are 13 ~i noaptea 11 ceasuri.

1. Pomenirea sf. 7 martiri Macavei.

2. .
Aducerea moast.' Arhidiaconului Stefan.
, .
3. Cuv. par. Isahie, Dalmatie 9i Faust.
4. Sfintii 7 Tineri din Efes.
5. Sfantul rnartir Eusignie.
6. (t) Schlmbarea la fata a Domn. Isus
Hristos.
7. Cuviosul Dometie.
8. Sfantul Emilian ' marturisitorul.
9. Sfantul Apostol Matei.
10. Sfantul martir Arhidiaconul Laurentie.
f/la :,<c,

11. Sfantul martir Arhidiaconul Euplu.

12. Sf. martiri Fotie si Anihit.
13. Parintele Maxim marturisitorul.
14_ .Sfantul Proroc Miheia.
15. (t) Adormirea Nase. de Dumnezeu.
16. Sfantul martir Diomid.
1 7. Sf antul martir Miron.
18. Sfintii martiri Flor sl Lavru.
 - 37 -

19. Sfantul martir Andreiu Stratilat.

20. Sfantul Proroc Samuil.
21. Sfantul Apostol Tadeu ~i martira Vasa.
22. Sfantul martir Agatonic.
23. Martirul Lupu.
24. Martirul Eutichie.
25. t Intoarcerea moast, Sf. A. Bartolomeiu,
A '

26. Sfintii
' martiri Adrian si,
Natalia.
27. Cuviosul parintele Pimen.
28. Cuviosul parintele Moise Arapul.
29. (t) Tiierea capului Sf. loan Botezatorul.
30. Sf. Alexandru loan, Pavel patriar. Tar.
31. Punerea cinstitului brau al Prea Curatei
Fecioarei Maria.
 Conspectul 1 ungimii
Lungilllea
Ziua
a:>
(I,)

s.. I
I s..
C'd
C'd
::::s
s..
(I,)
......
Q;)

::::s (I,)
lunii ::::s
c .c s..
C'd
s..
c.
- c
-
C'd
(I,)
LL. :E -c
C'd
:E
---
::::s

ore j min. oreI min. ore j min. ore j min. ore j min. ore I mi
1.
. '>s,
8 39
j

s I 41
10 I 5 111
141 13 j 29 I 15
101 8 11 I 45 . 13 32 115
5 15 j 5
8 1151 5
j

3. 8 44 10 11 111 48 131 36 115 g \ 15 5 I

4. I 8 46 10 14 11 52 13 39 15 10 i 16
5. 8 48 10 18 11 55 13 43 t 15 131116
6. 8 50 10 21 11 59 13 46 j 15 151; 16
7. 8 52 10 24- 12 2 13 50 !I 15 17 16! 16
11

8. 8 I 55 10 28 12 6 13 531115 20
9. 8 57 10 3 l 12 g 13 56 '15 23 I I 16
1('. I 8 59 1110 34 12 12 1113 59I15 25 I io
1 t. I! 9 2 10 38 12 16 14 2 15 27 I 16
12. I 9 5 10 42 12 19 14 6 I 15 29 I 16
13. I
9 7 10 45 12 ' 23 14 9 ! 15 31 l6 1l

14. 9 10 10 48 112 27 14 12 I 15 33 I 16
15. 9 12 10 521112 30 14 15 115 35I16
16 9 15 10 55 12 34 14 18 ' 15 37 15 5
17. 11 9 18 . 10 59 1 12 38 14 21 !I 15 39 l .15 5
18. 9 2t 11 2 12 41 14 25 ! 15 41 15 5
19. 9 24 11 6 12 44 14 28 I 15 42 15 5
20. 9 27 11 9 12 47 14 31 I 15 44 15 5
21.
I
9 ~o I 11 13 12 51 I 14 34 15 45 15 5
22. g 33 11 16 12 55 14 37 15 47 15I 5
23. 9 36 11 19 12 58 14 40 15 48 15 5
24. 9 39 11 23 13 2 14 43 I 15 50. 15 5
25. 9 42 11 27 13 5 14 46 15 51 I 15 5
26. 9 45 11 30 13 8 14 49 15 53 15 5
27. 9 48 11 34 13 12 14 52 15 54 I 15 4
28. 9 52 11 37 13 16 14 54 15 55 15 4
29. 9 55 13 19 14 57 15156' 15 4
30. 9 58 13 22 15 3 15 57 15 4
31. 10 1 1 13 26 15 57 !
J
 zilelor.
z i 1 e i i n I u n a:
----
I
Q;)
Q) Q;)
Q)
s... ;;::: s...

..
"i:
Zina ....
U)
>
E - >
E > >
E
::s ~ E
-::s
Q) C) Q)
Q;)
C) Q. ~ 0 0
::s c
-
a)
-e
Q;)
so z
lunii 0 0
L

ore I min. ore I min. ore I min. ore I min. ore I min. ore ! min.
1. 15142 14c I 24 1?. 143 10158 9 j 18 i 8 I 20
2. 151 40 141 21 121 38 10 I 54_ 9 15 r
1 8119
3. 15 39 14 18 12 35 10151 9 13 \ 8 18
4. if) 37 14 15 12 32 10 48 9 10 I 8 18
5. I
! 15 35 14 12 12 28 10 44 9 8. 8 18
6. I 15 33
114
91 I
12 25 110 41 9 5 11 8 17
7. 115 31 14 7 121 21 1039 9 2j 8 17
18 9 01 8 17
8. 1115 28 14 3 12 1034
9. l 15 25 13 59 12 l4 10 31 8 r,7 I
8 16
10. 15 24 13 56 12 11 10 2'7 8 55 I 8 16
11. 15 22; 131 53 12 7 10 24 8 52 s 116
12. 15 19 13 50 l2 4 10 21 8 50 8 17
13. 15 17 13 47 12 1 10 17 8 48 8 17
14. 15 13
15 43 11 57 iO 14 8 45 8 17
15. 15 13 113 40 11 53 10 10 8 44 8 18
16. 15 10 113 36 11 52 10 7 8 41 8 18
17. I 15 7 13 33 11 46 10 4 8 39 8 19
18 15 ,5 13 30 11 43 10 1 8 37 8 20
19.
20.
15 31 13
15 0 1 i_')
27
23
11 39
11 36
9 53"
9 54
l 8 36
8 35
8
8
21
22
21. 14 57 I 13
I
20 11 32 g 51 8 33 8 23
22. 14 54 13 16 11 29 9 48 n 31 8 24
23. 14 51 13 13 11 26 9 45 8 29 8 25
24. 14 49 13 9 11 22 9 42 l 8 28 8 26
25.
26. -
14 46 13
14 43 13
6
3
11 19
11 16 9
/9
,. 391
36
8 27
8 25
8 28
8 29
27. 14 40 12 59 11 1~ 9 33 8 8 31
28. 14 37 12 56 11 I 9 30 8 ~~II 8 32
29. 14 34 12 53 - 11 5 9 27 8 22 8 34
30. 14 31 12 49 11 1 9 24 8 21 8 36
31. 14 27 12 46 9 21 8 38
 Calendarul
ne arata timpul de sarcina

--Incep.
I
f sra~~itul purtatului I
PisicileCa~elele Scroafele
Oile
~i
V acile I Iepele I
Lnna
56 zile 63 zile 120 zile caprele
154 zile
280-285 t 340 zile
~---------------
1 Ian. ' ----------------------------------------
25 Fehr. .... 4 Mart. 30 Apr. 3 Iunie 7 Oct. 6 Dec.
6 " 2 Mart. 9 ,, 5 Maiu 8 ,, 12 ,, 11 "
11 " 7 " 14 " 10 " 13 " 17 " 16 "
16 " 12 " 19 " 15 " 18 " 22 " 21 "
21 " 17 " 24 " 20 " 23 " 27 " 26 "
26 " 22 29 ,, 25 ,, 28 ,, 1 Nov. 31 ,,
31 " 27 "" 3 Apr. 30 ,, 3 Iulie 6 ,, 5 Ian.
5 Febr. 1 Apr. 8 ,, 4 Iunie 8 ,, 11 ,, 10 ,,
10 " 6 " 13 " 9 " 13 " 16 " 15 "
15 " 11 " 18 ,, 14 " 18 " 21 " 20 "
20 16 " 23 " 19 " 23 " 26 " 25 "
25
"" 21 " !:8 ,, 24 r. 28 ,, 1 Dec. 30 ,,
2 Mar. 26 " 3 Maiu 29 ,, 2 Aug. I 6 ,, I 4 Febr.
7 " 1 Maiu 8 ,, 4 Iulie 7 ,, 11 r. 9 ,,
12 6 " 13 ,, 9 ,, 12 ,, 16 ,, 14 -17
17 " 11 " 18 " 14 " 17 " 21 " 19 "
22 " 16 " 23 ,, 19 " 22 " 26 " 24 "
27 "" 21 28 ,, 24 27 31 1 Mart.
1 Apr. 1 26 " 2 Iunie 129 : 1 Sept. 5 Ia'h. 6 ,,
6 " 31 "" 7 ,, 3 Aug. 6 ,, 10 ,, 11 ,,
11 " 5 Iunie 12 " 8 " 11 " 15 " 16 "
16 " 10 " 17 " 13 " 16 " 20 "21 n
21 " 15 " 22 ,, 18 " 21 " 25 " 26 ,,
26 " 20 " 27 " 23 " 126 " 30 " 31 "
l ~ Maiu 25 n 2 lulie 28 ,, . 1 Oct. 4 Febr. . 5 Apr.
30 " 7 ,, 2 Sept. 6 ,, 9 ,, 10 ,,
111 "
n 5 Iulie 12 - " 7 " 11 " 14 " 15 "
16 " 10 " t7 " 12 " 16 " 19 20
" "
21 " 15 " 22 " 17 " 21 " 24 " 25 "
26 " 20 " 27 ,, 22 ,, 26 ,, 1 Mart. 30 "
31 " 25 " 1 Aug. 27 ,, 31 ,, 6 ,, 5 Maiu
5 lunie 30 ,, 6 ,, 2 Oct. 5 Nov. 11 ,, 10 ,,
10 " 4 Aug. 11 " 7 " 10 " 16 " 15 "
15 " 9 " 16 " 12 " 15 . " 21 . " 20 "
20 " 14 " 21 " 17 " 20 " 26 " 25 "
25 " lH ,, 26 n 22 ,, 25 " 31 " 30 ,,
30 " 24 " 31 ,, 27 ,, 30 ,, 5 Apr. 4 lunie
Tim pul de clocit la porumbi tine 14 zile
 vi tel or
~i ratatul vitelor mai insemnate.

Incep, I Sfarsitul p ur t a t u l u I
I '

Pisicile I Ca~elele I Scroafele I Oile

~i I V aCI1 e Iepele
Luna
56 sile I 63 zile 1120 .zlle caprE'.le
154 zile
1280-285 I
340 zile

6 Iulie 29 Aug. 5 Sept.

10
1 Nov.
10
-
5 Dec. 110 Apr. 9 Iunie
14
10 3 Sept. 6 15 "
15 " 8 15 " 11 " 15 " ~o n 19 "
20 " 13 " 20 " 16 " ~o " 25 24 "
25 18 " 25 " 21 " 25 " 30 " 29 "
30 " 23 " 30 "~ 26 " 30 " "
5 Maiu "
4 Iulie
" " " " 9
4 Aug.
9
28
"
3 Oct.
5 Oct.
10
I 1 Dec.
6 I4 Ian.
9
10
15 ",, 14 "
14 "
n 8 15 " 11 " 14 " 20 19 "
19 13 ,," 20 " 16 " 19 ,," 25 " 24 "
24 " 18 25 "n 21 " 24 30 " . . 29 ,,"
29 " 23
/j
,, 30 ,, 26 " 29 "
,, "
4 Iunie 3 Aug.
" 28
3 Sept. 4 Nov. 31 " 3 Fehr. 9 8
8 "
2 Nov. 9 "
5 Ian. 8 14 " 13 "
13 " 7 14 " 10 13
" 19 " '
18 "
18 " l;:? " 19 " 15 " 18 " 24 " 23 "
23 n " 17 " 24 " 20 " 23 ,, 29 " 28 "1l
28 2~ " 29 " 25 " 28 "
4 Iulie 2 Sept.
"
3 Oct. 27 " "
4 Dec. 30 " "
5 Mart. 9 7
8 "
2 Dec. 9 "
4 Fehr. 10 14 " 12 "
13 7 n 14 " 9 15 " 19 " 17 "
18 " 12 19 " 14 " 20 " 24 " 22 "
23 " 17 " 24. " 19 " 25 " 29 " 27 ",,
28 " 22 " 29 " 24 " 30 " "
3 Aug. 2 Oct.
2 "
Nov. 27 " "
3 Ian. "
1 Mart. 4 "
Apr. 8 7
7 1 "
Ian. 8 0 9 13 " 12 "
12 ,, 6 13 " 11 " 14 "
n 18 " 17 "
11 " 18 " 16 " 19 23 " 122 "
17
22 " 16 " 23 " 21 " 24 " 28 " 27 "
27 n" 21 " 28 " 26 " 29 " 2 "
Sept. 1 "
Nov.
2 Dec. 26 " "
2 Feb. 31 " "
4 Maiu 7 6
7 31 " 7 "
5 Apr. 9 12 " 11 "
12 " "
5 Fehr. 12 " 10 14 " 17 " 16 "
17 " 10 17 " 15 " 19 r." 22' "J) 21 "
22 " 15 " 20
:.J " 20 " 24 27 26 "
27 " 20 " 27 " 25 " 29 " "
2 Oct: "
1 Dec.
3l " 25 " "
3 Mart. 30 " "
2 Iunie 7 5 ,.,
la "
gaini 21
"
zile, la ga~te 28 zile. " "
 Timpul Incoltirlt ~i vegetatlei la diversele
plante agricole. . ... . ...

- Incolteste Incoltesta La tncoltire

Vegetatia
pana ~i in conditi este de lipsa
tine
Seman ta favorabile 0 caldura
, de: dupa
in rastimp
a pamantu-
ani: de zile saptamani:
lui de: , ..

-
Spicoase tomnatice (grau,[
2-3 8 +4R. 40-50
secara, ovas etc.)
Spicoase primavaratice 2-3 8 +4R. 16-20
Cucuruz (porumb) 4 8-10 +70R. 22-26
Malaiu . . . . . . 2-3 5- 8
I
+5R. 12-20
Mazare . . . . . . . !
3-4 6-10 +4.5R. 16-20
Fasole . - . . 3-'---5 10 +7P. 22-28
Linte . . . 2 6 +4R. 15-18
Ma.zariche . . 2-3 6 +4R. 18-22
Hrisca . . .
I
~-3 6 +5R. 15-20
Luterna . 2 i 10-12 +5R. -

Trifoiu rosu . 2 8-10 +5R. -

Esp arseta . . 3-4 14-20 +5R. ---

Cartofi . . . . . - 10-12 +60R. 12-26
Morcovi . 3 15-32 +5R . 18-30
Napi . . . . 3-5 5 I +4R . 20-25.
Bostani (lubenite) . 2-3 7 +10 R. 15-18
Tabac . . . . . . . 10 14-20 +7R . 12-20
Rapita tomnatica . 4 5 +4R. 46-56 /
Rapita primavaratica . - 5 +4nR. 20~26
Mustar negru . . . 2-3 5 +4R. 19--20
In . . . . . . . I 4-5 8 +4R. 12--15
Canepa . . "' . . . 3 2- 4 +4R. 13-15
Ceapa . . . . . . . 2-3 7-10 +4R. 22-27
 Volumul diverselor nutreturi ..
'
t 00 ki logr. 1
Soiul n utret u l ui face
in metri cubici
a) Nutret verde: Iarba $1tnfoiu I 0278 - o310
b) Radacini ~i tubercule: Napi . . . . . . . --0156
Cartofi . 0~140-0156
Morcovi . . Ol 70-0196
c) Fan: Fan . . . . . 0866-0 920 1

Trifoiu . . ", 0050-1236

d) Paie: , Paie de splcoase tomnatice 0990-11 l 2
,, ,, ,, primavaratice 1 236-1 360
,, ,, pastaioase 1 608-1 854
e) Graunte: Grau si , secara . 0140-0 156
Orz . . . . . . . . 0156- 0170
Ovas . . . 0218 -0248
Pasta ioase . . 0140-0156
f) Diverse: Ta rate 0310-0370
Pleava . . . . I 0432-0494
Faina . . i o248-0278

Greutatea fructelor si semintelor mai indatinate.

' "" '
I
Greutatea mijlocie a :;:.....
Greutatea mijlocie a I ~
"OD "OD
unui hectolitru -
~
~
I
I
UDUl hectolitru I
l
C>
........
~

A. Cereale. Bob . . . . 79
Grau tomnatic 76 Mazariche . . 77
Grau primavaratic . 76 Lupina albastra 73
Secara tornnatica . 64 Hrisca . . 72
A lac . . 44 c. Diverse .
Orz . . . 67
Ovas . . . 46 Cartofi . . I 77
Malaiu . . . . 68 Seman ta
, de nap1 . 60
Cucuruz (porumb) . 72 Morcovi . . . . 73
- Curechiu (varza) 71
B. Pastatoase I Rapita . . . . . 64-
Mazare . . . . 80 Mac . . . . . . . ' 59
Linte . . . 80 In. . . . . . . . 69
Fasole . . . . 81 Canepa . . . . . 47
 Calendar vecinic
cu ajutorulcaruia putem sti ori in ce an, in ce zi
a saptamanil a fost prima Iauuarie ~i prin ea
si ori care alta data.
'
Calendarul acesta se compune din 5 tabele
asezate in form a de cruce dupa literele :
A
B
EGE
D
In tabela A se afla cele 12 luni ale anului.
In tabela B cele 31 zile ale lunei.
In tabela
C cele sapte zile ale saptamanei.
In D numerii anilor din veacurile diferite.
tabela
Intabela E la stanga sunt numerii veacurilor
dupa calendarul Iulian sau vechiu, iar la dreapta
dupa calendarul Gregorian sau nou.
~-- Tabelele C, D ~i E sunt astfel asezate, ca
sa putem afla la Intalnlrea a dona strurt din
ele in ce zi a fost 1-a Ianuarie din ori ce an.
Sirurile horizontale ale acestor tabele arata veacul
'
sau secolul, iar sirurile verticale anii din veacul cautat,
Datele pana la 5 Octomvrie 1582 fiind dupa
calendarul vechiu le cautam numai in partea stanga;
dupa 6 Octomvrie .1582 le cautam in partea stanga,
daca e stil vechiu ~i in partea dreapta, daca e stil nou.
 - 45 -

Daca vrem sa stim de pilda: in ce zi a fast 1-a

nuarie in anul 1909, cautam astfel: Anul 1909_ e
veacul al 20-lea, deci cautam la stanga in tabela
numarul 20, apoi cautam in tabela D numarul
ilor 09.. -Mergem cu . un deget dela tabela E 20
re -dreapta ~i cu altul dela tabela D 09 in sus ~i
intalnirea degetelar aflam ziua de Joi. Va sa
a 1-a lanuarie 1909 a Jost intr' o zi de Joi.
In cele - 52 .de saptamani ale anilor comuni
nt 52 date fixe, cari cad In aceeas zi ca 1-a
nuarie. Aceste date fixe sunt cuprinse in tabela
~i B. Astfel daca 1-a Ianuarie e Joi, tabeia B
spune, ca tot Joi trebuie sa fie in 4, 11, 18 ~i
Iunie, in 5, 12, 19- ~i 26 Februarie, Martie ~i
oemvrie, in 7, 14, 21 ~i 28 Main etc. Voim noi
um sa stim in ce zi a fost 18. Martie 1909, cau-
m in tabela A luna Martie ~i gasim~ ca fiind l_-a
nuarie 1909 Joia, tot Joi trebuie sa fi fost ~i in 19
artie. Dees 18 Martie a ~liercuri.
Pentru anii visecti avem in tabela D cate doi
meri egali de anii subtrasi cu o Ilnioara. Cand
utam a data din Ianuarie sau Februarie a unui an
sect, luam sirul . cu numarul dintaiu; daca cautam
data din celelalte 10 luni luam sirul cu numarul
doilea.
Ce zi a fast :.13 Februarie 1848? Cautam se-
lul 19 din tabela stanga E f?i anul 48 sirul prim
n tabela D si la tntalnire aflam, ca 1-~ Ianuarie
fost Joia. Tabela B ne arata, ca Lot Joia a fost
12 Februarie. Deci 13 Februarie 1848 a Jost
neria. -
Ce zi a fost 3 Maiu 1848? Cautam secolul
din tabela stA.nga . E. ~i anul ' 48 sirul al doilea
n tabela D ~i la tntalnire aflam Vineria. Tabela
 - 46

B ne arata, ca
tot Vineria e ~i 7 Maiu. Numarand
tndarat, a flam, ca 3 Maiu - 1848 a Jost Lunia.

In calendarul ve-1.
chiu al lui Iuliu I
.
! .
A
!Feb j
J
In calendarul nou
al lui Gregoriu anii,
Caesar anii cari se Ian. Ap. Sep cari se pot Impart)
pot impartl cu 4, !. Inn. Mar Aug; Ma. cu 4, sunt ani vi
sunt ani visecti. Oct.i Iul. Dec Novi j seeti, afara de cei
cari se pot impart)
Toate neamurile de B A cu 100.
legea rasariteana or- 1 2 31 4 5j G! 7 Cei din urma sunt
to doxa sau greco-
orie ntala folosesc a- 8 9 lOj 11 12113114 ani visecti numai
cest calendar. 15 16 1 7 1 ~ 19 20 21 daca se pot tmpartl
400
22 23 2-i 25 25\ 2712~ cu
v-e-a-.cu-r-~i-c a-1-.-v-ec_h_il-J1 29 30 311 . I
1 l Veacuri calen. nou
0 E
2~ S. _!)_:_ ~
'

Ma /.l!_e_/ Joi/ V..

------- ------~
18 22 26 30
__ 23__ V. S. D. L. I Ma.1 Me /Joi
24 JOI -v. S 1-D. (L /Ma /Me __3_2_7_3_1_.
1_9_2
1
25 Me. Joi I V. I S D. I L. Ma
1

t.- Joi v._

------2~6-~~i-Me. s. I D. _L 1620 24 28 32
__.,IMa. Me.~~~ !_1~ D
______2_7_._L 17 212528 33

--------
28 D. \ L. Ma. Me.I Joi I V. jS,
Anii veacurilor.
Dupa acest calen- 1? Celelalte neamuri
dar. s'a socoti.t pana 1, 2 I 3 4I 5 I 6. folosescacest calen,
la? Oc~omvne 158~ l 1041 11 12
l.l!!. 1-
7 8 8 9
1
(Vineria), Atunci 12 --
1
I 1

papa Gregoriu XIII - 13 14115 17

a numit ziua de
5 Octomvrie 15 Oc
18 l9 .!2...~I 12~ 12~
~1
24 24 25126127 28 28
tomvrie ~i tot Vi- 29 30 31 32 34 32133-,
neri. ~i de atunci
incoace calendarul
35 36 I 36 371
40 -ri-.rr 43 44 44 175
39 40 381
nou merge inainte 46 47 48 48149 j 50 I 51
52 I 52
p. e c~nd calendarul
v.ech1u ramane la
fiecare patru sute
57581 531.'i-rn-
63 ~. 4
54155 56
o9 60 601-:---
64
j 56

61 162
1

de ani cu 3 zile in- 8 ~- 65 6~ 167 ~

d.a. rat. De aci vine
diferinta de acum
.L 09170 17. 1 ! 72 721 7. 3
74 75 76 76 77 j 78179
de 13 zile intre ca 80 I 80 181
82183 84 84
lendarul nou si ca- '85186187 88 88189190
lendarul vechiu. 91 92 92 95 96 93194!
~197 j 98 99 llOO 1001-
 Calendar ,aranesc.
Impartirea f?i noptii, Se'nceleaza zorile,
zilei
A zorit de ziua, Se revarsa de ziua. In revarsatul
zilei. S'a Iacut ziua. A rasarit Soarele. Soarele e
de-o suliya de deal La pranzut, pela 8-9 ceasuri.
La pranzul bun sau amiazi, A trecut de ameazi.
La cina mica, cam pe la 4 ceasuri. Soarele e de-o
suliva de deal, vara pe la 7 ceasuri. A inceput a
umbri. Sfinteste Soarele. Insereaza. Amurgul serii
~i amurgul diminetii e cand se lupta ziua cu noap-
tea pana cand una sau alta ramane invingatoare.
Intuneca. Cina, vara intra 8-9 ceasuri seara, Cina
buna, lntre 9-10. Cina mare intre 10 ~i 11.
Miezul noptii, Au cantat cocosii odata, a doua-oara
etc. Cei mai multi se orienteaza noaptea dupa
stale ~i numai cand e innorat dupa cocosi,
. Stelele, dupa care se orienteaza, e luceatarul
de seara si de dimineata, gainusa, raritele, toaca,
capul boului, crucea, stredelul f?i carul.
Gainusa, zic satenii, ca rasare cu zorile odata
cam prin 11 din luna Ciresar. Raritele rasar cu
zorile odata pe la prinderea postului Santei Marii.
Gainu~a si raritele sfintesc pe la Sf. Nicolae cu seara
odata, Toaca sfinteste seara pe la Vinerea-mare (14
Oct.). Cu putin mai tarziu decat toaca sfinteste
crucea ~i pe urma capul de bou. Pentru aratarea
timpului e mai bun sfredelul ~i eel mai bun e carul,
care se vede totdeauna pe cer. "I'impul. e a ploaie,
daca ~e jilave~te (uda) lespedea, pe care se ptseaza
 - 48 -

sare, daca mustele si purecii pisca prea tare ~

daca afuma in casa. Pe batrani ii dor spatele ~
f?elele. Randunelele sboara pe jos. Cainele n'are
astampar intr'un loc, pentruca mustele nu-i dau pace.
Mava se spala cu labele necurmat ~i doarme mai
mult ca de obicei. Gainile se scalda in Jarana, nisip.
_ Cocosul canta intr'una, Sturzul si alte pasari
_ cantatoare canta mai aproaperle casa, Daca nori
merg spre mlazanoapte ; iar daca merg spre miaza-
zi atunci timpul bun are sa ~ie mult,
Pentru a se ~ti, care luna va fi ploioasa si car
secetoasa, Muntenii fac in spre seara anului .. nou ca
lendar de ceapa. Desfac douasprezece coji de ceapa
~i le numesc cu numele celor douasprezece luni d
peste an. fun sare in fiecare coaja si le af?eaz
tntr'un loc svantat, Dupa un timp oare-care, ca
a doua zi des de dimineata, daca sarea e sbicits
sau umeda in coaja de ceapa asa va fi ~i luna, repre
zentata de coaja secetoasa sau ploioasa,

Med a rd us.
Acest sfant catolic cade pe ziua de 8 Iuni
nou sau 26 Maiu vechiu. Toata lumea tine, c
daca va ploua tn aceasta si, va
ploua pa'truseci de sil
Inainte de indreptarea calendarului prin pap
Gregoriu, - Medardus era - la 20 Iunie nou, zi car
coraspunde cu ecvinoctiul de vara ~i astfel credints
poporala avea si baza astronomica.

-~-.-
 Inv atand
.. dela albina
Stradania cea blajina,
Vei vedea pe o jivina
Un Dascal si

o Lumina .

P 0 V E T E E C 0 N 0 M I C E.
'
Ianuarie (Gerar).

Apuca-te de derege uneltele ~i masinile cele

stricate pentru economie, caci acum avand timp,
~ c..11poti sa stai langa maestru, ca sa-ti faca un Iucru
bun. Daca n'ai toate uneltele cele trebuincioase,
.~:......:.: ingrijeste-te si ~i-!e cum para de timpuriu ; chiar
i da ceva mai mult, cumpara-ti uneltele cele mai bune
olositoare. --- Asemenea Ingrijeste-te si pentru seminte,
a gunoiu, ca 1ocurile altcum saracesc ~i nu-ti rasplatesc
nca; gunoeste viile ~i fanatele. Pregateste cosnitele
tru roi si cosurile pentru rasadnita.
Vitelor da-Ie nutret invrastat, ca-I mananca si mistue
hine, da-le adoseori ~i sare, insa nu le adapa cu apa
.. Numara saptamanile pana la Sf. Gheorghe ~i vezi
stai cu fanul,
Mergi mai des prin pivnita, alege si departeaza legu-
le cele putrede. Pe la amiazi aeriseaza grajdurile, mai
ate cate odata pe soare vitele in oco1. Cat tine gerul
ru, Iasa gunoiul in grajd si asterne vitelor. din greu.
Astupa ferestrile podului, spre a impiedeca intrarea .
ezii, Deprinde juncii la jug ~i caii tineri la ham .
pe si derege gardurile cand te lasa vremea. - Altoeste
rii padureti pastrati spre acest scop in pivnita. Cura~a
4
 - 50 -

pomii de muschlu, coaja ba~rana, crengile uscate ~i peti

urned de tasca, - Unge ranele dela pomi o'o amestecatu
de balega, pamant cleios si. cu par de bou taiat mar
Aduna cu .lopata gramezi de zapada in jurul pomilor. As
zapada umple pamantul de umezeala ~i scutesti pomii
Infloreasca de timpuriu ~i astfel ii scapi de bruma.
Trage vinurile de pe drojdii. Pazeste de ger camara
poame ~i alege pecele putrede. Grijeste cu nutret
bun vitele de-a fata, le tine in curatenie si le -~esala
des. Risipe~te musuroaiele de pe fana~e f?i starpeste tu
de tot felul. Taie lemnele de foe si . de lucru. Cur
pomii de ouale de omida, de crengile ~i de coaja usc
Aduna samburi de poame pentru semanat in scoala
pomi, din poamele ce se petrec. Taie vlastare de alt
~i incepe altoirea din mana in casa. Sapa scoala
pomi, daca concede timpul. Pregateste paturile de gun
Lasa albinele sa sboare cate putin in zile mai caldute, c
nu este zapada in apropiere, iar cand e ger mare sau ni
pazeste-le de frig si de soareci, Nu uita a da vitelor
_in toata saptamana, si daca vrei ca vacile sa-ti dea la
mult ~i bun, in aceasta luna nutretul lor sa constea
1;2-3/4 parti din plante tuberculoase sau radacino
intre aceste primul loc il ocupa napii. Vitele . trebuie t
late ~i nutrite bine. Gunoiul de pore sa-l cari in
aceasta pe locuri de Iuterna.
Incheie-ti socotelile ~i daraverile pe anu] trecut,
nu le-ai tncheiat Inca; traeste cu cumpatare si nu t
gloda 'in datorii, - caci datoria, - i~i aduce pieirea!
De ai schimbat servitorii, ai grije cum te ara~i fata d
Nu fi nici prea aspru, nici prea bland. ,,Stapanul sc
if?i invata sluga hoata ",
Prevestiri de timp.
Daca Iuna lui lanuarie este cu moina, primavara
fi friguroasa, iar vara calduroasa. Daca in Ianuarie
 inturi calde, nu este semn bun. Ploaie multa in aceasta
luna, este stricacioasa semanaturilor ~i prevesteste 0 vara
plcioasa; multa ceata - primavara ploioasa. Daoa nu este
ger si zapada in Ianuarie si inaintea lui Ianuarie, atunei
va fi in Martie ~i 'n Aprilie. De nu va fi pamantul in des-
.tul acoperit cu zapada ~i de vor sufla vanturi calde, vin
boale multe. Daca in ziua lui Macarie (19) va fi timp fru-
mos cu soare, va fi anul manos ~i se va face grau si stru-
guri multi. Nu va fi in ziua m. Ignatie (29) nici ploaie nici
zapada, prevesteste timp bun peste vara.
Va fi Gerar ploios, - campul nu va fi manos,
Ianuarie cald, nu e_ semn de an manes
Dupa iarna neagra cu vanturi calde, primavar i se um-
ple ingropaturile. - Ianuarie uscat ~i geros aduce Faur cu
nea. Negara din Ianuarie aduce Faur urned. Cand se trag
norii spre miazazl, urmeaza frig, - cand spre miazanoapte,
- caldura, . Cum a Jost .timpul .Ia Sf.'.G#igbri~-. (lQI . :a~~ va.
,~.j~to.l. ,an.. . ul~.
~: '",. :.
..... .
.:.';:.
'
' . .:,
..

--~--

F e b r u a r i e (Faur).
Povete economice.

) Vantura si curata de gozuri semintele de

. semanat, Sparge ghiata de. pe Iivezi si presara-
'"'I~-
le cu gunoiu de gaina, iar pe livezile mocir-
~~~=- loase presara var, cenuse ~i funingine. Cura~a
livezile de musuroaie, pietri ~i maracini ~i pe unde este
ocul svantat, seamana flori de fan din fundul ieslei.
Pe holde, cara ~i tmprastie gunoiul, ca pe cand . se des-
eata, zama lui sa intre in pamant, Destupa santurile ~i
azdele spre a inlesni scurgerea apei de zapada, Daca n'ai
unat in Ianuarie zapada imprejurul pomilor, incepe acum.
4*
 .- 52 -

De te lasa timpul, ara pamanturile cari sunt pe

.ovas, orz, mazariche, -- Cand este vrerne frumoasa sc
oile afara pe dealuri ~i lasa berbecii la oile ce vrei sa
in Iulie; pazeste-Ie sa nu bea apa de tot rece, caoi cel
sunt de Iatat, pierd mielul, - iara celor care au fatat,
strica laptele. -- Curata pomii de muschiu ~i de omide
paturi calde ~i grijeste gradina, taie salciile, prinde a
sobolii, oaci in Aprilie se immulteso. Taie mladite de a
din partea despre miazazl a pomilor, le implanta in n
ori in pama.n] urned, pana cand le vei folosi. - In
saditul paduretilor de altoit ~i stramuta pomii, indata
pamantul s'a sbicit. Curata altoii rnai tineri si rotunjes
de crengile netrebnice, ca sa creasca frumosi, --- Rana
milor, ce ai facut-o prin taietura crengilor, unge-o cu a
facut din praf de var nestins framantat cu oleiu fiert (fir
Intocmeste rasadnita pe un asternut gros de gu
fierbinte ~i seamana a poi rasaduri, ccapa, salata, ridichi, tel
caralabi, crastaveti ~ a. aparandu-le in contra gerului c
acoperernant de paie, - Da vitelor nutret mai bun ca p
acum si mai ales vitelor de lucru si de prasila. Incep
lucreaza pamanturile pentru canepa ~i trifoiu, Pregatest
cosnite pentra roit. In economia casei toate lucrurile p
le in buna randueala.
Cerne totdeauna si bucatele ce le duci la targ
vanzare. Ara, daca se poate, locurile destinate pe
luterna, ovas, orz ~i alte semanaturi _de primavara, Ma
faina pentru mai mult timp. Cura\a pomii cu sargu
de crengi uscate. Daca timpul e favorabil, seam
scoala de pomi ~i planteaza pomii padureti destinati pe
altoire. Micsoreaza coroana pomilor saditi din toamna, ca
li-se lntarcasca tulpina, Acum e timpul mutatului po
tineri, a plantarii de salci, arini si plopi. Canta mai
prin staule, fiiind timpul Iatatului vitelor cornute. In l
aceasta sa mai ai tnca jumatate nutretul de vite. Vit
de tras ~1 de prasila sa le dai acum nutretul eel mai
,
 - 53

ce l-ai .grijit anume spre acest scop din toamna; boilor sa

le dai des urlueala de orz cu paie maruntite. Viteilor le
asterne des; daca au urdinare pune in mai multe locuri
prin staule creta pentru lins. Oile Imperechiate in Septem-
vrie tata acum, asemenea fata acum scroafele, care s'au
vierit la inceputul lui Octomvrie. Frigul urned e Ioarte pe-
riculos pentru purcei Daca printre asternut presaram 9e-
nuse, purceii nu fac paduchi. Curata si aeriseaza stupii,
~i celor mai slabi pune-le mancare, tot acum e timpul de-a
transports cosnitele de albine cumparate, sau pe cele ce
vrei a le muta.
La camp, (*) Starsim aratura parnanturilor arabile, le
graparn ~i le tavalugim, ca sa pregati m sernanatul. Indata
ce araturile s'au svantat, semanam graul de primavara,
ovasul, orzul, secara de primavara, mazarea, tutunul, macul.
Gunoim ca un strat de patura cerealele de toamna. Sadim
radaoinile purtatoare de seminte, napn. Starsim baterea
cerealelor.
In Ji vezi. (*) Sfar~im lucrarile de intretinere. Graparn,
ca sa aerisim si sa curatim, Imprasticm gunoiul, compos-
tul, ingra~an1intele (cenuse, fosfate, sgura, suprafosfate). Sa
ipsozam livezile artificiale. Sa urrnam stropirile ~i irigatiunile.
In vie. (*) Urrnam cu taiatul, Urmam cu varuitul in
contra insectelor ~i cu oparelile, Tratam cu sulfur viile
filoxerate. Prooedam la butasire pentru a inlocul Ii psurile.
Sfarsirn Inriecarile. Recoltam tulpinele, soiurile ~i altoii, pentru
altoit. Le punem spre stratificare in apa ori in nasip. Ince-
pem altoirea pe masa,
In pivnita. (*) Supravegheru vinurile noi. Urmam cu
pritocu1, intotdeauua pe timp secetos (uscat) si senin, si
cand e vant de miazanoapte. Urrnam trasul in sticle.
Cand vinul e pritocit, sa asezam butoaiele tntr'o parte,
pentru ca vrana sa fie immuiata de vin. Inainte de pritoc,
sa curatim cu Ingrijire ~i sa oparim uneltele si instrumen-
tele vinare.
 - 54 -

In gradine de poame. (*) Sa relncepem plantatiunile

d aoa timpul e propice. Sa rupem opt sau zece centime- la
tri deasupra ochiului de altoiu lastarele altoilor facuti in
August. Tundem ciresii, smeura, coacazii, perii, merii ~
prunii. Sfarsim de curatat ~i de proptit pomii. Sa taiem
~i sa cotarim ramurile destinate pentru altoit. Sa asezam
adaposturile, Sa asezam lemnaria .pentru spaliere. Sa is
pravim plantatiunile,
La stuplna; (*) Cand vremea e calda, sa curatim po
delile. Sa ferim stupii de zapada ~i de ploaie. Sa punem
la lndemana albinelor apa sarata; sa evitam alimentele
lichide. Sa lasam ouale sa se desvolte in mod firesc la.
inceputul lor. Daca zapada se topeste tarziu, sa imprastiem
cenuse ~i paie dinaintea stupilor. Daca sub influenta unei
temperaturi de opt grade deasupra Jui zero, se Intampla o
iesire generala a albinelor, sa se lndemne sa iasa si colo-
niile cari n'ar da semne de vieata,
'
In gradlna de legume. (*) Sfarsitul lucrarilor paman-
tului. Sadim in pamant liber: usturoiu, ceapa frantuzeasca,
fragi, cartofi (sa-i adapostim impotriva lnghetului). Sadim in
strat: conopida, laptuci, pepeni. Semanam in pamant liber:
asmatiu, spanac, bob, ceapa, patrunjel, mazare timpurie. Sa-
dim in strat in locul rasadurilor din Ianuarie: patlagele
vinete, telina, conopida, fasole tim puri e, la ptuci, napi. sai
plivim ~i sa gunoim sparanghelul. Sa desvalim anghinarele
daca timpul e umed. Se recolteaza aceleasi produse ca
in Ianuarie plus: varza trantuzeasca, laptuci frantuzesti.
Prevestiri de timp.
Cand este zapada multa in Februarie, se tntaresc s
manaturile, Daca va fi in Faur vreme urtta, -- Maiul
fi frumos ~i daca nu va fi ghiata multa, este semn de
manes. Negura de apus arata ger. Asemenea ~i apa cu
gatoare de va fi calda, prevesteste ger. :Dadt 11l 15.i(Om."sim
""t~;)~:.geto,s,-;.-.preveete~t~.:;:inq~,:.iJarria. greai - v~."fi.tg iE;clll
 - 55 -

-- :f:i.UeI<: ~k<:ctr soars, .&~:~ ne a~tepta,m. apoi .in ourand la

oB.,re .. p._~ n11 v-a, )rffOrabiii.e 1r1 ~~bruaiie, <iupa.-Sf. Pa~ti
Q~~-:~Y~a. rara i1ilii:ltire. .C~rid nu tngheata> .in.Februafia
!}.:~D'.ln de 8.fl-:~ID~S.1 '\f~ri;;urile de nord pe Ia mijloonl
i:~-Faur P,r~ves.tesa a,nmilfos .. :?
,;If?ll.t geros, ~ .aduoe .an 111~nosJ-
_Faur . u.rn, . . '- :-MattJ: frum~os.;,
--~--

Martie (Martisor).
Povete economice.

In saptamana a 9-a dupa Craciun sema-

a;q;?~~ - ~ nam graul de primavara, apoi orz, ovas, mazare,
~~~~ ;-__ ""'-, mazariche ~i luterna. - Du gunoiu pe camp,
~~:a I grebleaza locurile de luterna si trifoiu semanat
din alti ani, ca sa creasca mai bine. Printre semanaturile
tomnatice, ce au iesit rari, arunca semanta de trifoiu. Dupa
cea dintaiu ploaie cura\a pomii de muschiu ~i omizi, retea-
za altoii tineri cam pe jumatate ~i unge ranele cu rasina
de altoit, iara ranele mai marl, cum am mai zis, cu aluat
din var cu oleiu. - Sade~te legumele menite pentru a-ti
face s3imanta. Ca sa le aperi in contra omizilor, pune in
apropiere cateva seminte de canepa, mirosul acesteia alun-
ga fiuturii. Acopere paturile calde de toate laturile cu gu-
noiu, ca sa le pastreze caldura, Grapa fanatele barbateste
~i le curata de muschiu, maracini, pietri ~ a. - Altoeste
ciresii, visinii ~i prunii in crengile coroanei, iara merii si
perii aproape de pamant in trunchiurile de cate 2 pana la
3 ani. Pomisorii de soiu mai bun, cari sunt acoperiti, tre-
buie desfaouti peste zi ~i iara~ acoperiti peste noapte. Ma-
cina bucate pe timp mai indelungat. Gateste straturi pentru
legume ~i seamana mazare, ridichi, ceapa, spanac ~i varza,
patrunjel, morcovi ~ a. cat mai de timpuriu. - Premeneste
 - 56 -

aerul adese-ori in grajdurile vitelor.. Observa schimbat

. parului la vite. Pune gaini si ga~te sa cloceasca, In zile
calde curata stupii. . Curata ~i grijeste ocolul si aerisea
pivnitile, - Umple vinurile si curata vasele de mucigai
- Cartofii tnghetati fierbe-i si scurge apa de pe ei, apoi
da la vite, altcum se vor bolnavl. Fiind luna aceasta
regula umeda, sa nu imblatesti in ea; caci grauntele
timp urned {!U ies bine din paiu. Ara ~i grapa bine l
curile destinate pentru mazare, linte, tabac, cane-pa, in
napi. Dupa ce s'a svantat pamantul, grapa Iocurile cu gra
cu trifoiu si Iuterna, lnsa atunci dupa ce a rasarit bin
Printre sernanaturile de toamna ~i de primavara se poa
arunca sernanta de trifoiu. Bucatele in graunte din pod
magazin sa le intorci des. In zile cu scare curata ~i a
riseaza grijdurile. Economul bun nu uita nici-cand a gri
nutretul eel mai bun pe tirnpul aratului. Cara zama
gunoiu pe locurile de napi. Incepe ocularea si altoirea p
milor; sadeste si muta pornisorii noi. Pela finea acest
luni sa desvalesti
, ramurile oculate in anul trecut. Continu
curatirea pomilor de omizi. Curata coaja pomilor vechi
o unge cu o mestecatura de var nestins si balega moale
vite cornute. Tunde perii, merii, gutuii si fragarii, Scroafel
fatate trebuie bine tinute, sa li-se dea crumpene; iara pu
ceii trebuie cat mai curand deprinsi la mancare, Lasa vier
la scroafele de prasila, cari n'au fa tat. De altfel in lu
aceasta albinele incep a iesl: cosurile lor trebuie curatit
iar gura cosului deschisa putin, fiindca pe la finea ac
tei luni afla deja p'afara cate ceva de mancare, Cruta
pele Insarcinate, Curata fanatele de musuroaic, de piet
crengi etc. ~i seamana locurile goale cu semanta de iar
pe care e bine sa o aduni spre acest scop Inca din toamn
La efunp. (*) Sfarsim araturile pentru semanaturile
primavara, Dam aratura dintai pamanturilor defrisate
iarna, smulgem buturugile ~l radacinile intinse orizont
Ingropam iarba, strangem ~1 ardem buruienile. Sfarsi
 57 -

emanaturile cerealelor de primavara, Semanam, in cere-

lele de iarna pe cari le vor inlocul, luterna, trifoiu, ghis-
eiu, amestecaturi de graminee trebuind sa formeze livezi
imporale (vremelnice). Grapam graurile de iarna inainte de
eluarea vegetatiunei. Semanam inul, canepa, tutunul in pe-
inera (rasadni~a)L plantele oleaginoase, cartofii, napii, hame-
l. Sfarsim sadirea pe loc a radacinilor producatoare de
raunte. Raspandim 1ngra~amintele acoperindu-le, punem
itra t de soda peste cereale.
In livezi. (*). Sfarsim lucrarile de pregatire. Incepand
ela 9 Martie sa nu mai lasam vitele sa pasca in livezile
e cosit. Urmam cu irigatiunile si cu aplicarile Ingrasa-
intelor. Incepem semanaturile in livezile noi.
In vie. (*) Sa ne silim sa sfarsim taiatul, caci nimic
u pretueste ca taiatul de Martie. Sadim vitele tinere.
ncepern prima sapatura. Incepem sa asezam aracii pe loc,
locurile unde se intrebuinteaza. Urrnam altoirea pe masa.
acem tratamentele preventive in contra antracnosei. Ur-
arn sulfuragiul (afumatul en pucioasa) in contra filoxerei
i .sulfuram pamanturile bantuite de vierrnii albi, destinate
entru pepiniere sau vitele tinere.
In gradina de poame. (*) Ne grabim sa ispravim cu
lantatiunile, cu curatitul ~i varuitul pomilor. Ne pregatim
e altoit. Raspaudim Ingrasaminte la radacinile pomilor.
aca timpul se induloeste, antonomele se ivesc pe ramurile
erilor ti m purii; acesta e momentul de a practica antono-
agiul mugurilor. Sfarsim tunsul pomilor roditori din pe-
iniere. Tun dem piersicii ~i caisii. Altoim in creeta tura
i'n coroana.
In staule. (*) Sfarsindu-se cu lngrasatul boiler si al
ilor, terminarn cu acela al viteilor. Inlocuim ratiunile de
rana de iarna, cu ratiunile de munca. Supravegheru iepele
tatoare, cari au fatat in Februarie. Intarcam purceii si
ieii nascuti in timpul iernii. Incepem sa scoatem vitele ,
pasune.
 - 58

La stupina. (*) Cand e vreme frumoasa, ridicam spe-

~ele, curatim talerele ~i restabilim bine nivelurile. Cer-
tam fagurii ~i ridicam pe .aceia cari sunt mucegaiti. Apro-
sionam stupii cari n'au miere acoperita, Dam o regina
apilor orfani. Daca regina e sbarnaitoare, sa tratam co-
nia ei ca pe o colonie orfana. Sa stramtam intrarile ca
, pastram oualor toata caldura: in scopul acesta, uscam
sliutele, pernele, etc. Supraveghem stupii ai carer oua
mt prea risipite. Acum e momentul de-a transporta stu-
ii, Daca stupul a fost despopulat, sa scoatem cativa fa-
uri, Dam o vizita generala stupilor, tnsa nu mai 'nainte
e 9 Martie. Sa alegem o zi frumoasa, precedata de alte
ile frumoase ~i verificam: 1) provizi unile, 2) ouale, 3) pre-
en ta reginei,
In gradina de legume. (*) Sfarsim sapatul ~i ingro-
.atul Ingrasamintelor. Sfarsim saditul fragilor. Sadim in
>~mant: usturoiu, sparanghel, ceapa frantuzeasca, dioscorea.
?resadim varza timpurie, laptucile de vara ~i marulele.
3adim in strat: patlagele vinete, crastaveti, pepeni, tomate
'patlagele rosii). Aeram progresiv legumele silite. Desva-
lim anghinarele. Reinnoim sau sadim macris, ci veta, levan-
tica, cimbru ~i plante vivace. Semanam in pamant liber,
peste semintele de Februarie: sfecle, morcovi, varza in pe-
piniera, laptuci, napi, ceapa, pastarnaci, patrunjel, praz, ridi-
chi, salsifia, scortonera, Semanam in straturi acoperite: ci-
coare, varza de Milan, laptuci ~i marule. Sadim cartofi
timpurii ~i radaoini de sparanghel. Recoltam aceleasi pro-
duse ca in Februarie, plus: morcovi, hasmatui, varza de
Milan, laptuci de iarna, napi, maoris, praz,

Prevestiri de timp.

Dae~ :1~''~?<\r~Si~~,~rJEfr~~) ;a,ie .~c~atei_lllni 'fll ~ ~~g,

:putem . sa . : .: 1ia-a~teptam>iiica,-.1a. <><a.d_Qu::Jia..rn~(.lnzina de
S()fro11ie . . (1i}:>daoa/:va-in-~'frnmos, . tJ.rili.eaz'1 .an -m~no~:;-cerul~'
 -59-

J.J.aca va . fl. 1n. -. 25 (lltiP.ave~tiFe}pli{l de. . stele, . econouf .va fi

sC!pat d~~.lilttlte . . griJi~ - . MArvi~or. sy~11tat, -..... Apl'i Jie.. l1dat.
Ma,rtte racoros, Ji se.va<umple~ economului celarul f1i..P<>dul
:. din gros.: De. va ii Martie .va.nturo~ - M&u.r.va.:rn< frritilos.
M~l'ti~or OU roui, > ) dupA~ .Pa~ti. . mult ploli~'! 'Dar:
neaua .din Mart~-~:()r imptititl.eaza. t~r!.t~ . ,
--~--

A p r i Ii e (Prieriu).
Povete economice.
'
In gradina grijeste, ca toate straturile sa fie
sapate in cea mai buna ordine, pliveste sema-
t?V...,....,"'~ naturile
de buruieni, inainte de a fi cu pain.
~ Seamana cucuruz (papusoiu), in, ovas, linte-
-~
mazariche, fasole ~i cartofi. Uda bine pomii
saditi de curand. Pliveste si sapa scoala de pomi. Gra-
beste cu altoirea paduretilor, ca sa nu intarziezi. Freaca
vitele la gura ~i la picioare cu sare si cu funingine
~i grijeste, ca sa .nu se umfle vitele de nutretul eel verde
~i da-le cu incetul nutretul verde, tncepand cu urzici si
buruieni amestecate cu paie; inainte de a le scoate 'la pasu-
ne, da-le fan. - Canta pomisorii altoiti si-i lipeste cu lut,
daca va fi cazut. - Curata pomii de scoarta moarta ~i de
crengile uscate sau prea dese. - Unge tulpina pomilor, cari
sunt amenintati de furnici, cu var stins, caci varul stins
arpara pomii de furnici. Rasadnitele cu acoperemant se des-
coper toata ziua, ba ~i peste noapte, daca nu este temere
de inghetat. - Incepe lucrul viei ~i praseste vita din mla-
dite anuale (coarde, Iastare) puternice. Trage vinurile. In
lipsa de ploaie, uda gradina de legume mai bine dimineata,
Dupa Sf. Gheorghe se scot vitele la pasune, Intoarce gra-
nele t}i ca sa le mantui de, gargarite, pune lana nespalata
in apropierea cosurilor de grau, caci mirosul ei le alunga.
Graul incins amesteca-l cu pulbere de carbuni si dupa 14
 - 60 -

zile cerne-I, ca '~i pierde mirosul. - Scuteste mieii de ra-

ceala ~i de pasune umeda, - Cat tine caldura, stropeste
gunoiul adeseori cu urina, Cara gunoiul totdeauna in stare
proaspata ~i risipeste-l deopotriva ~i fara amanare, Grijeste
surile. Nu neglija vanturarea grauntelor, Pana in luna
aceasta cei mai multi, economi au semanat toate
fructele spicoase; cine a intarziat cu aceea lucrare .sa n'o
mai amane de acum. Incepern . cu sernanatul cucuruzului
si cu pusul crumpenelor ~i napilor; de altcum cu se-
manatul ~i pusul acestor seminte nu trebuie prea grabit.
Pe la finea acestei luni lnsa trebuie semanate locurile des-
tinate pentru nutret ( cuouruz de coasa). Pe la finea acestei
luni se poate incepe ~i ogorttul. Uda bine pomii saditi ae
nou. Sapa ~i pliveste scoala de pomi. Pliveste semana-
turile de camp. Gateste patul de gunoiu pentru plante de
tabac. Cura~a si aeriseaza pivnita. Continua nobilitarea po-
milor ~i rasboiul contra omizilor. Sapa cucuruzul Indata
ce i-a dat a patra foaie. J uganeste (castreaza) arrnasarii,
manjii, viteii, taurii si berbecii, in cat aceasta nu s'a
facut in luna trecuta, Da vitelor nutret, uscat inainte
de-a le mana Ia pasune. Nutreste bine ~i pazeste stupii
tineri contra gandacilor. Risipeste musuroaiele, daca aceasta
nu s'a facut pana aourn. 'fine bine cu nutret vitele de tras.
Alege crumpenele de se manat. Iepele tatate trebuie bine
tinute cu nutret, manjii deprinsi de timpuriu, ca sa manance,
~i rndata-ce au inceput a mesteca sa le dai fan ~i ovas.
Iepele Inca nernanzate trebuie duse la armasar, Asemenea
vacile, cari umbla la pasune mai cu seama acum ~i in
Maiu se gonesc. Timpul plantar.i gardului viu. Seamana
in gradina mazarea, fasolea, varza, carfiolul, calarabe, eras-
tavetii, pepenii, salata de vara si crumpenele. pentru buca-
tarie, In lipsa de ploaie nu uita a uda semanaturile de
gradina, Insa dimineata, iar nu seara. Intaiul sapat la vii;
asemenea trebuie inceput in luna asta paruitul viilor. Orzul
semanat pe umezeala va aduce set eris bogat.
 La camp. (*) Se face prima aratura a pamanturilor
de telina (telinisuri). Se grapeaza .ovazurile tinere. Se
praseste bobul, macul; napii. Se sfarseste saditul cartofilor
~i se praseste cei sadi~i mai dinainte. Se curata de scaeti
cerealele de iarna, Se searnana ori se sadeste varza, porumb,
sfecle de zahar, acestea intre 20 ~i 30 ale lunii. Se sfar-
seste sernanatul legumelor, trifoiului, etc. Se sadeste in
pamant bine Iucrat si se gunoeste hameiul; se tunde si se
gunoeste hameiul intemeiat. Se recolteaza secara sema-
nata in toamna pentru nutret, indata ce da spic, ~i rapita
Indata ce se ivesc florile. Se incepc cositul trifoiului ~i a
mazarich ii de iarna,
In Ilvezl. (*) Se sfarseste de curatat livezile de frunze,
de craci ~i de plante vatamatoare. Se niveleaza musuroaiele.
Se tavalugesc livezile noi si se termina cu imprastierea gu-
noiului. Irigatiunile pana acum foarte moderate, se pot face
in mod regulat ~i din belsug.
In vie. (*) Se sfarseste saditul vitelor. Se urmeaza
cu altoitul si la sfarsitul lunii, se incepe punerea in pepi-
niera a butasilor
, - altoaie. , Se urrneaza cu aratul si, cu
sapatul, Se sfarseste asezatul aracilor. Se procedeaza la
distrugerea carabusilor ~i viermilor cenusii. Se apara viile
e inghet prin producere de nori artificiali.
In gradina de pomi. (*) Se practica ,,antonomagiul
mugurilor" la merii din inflorirea tntaia si a dona. Acum
este epoca altoitului. Sa se tunza altoii din anii precedenti
si sa se formeze coroana pomilor tineri. Sa se scoata mu-
gurii piersicilor. Sa se curete omizile ~i sa se distruga in-
sectele. Sa se altoeasca ciresii, perii, merii si prunii,
In staulul vitelor. (*) Vitele de munca fiind ocupate
cu lucrarile de cultura, S(t Ii se sporeasca ratiunile de hra-
a, in raport cu munca. Sa se alterneze nutretul verde cu
utreturi uscate. Sa se Ingrijeasca in deosebi vacile de
apte: sa li-se dea hrana prospata in mod gradat; sa se .evi-
eze trecerile repezi si excesele neasteptate. Sa se dea la
 62

iarba vitele destinate pentru tngrasare, dar vacile de Iapte

sa fie inchise noaptea in cosar. Sa nu se lntarce viteii
prea curand. Sa se duca mieii pe lanurile de luterna vechi
~i de cerealele de pasunat verzi. Sa se scoata porcii la
pasune, Sa se aeriseze ~i sa se curete grajdurile.
La stuplna. (*) Sa se Inceapa hranirea, Sa se acti-
veze ouatul lovindu-se stupul usor si distribuind albinelor
sirop ~i miere subtiata cu apa, Sa se recunoasca coloniile
nedesvoltate, Sa se evite. curente de aer in cuiburile cu oua,
Incepand dela 30 ale lunii sa se pregateasca regine artificiale .
.In gradina de legume. (*) Se pot semana chiar de
acum toate plantele potagere (zarzavaturile), afara de fasole
~i crastaveciori, care se pastreaza pentru luna viitoare. Se
reinnoesc straturile de Iaptuci, mazare, ridichi, ca sa avem
toata vara. Sa se rasadeasca anghinarele. Sa se rareasca
straturile din luna precedenta, Sa se pliveasca, sa se pra-
seasca ~i sa se Invaleasca cu paie plantatiunile, SaJ se sfar-
seasca plantatiunile de sparanghel.

Prevestiri de timp.
r[)aca/i:se :va':, P.l:lt(ja' asc}und~:\'<iioar~Jn. ziua.de sf. Gheor-
ghe tn.: gr~11l at~~i . 11:-~ -. J)utern:, (l.~~ept.a; Ja :fl.Ii ~ec~ri~>t>un.
.: p~ . . Y~ . . snf}a.:Jn$a,vall.tt1l:din. .pa~t(,-t.P~t1cl..)}l,~.fl,()~~lji, ., atunci
~.p~-.,all.ul ya Q. . p}oi()~i .vautlJ.rqs.::" PCJioa t~~aJp. Apriii~:jP.n~\
te 1hai ten.~:. a.~:- ger . .:~ .rier de. va, fi ploios, . sevor faeepoame
, .~i;_ . st:rtl'guri ..ciin. - . prisqs.
Prief'Jiti)nos - WJ~i-t1.:f'u:rtup.o~' - :e~t~r-:umed aduce

;.:;di~ . ~pdlie,.' Ia -f.~f:)~-i-it,, . i 1D.~az~.zi~~te . .semn.bun,

---w--
 - 63-

M a i u (Florar).
Povete

economice .

Asigura bucatele contra grindinii. Uda

altoii cat mai des f?i la cei prinsi slabeste-Ie
f..!'V__..-"'I.,....

./ ~ Iegatura si, unge-le ranele ramase, - Mai sea-

.

~...-_~'f; mana in, ca din dona semanaturi sa rasara eel

putin una, canepa se seamana dupa 13, iar hrisca pe la 19,
meiu tot peatunci. - scoate rasadurile cu ingrijire ~i le stra-
muta inainte sau Indata dupa ploi. Taie crengi de salcii ~i
pune pari langa pomii tineri. Seamana ridichi de luna, ci-
corie; pune crastaveti ~i fasole. Uda gradina dimineata sau
seara, lnsa nu in arsita soareluit Holdele prea mari, ce te
temi ca ar cadea le coseste ori le paste cu oile. Pe timp
Iinistit afuma pomii bantuiti de omizi cu pucioasa presa-
rata pe jaratic, ca toate vor pieri. Afuma asemenea ~i vita
de vie, pe cand ameninta bruma. Sapa cucuruzul cand e 'n
patru frunze. Coseste luterna lnainte de inflorire, dar ai de
grije, sa n'o tai prea de jcs, ca se va usca apoi multa din
a. De o vei da verde la vite, svant-o mai lntaiu, s'o ames-
eca cu paie marunte.
Vitelor tinere da-le Inca fan uscat. Cruta Iiliecii, ~o-
arlele, aricii, broastele, codobaturile, pitigoii, randunelele ~i alte
semenea animale si pasari, cari vor nimicl multime de omizi,
elci, gandaci ~i altele. Scutura dimineata gandacii de Main,
duna-i- si da-i galitelor din curte. Da-le puilor de galite
ult de mancare ~i pune-le peste zi adeseori - apa proaspata.
fine legumele in curatenie si sadeste in gradina soiuri de
lori frumoase. Sfarf?e~te ogoritul. Albinele incep sa ro-
asca, Sapa cartofii ~i celelalte legume. Curata podurile
entru fan. De pe cartofii, cari ii dai la porci, curata col-
urile rasarite, caci acelea sunt veninoase.
Seamans orz, in ~i canepa, Seamana cucuruzul cand
nfloresc merii, ~i cartofii cand inverzesc fagii. Smulge din
 64 -

rasad (patul mild) plantele de tabac pe la mijlocnl lunii ~i le

muta la locul lor. Asemenea muta curechiul, salata cu
capatina, endivia ~i cele mai multe legume de prin paturi,
Curata hambarele, pivnitele, podurile pentru nutret, Curata
fantanile. Continua plivirea ~i saparea diferitelor plante in
gradina ~i camp. Boii de jug tine-i cu nutret verde. In-
cheie cu ogorltul, daca Iavoreaza timpul. Timpul opritului
oilor din fanate. Trage vinurile a doua oara. In timp
~ frumos tunsul oilor si spalatul lanii. Cugeta la asigurarea
contra focului ~i grindinii, Ordina si reguleaza cele trebui-
toare pentru facutul si adusul fanului. Pe gramada de gu-
noiu pune in toata saptamana cate un rand de pamant, In-
cepe ingrasatul porcilor cu luterna, Contra rnelcilor pune
sub porni somoiage ude de paie, peste noapte ei intra, in
acele, ~i dimineata-i poti prapadl Searnana ridichile de luna
si de iarna. Parueste mazarea si fasolea ~i o sapa, aseme-
nea sa pa cartofii. Sapatul viilor ~i incheiatul paruitului,
Gonitul vacilor mai tine inca. Iepele trebuie duse Ia ar-
masari, chiar ~i acele, cari an fost deja odata, Porcii peste
vara sa nu duca lipsa de apa. Timpul plantarii napilor ~i
al verzei. Cositul trifoiului ~i luternei incepe. Fanatele sau
li vezile expuse inundarilor trebuie cosite cat mai timpuriu.
I . . a camp. (*) Sfarsim cele din urrna semanaturi: ra-
pita de primavara (colza), camelina, fasolea, ciinepa, porum-
bul, inul, sfeclele, naveta. - Incepem rasadurile de moha,
hrisca, meiu. - Urrnam rasadurile de mazariche de vara,
mazare cenusie, nutreturi amestecate. -- Presadim pe Ioc
varza, napii, sfeclele, rasadite in pepiniere. - Urmam cu pra-
si tul plantelor plivite in linie. Recoltam trifoiul incarnat
~i mazarichea de vara; taiem, lndata ce formeaza spic, se-
cara de pastrat in gropi (zamnic) ~i verde. - Musuroim
cartofii pusi de mult.
La vie. (*) Sfarsim de sadit altoaiele in pepiniera. -
Facem altoitul pe loc ~i luam masuri in contra ingheturilor
de primavara, - Incepem tratamentul cu cupru impotriva
 - 65 -

mildevului ~i a blackrotului. In partile cu oidium, se face o

prima suflare. - Tratament insecticid in contra chochilei.
In pivni~a. (*) Acum este epoca critica pentru vinu-
rile noi. - Sa le supraveghem foarte de aproape. Sa aeri-
sim pivnitele si sa stabilim curenti de aer.
,. In gradina de pomi. (*) Sfarsim cu altoitul si aparam
primii vlastari impotriva omizilor ~i a viermilor de muguri.
- Urrnam antonomagiul asupra merilor intarziati. - Ridi-
cam adaposturile ~i perdelele (aparatorile). - Altoim cas-
tanii ~i nucii. - Urmam cu raritul mugurilor. - Incepem
ciupitul ~i intinsul ramurilor pe garduri. -- Tratamentul
anticriptogamic.
Vitele. (*) Supunem vitele in mod progresiv la regi-
mul pasunatulul, care devine hrana lor unica, - Trimitem
vacile, viteii, oile in imasurile ~f livezile artificiale. -+--- Sa le
supraveghem, ca sa evitam meteorizatiunea (umflatura ge-
nerala a pantecelui).
La stupina, (*) Acnm e timpul marei desvoltari a stu-
ilor ~i a productiunii mierei. - Sa adaugam cate o rama
au o cadra la fiecare trei sau patru zile. - Sa lnlesnim
itul si sa adunarn roii asezand stupi de paie in vederea
tupinei. - Sa hranim roii daca nu le ajunge mierea. -
a intrunim coloniile slabe cu celelalte. - Sa selectionam ,
atcile (reginele) ~i sa inlocuim pe cele rele sau mediocre.
In gradina de legume. (*) Se tund ~i se pun in loc
astravetii, pepenii, patlagelile rosii, - Se acopere cu paie
rlalele de legume. Le stropim _des. - _Presadim napi, var-
a, ~elina. - Se pot rasadl toate legumele: Cardone, mor-
ovi, telina, asmatiu, cicoare, papadie, varza, arpagic, spa-
ae, fasole, laptuci de vara, napi, macris, patrunjel, praz,
idichi, etc. etc.
Prevestiri de timp .
. -.i-

. Cum. '. ya fl timpu1._-.1~ _ l9iltarea.- ::OpmD.ulul,_ :a~a.

fi . 11i-va
lii toamnCJ,. De va fi ln -~5 timp It'Q.mg~, yor.Jl. ~trug~i
5
 - 66 -

11111l~i\ Roua de seara - ~i racoarea de Main: ,.ad119 J~tr si vin

mult, Itl1safii umede, . Craciun : gras.. Rona df3 _Maiu pretn-
car
- -e~te _c{t.t. . un de.lll~l~Itf P.~-J>rU.:rna }ntre- Sf .. - _Ghedrghe
~i At!Iliri.deii, va bruma ~i tntre Sftele.-Maril. - Greieri muJ~i
--- - fan pntin. - <Ptt)~ta,c(l,ldaa1n_Mait].,? estabinecuvantare
~i--gandacii<.rpulti-_ vestesc .' a.u111~nos. De, \'a tu.rJ.a_-tn - Main
vorfi' yanturi:roarif secerisul. \Ta, , fi insa. . frurnos .
. Florar_- racqtos -. Cire~ar ploios, aduc vin ~1 fan din
gros::'-~l' ploaia -'din-.Mai!l, aducarnult malaiu.
--~--

Iunie (Ciresar).
Povete, economice.
Cand este fierbinteala scuteste viteJe, ada
' , ,
postindu-le la umbra. Nu mana oile prin lo
~~~_J~--~- curi umede, ca sa nu capete galbeaza, ~i da-l
mai des sare cu bradu-ciumei. - Sapa cucuruzul cat ma
de tim puriu, daca este sa prinda putere. Coseste ierburile
s,i alte nutreturi, cari sunt in floare si nu astepta pana-c
au trecut in samanta. Sadeste brozbe (napi) de nutret, sa
pune fasole oloaga, bostani, ridichi ~i altele, pe unde a ra
mas cucuruzul cam rar. Oculeaza paduretii mai bine dup
ploaie ~i cu deosebire seara ~i dimineata, Strange mladi-
oare de salcii, stejari, mesteacani, usca-le ~i pastreaza-le
pentru iarna pe seama oilor. Seamana cartofi ~i gulii p
iarna. Uda gradina barbateste cu apa statuta de _ploaie sa
din rauri si paraie. Sapa viile a 2-a oara, Inainte ori dup
inflorire, iar nu pe cand sunt lnflorite. Tunde fragarii, ud
pomisorii altoiti ~i sapa scolile de pomi. Leaga altoii d
pari in contra viieliilor. Strange pamant din ce in ce ma
mult tmprejurul cartofilor. Daca patimesc porcii la grumaz
_ freaca-i cu vinars, 'CU otet ~i da-le mana fiarta cu folosin
sau cumpara din farmacie pulbere de Holleborus albus. L
 - 67 -

cei mari da-le cat tine varful cutitului, Ia cei mici pe juma-
tate. 'fine grajdurile curate ~i spala adeseori vitele ~i caii.
- Observa stupii, cari roesc ~i prinde roii. De umbla fur-
nicile la cosnite, inchide-le calea, ungand cu petroleu scan-
dura pe unde se urea. - Apara pivnitele cu vinuri, ca sa
nu intre caldura ~i tine butile cu vinuri tot pline ~i le ster-
ge des, sa nu prinza mucezala. Cerceteaza palanurile (sto-
boarele) gradinilor ~i pli veste legumele de buruieni, sapa na-
pii ~i cartofii. Inainte de cositul fariului cu 14 zile, abate
apele cari se scurg prin Ii vezi. U sea cerase, visine ~i stru-
gurei pentru iarna. Asigura-ti holdele, daca nu le-ai asigu- -
rat Inoa, caoi in luna aceasta este terminul din urrna:
Pune pari la fasole. Sapa imprejurul pornilor, lnsa cu
grije. Continua ocularea si altoirea in partea de ca.tra ra-
sarit ~i apus a pomilor. In timp secetos trebuie udati po-
mii tineri. Cose~te iarba indata ce e coapta de ajuns pana
nu se trece: caci cine prea Intarzie face paie in lac de fan.
Incheierea sapatului al doilea de vii. Vitele de vii lnfloreso,
nu e bine a umbla Intre ele, deaceea legatul trebuie facut
mai lnainte. Smu1ge crescaturile noua dela radacinile pomi-
lor. Grijeste de stupi si de roii cei tineri, sa nu se piarda.
Curata sura si podurile. Scalda des caii ~i vitele cornute.
Sapatul napilor si cartofilor. Intoarce bucatele in granariu,
In timp uscat gramada de gunoiu trebuie udata in toata sap-
tamana de dona ori cu zoiu (zeama de gunoiu) ~i trebuie
pus un rand de pamant deasupra. Caii destinati pentru ,lu~
cru greu de camp sa nu se mane-nici cand in f~ga. Sa nu mani
oile prin locuri maraclnoase ~i umede, ca sa nu. ia galbeaza,
Ogoritul trebuie incheiat. Cositul ~i uscatul trifoiul ui.
Inceputul semanatului rapitei, Spicele secarei . din locul
ce grau iesind deasupra, trebuie taiate, ca graul sa ra~~n~.
c~t maicurat, Ase vedea ,de facutul fanului in toata puterea
- Iarba trebuie cosita, cand e mai
\ ' .
'
lnflorita .. Aduna samburi de
: '

cerase si-i seamana Indata, ,caci altcum se . usca . si rasar

greu, Sapa ~i pliveste scoala de pomi. Se mai poate
5 .
 -68 -

semana in Inna aceasta meiu.. hrisca, in, cum ~1 mazare,

mazariche, ovas ~i .orz mestecate, pentru vite4.

- Prevestiri de timp,
.
C.~ta.1nca'cucul mu.1t, . dupa, . Na~~~tea
'

DasA.\Ta sf .. 'Ioan
Botez~torgl,i nu . - . vom. ~v.eet. ~n, .manos >:~i de . v:a ploua. in
ziua. (liCea$t~~i ..s~eeri~ul\.v~ . . fi.ploios; Fragile .:" . coapte . Pt:' la
Rusalli, lns(:}Ipe(l,z~: .c~ vom . . avea . . struguri . mtil\if/- . ,.. De> va
ploua. tn . ~>(mlJ.O Teodor), y(f n1ai.pJ011a ln . cp11tin11:.inca . 40
.de-zile..': ()lll.izile multe, >. prevestesc< vin ~i .grau~. mult, .ase-
.menea ~i. .: c~Jatpria frici19N/.:v~st.e~te. timp.. .frillilos. i . .Roua __
din. . 1unie,.e~t~:\p~a. giai bupii,: Tu11et111. ,din.Iuaie, vesteste
. vata<.plQi()(i~a ... O.aifie.I}i(, ~i.<v:~ntul \de Iun.ie. .cura11d. se . schim-
b~~> Saritul pe~tilor;-. veste~te 'furtuna, De sun t. :r:o..t.tlti . bureti
i

iut.i, iqr~ . >Yi~t9fiir~.>~r~.~.<.fi,~.11~oar3,, 1a.. .: din contra -.. grea ..

Ciresar :r.x9~._\i .ploios <, / nu aduoe seeens manos,
--4'--

Iulie (Cuptor).
Povete economice .

..17/J~.~-c Grijeste sura f?i podurile, ca aici _ este se-

-< , . r : -~, ~ cerea. Secera hoJdele, pe cand tncep grauntele
. ;;. ~ 1 'j a fi moi ca ceara ~i nu rascoapte, ca se sou-
~'W~----- :.-~ tura o multime de graunte ~i nici faina nu este
cu spor . la aluat. Inlocueste secerea prin coasa cu gre-
bla, care este a tat de spornica. Fa snopii mai bine mici .
decat . prea mari. Pe. cand te apuci de secerat, cucuruzul
sa fie sap~t a doua oara .. Oeuleaza paduretii,
' , ' , pe cand se . '

desfaoe coaja tanara cu inlesnire. Pliveste viile, dar nu pe

timp prea oald, oaci indaratniceti cresterea strugurilor. La . ,
caratul bucatelor din camp, pune rogojini tn car, ca sa nu ~
se prapadeasca .grauntele, cari se. scutura, fJi ~ine de
 - 69 _ .

. s~manta grauntele, ce se scutura -la descarcat, oaci acestea

sunt cele mai pline ~i dau roada multa, Propteste cu pari
~i Iastare pomii lncarcati cu poame. Uda varza - bantuita
de- omizi cu apa de sapun, Ara miristea fara .de amanare,
Ingrijeste de roi ~i pune dinaintea cosnitelor un vas plin cu .
apa, pe sa~a albinelor. Arunca pe deasupra apei paie, ca -
sa .nu se tnnece albinele. - Uda straturile cu apa de ran,
daca este seceta, Panea coapta in Inna aceasta ~i in cea -
viitoare se mucezeste lesne, de aceea pune sare mai multa
:~i chiman (sacarea) intr'insa. - Da vitelor in destul de
. mancare, tnsa nu le da fan proaspat, caci e vatamator, ..
_ daca nu-I vei uda mai 'nainte putin, Asigura bucatele, fa-
nul si, celelalte in contra focului.
Nu uita intoarcerea sau miscarea bucatelor in graun- '
~e. Acum se fac claponii. Desfa legatura la .pomii oculati
mai 'nainte; ocularea se po rte continua si acum. Aduna sa-
manta coapta din unele legume de gradina, In timp neplo-
ios uda cu diliginta plantele, cari au inc1 de-a creste ~i le
pliveste. Stupii roesc Inca; grijeste ca sa aiba umbra, oand
e cald tare ~i le pune nada, ca sa poata Iucra, Tunsul
mieilor. Uda des gramada de gunoiu cu zoiu ~i pune-i cate
un strat de pamant deasupra. In timp uscat uda pomii sa-
diti din primavara, Imblatitul rapitei, Gata cu caratu fa-
nului. Lasa berbecii la oile, cari vreai sa fete in Decem-
vrie _ ~i Ianuarie, asemenea lasa vierii la scroafele, cari vreai
-sa fete in Noemvrie. Riripeste musuroaiele in livezile cosite
In gradina aduna samanta de ridiche, spanac, ceapa,
napi ~i varza. Seamana ridicbi de iarna. Pentru trebuinta
de toamna se poate semana salata cu capatina, ridiche ~i
spanac. Intoarce pepenii ~i daca e seceta, uda-i, Lo~urile
goale din vii trebuie sapate f?i semanate cu ceva mai de
. timpuriu, ca sa nu stea nefolosite. Topitul inului. Dupa
seceratul graului ara miristea tndata ~i o seamana cu ma-
zariche ~i cucuruz des pentru nutret de vite.
La camp. (*) Urmam cu prasitul necesar plantelor -
 70 -

plivite. Semanam amestecurile de plante furagere grabnice,

destinate .spre a fi date ca nutret verde, la ~far~itul verii
~i toamna, Incepem ' secerisul cerealelor, secara, . ovasul de
toainna,. graul, a poi orzul fli ovasul de. primavara. - A~ezam
. grant in. maldare 'impotriva 'ploii. Ogorim numai dec~.t
dupa seceris. Spre sfarsitul 1unii, taiem bobul mio de iarna,
mazarichea d~ iarna,. macul fl.i nutreturile grabnice, Taieqi
inul cand frunzele au Ingalbenit,
La vie. (*) Urmam tratamentul in contra oidiumului,
. mildevului ~i blackrotului. Urmam legarea si taierea vitei.
. Cercetam altoaiele puse pe loc sau - de pepiniera ~i .taiem
radacinile emise de altoiu; taiem vlastarele ~i ramurile noi
ale tulpinei altoite. Urmam lucrarile viei, afara daca tim-
pul nu va fl prea calduros.
La pivni~a. (*) Sa nu ne atingem de vinuri, cat mai pu-
tin posibil; sa evitam pritocurile fli tragerea la sticle. Sa
veghem ca temperatura sa nu treaca de 12. Sa suprave-
gbem foarte de . aproape vinurile, pe cari boalele le a ting
la aceasta epoca mai mult ca ori cand.
In gradlna de poame, (*) Ocrotim altoii; rupem mu-
___ gurii de desubt. Stropim cu purin amestecat cu doua tre-
imi de a.Pa pomii lncarcati de fructe. Sprijinim prin prop-
tele cracile prea lncarcate, iar prin mijlocirea piscarilor, in-
dreptam formarea pomilor tineri. Urmam ciupitul ~i tunsul .
lastarilor verzi, savar~im altoiul in apropiere, spre a acoperl
golurile, Altoim in ochiu caisii, peril, merii ~i prunii. Des-
frunzim caisii ~i piersecii, ca sa tnlesnim coacerea fructelor.
La vite. (*) Reincepem sa dam nutret cailor, dar ur-
mam pentru celelalte animale regimul pasunatului. Dam
porcii la pasunat in paduri ~i Incepem sa-i hranim cu ghin-
da verde. Pregatim fatatul mieilor de toamna, Mentinem
sau conducem in tinuturile
,.
muntoase turmele pe plaiuri, .

Vanzarea primelor vite rngrasate,

La stuplna, (*) Urmam sa recoltam mierea ~i ceara .
. Transportam, in timpul noptii, stupii langa campiile de cru-
 - 71

za~ea (ciritel) sau de hrisca, Intru:im_ l~ olalta stupii slabi.

Ingrijim reginele de rezerva, Hranim stupii ai caror tran-
tori vrem sa-i tinem pentru fecundarea reginelor. Daca nu
e -a doua productie de miere, sa se dea cate patru-cinci Ii-
tri de. sirop gros, de noapte ~i de stup.
Jn gradtna de legume. {*) Presadim morcovi, asmatiu,
oicoare, scarola, varza de Milan, conopida ~i brocoli; spanao,
napi, papadie, ridichi, banica (spinuta), Urmam sa taiem -
patlagele vinete, castraveti, pepeni ~i tomate (patlagele rosii).
Incepem sa lmpaiem ~elina. Sadim cicoare, scarola, varza
de Bruxelles, conopida de toamna, Presadim laptuci, ma-
rule ~i praz de iarna.

Prevestiri de timp .

. Pf.lica <Tf.'-t. .<.tuga:. !c.t ~f'~:. .:lli~~< .~1110.~I.~\~t.111 gen..~.re.. P9~.lI1ele .

vorfi . multe . yier1D~uoa.S.ei: : '.J?lo~i~,iP.o. ~!~u.~. . <l~ . . /:P<:i.Il~eJ.@iID.on,
aduee .: dp~ <i:O.e. . ~n.qa.i. . Jq-~U~-:,pt9~i(:).~ ,~ -. Q~.: ,y~.. Ji. lnainte . . cu.
. trei'-zile:g~l.~.p.v~ p~r .r.l'orr:ia,:.,fruIQo~, .: graul va . fi. . in . . .spic . . c~.
_ vrabia :~~ . I1liliP<>s- .J?~pqi~ :Ql.J.;~()a:re.in.}tceasta. Inna, -. -nu . . ves-
.teste

an '<norocos.:
/
. Daca
>i. . . . '>
. 7st arl1rieafurnicile-
.
in ziua decuv,
Simion r.:tl.J.l~Ur()a,i~lelor<-mai sus,. .putem sa. ne -asteptam . la
0

0 _ia,.i;11a . .grea; J)aca paianjenui i~i rupe pll.-riza . tn- . . doua, va

pl911aC >M11~U.roaiele de1urnici.mm : I'i.ctlcate ea. de obiceiu
vestesc iarnagrea.
Ga,nieu1e.>serii1ie . . iil1sefuneaza -.t:tri: b'tlfi. c'Fara<rofrai In
Iulie,n.u e> pi&ctl~.? Ci~.!!~. ~~~;;pin~. tfi>lUiie, .n~ p'.rOspera, fo.
Septemvrie,(>_\pGl,.car liina. . plina are spre . - rasari ]_ ~1 miazazl
G]lr~~,,. . . va. urma. ti.mp . senin -..statornie.
C,-~~9.r..,<+~1(1.~9~.: :.veste:~t.~,. ~fr-:friimos.

---w--
 - "12

_A u g u s t (Masalar).
Povete economice.

Impreuna stupii fara matca cu altii mai

9
slabi si pazeste-i de albine rapitoare, -Ara pentru
~llali~~ ssmanaturile de iarna ~i sdrobeste brusii (glo- ,
durile) de pe camp. Pune gunoiu pe campurile cu se-
manaturi de iarna. Urmeaza cu oculatul si sapa in jurul
pomilor mai tineri, Sapa cu hanletul pamantul menit pentru
legume ~i seamana salata de iarna, patranjei, spanac, telina
si acopere-i cu putin trunzis in ajunul gerului, Curata
mere si pere de coaje, taie-le felii ~i le __ usca in cuptor, pe
gratii de nuiele, sau tnsira feliile pe sfoara ~i pune-le sa se
'u~te la soare, caci iarna gatite cu carne vor fi gustoase.
Usuca si fasole verde. Departeaza mioarele dela miei: Adu-
na semintele de legume coapte acuma, le curata ~i le atar-
na in cuiu, punandu-le in saculete. Secora ovasul ce-1 mai
ai si seamana rapita. De vezi albinele, ca sed prea mult
pe afara, este semn ca n'au ce sa lucre; ridica cosnitele,
punand sub ele niste scaadurele potrivite. Risipeste guno-
iul carat fara zabava ~i-1 lntrupeaza parnantului prin 0 ara-
tura usoara, spre a inlesnl putrezirea. _ Urmeaza cu plivitul
viei. Altoii oculati, vazand ca nu s'au prins, trebuie din nou
oculati. Propteste pomii prea Incarcati ~i rareste poamele
prea dese, ca sa poata creste mai rari si sa se poata coace.
Ara pentru toamna si pe la capatul lunii poti ~i sernana-
Urmeaza cu stransul legumelor. Intoarce ~i vaintura graun-
tele adeseori, ca nu cumva sa treaca in mucezire sau sa
capete gargari~e. Aduna samburii din poamele coapte si-i
usca la racoare, ca sa-i ai pentru semanat,
Curata fantanile, A~eaza ouale pentru trebuinta de
iarna, Nu intarzia cu seceratul ovasului. Coseste ptava,
trifoiul, luterna ~i alte plante de nutret semanate, Aduna
samanta de morcovi, patranjei, ridiche, telina etc. Tunde
 - 73-

mieii, daca nu ia-i tuns luna trecuta, Imblateste ~i cerne

samitri~a de toamna, caci numai bine cernuta va produce
fruct ca ~i . samanta, - Grauntele Imblatite trebuie tntinse
subtire in granariu ~i intoarse apoi des. Timpul gatitului
canepii ~i inului. Se poate culege ~i tabacul, Secera
lintea fli mazarea. Ara pentru toamna fii pe la finea lunii
poti ~i semana. 'Pentru scoala noua de pomi acum se sapa
locul si se gunoeste. Cuiburile de omizi tre.buie cautate
~i nimicite. Sapatul curechiului, Nu uita de udatul grame-
zii de gunoiu, ca in Iulie, fJi . pune iaras un strat de
pamant deasupra. Sub stoguri ~i clai nu trebuie crutate
paiele, "In miristea arata de curand poti semana hrisca,
La camp. (*) Sfar~itul secerisului si ogoarelor. Ince-
pem araturile pentru semanaturile de toamna, Semanam
rapita, naveta de iarna, trifoin incarnat. Transportam sno-
pii. Incepem treeratul. Recoltam mazare, linte, meiu, ca-
nepa, porumb ~~ nutreturile semanate in primavara, Al tre-
ilea cosit al luternei, al doilea al trifoiului. Mai facem ca-
teva culturi pe apucate: napi, gulii, etc. Daca e lipsa de
nutret, culegem frunzele pomilor. ,
La vie. (*) Facem ultimul tratarnent in contra milde-
vului ~i a .blackrotului. Revedem altoii in pepiniera. Urrnam
cu taiatul a~a de necesar. Mentinem aerisirea pamantului ~i
a buturilor prin prasit superficial ~i Iegaturi."
In pivnita. (*) Cercetam regulat vinurile si veghem
ca temperatura sa nu treaca de 12 grade, Pregatim butile
~i butoaiele in vederea culesului viilor. Oparim butile noi
cu o fiertura de sare, apoi cu vin cald. Curatim pe cele in
stare rea cu acid sulfuric; .apoi cu vin oald. Sa evitam
transportarea vinurilor,
In gradina de pomi. (*) Urmam ingrijirile recoman-
date in luna trecuta. In luna aceasta se altoeste
' "
in ochiu
sfar~im gardririle. Urmam _cu altoitul puietilor. Desfrunzim
piersecii, merii si
, ciresii.
" Recoltam ciresile
;~ ' \
tarzii, smochi-
nele, piersecile timpurii, prunele ~1 strugurii timpurii.
74 -
 75

Septemvrle (Rapciune).

Povete economice.
' -_,,

'' ~.. . .. . . . .
" t In Inna aceasta Incepe culesul poamelor.
: Soiurile iernatice culege-le cu~
maria f?i le Imparte
in clase dupa marimea si frumsetea lor si ingri-
~~~ jeste, ca . la cules, poamele sa nu
se vateme catus
de putin, ca sa poti capata la v~nzarea lor un pret mai
bun. Inainte de a le a~eza in privinta, Intinde-Ie la soare,
ca sa iasa .umezeala din ele. Pnne in rand bun. vasele si
~. .
uneltele trebuincioase la culesul strugurilor, Strange ~i usu-
ca la soare semintele legumelor de prasila. Inzestreaza
pivnita sau bordeiul cu nasip marunt ~i uscat pe sama
morcovilor, patranjeilor, ridichilor iernatice ~i altele. - Fa
gropile pentru altoii, cari voesti a-i sadt mai tarziu in toam
na, ba ~i pentru cei ce voesti a-i stramuta numai la pri-
mavara, fa acum gropile, ca pamantul din ele sa se Infa-
neze, pulverizeze ~i prirneasca peste iarna umezeala destula,
Rareste frunza de pe pomii pi tici si cei pusi in sir, ca ra-
zele soarelui sa-i poata strabate, Arde gozurite ce ra man
la cernutul grauntelor, caci cenusa gozurilor aruncata pe
gunoiu, sporeste buruienile. Seamana bucate tomnatice.
Nu fi sgarcit la semanat, ca te vei cal la secerat, Pe
la capatul lunii se ia mierea dela stupi. De sunt
tnca flori prin gradina, nu pripi cu stransul lor, ca albi-.
nele sa poata Inca aduna. Sadeste laptuca (salata) ier-
. natica ~i rasadurile de varza, chil, calarabe ~i alte varzoase
tarzii. Livezile prajite de arsita soareJui, pe unde observi
c'a secat coltul ierbii, le seamana cu samanta de iarba ~i
cu flori de fan. In pivnita curata ~i pune in ordine vasele
pentru vin. Daca nu vei avea pe iarna destul nutret pen-
tru vite, tngrijeste-te ~i cumpara-Ide timpuriu, caoi la iarna
se ~a scumpl, . ori de nu poti cumpara fan - vinde din
. vite ~i tine numai atatea, pentru cate stii, ca ai nutret de
 r.. j. <>. =. . . ; . ..
: .::~aj~~~~;t-rrc~L~~-,fiq~I~ ;~~~11.tt ,_t~i~~".:v~!z~:,.~i-
: . tn w~Pr .a~ p~m~n~.. :\~)0' . > .; \ . : ,r:.. ?. . r- . . _(,< -. > .:"1Y
. , .: . : (Incepe ~ cu ~eo(lt(:p:~~i'_carto~lor~.> Glije$te. bine cu :.l'.lutrE}~ .
vitele .: de .luoru: ~ !4~sa . berbecii _.- tntre oile, . cari vr~C.- s~.
, ".:(ete. in: Februarl-e:." Pune .pe ingr~~.at vitele, ca Ie:~L ~-cit~rtt.
,
,..
spre .aoel scop~ CoQtihua: .cositul
- . ., . ~ ~ .. .. .
uscatuf jttifoiulul.;-:._:Co-
, .. ' ~ .. - -~- - . . t. . l.. .
si
.-':\ .. -~:- _' ._'' . -_.- . .. . :- .... _-_:' .. ~. <f

- ' seste. otava, .iar. daca aceasta .din. cauza timpului rau. Q,a,:se.
. usca, aseaza-o .ca s~ vitia _ un - rand de pale -~i tanq.: ltn
... .de. ota va.; / ota va tn .acest mod ~u se strica,. iar paiele . i~h:
gustul .otavii . si .' sporesc nutretnl. . Taie cu totul pomii cei
morbosi, _p.e ceilalti curata-i . . de vlastare rele, Trage vlnul
a treia oara. Ingrijeste pentru repararea butilor -~i butoa-
ielor, cum\ ~i a tuturor . instrumentelor de lipsa la - cules.:
. Canta, cari cosnite au roi buni, ia nada dela ele ~i reteaza
acei stupi cand -e "timpul mai racoros, Derege usi, f-reatriui
cuptoare, Scoala de pomi trebuie sapata, daoa nu s'~ sa-
pat rnai nainte, ~i pe la finea acestei Iuni se pot semana
samburii. La radacina pomilor trebuie sapat imprejur. ;. 'fel~-
rul trebuie . sapat ~i udat -des .. Sa cari in- pivnita .de tirn-
puriu nasip pentru legumele de pus pe iarna. Sapa acele
locuri in gradina de unde.s'a cules legumasi le umple cugunoiu.
La camp . (*) Culegem hrisca, porum bul , boabe ~i fa-.
solea. - . Scoate~ cattofii ~i . smulgeJD ,Canepa. - CuJegem
- coniL . hameiului cand_ sunt v:erii;-giUbut ~- Recoltam. foile- de.:
tutun. -. Dam coasa din urma -,,nutreturilor , . -artificiale~ - .

Termina_m pregatirea parllanturiJor pentru semanaturil.e .4e

toamna.Incepem sema~aturile de seca~a,.. sA_rjoace (maslag)
~i de grau, de 9rz ~i de ov~s de iarna, ma~ariche, bob ~imazar,e
. ,aeiarl)a~ 7 Sf~r~im presaditul verzeror,de nutre~ ~emanate ln~
- Iunie, napilor ~gaJbeni ~i a "rapitelor. ~ ..:Ingropam. po.rum,pu~
de 'nu tret., ' I .

~ La_ vie. (*) Pe . J..a sfar~itul lunii -se: incepe cu!e~til ~pre.
a_, se -sf~r~i in :Octomvrie. - Inainte de cule~,. trecem pJintre,
vi~e, ~pre~ a insemna buta~ii roditori ,car~ v'or slujl la .altQ~t.
In pivnita: _ (*) Pregatim butoai~le -pent_ru p_uneiea;
 vinului. - Vinul, iesind din lin ~i din tease, e pus in butoaie
cari nu se umple de tot, din cauza fermentatiunii (fierberii).
In gradlna de pomi. (*) Urmarn cu ingrijirile reco-
mandate in lulie ~i August. - Supraveghem ochiurile de
altoaie: slabim . Iegatunle ori le desfacem ca sa tnlaturam
strangulatia altoiului. - Recoltam merele coapte pe un
timp foarte uscat. -- Sfar~im altoitul in ochiu. - Prasim
pepinierele. - Recoltam prunele tarzii, smoohinele, pier-
secile, etc.
Vitele. (*) Incepem sa dam cailor fan ~i ovaz nou. -
Celelalte animale raman la regimul pasunatului. - Incepem
sa amestecam cu nutreturi , uscate ori cu radacini, -- Ince-
pem tngrasarea porcilor pentru sezonul de iarna. - Ducem
turmele de oi pe paisuri ; urmam cu tinerea lor in tarcurl.
La stuplna, (*) Pregatim iernatecul. - Verificam pre-
zenta reginei ~i starea proviziunilor ; intrunim stupii slabi.
- Suprimam reginele batrane sau bolnave, pe cari le Inlo-
cuim cu reginele de rezerva. - Adunam mierea ~i ceara din
stupii pe cari vrem sa-i desfiintam. - Micsoram intrarile
stupilor ~i asezam gratii de sarma, ca sa Impiedecam de a.
patrunde Inauntru dusmanii albinelor.
In gradlna de legume. (*) Urmam sa semanam: as
matui, ridicbi, laptuci. - Legam cicoarea si scarola, - In-
cepem sa inpaiem cardonele si ~elinele, ca sa le facern sa
._se albeasca. - Sadim cea din urma cicoare, scarola ~i pa-
padie, - Sadim capsunii. - Pregatim gunoiul sau Ingra-
~amintele pentru straturile viitoare, - Recoltam semin-
~ele coapte.
. Prevestiri de timp,
. - - ~
Ce nu s'a oopt in Julie ~i August, sa> nu mai astep-
, ~m ip Ra,poitin~. r.f()amna calda, i:arna .Iunga, De va ca~
:4.fJ:J.jirnl.tJ\ghindainai.nt~ de %9rigori9, ne putem a~tepta
1a,:~_o._-iarn. apropiata. CU.I:n va fl . ~n 8 {Na~tere(t< prea 9ura~
ter:fe.Oioare Maiia),:::a~c\--v~ inc~:-opt_ .~pt~mAnE Dtf:jiii _va.J
 _ 78 --

p_lql}.a i,ll .{pre(:), ~U\}."ioasa.T,eodqra), vom-avea o-toamna

frumoasa ...
.'.Rape'iune . ploihs . Brun1arel .frumos.
J{apciurie.cald(~. l3r1im<'irel. rece ~i urned .
. Dupa Sf. Marie sa nu mai porti palarie. Tunetul din
Septernvrie, vesteste zapada multa in Faur ~i an manes,
Ducerea timpurie a randnnclelor, vesteste apropierea repede
a iernii. De cade . . . ghinda . . tpaint~> de ~f. Mihaiu, .ienJa
se puny. -curand.
Opt zile lnainte ~i dupa ziua Crucii e timpul eel rnai
bun de semanat, Cu cat, fil:ai.111111\ipai'.anjenL pe\jos, ~i c11
cat mu~uro~ieJe:.de<fufilici sunt mai . man, cu atat iarna
va Ji mat greGl.::
---~---.

0 ct o m v r i e (Brumarel).
Povete, economice.
.
I
"
.. .,,~
Scoa te cartofii, morcovii si, eel el al te radaci ni
1111)
' ,; . pe timp uscat ~i le pune la iernat, dupa-ce s'au
sbicit bine. Ispraveste cu culesul poamelor. ~i in-
grijeste, ca nu cumva sa le aduni pe timp ploios
~i met dimineata, lnainte de a se fi luat roua de pe ele,
ca putrezesc. - Sapa gropi prin livezile umede, pune gu-
noiu pe campurile cu trifoiu. Curata pomii de uscaturi,
pana-ce nu vine frigul, sapa-i imprejur si pune pamant gras
pe Ianga radacini. Sapa gropi cat mai mari . ~i afunde pe
seama pomilor de sadit. Curata pomii de scoarta putreda
si, stropeste ,
trunchiurile cu o amestecatura de var stins '
sange de vita si Jut cleios. Ingradeste pomisorii tineri in
contra iepurilor, Scoate pomii usca~L. Straturile din cari
-s'au scos Iegumele, trebuesc sapate din nou, ca peste iarna
sa degere. - Culege cucuruzul, - Indata -ce ai sfar~it cu .
semanatul, 'ara numai decat pamantul, de a se semana de
 - 79 -

cu primavara, caci gerul ~i frigul de peste iarna-I tmbuna-

tate~te. Scoate cartofii, napii (brozbele) de nutret pentru
vite pe timp uscat, curata-i de radacinile mai subtiri si
p.une-i sa se sbiceasca inainte de a-i aseza in pivnita ori
in gropi, cari le vei acoperl apoi cu pamant. La cu-lesul
viilor alege strugurii cei putrezi din cei buni si cei acri din
cei dulci, caci numai a~a poti avea vinuri bune ~i lei poti
' vinde cu preturi bune, daca vei clasifica strugurii. Stran-
ge aracii (parii) de prin gradina si aseaza-i la un loc. Gri-
. jeste gardurile si lncepe de da nutret uscat vitelor. Scuteste
stupii de ploi, acoperindu-i cu paie. - Strange ce a
mai ramas prin gradina ~i pe camp.
Termina cu culesul de poame. Piseaza poame padu-
rete pentru otet. Aduna bostani pentru Ingrasarea porcilor
~i aseaza-i in paie. Ara miristile pentru semanaturi de pri-
ma vara. Scoate mierea din stupi, daea nu s'a scos tnca,
Spala si grijeste vasele pentru vin. Incepe culesul viilor,
tnsa nu grabl, caci zilele senine si frumoase din aceasta
Inna ajuta mult; nu culege cand sunt strugurii umezi. Ma-
cina faina., ca sa ai peste iarna intreaga .. Ingrasatul gaste-
lor. Aduna samburi de poame pentru scoala de pomii. Por-
cii se pot maria la ghinda. Grijeste stupii de frig ~i de
umezeli (un stup, ca sa iasa bine in primavara, trebuie sa
cumpaneasca 11 kilo) Se lncepe ~i vanatul iepurilor,
Coperisul casei ~i al tuturor . oladirilor trebuie cercetat
pentru repararea stricaturilor,
La camp. (*) Urrnam ~i activam araturile si sernana-
turile; cu cat vor fi facute mai din vreme, cu at.at m . i mult
plantele vor rezista gerurilor. Sfarsim . semanaturile nutre-
turilor de toamna. Recoltam morcovii si sfeclele de nutret.
' ' '
Incepem recolta pastamacilor ~i a napilor. Ingropam rada-
cinile destinate hranei de iarna, Incepem recolta sfeclelor
de zahar.
In Ilvezl. (*) .Sfarsim cositul otavii, Dupa recolta, Im-
prastiem pe livezi tngrasaminte, var, mama, fosfat, gunoiu,
 - 80-

~ a. Sa le grapam ~1 inainte de iarna si sa le udam,

daca timpul lngaduie.
La vie. (*) Starsim culesul, daea nu s'a terminat Inca.
- Dupa cules, sa practicam sulfuragiul de toamna.
La pivnita.
' (") Urmam fabricatiunea
,
vinului si
'
trage-
rea in butoaie. s~ nu umplem butoaie]e ~i sa nu le astu-
.

pam vrana cu dopul decat atunci, cand a incetat fierberea.

Sa incepem hranirea vinului. Sa aerisim pivnita ~i sa
curatim
, aerul.
In gradina_ de pomi. (*) Pregatim plantatiunile, Sa-
pam gropile mai de vreme. Supravegherea altoilor. Re-
colta merelor: sa evitam jordairea pomilor (baterea cu pra-
jini). Recolta perelor de iarna. Incepem tunsul perilor si
merilor dupa caderea frunzelor. Aducem pamant nou ca
amendament. Pregatim gropile pentru sadirea sau mloou . .
irea pomilor rodifori.
Vitele. (*) Urrnam sa dam la pasune vitele cornute,
dandu-Ie un supliment de hrana la staul. Incetam tarcuitul
berbecilor si-i . intoarcem seara la adapost, Turmele ce-au
fast duse la munte sunt readuse tnapoi la camp, iar boii
si
, vacile se cobor din munti, in vai,
La stupina. (*) Completam proviziile de iarna ~i cu-
ra~im tabliile. Socotim, ca un stup are nevoie dela 16 pana
la 18 kilograme de miere, dela 15 Septemvrie pana la
sfarsitul lui Aprilie.
In gradlna de legume. (*} Cele din urma rasaduri d
conopida semi-tara, fetica (salata mielului) ~i ridicbi. Serna
nam salatele de primavara. Le rasadim Ia 15 zile dup
saditul in costiera, Urmam cu lmpaiatul cardonelor f?i te
linelor. Rasadim in pepiniere varza de York ~i conopidele
Incepem tnalbitul cicoarei salbatice, apoi a salatei cret
(barba-popii). Pregatim pamantul pentru Witloof.

Prevestiri de timp.
Daea va ploua . rnult in Oct()tl}Vrie, . vor ii multe va,n
tnrifn .Decemvrie; Tiu):pul-frnnios. din toamna, .aduce.Iate
AUt' 1)aC~..i c:el'lil S0Il!ii . tn;~i~;1.de sf .. t>itrllschiva;
~i . i.arnli ..
e~t~tfte v~~ .;frllrno.a.~li. ~~ ~~ ~~~le. ar~()l'~l(}l' .vor ca.-
~ IJla.i _curAnd; cu. ata.t IJia.i. I"().~it.9r."Va.Ji fittnL>'7iitqr: I)e
fiet ~oa.l'eci~ d~ pe.~~P',;1it.-~dtuirftS0. apropie iarna.
!f~tJ1~re1. . ~I Mar~i~or :sll.nt -., Iuni -snr'.ori.
~~ru.1. va~~~l diJJ.: . pc~~111y.~ie .i(Jl~lanzef1~.~ :P~ . ~(t~t1~rie- . -
~i. . .
i Febr11~rie; qai~. 8;'.al'at~. IJIUlte Jllndni Pl'iJl Jilaritci(bMti),
farJ1:rma.-tirrlp . se.nin... :~ittiiipa,,..tie -wit.tz~ngapte' ip. Qoto.w-
!ie . adnce eiil'anQ. /ger iriitre~ i:C~!J.~]1(.ti{Jiiij~nul .Q~C!ll,.Ce . s'as-
unde df3 . . titripl1riuJn pa:p~-~a,.: s(:t i: este :.tnult.tirp.nevazut,
~ungi> zapada. D.u 'riiclif e; departe . . ~.: Cand,.. ~rbo:tii_'. Vilii)n.ult
~l)zefo,>ja~Ii~
uniatunct- zile calde,
je~r~ ta,r2JiU.. Can(J. (,lQfit Sl:m~t;~ p~j0SJ mai

B.ri!mareJ? igb.~t~t. . .<$F<>.:v:8inturo~. . - Gerar . .

s,1 Faur
'.fl.-~i .~.frigr()S':
----%---

N o e m v r i e (Brumar).
Povete' economice.
11r~ . 'i
1

\ ~ ,~ Pe timp frumos mai poti rasadi nomi,

r. '~i~
~ .: -_ t.c
r
Pune salcii, gunoeste pomii si acopere pomi-
11111111 ~ ~~ -A}! sorii mai tineri. Sapa gropi pentru pomisorii,
._ :.-~ ce voesti a-i sadl Ia primavara, Ingroapa via,
urata pomii de muschiu, de crengi uscate ~i de ouale de
mida; gradinile, fana~ele de maracini si tufisuri netrebnice.
para altoii tineri In contra iepurilor. Sapa ~i ingra~a po-
ii cu gunoiu putred, cenusa sau urina apatoasa, caci gu-
oiul proaspat nu le prieste. Pune varza la murat pentru
ama si acoapere putina cu o panzatura curata, Pana la
creala zamii de varza, pritoceste varza regulat in fiecare
aptamRna. Spoeste trunchiul pomilor cu var stins, balega
)isange de.. vita, amestecandu-le toate la olalta, In gradina
e legume, lucrarile trebuiesc toate terminate, paturile calde
6
 82 _.

legumele de iarna, care

-!
rigolate ~i . gunoite. Toate
raman in gradina, acopere-le cu paie, Gunoeste v
Cat tine fierberea mustului, pune pe vrana (gura cepului
saculet cu nasip curat. Acest saculet Impiedeca intra
aerului. La fiertul mustului sa fi cu bagare de seama,
sa nu fiarba nici prea repede, dar nici prea incet. De fl
prea incet, acoperim butea cu o haina de Jana; de fierbe
iute o stropirn cu apa rece. Butile trebuiesc tinute tot p
~i curatenia lor ajuta Ioarte mult la calitatea vinului.
Iatura poamele ~i legumele, ce dau spre putrezire, aseme
aduna frunzele cazute, amesteca-le cu gunoiu ori pam
Din acestea se face un gunoiu foarte folositor. Imbloj
~ cosnitele vitelor cu otava sau paie drept scut in co
gerului si da nutremant stupilor mai slabi. Cara le
pentru iama, Imblateste sau treera bucatele. Derege
boarele (palanurile), gardurile si alte ingradiri.
Scoaterea napilor ~i morcovilor. Gunoirea pomilor
prejurul radacinii, daca nu s'au gunoit pan'acl, Aduna
de viie, pune-i in gramezi, gunoeste vitele si aduna
mant in jurul tufelor de viie. Grijeste de vinul nou In
pul fiertului. Femeile sa'sl canto furca. Aeriseaza des
nita, peste noapte astu pa-i ferestrile, iar peste zi,
vartos in timp frumos, le desfa. Macina acum pentru i
daca n'ai facut aceasta in luna trecuta, Scroafele, cari
sa fete in Martie au sa se viereasca in Juna aceasta,
e rece, Infasura cosnitele cu carpe sau paie, iar daea e
caldut, stupina se poate deschide, ca albinele sa poata
in aer curat ~i sa se curate; lucrul principal la aceste
sa aiba nutremant de-ajuns si sa fie scutite de frig f?i
zeli. Buca tele in graun te trebuie intoarse adeseori, iar
de varidut trebuie cernute. Cine are de facut vreun
viu, trebnie intocmit in luna aceasta. Ara afund si,
locurile destinate pentru fructe de sapa (cucuruz etc.)
iarea ~i starpirea tufariilor f?i spinilor. Caratul guno
In gradina de pomi, pana n'a Inghetat pamantul se
 """ .-. O.'.> -

continua semanatul samburilor de poame. Dupa caderea

frunzelor se pot transplanta orice pomi. Cuiburile de omizi
trebuie starpite, Pomii vechi, cari nu mai sunt de folos,
se pot taia ~i pentru transplantarile de primavara se pot
sapa gaurile acum. In timp de ploaie sa scoatem zoii
(zeame de gunoiu) pe livezi.
La camp. (*) Savarsim araturile de iarna, Sfarsim re-
colta sfeclelor, a broajbelor si a napilor. Sfarsim semanatu-
rile. Transportam ~i ingropam balegarul.
In Iivesl, (*) Urmam cu tmprastiatul lngrasamintelor .
. Incepem Iucrarile de asanare. Reparam rigolele de irigati-
une ~i Imprastiem musuroaiele.
In vie. (*) Incegem desfundarile in vederea plantati-
unilor noi. Urrnam tratamentul cu sulfur de- carbon. Mu-
suroim vitele tinere, ca sa le ferim de- gerurile mari, In
tinuturile unde se poate, scoatem aracii si'i strangern movi-
la. 'I'ratarn vitele in contra ohlorosei prin spoiri cu sulfat
de fier. Practicam submersiunile (innecurile).
La pivni~a. (*) Umplem cu grija butoaiele de vinuri
noi, Intotdeauna cu vin foarte limpede. Incepem limpezi-
tul vinurilor de tras la sticle.
In gradlna de pomi. (*) Incepem toaleta pomilor: cu-
ratim trunchiul si cracile groase prin razuirea scoartelor
crapate, a muschilor, etc. Culegem sfaratnaturile si le dam
foe dupa ce le-am stropit cu gaz. Incepern sa sadim, daca
timpul e favorabil. Facem plantatiunile in pamanturile us-
cate. Stratificam samburii de pomi roditori. .
In staulul vitelor. (*) Instalarea ~i regimul de iarna
incep. Tinem animalele in staule ~i---le hranim cu nutreturi
uscate amestecate cu radaciui, pulpe, etc. Ferim vitele de
aotiunea frigului. Incepem tngrasarea boilor ~i berbecilor.
Bagam in staul toate vitele de iarna,
La stupina, (*) Cercetam adeseori stupii. Profitam de
_o zi frumoasa ca sa'i punem la adapostul iernei. Imputinam
deschizaturile ca sa Impiedecam albinele de a ie~i. Sa apro-
vlzionam stupii cari n'au rezerve indestulatoare, dandu-Ie
miere lichida amestecata cu o patrime ori o cincime de apa.
6
 84 -

In gradina de legume. (*) Incetarn cu stropirea ~i c

rasadurile in pamant liber, Rasadim sub clopot salatel
semana te mai inainte. Sadim in costiere laptuci ~i varz
de York. Sadim macris sub geamuri. Legam cea din ur
ma cicoare. Musuroim ~i adapostim anghinarele. Musuroim
~i acoperim papadia. Impaiem cardonele. Ingropam ~i tm
paiem telinele, In pivnita, recoltam barba tapul ui (salata
creata), ciupercile ~i - witlooful.
.Prevesttrt de timp.
.De v-a _ Juu~'i:rrJ3-rumat,i l(ttna va,<fi tarzie. B~-1,rp.-: .y}1~
oadea inc a .: 1r1 . ~tga 'de sf. Mi1:1~i1.. f runzade i pe . . POJI}i, . . VCJi'. ur

-ma,_ct .ie:gp.3.grea.;. !~~-paffa mrHta. de pe_-_:poml, . : . _-.: -in~~I,Dneaz;~

mugtirf}putini l<:ti p:r~:ray(tra: .De va ploua la . :Jncep-ut11l_ lu
. Brumar, :.'sa.;ptatriatl.'ct> Graci unului va.fi . _geioasa? . ~Q~r.eeii d
/Parnp<_.d.e, . _se .mai.. ara t~,--i(;lii.-na-._ . . ya fl ..departe.
:. ~um. -. v:~ Ji. ~ru~-~r<:_, :it~A ~i luna1u.1-Ge.rar.
--4----
Dec em v r i e (Undrea).
Povere . economice .

, ~t\
. i~\
Pune in rand bun
~i ingrijeste
-~ Aeriseaza pivnita din cand in cand ~i de miroas
Jc;;;...+~

=-~o a mncigaiu, afum'o - cu pucioasa. Cand v. fi ge

~~~-s rul mare, astupa ferestrile pivnitei. Vezi, daca n
s'a adunat .apa pe semanaturi, Ingrijeste bine de vite, ~e
sala-le si tine-le in curatenie deosebita, da-le nutret bun
asterne-le din destul ~i scoate-le la aer. Nu le adapa c
apa prea rece si sarea nu le-o detrage, caci numai cand ve
avea vite frumoase si economie curata te poti numl gazd
.harnica ~i vei fi respectat de catra toti poporenii, numa
atunci vei avea folosul ~i cinstea cuvenita unui plugar cu
se cade. Pe timp frumos mai cara gunoiu pe camp. Gra
durile sa fie calduroase, caci atunci vitele mananca ma
putin, . Pleava se opareste, se amesteca cu napi sau c
 85 -

cartofi ~i se da vitelor de nutret, caci astfel cruti nutretul,

c~ nu ~ti cat va tinea iarna. Trage vinurile din anul acesta..
Astupa gaurile de pe la poduri, ca sa nu intre zapada. De-
rege uneltele de gradina. Ingroapa ~i acoape.re via. Locurile
virane trebuiesc regulate ~i imbunatatite. Incheie socotelile
de peste an, spre a te incredinta despre rasplata muncii ~i
~i cheltuielile facute in cursul anului, caci cine nu socotes-
te, nu sporeste.
Ferestrile celarelor astupale cu gunoiu, iar usile cu
paie. Astupa toate gaurile pi in poduri ~i magazine, ca sa
nu ninga, Procura de timpuriu masinile agronomice ce'ti
lipsesc, asemenea semintele de gradina, ce nu le ai. In
serile lungi servitorii trebuie ocupati cu deregerea instru-
mentelor . economics, cu impletitul de cosuri de a1bine ~i de
corfe, cu facutul coadelor de sape, sapoaie, coase etc. Ca-
ratul gunoiului ~i a zoiului sau a zamei de gunoiu adunate
in groape anume. Taie porcii cei grasi. Lasa cateva ore
pe afara vitele de grajd, cand e ziua frumoasa. Invata jun-
cii la jug ~i manjii la ham. Ingrijirea de nutret te scuteste
de griji. Grijeste bine vitele Insarcinate; nutretul lnghetat
~i plantele tuberculoase le strica, asemenea le strica apa
prea rece, prin care-si pot raci usor stomacul. Asternutul
sa fie cat mai bun la toate animalele. Daca livezile nu
sunt expuse inundarii, se poate cara paste zapada gunoiu
~i zoiu (zama de gunoiu). Plantele tuberc., napii, cartofii si
alte plante de aceste asezate in gramezi, trobuie des cerce-
tate in aceasta Inna ~i peste toata iarna, cele putrede
trebuie departate; in timp moale trebuie aerisite. Pre-
para patul de gunoiu pentru rasaduri. Procurarea si as-
cutirea parilor de viie, Gunoirea viilor. Cura ~a pomii de
omizi, pe cei neroditori taie-i. Grijeste cu deosebire, ca sa
nu intre soareci la stupi.
La camp. (*) Urmam araturile parnanturilor neocupate
~i ingropatul gunoiului. ~ Fabricam tngrasaminte din frun-
zele cazute ~i din curatitura santurilor. Curatim gropile
si
'
santurile.
' ,
-- Tundem nzardurile vii.,
 86

In. Jivezi. (*) Pregatim rigolele de irigatiune ~i de in

sanatosare (santurile de scurgere). -. Sa evitam revarsarea
cand e prea frig.
La vie. (*) Incepem butasitul. - Urmam tratamentel
cu sulfure de carbon. - Sfarsim spoirile cu sulfat de fie
in contra cholorozei.
La pivnita. (*) Sfarsim hranirea vinului ~i astupam
hermetic butoaiele. - Cercetam vinurile vechi. - . Pritocim
la sfarsitul lunii, daca drojdia e foarte groasa, - Destilam
drojdiile. - Astupam rasuflatorile pivnitei pentru ca tem-
peratura sa nu scada sub - 5 grade.
In gradlna de pomi .. (*) Urmam curatitul pomilor ~i
al puisorilor: desfiintam puietii de prisos. - Distrugem
vascul taindu-l asa de jos, pe cat e posibil. ~ Sfarsim plan-
tatiunile de toamna inainte de sosirea lngheturilor. - Tun-
dem pomii roditori, cu samburi, cand e cald. - Trans-
portam pamanturile, gunoaiele ~i tngrasamintele.
In staulul vitelor. (*) Urrnam ingrasamantul vitelor
destinate pentru macelarie, - Sa nu micsoram ratiunile
animalelor destinate spre crestere, ca sa fie in stare bun
in primavara. - Aerisim staulele cand e timp frumos.
La stupina. (*) Cercetarn stupii si-i reparam daca
nevoie. - Astuparn toate iesirile in timpul gerurilor mari
nelasand decat o deschizatura pentru a permite albinelor
sa iasa cand e timp frumos. - In vremea iernatecului, s
nu deranjam de lac albinele.
In gradlna de legume. (*) Semanam in strat: Mor
covi timpurii, conopida, laptuci, ridichi, marule. - Punem
cercevele pentru tarhon, macris, patrunjel. - Acoperim c
targi asmatuiul, spanacuJ, untisorul, patrunjelul. - Urmam
zoritul sparanghelului. - Sadim in razor sadurile de lap
tuci presadite in Octomvrie, precum ~i conopidele ~i varz
rotunda. - Recoltam in pivnita: salata creata, ciuperci
witloof; sub acoperis: morcovi, crosne, spanac, untisor, pa
trunjel, scortonera; sub cercevele: ridichi timpurii,
 87 -

Prevestiri de timp.

"De va fi tnceput~l Iui Undrea ~eros, ya tine gerul

- ;Ilic~: 10 saptamani. Zapada -. la mos-Craciun, 110 aduce un
Ciri llibos l?e va fi.ill~ CtaoitJI1.ploios, . vom aveaPa~ti
1-J~~-~-:~~llit9~. :O"~~:v8J-~- ft- _ .~_~nin, p9_rcii~--de}11gr~~~t man~11ca bine.
-_ -Cand oanii latra la luna, urmeaza ger mare. Zapada mnlta
vestesc grau :~i .bueate din .destut
.:_- -~-~! -gerul din Decernvrie,
0

Decemvrie urned nu J~tomite _tutt.: G.a~te. salb#liticf};>t:

multe sunt .trabantii. iernii - Infric osate, )\.p~op~erea iepurilor
c_ge--comune,. prezice ger mare.
Ilndreageros - :A:tiuf.-non norocosl

N. B. Cele insemnate cu (*) la ,, Povete economics"

sunt luate dupa ,, Comoara Satelor" revista populara, apare
de dona ori pe luna in Bucuresti abonamentul anual 3. Lei. -
 Alte prevestiri de timp,
dopa talmaolrea Astronomilor celor _ vechl.
Despre Soare.
Niminea nu are mai mare interes de a face
bagari de seama asupra schimbarii timpului, decat
plugarul, viierul f?i gradinarul. -Prin aceasta ei ar
putea sa-si reguleze lucrarea pamantului grabindu-o,
. . sau intaraiindu-o dupa trebuinta, si-ar lua masurile
- ca sa se apere, sau sa se foloseasca de sohirr.barile
timpului, ce va vedea ca se apropie .
S'ar putea zice cu incredintare, ca o asemenea
f?tiinta ar adauga de mai mult de [umatate produc-
tele pamantului ; f?i daca este adevarat, ca cei mai
multi tarani dobandesc prin a lor lnsas experienta,
stiinta de a prevedea schimbarea timpului in locul
locuintei lor, nu este indoeala despre neaparata tre-
buinta, ce au lucratorii de pamant de a lua ~tiin~a
de acest fel de bagari de seama ~i a-si lumina des
pre aceasta experienta, prin cunostinta semnelor
aratatoare la deosebite schimbari ale timpului.
Cand soarele rasare intunecos ~i se ridica in-
Iricosat, este semn de vant,
Cand cercul lui se pare foarte mare f?i la
miazanoapte se arata cerul rosu ca sangele ~i are
unul sau mai multe cercuri intunecoase sau niste
vargi rosii si se arata ca ~i cum ar fi umflat sau
gavanat, atunci arata, ca va urma ploaie cu vant,
 -89 -
~
Cand soarele se vede ca ~i cum ar fl imparvit
in doua, sau cand se vede cu cearcan, atunci este
semn de o mare vijelie.
Cand soarele este intunecos, ca si cum ar fi
intunecat in apa: cand rasare cu vargi negre ames-
tecate cu razele lui, ~i cand dedesubtul soarelui este
un nor gros f?i imprejurul lui cerul despre rasarit
este rosu, insemneaza ca sunt semne de ploaie.
Ploile ce cad deodata cu repeziciune, nu tin mult;
tar \Saud, cerul se incarca cate putin ~i soarele, luna
sau stelele se tntuneca treptat, ploua mai totdeauna
cate f?ase ceasuri. -
Semne de timp frumos. Cand soarele rasare
limpede ~i cerul a f ost asemenea senin in noaptea
trecuta, cand norii ce incunjura soarele la rasaritul
lui merg spre apus, sau ca soarele are un cearoan,
care de se va intinde de o potriva de toate partile,
atunci se poate astepta un timp frumos statornic ~i
cand soarele scapata in nori rosii, taranii zic: ,,seara
rosie si dimineata senina ", vesteste zi frumoasa,
Daca soarele dimineata curat cu obisnuita sa
' t

fava rasare, sau tndata dupa rasarirea sa patrunde

norul, eel ce e inaintea lui, sau de nu va fi in
preajma lui de catra rasarit nori, atunci in ziua
aceea va fi vreme curata.
Cand soarele de catra seara, cu obisnuita sa
faya curat apune, atunci cu adnvarat ziua cea ur-
matoare va fi Irumoasa t?i limpede ; mai vartos daca
urmeaza dupa apunerea soarelui lmurgeala rosiata,
Dupa ce soarele da dupa nor gros, prin -carele
numai i~i intinde razele sale, sau de rasare cu o
fava neagra-rosiata, sau apune, nu mult dupa aceea
va urma vant sau ploaie.
De se va arata soarele intru rasarirea sau apu-
nerea sa mai mare decat ce se vede obisnuit ~i
 90 --

catra aceasta tnca de va sufia vantul de miaza

atunci tnsemneaaa ploaie, mai vartos tntr'ace
vreme, cand e ziua cu noaptea asemenea,
De se arata soarele ca ~i cum ar fl. cufun
in cerc . ~i razele sale unele catra miazanoap
iar altele catra miazazi si cam intunecat le intin
atunci lnsemneaza ploaie si vant.
Cearcanul sau cercul, carele une-ori impreju
soarelui ca braul se vede, Insernneaza vreme turb
si de care parte se surpa, dintr'acolo trebuie
asteptam vantul,
Iara de este acel brau sat! cearcan impreju
soarelui cam vanat- intunecat, sau cam rosu, atu
tocmai cand rasare, sau cand apune soarele, ins
neaza ploaie sau vant in vr'o cateva zile.
De pripesc razele soarelui mai pe sus de o
nuinta lor ~i este foarte mare pripeala, atunci ad
ploaie si tunete.
De pot fi vazute de dimineata razele soare
in Iorma de para, atunci va urma vantul de ca
apus; iara tntamplandu-se aceasta de catra seara,
fi atunci vant de catra rasarit.
Cand soarele toata ziua, sau partea cea
mare a zilei din pricina negurei celei umede ca
plumb se vede, atunci fara de nici o tndoeala put
astepta ploaie.
Cand Iata soarelui este rosiatica, cand rasare
razele sale sunt amestecate cu linii negre, atu
vom capata ploaie.
Cand cerul este vanat la apusul soarelui
rosiatic cand rasare, atunci va fi ploaie ~i vant.
Cand se pare, ca soarele a rasarit mai de ti
puriu decat cum trebuie sa rasara ~i se afla inc
jurat de un cerc tndoit, ploaie mare vesteste.
Cand soarele se pare lungaret atunci c
 - 91

rasare ~i cand apune, in curand va veni timp schim-

bacios, chiar si ploaie.
Cand cerul se pare verzui dimineata cand rasare
soarele, cu toate-ca nu se afla pe dansul nici un
norisor, vant cu ploaie vom capata.
Atunci cand rasare sau apune soarele, razele
sale se par rupte in doua ~i se tncruciseaza intr'un
chip neregulat, cu toate ca cerul este curat, arata
ca in curand va fl vreme tare ~i ploioasa,
Despre Luna.
Cand Inna se arata foarte mare; cand are o
fata rosiatica ; cand colturile ei sunt ascutite ~i ne-
gricioase si cand este incunjurata de un cearcan
lirnpede si reseat, atunci sunt semne de vant. Daca
cearcanul este indoit sau rupt, este semn de vijelie.
Cand se pune luna noua, este de multe ori ~1 vant.
Cand rotogolul lunii este intunecos si cand col-
turile lunii sunt . tampite, sunt semne de ploaie.
Cercul imprejurul lunii insotit cu vant despe rniazazi,
vesteste ploaie pentru a doua zi. Cand vantul
despre miazazi f?i luna nu se arata pana la a patra
noapte, atunci este semn, ca va fi ploaie multa in
zilele acelei ]uni.
Semne de timp frumos. Cand petele lunii se
vad bine ~i .cand un cerc stralucit o inconjoara,
cand este plina; daca colturile ei sunt ascutite in
a patra zi, insemneaza timp frumos pana la luna
plina. ~i cand rotogolul ei este lucios, trei zile dupa
schimbarea lunii ~i dupa ce se Implineste , insem-
neaza totdeauna timp frumos.
Dupa fiecare luna noua ~i luna plina este de
multe ori ploaie urrnata de timp frumos.
Cand se arata luna, intru schimbarea ei ~i cu
 -92 -

lumina rosiatica, insemneaza ca va fi vant, iar de

se .arata cam galbena, Intunecata si turbure ~i aman-
doua coarnele se arata ca ~i cand ar pierl, atunci
ploaie urmeaza, Iar de este incenusata si intunecata,
putern atunci a ne aduce aminte, c(). va fi vant
mare ~i ploaie ; iar daca se arata luna Iuminoasa
. si limpede, va fi vreme frumoasa.
De va fi cornul lunii eel de jos mai intu-
necat decat eel de sus, atunci in patrarul dintaiu
va fi ploaie.
Cand dupa trei zile a lunii noua, un corn de
luna mai drept, iara altul cam cu lumina vanata se
arata, atunci in saptamana urmatoare _ va fi vre-
me ploioasa.
De nu se arata luna noua in obisnuita sa vre-
me f?i in fireasca sa rnasura, atunci prin tot timpul
acelei luni, putem nadajdui, ca va fi aerul tulbure
si ploie.
De se va arata ciarcanul sau braul imprejurul lunii
in multe feluri de vapsele amestecat, atunci vremea
se schimba ~i va fi mare ploaie si vant.
Multe brauri inconjurate imprcjurul lunii, care
toate se schimba f?i se prefac in nori negri ~i tulburi,
Insemneaza ploaie grabnica si fara de. nici o lipsa,
Daca va fi luna in patrarul de pe urrna lncun-
jurata cu brau reseat, tnsernneaza vant 9i ploaie mare.
De va fi luna plina ~i cu aburi incunjurata, sau
de va avea imprejurul ei brauri negri si tngrosate,
atunci putem nadajdut ploaie.
Vremea cum va fi la schimbarea Iunii, adeseori
se intinde mai peste tot patrarul,
Cand nu se arata luna tocmai pe la miezul noptii
~i bate vantul despre miazazi, va fi vreme ploioasa.
Cand se pare, ca luna rasare prea de timpuriu,
vant si ploaie vom avea.
 -J}3 -

Cand luna se pare lungareata ~i mat mare

decat in totdeauna, sa ne asteptam la vreme urita
cu ploaie mare f?i vant.

Despre Stele.
Daca stelele pierd din stralucirea lor obisnuita,
Iara sa se vada nor pe cer, este semn de Iurtuna mare.
Cand este pe cer .braul cerului, care se vede
luminos cu stele dese, limpede f?i curat ~i este plin
"de stelute lucitoare, atunci putem nadajdu! ca vom
avea vreme frumoasa, asemenea cand se vad im-
prejurul stelelor brane albe si cam rosioare,
Cand se vad stelele a~a, ca ~i cand s'ar in-
toarce mai cu degraba de cat este obisnuit, atunci
Insemneaza vant,
Brane intunecate, mohorite imprejurul stelelur
lnsemneaza ploaie.
De stralucesc stelele Ioarte tare, insemneaza
vant, aer curat ~i raceala ..
Daca e cloca sau gainusa luminoasa, insem-
neaza vreme buna, iar cand e cam intunecata, da
de stire, ca va fl vant ~i ploaie.
Cand se tntuneca stelele de naprazna intru lu-
minarea lor, ne fiind nori, e semn de vreme tulbure
f?i iute f?i cand sunt stele rari pe cer, insemneaza
aer urned ~i ploaie. _
Cand stelele par mai mari ca de comun, ~i cand
bate vantul despre rasarit, tnsemneaza ca vreme
umeda ~i ploaie vom avea.

Despre .Nori.
--
Cand sufia .vantul, pe cand este timp noros,
atunci trebuie sa urmeze ploaie,
 - 94 -

Norii Inca sunt semn de ploaie, cand se aduna

~i se gramadesc unul pe altul, de seamana ca ~
cum ar fi munti ~i vin despre miazazl sau i~i schim-
ba directiunea,
'
Cand sunt multi nori seara intre miazanoapte f?i
rasarit, cand sunt negri ~i vin despre rasarit, atunci
vestesc ploaie pentru noapte; daca vin dela apus,
atunci va ploua a doua .zi ; cand senina cu floace
de lana., Insemneaz f ploaie peste doua-trei zile.
Cand a plouat mult Intr'un loc aproape de
acela, unde se face bagarea de seama, mai ales
vara si se Iormeaza multe straturi de nori, atunci
se asteapta ploaie, dara nu tine mult; daca ploaia
incepe cu un ceas sau dona inainte de rasarirea
soarelui, se poate socotl ca la ameazi va fi timp
frumos; iara daca ploua un ceas sau doua dupa ra-
sarirea soarelui, de obicei urrneaza a ploua toata ziua.
Semne de timp frumos, sunt: cand norii se arata
auriti in apunerea soarelui, sau soarele fiind Inca
deasupra orizonului, norii se vad pe cer risiplti ca
niste bulgari mici,
Cand se vad fulgere aproape de orizon fara nici
un nor, ele sunt semn de timp frumos ~i calduros,
Daca orizonul este fara nori si nu sufla nici
un vant, este semn neinselator de o trumoasa vreme.
Norii, cari dupa o ploaie se cobor aproape de
pamant ~i lncep a se lnvartt pe camp, sunt un semn
de timp frumos.
De este cerul dimineata mai 'nainte de rasari-
tul soarelui rosu, e semn ca in urmatoarea zi va fi
vanb sau ploaie; iar dupa apunerea-soarelui catra
seara de va fi cu
rosata, tnaemneaza, ca va fi ziua
urmatoare frumoasa; ~i numai de va fi aceasta ro~ava
in f orma aramii, va urma vreme neplacuta.
 - 96 _;;_...

Cand se lmmultesc ~i se tngroase norii impre-

urul soarelui, sau se aduna sub soare, va fi vreme iute.
Cand mai 'nainte de amiazi va fi senin, iara
upa amiazi ploaie, sau se ridica multi nori de ca-
ra . miazanoapte si acoper tot cerul f?i iaras mai
nainte de apunerea soarelui se resfira, atunci in
iua aceea va sufla vantul de catra miazanoapte.
Daca a fost toata ziua nori f?i de catra seara se
rata despre o parte o gura luminoasa sl va ra-
anea deschisa, mane-zi de aceeas parte va sufla
antul; iar de se tnchide gura aceea, atunci spre
artea aceea va sufla vantul,
De sunt de catra seara pe cer multi norisori
egri intunecati, insemneaza ploaie, tnsa de vor fi
orii albi si luminosi, va fi vreme frumoasa,
Cand se intinde la orizont un nor mare negru,
a vent vant din partea aceea, dincatrau sta acel nor. ,.
Norii, cari in chip de munti albi Inalti, sau ca
ramada de zapada se vad a fi, arata vreme lumi-
oasa. Norii negri ~i cam albastri, mai vartos cand
tau in jos, tnsemneaza ploaie, iar de sunt rosii ca
ocul, insemneaza vant. .
Nori mai intunecati ~i rosii-verzui, cari se ridica
ntru multime de catra apus, aduc ploaie de trei zile.
Repezindu-se tare norii in vremi ploioase, in-
emneaza ca ploaia va mai indelunga.
Norii cei intunecatl, albastri ~i asemenea apei
i cei-ce urmeaza dupa apunerea soarelui, care a
pus in chipul rosetei focului, nasc ploaie si vreme
estatornica.
Norii tulburi, rosu Intunecati ~i in chipul sange-
ui, cari se arata in vremi calduroase, adeseori aduc
rasnete salbatice, fulgere trasnltoare, aprinzatoare
i aducatoare de paguba.
 - 96 -

Norii albi sau in forma cenusii, nu arareori pri-

cinuesc cadere de piatra pagubitoare.
Cand se vede in vreme de vara tot Ielul de
inchipuiri pe cer, ploaie avem a nadajdut,
Norii grosi si lndesati, cari se .arata de catra
apus, adeseori dau semne de tunete.
Din nori negri ~i albi, obisnuesc a fi tunete cu
mare cutremur, mari lovituri cu trasnete si fulgere
pureed adeseori din nori roscati ~i tulburi, precum
~i fulgerul eel indelungat ~i reseat mai adeseori
loveste decat eel albastru.
Cand vin nori despre miazazl f?i'f?i schirnba ca-
lea, adeseori la ploaie sa ne asteptam.
Cand sunt seara nori multi 1ntre miazanoapte
~i rasarit sau cand vin despre rasarit nori negri ~i
grosi, va ploua in noaptea aceea ~i tare vrerne va fi.
Daca vin norii despre apus, va ploua a doua zi.
Daca se arata nori pe la amiazi si vin despre
apus si miazazl, va ploua si va fi ~i Iurtuna noaptea.

Despre Negura.
Cand ceata se trage pe varfurile inalyimilor
este semn de ploaie peste o zi sau doua. -
Daca pe timp uscat ceata se inalya mai mul
decat obisnuit, va urma indata ploaie.
Semne de timp frumos: Daca ceata se risipest
sau se pare a se cobort tndata dupa ploaie, dac
dupa scapatarea sau . inainte de rasarirea soarelui
se ridica de pe ape ~i de pe livezi o ceata albicioasa
este semn -~-ca a doua zi o sa fie cald ~i timp fru
mos. Asudarea geamurilor (ferestrilor) pe dinlauntru,
iara~ este semn de timp frumos in ziua aceea.
Daca dupa o vreme urita cade ceata, este u
semn de tncetarea ei, iar daca ceata se lasa p
 . - 97 -

vreme buna ~i ridlcandu-se se vad siruri de nori,

este un semn cumca timpul eel urtt nu va lipsi.
Cand se ridica negura dimineata ~i taras cu
graba in jos se sloboade, a~a pe langa miazazl va
fi vreme frumoasa. Iara daca se inal~a in sus, atunci
se va tulbura, sau de cumva iara~ aceiasi nori se
vor. scobort in jos, atunci va fi ploaie.
Daca re ridica negura in rasaritul soarelui, sa u
cand este aerul limpede, adeseori se ridica van-
turi mari.
Negura deasa de cu seara cazuta, aduce peste
noapte ploaie.
Cand muntii cei tnalti ~i padurile fumega f?i abura
de negura, atunci adeseori urmeaza vreme ploioasa.
Cand se pornesc de dimineata norisori innegurati
inaintea soarelui, va fi ploaie.
Cand se ridica negura multa si intunecoasa,
atunci se va umplea aerul cu vanturi mari.
Atunci cand vedem negura asezata in vai si
statuta, si varfurile dealurilor sau ale muntilor sunt
curate de dansa, atunci arata ca va fi timp frumos,
iara mai vartos atuncea, cand negura aceeas ramane
jos acolo pe pamant, -

Despre ploaie.
Daca ploua atunci, cand este cerul imbracat cu
. nor . negru, atunci adeseori se tndelunga ploaia, sau
mai putin toata ziua.
Ploaia, care ramane pe pamant ~i tndata peste
obisnuinta se usca, tnsemneaza ca vremea umeda
cu ploi mari tnca va mai Indelunga. -
Ploaia, care cate putinel incepe ~i incet - incet
dupa aceea se tmmulteste, tine mai tndelungat, decat
ceea-ce cade de odata.
7
 - 98 -

Picaturile ploii celei cam albastre, care pican

pe ape statatoare, fac besici sau bulbuci, cu cat
mai indelungat tin, cu atata ne mai arata, ca mai
indelung va ploua.
Cand gastele cele salbatice ~i cocorii ( cocostar-
cii) i~i schimba sburarea lor cea obisnuita ~i sboara
tacut.
Cand se due gastele la mancare cu strigate tari
si se bat, pentru dansa.
Cand sbor porumbii peste obisnuinta lor din
camp acasa.
Cand sboara cioarele si corbii in multime peste
ziduri inalte imprejur ~i dupa aceea stau pe ~armu-
rile apei ~i asa pe nasip incoace ~i incolo alearga
Iacand mare larma si se cutunda In apa,
Cand paunii adeseori noaptea cu glas tare ~ipa.
Cand pasarile cele de apa ies din apa afar
si-si scutura penele.
Cand pasarile aerului la apa se aduna, fa
strigare, se scalda f?i se cufunda. Toate aceste sem
ne mai 'nainte Instiinteaaa, ca va urma o ploaie
grabnica.
Cand pasarile cele de apa, care obisnuit vie
tuesc in ape mici ~i de acolo in cele mari, care n
inghiata lesne, sboara, prin aceasta arata iutimea,
care va sa fie cu frig mare ~i care indelung va ~ine

Semne de ploaie 'i

schimbare de vreme dupa ani
male, insecte ~i pasarl

. Cand pasarile de apa se aduna pe varmuri ~

se arata nelinistite, mai ales dimineata; cand rateh
macaesc tare ~i cand corbii falfaesc repede
aer sau pe ~armuri, prevestesc semne de vant, C
pasarile de mare sau de apa nesarata, falfaesc
adese deasupra apei, vestesc mare vijelie.
Iesirea cartitelor din musuroaie: ciricairea pasa-
rilor, ivirea pestilor celor mari in fa~a apei, preves-
tesc semne de incetarea vantului,
Semne de ploaie sunt: Cand pasarile de apa
tug dela apa ~i se due Ia uscat; cand pasarile de
uscat ~i mai ales gastele si ratele se baga in apa
~i fac multa strigare si miscare ; cand corbii si cioa-
rele se aduna ~i se despart repede; cand randune-.
lele sboara aproape de pamant.; cand porumbii nu
ies din porumbarul lor; cand gainile ~i vrabiile se
tavalesc in yarana f?i bat din apripi ; cand paunul f?i
butnita striga mai des decat le este obiceiul noap-
tea; cand boii i~i largesc narile, se intorc spre mia-
zaz], se culca ~i se ling; cand caii necheaza tare ~i
bat din picioare ; cand oile f?i caprele sar si se bat;
cand canii racaesc in pamant cu iutime ; cand broa-
stele can ta des; cand ramele ies din pamant ; cand
paianjenii se trag in colt: cand mustele sunt mai
suparatoare ; cand Iurnicile intra iute in Iacasurile
Ior, asemenea si albinele; ~i cand yanyarii sbarnaesc
mai mult decat le este obiceiul,
Iar semne de timp frumos sunt: Cand randu-
nelele sboara foarte sus; cand turturelele canta tncet;
cand paianjenii se arata in aer si pe plante, . tore
linistit f?i 'si lntind multa panza. _
Cand pestii fiind vreme Irumoasa asa de sus
prin apa ies f?i lnnoata, cat ar fi cu putinta a-i
prinde de spate, atunci putem astepta ploaie.
Pestii, cand sar din apa in sus, fiind vreme fru-
moasa, ne vestesc ploaie.
Cand racii din apa, in care ei obisnuit locuesc,
tnnoata afara, va fi vand si vif or.
Delfinii, cand sar pe apa, fiind marea lina, in-
7
 100 -

semneaza ca va fi vant de aceea parte dincatra

- se pogoara ei.
Cand ramele intru multime din pamant i~i sco
ramuiturile lor afara.
Cand ~anyarii si mustele foarte tare musca,
Cand _ nu vor ablinele din cosnite afara sa iasa
~i desl ies se ascund prin lemne, sau nu sboara
departe dela stupina sau aduna boambe micute
de nasip.
Cand canta broastele peste noapte sau dimi
neata foarte tare.
Cand paianjenii din locurile lor se trag ~i p
atisoara lor umbla sau se slobod in jos.
Cand furnicile ca si cand s'ar bate, alearga s
outele lor incoace .~i incolo cu gramada le poarta,
Cand cartitele sau sobolii scot mai mult pa
mant din musuroaiele lor, de cat s'au obisnuit,

Semne de ploaie dupa lucruri nelnsuftetlte.

Sarea cand e umeda, arata ploaie sau nor,
Iar cand este uscata, va fi timp dogoritor.
Cand nu arde tocul bine ~i lumanarea frumos,
Sa fiti siguri, ca ne vine de undeva un nor gros.
Valvataia cand se plimba pe pirostrii ori pe vas,
Sa stii, ca timpul se schimba peste un minut de ceas
Cocosii cand canta de vreme seara la culcusul lor,
Nu avem alt a ne teme decat de ploaie ~i nor.
Pisica cand se va pune cu spatele langa foe,
Frig sau ninsoare ne spune, peste putin sau pe loc.
Cand pocneste usa, lada, ori masa, ori altceva,
Aceste sunt dovada, ca timpul se va schimba,
Cand hoarele 'n batatura vor sari ~i vor [uca,
Ca ~i cand ne spun far' de gura, ca timpul se va strica,
Vrabiile cand s'aduna pe garduri ~i se stadesc,
 impul sau vremea cea buna, ca se va strica vestesc.
ioarele stranse gramada cand pe sus ceuind sbor,
Iarna ne vestesc zapada, iar vara ploaie sau nor .
Soarele cand prea pripeste ~i mustelemusc inghimp,
Ploaie negresit soseste peste cat de putin timp.
Tunetele de seara vestesc Iurtuna, , cele de di-
ineata, arata vant ~i cele dela amiazi ploaie. Tu-
tele necontenite vestesc o ploaie repede si o fur- Pi'

na. Curcubeul bine colorat sau indoit arata ca

urma ploaie.
Cand ploaia Iuma in caderea ei, este un semn,
va ploua mult ~i tmbelsugat,
Daca dupa o mica ploaie se vede aproape de
ison un nor ca fumul, este semn ca vs cadea
ulta ploaie.
Cand asuda peretii casei.
Cand cade din cos sau horn funinginea.
Cand se vede imprejurul lunii cearcan cu multe
luri de vapseli,
Cand este seara umeda ~i cand se vad pe unt
caturi <le apa,
Cand arde focul tnchis ~i galbior.
Cand pe tingire, pe oale si pe caldari, cari fierb
foe, se arata multe scantei de foe. -
Cand se immoaie corzile pe lauta.
Cand branele cele .de piele sau serparele f?i cu-
lele dela. opinci ~i altele acestor asemenea, se
aie ~i se curma,
Cand se tnchide f?i se deschide usa cu greu ~i
andurile se umfla,
Cand pocneste masa, lazile, dulapurile ~i alte
elte tacute din lemn, tnsemmeaea ploaie.
Sa asteptam ploaie:
Cand Canta pitigoiul inainte de a rasart soarele.
 102 -

Cand mananca canii iarba, sau cand le bolba-

esc matele,
Cand .se ling pisicile (matele). _
,, se pun ceocile pe varful copacilor sau pe
al caselor, - if?i ascund capul sub aripa, se moaie
in apa, - sau sboara cu ciocul deschis f?i triste.
Cand cant~ broastele dimineata, ( ceea ce n
fac decat primavara).
Cand se [oaca musculitele f?i ~an~arii in umbra
dupa apunerea soarelui f?i bazae mult.
Cand se freaca ramatorii f?i-f?i strica stratul.
" ridica vitele cornute capul in sus, trag
aer pe nas, if?i ling botul ~i picioarele, mananca mai
mult, se uita spre miazazl, se culca pe partea
dreapta f?i mugesc cand intra in grajduri.
Cand canta COCOf?ii de cu seara, sau fara timp.
Cand se aduna ceocile f?i corbii sboara facand
sgomot mare, falfaind din aripi.
Cand se vad cotofane sburand incoace si'ncol
~i muindu-si capul in apa.
Cand pare vulturul obosit f?i sboara aproape d
pamant,
Cand lasa pasarile mancarea f?i fug la cuiburi.
,, ies multe rame din pamant,
,, i~i scot furnicile ouale din cuib ~i lucrea
za cu barba~ie.
Cand se lovesc berbecii ~i oile in capete ~
pasc cand vin spre strunga,
Cand sboara randunelele aproape de paman
ca sa apuce mustele ~i cand sboara aproape de s
prafata apei. -
Cand tsi acoapere cocostarcul puii.
" sbiara asinii (magarii) mai mult ca de c
mun, i~i mi~ca urechile, ridica coada in sus ~i s
tavalesc prin pulbere.
 _- 103 ~

Cand se apropie pitigoii de case;

,, se arunca gastele ~i ratele in apa, se
scalda larmuind ~i batand din aripi.
Cand canta cocosul pe la 9, 1 O sau 11 ore
seara, este semn ca se va schimba timpuL
Va tinea ploaia mult, cand nu intra cocosii cei
bAtrani in cotet dupa ce a inceput sa ploua. Daca
intra, ploaia va tnceta curand.
Cand se tavalesc gainile prin pulbere, dau din
aripi ~i se scalds mai mult ca de comun.
Cand paianjenii, cari tsi fac casele prin colturi,
se infa~un1 in panzele lor f?i lasa atara numai par-
tea dinapoi. ,
Cand paianjenii, cari fac panze rotunda, nu tore,
sau fac scurte firele, care Iormeaza reyelele panzelor.

Semne deosebite pentru ploaie.

Cand lumanarile aprinse plesnesc f?i ard intune-
cat, ca f?i cum ar fi sa se stinga;
Cand se vede imprejurul lunii un cerc cu mai
multe fete ,
Cand e seara urned ~i se vad pe unt picaturi de apa ;
" arde f ocul inch is f?i flacara este galbioara ;
" se moaie si se curma curelele dela opinci;
" plesnesc carbunii ~i arunca scantei ;
" nu iese bine fumul pe urloi; _
mucezeste Iestila lampelor f?i a lumanarilor;
" iese furn din Iestila lampelor f?i a lumana-
ilor, si plesnesc;
Cand flacara lampelor ~i a lumanarilor este in-
unjurata de un cerc;
Cand ceata miroasa greu, af?a de exemplu -
paie arse;
Cand se racoreste timpul dupa ce a plouat putintel:
,- '
 - 104 -

Cand se aude de departe sunetul clopotelor t?i

sgomotul apii;
Cand ies .aburi din tnvaliturile de paie, dupa ce
a plouat cu f urtuna;
Cand fierbe apa lesne f?i fara sgomot;
,, se umfla lemnul ;
,, se face umezeala pe de-asupra pietrilor;
,, miroasa greu gunoaiele ~i privazile, - mai
- tare ca de comun.

Semne de frig sl de inqhet.

Va fi frig sau va tngheta:
Cand pasarile din padure se ascund prin tufisuri
si locuri indosite;
Cand la inceputul iernii (atunci cand este sa
lnghete) se vad pasarile de apa, cari locuesc pe la-
curi si pe baJ~i, ca vin pe apele curgatoare, pe rauri
~i pe paraie, a carora apa inghiava mai anevoie;
Cand fulgii de zapada sunt mici ~i usori,
" cade la inceputul ingheturilor o grindina
usoara rotunda f?i alba,
Cand f ocul ~i carbunii par mai aprinsi de cat de
obiceiu;
Cand picaturile .dela strasina cad mai incet
decat obisnuit:
Cand se intorc pisicile cu spate le spre foe;
" vin de timpuriu ga~tele salbatice si alte
pasari :calatoare;
Cand pasarile cele mici se Iac stoluri ~i umbla
tmpreuna;
Cand discul (talerul) lunii este stralucitor ~i coar-
nele sale par a fi ascutite dupa luna I!OUa;
. Cand bate vantul despre nord sau despre rasa-
rit, dupa luna noua:
 - .LVU -

stelele-s stralucitoare ;
norii cet mici sunt mai jos ~i se due spre nord;
ninge marunt, pe cand norii se gramadesc
d~ stanci;
d tes paianjenii doua sau trei panze una peste
r'o noapte: este semn ca peste vreo zece zile
pe un frig f oarte mare;
nd ies scantei frecand o pisica pe spate in
ec ~i deodata cu scanteile se aud si ceva
ri mici.

Semne de ninsoare.
nd se par doi nori pe cer, acestia arata za-
frig.
vremea iernii fulgerile vestesc o zapada peste
vant sau viscole.
rii raspanditi in gramezi, ca lana oilor de pe
n timp de vara, arata vant, iara iarna ves-
pada.
nd toamna a fost cetoasa;
" soarecii if?i fac cuiburile adanc prin grane ;
" focul pare iarna mai rosu ca de comun ;.
" carbunii aprinsi au o fava alburie;
" vulpile latra iarna.

Semne de platra sau grindina.

and norii albi-alburii merg incet, cu toate ca
antul tare;
and cerul este galbiniu spre rasarit inainte de
soarelui si razele sale se vad tnfrante intre
si ;
rii albi sunt: vara semn de .piatra si iarna
e ninsoare. ,~
 -. 106 _,

Cand norii au primavara ~i iarna o fata alba,

re bate in albastru ~i se intind mult: este semn
va cadea ploaie ori ninsoare.

- Semne de platra 'i de ninsoare.

Cand norii tnohisi-vineti se
ama cand bate vantul aspru;
Cand soarele ~i luna sunt
rc galbiniu ~i cam rosiatic ;
Cand se pare, ca. se moaie
,, este frig sec, fara ca
,, se ling pisicile ~i dau
urechi ~i pe spate.
fac alburii mai cu
_
incunjurate de un
dupa un frig mare;
sa tnghete tare;
cu laba de trei ori
 - 107 -

PREVESTIRI DE TIMP PENTRU IARNA.

Semnele urmatoare arata ca iarna va fi grea:
Cand pasarile sunt grase toamna si cand cio-
curile ~i picioarele lor sunt mai mult negre decat
negrisoare;
Cand se face hemeiu mult, ghinda, porumb
(cucuruz, malaiu) si alte poame cu samburi ;
Cand au alunii flori multe ~i nu se gasesc pa-
ianjeni in ghinda ;
Cand gogosile de tufa sunt uscate si sbarcite:
,, ficatul stiucilor este ascutit la partea sa
de dinainte;
Cand se marlesc oile de timpuriu;
,, sunt soareci putini,
,, blana iepurilor, a iepurilor de casa, a pi-
sicilor salbatice, a Iupilor si a altar dobitoace este
deasa si tntesata;
Cand soarecii de munte i~i astupa vizuinile lor
cu iarba f?i cu muschiu ;
Cand brandusa Infloreste de sus in jos pana la
varf, este un semn, ca iarna va fi grea ~i va vine a
pana Ia jumatatea lui Aprilie;
Cand cad foile copacilor indata ce sunt vestejite.

larna va tinea mult.

'
Cand in luna lui Iulie furnicile if?i fac musu-
roaiele mai mari ca de comun;
Cand sunt vespi multi f?i gargauni in luna lui Oct.
Cand pasarile de padure vin de-f?i cauta hrana
aproape de case; .
Cand spre sfarsitul toamnei sau iarna nu putem
baga oile in grajd.
 - 108 -

Semne, ca iarna va fi timpurie.

Cand pasarile de apa parasesc raurile Qi lacurile;
" priveghitoarele canta in colivie foarte bine ,
" se aduna cocorii f?i pleaca:
" se bat gastele si striga in jurul mancarii lor;
" can ta vrabia de cum se ere apa de ziua:
_ pleaca randunelele ~i alte pasari treca-
toare tnainte de 'stanta Maria mica;
Cand sosesc cocorii pe la slanta Maria mare.

larna va fi molnnasa si lina,

'
Cand - pasarile sunt slabe toamna;
" sunt soareci multi;
,, este jirul mult ~i putin hemei, ghinda,
porumb si alte poame cu samburi;
Cand nu s'au trecut tnca toate florile pe la star-
situl toamnei;
Cand ficatul stiucilor este lat la partea sa de
dinainte;
Cand nu cad foile curand;
" can ta vrabiile iarna:
n sunt putine ciuperci vara;
" ciocurile ~i picioarele pasarilor sunt negn-
cioase, putin inchise;
Cand tuna in Noemvrie f?i Decemvrie;
" n'au plecat pasarile pe la finea lui August
sau in cele dintai saptamani ale lui Octomvrie:
este semn, ca iarna va fi lina pana la Craciun.
 BAROMETRELE NATURALE.
Semnele timpului.
Pronosticuri generale. Dintre pasarile de curte, po-
rumbii sunt cei mai siguri aratatori de schimbarea timpului,
Cand ei se aseaza pe coperisul magaziei, cu gu~a spre rasa-
ritul soarelui, daca nu va ploua chiar in aceea noapte, va
ploua cu siguranta a doua zi. Daca se due departe de camp
sa ciuguleasca ~i intra tarziu in cotet, e semn pe vreme
buna, Iar daca din contra ciugulesc pe langa curte si intra
de vreme in cotet, va ploua cat mai curand, _chiar numai decat.
Cand gainile se soalda in praf si i~i sbarlesc penele,
e semn ca se apropie ploaia.
Ploaia nu e departe, daca albinele intra in stup inainte
de sfintitul
, soarelui.
Daca ciorile se scoala prea de dimineata ~i fac gala-
gie multa, tot semn de ploaie este.
Cand randunelele sboara atingand pamantul, e semn
pe ploaie, iar daca se suie sus in nori, tim p frumos,
Daca privighetoarea canta toata noaptea, va fi timp bun.
Daca broastele ocaie ~i cucuvelele tipa, vreme rea
~i ploaie.
Cand vaca linge peretii, a dona zi va ploua la sigur.
Daca fierul coasei ramane uscat, e semn de vreme
buna; iar daca prinde umezeala, se coloreaza in albastru ~i
roz, vom a vea in curand ploaie,
Cand snopii de grau si de ovas cantaresc mai greu ca
de obiceiu, e semn de ploaie.
Daca toporul este neted ~i lucitor vremea va fi buna,
iar daca din contra va fi decolorat ~i daca coada nu aluneca
in. mana, e semn de ploaie.
 - 110 - _,,

Imprejurul lunii. de va fi un cerc albicios, va fi ploaie;

daca cercul va fi rosu, e semn de vant, iar daca nu e cerc
si luna e curata ~i luminoasa, va fi timp frurnos.
Daca 3 sau 4 zile dupa ce se schimba luna ea e cu-
rata, e semn ca vremea buna va mai tine, Cand a 2 sau 3 zi
dupa luna noua, coarnele lunii sunt cam tocite, e semn ca
ploaia va vent; iar daca discul lunii este foarte rosu, e
semn de vreme rea.
La primul patrar daca luna n'are pete negri, e semn
de vreme Irumoasa.
Cand luna plina este limpede, fara pete negri si fara
cerc rosu imprejur, este semn de vreme buna ; iar daca din
contra are pete negri ~i 2-3 cercuri Irnprejur, cercuri negri
~i groase, va cadea apa multa ~i vreme urita va fi.
Vara, daca Iuna pare rosie cand rasare, e sernn de
mare caldura; iar daca se arata stralucitoare, timp fru-
mos va fi.
Daca la rasari tul l unii, cerul este sen in peste tot, e
semn de vreme buna,
Si paianjenul arata schimbarile timpului.
Cand el isi, strange firele dela casa, va fi ploaie
~ ori
vant; daca le lungeste, vremea va fi buna, Daca el sta la
un loc, e semn de ploaie; iar daca chiar pe ploaie, incepe
sa lucreze, e semn ca ploaia nu va tine si timpul se va
face frumos si ' va tine
, asa,
,
La fiecare 24 ore, paianjenul schimba firele de casa
si daca aceste schimbari se produc seara, inainte de apusul
soarelui, noaptea va fi frumoasa ~i limpede,
La apropierea ploii, paunul striga; papagalul vorbeste;
bibilica se urea pe lemne; gasca e agitata, 1~i intinde an
pile si gagae, se svarle in apa, alearga sau sboara,
*
Cand greierele canta, e semn de vreme buna.
*
Daca carbunele pare mai aprins decat de obiceiu, i
tlacara este mai agitata, e semn de vant.
 111

*
Daca dupa un vant mare, cade bruma groasa, care
se preface in ceata, timpul se strica ~i nu-i sanatos.
*
Cand mirosurile se raspandesc cu mai multa putere,
e semn de ploaie.
Vanturile, cari lncep ziua sunt mai mari ~1 tin mai
mult, decat cele ce incep noa ptea.
*
Daca lamina dela lumanare ori dela lampa lasa scan-
tei, ori face muc, e semn de ploaie.
X-

Cand dupa ploaie pamantul se usuca numai decat, e

cu siguranta semn de vreme rea.
*
Daca dupa vremea rea, cade ceata, insemneaza ca vre-
mea se va indrepta.
*
Daca lnsa ceata cade pe vreme buna ~1 dupa ce se
idica lasa non, vine negresit vreme rea.
*
Cand stelele par mai mari ca de obiceiu, sau mai
propiate unele de altele, e sernn ca vremea se va schimba,
*
Daca ploaia face f um cazand, ori face basici, e semn
a o sa ploua multa vreme si in mare cantitate.

Cand curcubeu1 e dublu sau e bine colorat, ploaia o

a urmeze.
*
Cearcanile alburii, cari se vad imprejurul soarelui, al
unii sau al stelelor, sunt un semn# de ploaie.
*
Cand se vede fulgerand ~i nu sunt nori, e semn de
vreme trumoasa si, de caldura,
 - 112 -

Tunetele de seara aduc vijelie, cele de dimineata vant

iar cele deJa pranz ploaie.
*
Daca tunetul tine mereu, va fi on bura de ploaie
on vijelie mare.
Daca dupa ploaie, norii se lasa jos ~i pareca se ames
teoa cu carnpul, e semn de vreme frumoasa,
*
Cand pe cer nu e nici un nor ~1 nu bate vant,
semn sigur de vreme buna,
*
Iarna fulgerele sunt semne on de zapada apropiata,
on de vant, ori de viscol.
*
Cand ies Iilieci multi, e semn de timp frumos.
Daca soarele ~i luna au cearcane, e semn de ploaie
*
Cand pisicile
'si dau Iabele pe dupa ureche, e ase
menea semn de ploaie.
*
Daca in baligar ies ciuperci negri, va fi ploaie.
*
Daca vacile in loc sa pasca, se culca, vom avea ploaie
*
Cand berbecii si caprele sar ~i se bat, ploaie va fi.
*
Daoa cainii sunt nelinistiti ~i scobesc pamantul, d
asemenea va fi ploaie.
*
Daca apusul soarelui e intunecat de non grosi ~1 n
marosi, e semn de ploaie.
*
Cand norii sunt ca berbecii, e semn: vara, de va
iarna, de zapada si in genere de o schimbare de vreme.
*
Norii albi, e semn de piatra.
*
Daca cerul e rosu dimineata, e semn de ploaie; i
daca e rosu seara, e semn de vreme buna,
 .1 .LV -

*
Ploaia de dimineata, nu tine
, mult.
*
Ploaia, care vine repede, se duce tot repede, nu
ne mult .
-. *
Ploaia cat de mica, taie vantul cat de mare.
*
Cand mustele pisca rau ~i sunt mai plicticoase ca de
icei, e semn de vijelie.
*
Daca ciorile, gastele si ratele salbatioe incep sa vie
numar mare, e semn ca vine frigul.
*
Cand funinginea se aprinde ~i trosneste pe fundul tin-
rilor si al oalelor, este semn de frig.
*
In timpul lunii noi, timpul e mai frumos ziua, decat
aptea.
Cand e sfertul dintaiu al lunii, e mai frumos seara
cat dimineata,
*
La luna plina, noaptea e mai frumoasa ca ziua.
*
In ultimul sfert al lunii, dimineata e mai frumos,
cat seara.

I
 - 114 -

PREVESTIRI DE PES,TE AN.

I. Pentru rnada din destul.

Daca la vreme cuviincioasa cade multa zapada ~i ase-
menea in vremea cuviincioasa soseste frigul iernii, sunt
folositoare rodurilor.
Cand e pe vremea sernanaturilor de grau uscaciune:
cand pomii si alte roduri ale campului Intru infiorirea lor
cea deplina, au zile calde si uscate, atunci e anul roditor.
Daca este iarna multa zapada ~i Martie cea mai mare
parte este uscata, Aprilie umedos ~i Maiu in catva se ra-
coreste, iara in Iunie din destul ploi calde vor fi; cealalta
vreme a anului va da celorlalte flori cuviincios timp uscat,
atunci putem nadajdui an rcditor si seceris bun.
Daca vor fi nuci destule, atunci ~i sernanaturile in
cresterea
~
si' coacerea lor foloase vor avea.
Daca e vara (dela Bartolomeiu), cand se intoarce soa-
rele spre iarna, cu mare umezeala ~i cu ploi multe, atunci
va fi vin des tul.
Cand e toamna ~i iarna cu vanturi puternice' ~i multe,
atunci in anul viitor pomii vor avea folos,

2. Pentru nerodirea sau lipsa roadelor.

Daca se lntampla vara ~i primavara adeseori raceala
~1 cade bruma, atunci acestea semintelor celor crescute,
dar mai vartos fiorilor depe holde, viilor ~i pornilor sunt
spre stricare f'.ji pentru aceea nu putem nadajdul a dobandi rod.
Cand negura se va pune foarte groasa in luna Jui
Aprilie si mai ales atuncea, cand pamantul cresterea cea
dintaiu o da atara, este florilor si road el or foarte va tama toare.
Ploaia, care de prisos se varsa, umezeala ~i vanturile
prirnavara, vara si toamna lmpiedeca din destul roadele ~i
aduce paguba viilor.
 - 115 -

Caldura sau pripeala soarelui, care ~ine Jung ~i oand

spicele vin lntru intregimea lor de a se coace, nu ne vor
turna multe graunte in cos,
Piatra (grindina) adeseori cazand, nu ne va aduce
mult rod, .
Dae~ va sufla vantul adeseori si, iute de catra miaza-
noapte, este la tot rodul stricaciune, precum si vitei de vie.
De va fi primavara ~i vara de ploi foarte umeda, fara
de a avea hotarite raceli, atunci gadinile vor manca rada-
cina roadelor.
In ghinda de se vor afla viermi, lnsemneaza an nero-
ditor ~i scumpete.
Cand create fasolea peste masura ~i neobisnuit face
multe frunze, atunci putina pane va fi.
Cand i~i lasa ~i napustesc ulii ~i alte pasari padurile
~i ostroavele lor, unde au vietuit, avand hrana si sboara in
multime mare catra sate ~i orase, acestia sunt mai 'nainte
vestitori nerodirii timpului, care va sa fie.
Intamplandu-se primavara varsari mari de ape, in
vara viitoare va fi peste masura caldura si multe gadini.
Cand e primavara multa negura, atunci in vara cea viitoare
va fi multa ploaie, iara de va fi toamna multa negura,
atunci in iarna cea viitoare va fi multa zapada. Dupa
toamna umedoasa si calduroasa, urrneaza mai adeseori frig
iute ~1 indelungat peste iarna,

3. Pentru boale.
Daca nu a Inghetat pamautul in Inna lui Ianuarie ~i
mai vartos, daca in aceasta luna a suflat mult vant de catr~
maiazazi, vor urma si boale rnulte.
Cana cad frunzele de .Pe pomi de cu vreme, . insem-
neaza boale In dobitoace ..
Cand se pierd pasarile si tranda firul toamna lnfloreste,
lnsemneaza aer aducator de moarte.
8*
 116 -

Pilde dupa adeveririle taranller,

In luna lui Carindar zic vierii: Apa multa, vm putin,
Apa putina, vin mult.
In Faur pe la Stretenie: Pacurarii mat bucuros vad
lupii, decat soarele.
In Martisor zic plugarii, pulberea din luna lui Marti-
sor se cumpeneste cu galbeni; iara tunetele de vreme sunt
foamete tarzie.
Prier priests, cand ploua si ninge,
Ploaia din Main, fan destul, paine multa ~i vin bun .
. Rusalus (Rosalii) ploioase, culesuri manoase,
In Junie, vantul dela miazanoapte aduce vin si bucate.
Ce nu poate Cuptor, August si Rapciune coace, Bru-
mariu nimic nu poate frige.
Un seceris bun de iarna, inghite doua, trei slabe de vara,
Paiele vechi, fanul ~i ovasul sunt ca banii vechi, sau
ca prietenul ~i vinul.
Oile au masele de fier, dar ranza de lana.
Vacile sbiara: ada-mi bine la gura ~i-~i voiu mul taml
cu masura (de lapte).
Ochii stapanului ingrase vitele lui; tnsa de paie nu se
lngrase nici o oai e.

S o b o I u I.
Este in genere cunoscut, ca sobolul nu se hraneste cu
plante, ci numai cu carne, care o cauta si-o afla el in pamant ..
Mai ales insectele, cari vietuesc in pamant ii dau lui hrana tre-
buincioasa. Toate aceste insecte, cu putine exceptiuni, sunt
stricacioase.si deoarece sobolul le consuma, el trece cu drept
cuvant de un animal folositor agricultorului, gradinarului ~i
silvicultorului. lnsa cautand ~i umbland el prin pamant
dupa insecte rascoleste pamantul si face musuroaie, cari la
 - 117 -

i o Intamplare nu sunt folositoare agricultorului, fie in

dina, fie pe camp.
Deci sobolul face dona lucruri, unul bun si altul ran.
amane in buna chibzueala a cultivatorului de a hotart,
re paguba este mai mare: daca se tmmultesc insectele, ce se
anesc din radacinile plantelor cultivate) sau daca se im-
ultesc
' musuroaiele
, sobolului?
Agricultorul rational va privl la lmprejurari ~i se va
tart odata pentru una, dealtadata pentru alta. La nici
intamplare lnsa nu va fi bine a persecuta sobolul si al
rp) cu totul, caci paguba, care o suferim pnn musu-
ie, vom suferi-o inzecita, in lipsa sobolului, prin Immul-
ea insectelor stricacioase din pamant.

Dupa Cal end. ,, Bunul Econom".

 SEMNELE CELOR 7 PLANETE.
~--
_Soarele, pe zodia Duminecii; stapnneste
~ eel dintaiu de dimineata si este mai mare
~ ' '
cu 195 de parti decat alte planete. De
aceea se chiama p I a n e t a, adeca inima
tuturor planetelor ~i face a e r u I sanatos
pentru oameni. Sub planeta s o a r e 1 u i
este bine de a incassa datorii si de a
'
cauta mosii.,

Luna, stapaneste zodia lunii, ceasul in-

(1 taiu de dirnineata si este mai mica cu
' '
32 parti decat pamantul, face a er u 1 sa-
natos, dragoste si iubire tntre oameni.:
Mars, stapaneste zodia de Marti, ceasul
tf tntaiu i;;i este mai mic cu 32 parti de-
cat pamantul; este fierbinte, cu arsita,
veninos, galcevitor, tndemnator la tal-
harii ~i la juraminte, beteje9te oamenii.
Sub planeta Mars oaste, nunta, vrajmasi,
tnchisori.
Mercur, stapaneste zodia de Miercuri, cea-
Q sul Intaiu, face pe oameni invatati, doc-
tori, maestri, frumosi, gingasi, pe unii si
domni si ,
este cu 15 parti' mai mic de-
 - 119 -

cat pamantul, Sub planeta Mercur umilinta,

paguba, temere, tntristare, durere sl jale .
....

Jupiter, stapaneste zodia de Joi, ceasul

'4- lntaiu, este de 14 ori mai mare decat
pamantul, face pe oameni milostivi, ere-
dinciosi, iuti Ia rnanie, dragalasi, drepti,
Sub planeta Jupiter cinste, bogatie -~i ce-
lelalte bunatati.
'
Venus, stapaneste zodia Vinerii, ceasul
0 tntaiu ~i este de sase ori mai mica decat
pamantul. Face pe oameni mandri, Sub
planeta Venus prietenie, fratie ~i calatorii,
Saturnus, stapaneste zodia Sambetei, este
J) de 22 de ori mai mare decat pamantul.
Face pe oameni neprieteni, flegmatici,
frumosi, bautori si crezatori de minciuni.
Sub planeta Saturn este bine a pune teme-
lie, a Invata si a schimba ceva.
 Tabelele anilor cu Planetele lor.
----
Planeta 1-a SATURN.
Aceasta planeta Saturn este in toti anii cuprin-
sa in alaturata Tabela ~i prezicerile zilnice ale aces-
tei planete servesc asemenea pentru toti anii din
Tab el a.
-
I
i

8~1
I

t'-.:) ~ I I--""
~
oi CfJ I--""
I c
----- - ------- ---
i

w II i I ~
~ ~

1~B~
i-.i. ~ I 01 I ~
~)

Ij tj
I
,__
II I
cD
0 j
\0 I II
I
!--" i-.i. i 1-L 1--1- I
: co i cD (D
w c I
N) ~ i
~
-J
------.
0 II w ~--1
~ ~ lo-I- ~1
~
cc
ot
!--"
~
01
CfJ
to-'
cc
Ol
I--""
........
II
I ~1
~I t1
ss: I ~ (0 ~ 11
cD I 00 I '1 -J
~ I
I 0\
I
I ('.,O w .......
tV ~ I tV w II
0 0 0 0
~
,._,. ~ I 0 I 0 I I-'
~ I <r I 0 I
~ N) w I
0 I 0 I 0
~ w b.!)
I:.:> I ~ I 00 I

Dupa cum arata lntru aceasta planeta, asa ~i

celelalte tot iutru aceasta Iorma merg. Intaia arata
stapanirea planetei, adeca ce stapaneste intru acel
an, ce este insemnat in fiecare tabela, dupa aceea
arata intru acel an, in fiecare zi ce timp va fi ~i
 - 121 -

cum se va intampla cresterea si timpurile f?i ce fel

de boale vor fi. Apoi lunile pe rand f?i in fiecare
zi ce timp va fi.
Planeta tntaiu este Saturn. Aceasta planeta
este fara de noroc. Tot aceasta planets face ran-
dueala la urechea dreapta ~i la oase, tuse, friguri,
lovituri ~i stricare la stomac.

Aratarea planetei I. Saturn.

Ianuarie. In ziua dintaiu cald, 2, 3, 4 ceata,

dela 5 pana la 16 ger, 17, 18 zapada, dela 19
pana Ia 27 ger, 28 pana Ia 31 cald .
.Februarie. Pana la 4 vant, 5, 6 frig, 7 pana
la 13 bine, 14 cald, 15, 16, 17 vant, 18 zapada,
19, 20 vant, 21 zapada, 22, 23, 24 frig de zapada.,
25, 26, 27' 28 zapada cu Iurtuna, 29 frig, starsi-
tul cu frig.
Martie. 1, 2 frig, 3 vant cu Iurtuna, 4 putin
mai cald, 5 moale, vant f?i frig, 7, 8 mestecat, 9,
10 vant mare, 11 vant ~i zapada, 12 bine, 13 noap-
tea ger, 14 zapada, 15, 16 bine, 17, 18 nor si
amestecat, 19 ceata si frig, dela 20 pana la 27
bine, 28 zapada, 29, 30, 31 zapada ~i vant,
, Aprilie. 1 noaptea senin ~i ger, 2, 3, 4, 5
bine, 6 nor si frig, 7, 8 b1 ne, 9 pana la 11 ploaie,
12 pana la 15 bine, 16 ploaie ~i frig, dela 17 pana
la 26 bine, 27 pana la 29 ploaie ~i vant friguros,
30 Iurtuna si zapada,
Maiu. 1 pana la 4 bine, 5 nor, 6, 7 noaptea
frig, pana la 11 bine, 12 ploaie, apoi pana la 19
amestecat, 20 bine f?i cald, 21 pana la 23 ploaie,
frig si vant, 24 ploaie cu vant si frig, 25 bine, 26
 - 122 -

ploaie mare cu grindina, 27 nor, 28 pana la 30

senin, 31 ploaie.
Junie. 1 ploaie, 2 senin, 3 ploaie, pana la 10
mestecat, 11 nor, 12 vant friguros si ploaie, a poi
pana la 17 . bine, 18, 19 ploaie, din 20 pana la 24
bine, 25 vant, 26-30 tot bine cu caldura ..
~Iulie.1 ploaie mare, dela 2 p~na la 7 ploaie
cu tunet, 8, 9 bine, dela 10 pana la 16 ploaie,
1 7-19 bine, 20 ploaie mare, 21, 22 ploaie, 23 bine,
24-26 ploaie, 27, 28 bine, 29, 30 ploaie, 31 bine.
August. 1, 2 ploaie, 3 bine, 4 vant dela apus,
5 pana la 7 bine, 8, 9 ploaie, pana la 12 bine,
13, 14 ploaie, pana la 17 bine si vant, 18 pana
Ia 22 bine 17i cald, 23 ploaie, 24 pana la 27 bine
f?i cald, 28 pana Ia 31 mestecat.
Septemorie. 1 pana la 12 senin si cald, 13, 14
ploaie, 15 frig, 16 vant rece, 17 pana la 19 bruma,
dela 20 pana la 24 bine, 25 ploaie, pana la 28
bine 17i cald, 29 vant rece, 30 ploaie.
Octomorie. 1 ploaie, 2 vant rece, 3 bruma, 4,
5 bine, pana la 9 zapada, 1 O so are, 11 nor f?i frig,
12, 13 zapada, 14 soare, 15 nor, pana la 18 ploaie,
dela 19 moale pana Ia 24, 25, 26 bine, apoi zapada,
Noemorie. 1 putina ploaie, 2 bine, 3 ploaie,
pana la 8 bine, dela 9 pana la 24 nor ~i cea~a,
. 25 ploaie, 26, 27 frig, apoi zapada.
Decemorie. Panala 4 zapada, apoi pana la
16 cald, senin ~i frig, 17 cu soare, 18 senin si vant,
19-21 bine, dela 22 pana la 26 nor si cald, 27,
28 bine, 29, 30 zapada, 31 nor.
Slarsitul planetei Saturn.
 Planeta a 2-a este JUPITER .
.........

I~ c

bc ~~)
.......... =::s
e. ~
===========================================1~----_-_-
~
~
i--

0
--------- -

~ool~~I~ .....
~
~I
\OicD
~ I
-
~
I ~

~ ....... ~I
~cD ~tv ~I
C5l fj
-------------------
,..._. ....... ....... ........
~ co (0 cD
--~ ?5__ ~ 03_. ,_11 ......
tV [\!) w tv I
0 0 0 0 I

w
w
~
()1
o
oo
o
~
J
1
1:-1

Planeta a doua, care stdpane!jte acesti. ani,

este Jupiter.

Prea mare noroc cu dragoste arata, scaun de

cinste neamului omenesc.
Face boale mai vartos la sfarsitul iernii, Iriguri,
caldura la pantece, Anul cu moina, roditor, poame
multe. Primavara friguroasa, moina bine. De se
va intampla intunecime de soare la Martie, sau la
Aprilie, sau la Main, painea va fi scumpa, Vara,
lntaiu frigurosa, apoi moina ~i pe urma cald ~i
 124 -

scat. Toamna mestecata cu ploaie, iarna friguroasa,

ipada multa, la mijloc vanturoasa, pe urma Iiniste.
In gradini: mazare, orz, in, canepa, Semintele
1 se semene mai de timpuriu. Mere, pere, nuci,
lune, vin de mijloc. Cu culesul sa nu se grabea-
ca, Vantul de apus si deJa miazanoapte ~i tunet
iult fara paguba. Peste de mijloc.
Stapaneste oamenii intelepti. Duhovnici inva-
ati, Pietri: smaragd, safir ~i altele. Fiara: elefanti,
.oi, tisa, cerbi, capre, pauni, iproci. ~ofran, mig-
lale, Acest an este bun de asezare ~i casst orie.

Aratarea planetei a 2-a Jupiter.

Ianuarie. Ziua 1-4 senin, vant f?i ger, 5 za-

?ada, 6-8 ger, pana la 18 cald, 19 vant, 20-22
noina si vant, pana la 28 ger tare, 29-31 moale.
Februarie. 1, 2 moina, 3) 4 vant tare, 5, 6
senin ~i vant, 7-9 ploaie, dela 10-14 senin, pana
la 18 nor ~i vant, 19 zapada, 20, 21 vant, 22 za-
pada, 23, '24 vant 25, 26 zapada, 27, 28 ziua
cald ~i noaptea ger, 29 nor.
Martie. Pana la 4 ziua cald ~i noaptea frig,
5, 6 nor, 7, 8 zapada, 9-11 bine, 12, 13 zapada,
14-16 ploaie, 17-19 nor, 20-23 ploaie, 24 si
pana la 30 bine, 31 ploaie.
Aprilie. Ploaie pana la 3, 4 nor, 5, 6 ploaie
f?i zapada, pana la 10 ceata si frig, pana la. 14
bine ~i ploaie, 15-18 bine, 19 vant rece, 20, 21
zapada, 22 bine, pana la 25 ploaie cu zapada,
pana la 28 bine, 29 ploaie, 30 bine.
Maiu. l, 2, 3 bine, 4, 5 ploaie, 6 pana la
12 bine, pana la 15 ploaie, 16 pana la 20 bine,
21 pana la 27 mestecat, 28 ploaie mare, pana la
31 mestecat.
 125 - \

Junie. Pana la 5 ploaie, 6 pana la 12 bine ~i

vant, 13 pana la 15 ploaie f?i vant triguros, 16
pana la 19 bine, apoi ceata, 20 ploaie cu piatra,
21-24 senin f?i ploaie, 25-30 amestecat,
Julie. 1 bine, noaptea ploaie, 2, 3 bine, 4- 6
loaie si vant, 7 pana la 11 bine si vant, 12 ploaie
are, 13-15 bine, 16-17 ploaie, 18-24 ploaie,
5-29 bine, 30 ploaie, 31 bine.
August. 1 bine, 2-9 ploaie, 10 bine, 11-18
loaie, 19 bine, 20, 21 ploaie, 22, 23 bine, 24, 25
loaie, 26- 31 bine. /
Septemvrie. 1 pana la 3 ploaie, 4 bine, 5, 6
loaie, 7, 8 bine, 9 pana la 11 ploaie, 12, 1.3 nor,
4, 15 senin, 16 noaptea ploaie, 17 pana la 19
ine, 20, 21 bruma si ploaie, 22 pana la 30 bine.
Octomorie. 1 bine, 2 nor, 4 pana la 6 bine, 7
loaie, 8-11 bine, pana la 1 7 bine si ploaie, 18
ana la 26 bine, 27 ploaie si zapada, 28-30 bine.
Noemvrie. 1 nor ~i ploaie, 2 bine, 3 zapada,
, 5 bine, 6 ceata, 7 pana la 12 nor ~i frig, 13
ana la 16 bine ~i vant tare, 17 vant ~i noaptea
apada, 18 ger, 19 pana la 27 bine ~i vant tare,
8 pana la 30 bine.
Decemorie. Pana la 5 bine, 6 noaptea zapada,
pana la 17 ger tare, 18 nor, 19, 20 moina, 21
or, 22, 23 zapada, 24 pana la 29 gar f?i zapada,
0, 31 mai moale.
Sfar~itul planetei lui Jupiter.
 .,

Planeta _ a 3-a - este MARS.

_ ...

-
N)
0 ' 18~ II C?

------ - -=-I!~ --:::l

I
~
~
en -.J I ~
I ,__.
~>
;:j

---- - - . _-'-_--:
_ --~=-= -
I
P'
I

= I
l
I
J
I

l
~
w ~
w :;
~ ~
1---1-
I ~
\0 tV u{
--- .. -----------------------------!
CtJ .
11

....- I ,. . . . ~ : f--L I
.o I (0 \D ! \D
0\ ( i ..P:..
__ -='1
r-'-
J__Q
I
C)

to--'- 1
G~
w
,.......
i_ '- ~
r--1.-
i

CD i \0 , \D c.D 11

\D CIJ : Cf) -J d
ln 00 I ~ ~ i 1-1
tV
0
[\J
N)
0
.,._.....
['0
0
0
~!I
ol
c 0\
N)
0
---~---
\.0
tV
0 Oi
i ~
~ w w :1
~ -J 0 i

Planeta a tr eia, care stapanete acestd.ani,

este Mars,

Stapaneste pe maniosi mania, nenorocitor o~G:

lor la oaste. Protivnic pentru orice mestesug, care
se lucreaza prin foe. Anul mai mult cu uscaciune
decat cu ploaie calduroasa. Primavara cu randu-
eala buna, uscata pentru vite si pentru a sad! este
protivnica aceasta primavara. Vara calduroasa, apele
mici, grindina ~i foe mult. Toamna moale si frigu-
roasa, Iarna iara uscat si friguroasa, schimbatoare,
vant apoi zapada multa, Semintele de primavara
 - 127 -

sa se semene la vreme, sa nu intarzie nu vor fi

roditoare, fara numai grau, vin de ajuns. Primavara
vi~a va avea sminteala. Gadini f?i soareci multi,
Vant, tunete, arsura, grindina ~i ape multe strica-
cioase. Boale, friguri, de inima, calduri, durere de
cap, schimbarea mintii. Stapaneste la urechea stan-
ga, pier vinele, madularile cele fara sange.

Aratarea planetei a 3-a Mars.

lanuarie. Ziua 1-3 ger, 4-5 zapada, 6 pana

la 9 rnoina, 10-13 bine, 14, 15 vant f?i ger, 16
pana la 18 moina, 19 vifor, 20 liniste, 21, .22
moina, 23 zapada, 24 nor, 25-31 vifor ~i ger tare.
Februarie. 1 bine, 2 vant, 3_, 4 nor, 5-7 ploaie
cu zapada, 8 pana la 17 ger, 18, 19 nor, 20, 21
zapada ~i vant, 22 pana la 29 bine f?i cald.
Martie. 1-3 bine, 4 vant dela rasarit ~i za-
pada, 6 liniste, 7 pana la 13 nor ~i ploaie, 14 vant ,
15, 16 senin si cald, 17, 18 nor, pana la 21 za-
pada ~i vant friguros, 22 pana la 25 senin f?i noap-
tea frig, 26, 27 zapada si vant friguros, 28 senin si
frig pana la sfarsit,
Aprilie. Pana la 1 O senin ~i vant, 11 pana la
18 Iiniste 9i bine, 19' 20 ploaie, 21) 22 roua .mare,
23 senin, 24-26 caldura, 27 ploaie, pana la 30 cald.
Maiu. 1 ploaie, 2, 3 vant, 4 ploaie, 5 raceala,
dela 6 pana la 11 caldura, 12, 13 ploaie, 14 pana
la 20 caldura ~i bine, 21 pana la 31 ploaie ~i vant.
Junie. 1 ploaie, 2-6 bine, 7-15 ploaie, 16-17
bine, 18, 19 nor, 20, 21 bine, 22-26 ploaie si
vant, dela 27-30 bine.
 - 128 -

Julie. 1, 2 bine, pana la 8 ploaie ~i vant, 9

bine, 10 pana Ia 14 ploaie si vant, pana la 18 bine.,
19 ploaie, 20, 21 bine, 22 pana la 26 ploaie, 27,
28 bine, 29 ploaie trei zile.
August. Pana la 4 bine, 5 ploaie, 6-13 bine
~i vant, 14, 15 ploaie, 16-28 bine, 29-30 ploaie
~i vant,
Septemorie. Pana Ja 10 bine, 1.1, 12 vant ~i
ploaie, 14, 15 bine, 16 ploaie, 17-19 zapada, 20
21 bruma, 22 pana la 30 bine.
Octomvrie. Pana la 4 bine, 5 ploaie, 6 pana
la 26 bine ~i bruma, 27 zapada, 28 bine, 29 za-
pada, 30) 31 vant,
Noemvrie. 1-3 bine, 4 vant ~i frig, 5 pana
la 7 bine, dela 8 pana la 20 vant, zapada, frig ~i
ger, 21-23 bine, 24 zapada, 25, 26 ger, 27 pana
la 30 bine.
Decemorie. Pana la 4 bine, 5, 6 vant, 7, 8
nor, 9 ploaie, pana la 12 moina, 14 pana la 18
bine, 20-23 vant f$i ger, 24 zapada, 25-28 frig
si vant, 29 liniste, 301 31 zapada.

Starsitul planetei lui Mars.

 Planets a 4-a este SOARELE.

I (")
,,, -"'----~
l.\!)
00
l\J
>--'
>--'
~
I
I
-J
10~
~ ~
'1 01 ~ >--' ~ ~)
_. p
e. ~
r-6
\0 I
~
l.\!) I
,....... ..... I Ii-"" ~
co I CD l -o I ~
~ co (.\!) I
I ~ I
,...... I w I m l ec
0 ~
~ I ,....... I-'- I
cc I ss: I
J.) J.)
00 I >--' I ~
" II ~-J I
Ol
CD I

~
r-.i.
I
r-.i. I-'" ~ I
CD \0 l co I ~ I
co ! Cl) I 00 -J I
J.) I ~ i [.'!) I 01 ......
I.\!) w I w t\!) I
I
0
l.\!)
0
,....... ,....... I
0 0
0
I -J I 0 I .......
~
l'V l\J "
l\J

laneta a patra, care stapane~te acellti and,

este Soarete

Cu mare noroc stapaneste pe eel puternici ~1

rai ~i pe toate Domniile ~i din pasari pe vul-
si pe soimi, asupra fiarelor; pe leu, pe leopard
pa tigrii. Face randuiala la ochi, la inima, la
eri, Ia vine, la partea trupului despre dreapta.
agostea la oameni de o potriva. Face pe oameni
ri si cu inalte priceperi, gingasl, cinstiti, prin
dueala mare, indreptatori, veseli, vrednici de cins-
maniosi, - norocos, cu rautatea urasc adunarea
9
 130 -

lor cu oameni mari. Anul uscat, de masura roditor.

Ganganii putine, musite, stricare de pomi. Peste de
masura, raci multi. Tuna des. Prune multe. Pere
~i mere din destuL Bucatele de toamna prea bune,
mazarea si ovazul sa se sarnene la loc cu reveneala,
fan mult, orz, vin iar mult.
Primavara nadejdie de moina ; la Aprilie meste-
cat, la Maiu frig, lntaiu nu prea, dar roditor; la
starsit putina nadejde de zapada. Vara lntaiu .nu
prea bine apoi se schimba cu oloaie, ziua cald,
noaptea rece. Iulie nu prea cald. Toamna lurni-
nata buna, nadejdie de zapada, frig cu soare. Iarna
uscata ~i Iriguroasa, intaiu frig. la mijloc cald, pe
urrna racoare.

Aratarea planetei a 4-a Soarele.

Lomuarie. 1 ceata, 2 senin sl vant moale, 3, 4
vant dela a pus, 5, 6 ger, 7 nor, 8, 9 frig, 10-15
moina, zapada, frig ~i vant, 16 senin, 17-19 mes-
tecat, 20 zapada cu furtuna, 21-31 ger tare, apoi
de mijloc.
Eebruarie. Pana la 11 ger, apoi pana la 15
de mijloc, 16 pana la 25 bine ~i vreme moale, 26
nor, 27 zapada ~i vant, 28, 29, frig.
Martie) Pana la 5 senin si bine, noaptea frig,
6 pana la .12 bine, nor, 13 zapada, 14- 16 frig,
17-19 zapada, 20 pana la 23 bine. 24 vant, 25,
26 ploaie, 27' 28 vant cu zapada, 29-31 bine.
Aprilie. 1 bine, 3 pana la 18 bine si ploaie,
19-20 bine ~i noaptea frig, 21, 22 nor cu scare,
23 pana la 28 senin -~i raceala, 29, 30 ploaie.
Maiu. 1 bruma si frig, 2, 3 nor, la 6 ploaie
mare, 7 bine, 8 pana la 12 .ploaie, 13 vant, 14, 15
 - 131 -

bine, 16-21 nloaie, la 22 senin si vant, 23, 24

, ploaie, in 25, 26 amestecat, pana la 31 senin.
Junie.I cald ~i moale, 2 bine, 3 vant, 4 ploaie,
5 vant, 6, 7 ploaie .mare cu piatra, 8-10 vant fri-
: guros, 11 pana la 30 bine, , ploaie f?i vant,
Julie. Pana la 9 bine, pana la 14 piatra, dela
' 16 pana, la 24 bine, ploaie ~i vant, 25 bine, 26
vant, 27 ploaie mare, 28, 29 ploaie, 30, 31 bine.
August. 1, 2 bine ~i vant; 3, 4 ploaie, 5, 6
bine, 7' 8 ploaie, pana la 14 bine si vant, 15, 16
ploaie f?i vant, 1 7-27 bine, 28, 29 ploaie, 30, 31 bine.
Septemvrie. 1, 2 bine, 3 vant si ploaie, 4, 5
bine, 6, 7 ploaie si vant, 8, 9 bine, 10 brnma dela,
11 pa.na la 18 bine, dela 19-22 ploaie, 23 zapada,
dela 24-27 vreme stricata, 28-30 vant f?i frig.
Octomvrie. Pana la 4 vant si frig, 5 pana la
12 bine. 13 ploaie, 14-16 frig ~i zapada,' 17-19
nor, 20-23 bine, pana la 26 amestecat, 27-28
cald, 29 amestecat, 30-31 ger ~i zapada.
1 pana la 4 ger, 5 moina, 6 pana
Noemvrie.
la 14 senin, 15 zapada, 16 pana la 20 nor, 21
pana la 30 ger.
Decemurie. , 1 ger, 2-4 moina, 5, 6 bine ~i
frig, 7, 8 zapada, 9 nor, 10, 11 frig, 12 vant tare,
13-15 amestecat, 16 senin, 17 zapada, 18 vifor cu
zapada si ger, 19 moina, 20 pana la :25 ger,' 26
vant dela a pus, 27' 28 zapada, 29 pana la 31
putin m a1 cald.
Sfar~itul planetei SoareluL
' ' ")

.\ i

9
 Planets a 5-a este VENUS.

1~ ~ -:r ~ !011
'
-1:1:~t;j- ~
I W ~ s b)
=====r ~
~ I 11

- =--I
-====---= '<

--- - - - --- I------I I

~ ~ ;; ~ I
--~--- -~~ ~ _ s; _ 1 ~

Piameta a cinoia, care stapane~te acefti ani,

este Venus.

Natura racoroasa, toate la vreme bine primite,

se numeste norocoasa, buna la firea Iemeiasca. Anul
friguros, umedos ~i calduros de ajuns. Fan mult,
bucate de primavara toate de ajuns, mai ales grau
mult, poame la gradini multe, hemeiu mult, vin
mult, tunet mult, apa multa, gandaci multi, peste
mult, boale aduce durere de inima, face randueala
la femei, la gatle], la sale f?i la celelalte. Primavara
pentru pomi ~i pentru vi~a prea frumoasa. Eclipsa,
 133

intunecime de soare de se va intampla apoi

racoare f?i ploaie f?i va fi bine pentru seminte.
de masura, secerea timpurie, putin racoroasa.
a calduroasa si seninoasa, pana Ia mijloc,
aceea triguroasa, pentru aceasta semanta sa
mene rnai de vreme ~i vita sa se ingroape
rand. Iarna se incepe uscata, apol moina
.
Aratarea Planetei a 5-a Venus.
uarie. Ziua 1 senin, dela 2 pana la 5 a mestecat,
, 7 moina, 8 pana la 11 bine, 12 vant, 13 pana la
tecat, 18, 19 zapada, 20-22 frig, 23 nor ~i vant,
da ~i vant, 25 senin, 26 pana la 31 ger tare.
ruarie. Pana la 5 senin si ger, pana la 8 zapada
9 pana la 12 bine, 13, 14 moale, 15, 16 zapada, 17
21 moale, 22 pana Ia 29 frig.
tie. 1-3 senin, 4, 5 nor, 6, 7 zapada, 8 pana la
vant, 12--14 a mestecat, ln vant, 16, 17 zapada
for si zapada, 20 de mijloc, 21 cald, 22 pana la 25
pana la 31 senin, cald ~i ploaie.
ilie. 1 nor. 2 pana la 13 vant friguros, 14, 15
pana la 19 bine, 20, 21 nor, 22 ploaie ~i vant,
rece, 24, 25 bine, 26 ploaie, 27 pana la 30 bine.
u. 1, 2 bine, 3 pana la 6 plecat soare ploaie, 7
26 senin ~i caldura, 27 vant ~i plecat soare ploaie,
ne, 30-31 nor ~i vant,
e. 1 ploaie, 2-4 bine, 5 ploaie, 6, 7 bine, 8 pana
ie, 12 bine, 13-15 ploaie, 16 a mestecat, 17 ploaie
bine, 19 se strica, 20 pana la 27 ploaie cu vant,
ne, la 30 ploaie.
. 1 blne ~i vant, 2 ploaie mare. 3-o bine. 6 nor
7 ploaie, 8, 9 bine. 10 pana la 14 ploaie, 15-21
28 bine, 29 nor ~i vant, 30, 31 bine.
 - 134 -

August. 1 pana la 4 bine, 5, 6 ploaie, _7-9 a mest

10 ploaie mare cu vant, 11 pana Ia 13 ploaie, 14 bin
vant, 15 vant ~i ploie, pana la 26 bine ~i ploaie, apoi l
~1 28 bine, 29-31 vant si nor.
Septemorie. 1 pana la 29 bine, 30 nor ~i vant.
Octomvrie. 1 ploaie, 2, 3 bine, 4 ploaie. 5, 6 bine,
vant si frig, 9 zapada, 10 pana la 12 bine, 13 ploaie,
pana la 22 bine ~i vant, 23 nor, 24-26 putina ploaie.
moina, dela 28 pana la 31 nor.
Noemvrie. 1 nor, 2-4 vant, 5 zapada si frig, 6 p
la 14 ger si ceata, 15 ploaie, 16, 17 zapada, 18, 19 frig
21 liniste, 22, 23 zapada, 24-30 moina,
Decemorie. 1- 3 moina si vant) 4, 5 ploaie, 6 pan
. 13 mestecat, 14 pana la 20 nor, moina si vant, 21 pan
27 senm ~1 frig. 28, 29 vant ~i frig, 30, 31 senin si frig

Sfar~itul planetei Venus,

 Planeta a 6-a este MERCUR.

! C')
I -s
I
-o I l\:) ~
\
8 cg_
I ~

I I :::i a;::
I ~>
~I l\!) I~~

==~================! -' ===

I
____ ____:_ I _
~ I ~ i ~ ! ~ ~
0-' ! -I\:) I tV I ~ JY
en
-~--
1 oo : ~
~--.- lo--
!
-.-~1
.P. 1

\.0 \.0 \0 \0 . I
o
CN
en
_,O\ !
.P:..
\0
~
tV
.'. H
I-'
----

~I~;~
I ~ , ~ I-'

~
1

~ ~ I 0
-~ _I_~---~ I ~
! tVI l\:>1 tV
1
o Io 1
o
I b 1

t3 ! ~
_;;.___;,,-..__

Planeta a sasea, care stilj')ltnete (lCe~ti and,

este JJrercur.

Anul uscat, vanturos, nu prea roditor. Prima-

vara se incepe Iriguroasa, apoi uscata, calda f?i van-
turoasa, pe urma buna. Vara cate odata moina,
dupa aceea vesela, Poamele si fanul sa se stranga
mai curand. Toamna se incepe in Octornvrie, pana
la jumatate friguroasa, pe urma mai bine, stra- cu
lucirea soarelui, sfarsitul cu ploaie. Iarna nu este
lipsita . de vifor ~i de vant, triguroasa ~i geroasa,
 136 -

1ntru acest an vor fi poame multe, vin putin, grau

de primavara ~i alte seminte putine. La starsitul
vern ploaie multa.

Aratarea planetei a 6-a Mercur.

lanuarie. 1-7 moina ~i vant, 8-13 mestecat, 14, 15
Iurtuna cu zapada, 16, 17 liniste, 18, ] 9 vifor si vant frigu-
ros, 20 pana la 28 straluceste soarele, 29-31 bine.
Februarie. 1, 2 varit si frig, 3-9 iarna si vant, dela
10 pana la 16 nestatornica, 17, 18 moina ~i vant, 19 pana
la 26 plecat la zapada, 27-29 moina ~i vant,
Martie. 1-6 mestecat ~i vant, 7-10 nor cu soare,
11-13 vant. 14 nu bine, 15-19 frig, 20, 21 mai cald noap-
tea frig ~i vant 22, 23 ploaie cu zapada, 24, 25 noaptea frig
si vant, 26--31 zapada ~i vaut,
Aprilie. 1-4 vant, 5-8 noaptea frig. 9, 10 putina
ploaie, 11-14 nor si frig, 15, 16 senin, la 17 pana la 20
noaptea friguroasa, dela 21 pana la 24 ceata, 25-- -27 ploaie,
28-30 senin.
Maiu. 1 pana la 4 senin, ploaie ~i bine, 5-8 roureaza,
9-15 bine, 16, 17 ploaie, 18 senin, ~i cald, putin nestator-
nic, 19, 20 ploaie. 21-27 caldura, 28 vant si ploaie. 29, 30
ploaie.
lunie. 1 nor
~i vant, 2, 3, 4 bine, 5 vant, 6 ploaie,'
7-11 bine ~i vant, 12 ploaie 13 bine, 14, 15 nor cu soare,
16 ploaie, 17, 18 mestecat, 19 ploaie, 20 pana la 24 bine,
25 ploaie mare, 26 nor cu soare, 27-30 ploaie.
Iulie. 1, 2 bine, 3 pana la 5 ploaie ~i vant, 6 bine ~i
vant, 7 bine, 8, 9 ploaie la 10, 11 bine, pana la 15 ploaie
~i vant, 16, 17 bine, pana la 20 ploaie, 21-24 bine, 25 nor
cu soare, 26, 27 ploaie mare, 28, 29 bine 30 ploaie 31 bine.
August. 1 pana la 5 bine ~i ploaie, 6 mestecat, 7-22
bine, 23, 24 nor cu soare, 25-29 bine, 30, 31 nor si ceata
 137 -.

Septemvrie. 1 pana la 5 bine, 6 nor. 7 ploaie, 8-14

bine, 15, 16 ploaie, 17 bine, 18 frig, pana la 24 bine, 25,
26 ploaie, 27 bine, 28 vant, 29, 30 ploaie.
Octomvrie. 1 zapada, 2, 3 noaptea frig, 4, 5 blne, 6
zapada, 7, 8 vifor ~i vant, 9-15 bine ~i ploaie, 16-21 bine
~i cald, 22 moina ~i ceata, 23 pana la 30 ger ~i ceata,
Noemvrie. 1 pana la 4 frig, nor ~i ceata, 5 pana la
8 mai cald, 9-13 vant ~i ger uscat, 14 mai cald, noaptea
zapada, 15-22 tot frig, 23, 24 nor ~i vant, 25 zapada, 26
furtuna cu vant, 27, 28 zapada i vant, 29, 30 senin.
Decemorie. 1 pana la 4 ger, 5, 6 nor ~i plecat spre
ploaie, ~'-10 nor si ceata, 11, 12 moina, 13 vant, 14, 15
ploaie cu zapada, 16, 17 zapada, 18 pana la 23 ger ~-i vant,
24, 25 zapada, 26, 27 nor, 28, 29 moina, 30, 31 ger.

Sfar~i tul planetei Mercur.

 Planeta a 7-a este LUNA. .

. 1 l;:? I I <::) I
,_-r- ~ O_[_w ~ 8 ~ f

P='
Cl I w ~ ~
I ~ ~
-~-----
-----1--~11
i 11
I ji

~
~
~ ~I~
~ _______ ~ l t;;
I ~ fY
!I
j

~ ~ ~ I )--.I. \I
co \0 CD ! CO 11

c
~
1 01
-....J
; oi
0
I w
~ 1!1 H
I-'
-;:.-I~--.
\.0 : co ; ~
I

~-~~11 i \..0 11

~ I ~ ~ I ~ \i 1-1
~ I ~-- ~ -! 0 Ii
tv I ~ ' 0 I \0 !1
_q_!_~--~ !
- II

i
:
tV
0
~
['V
0
w
!
I

I
\0
~

~I!:.
0
I
J,.
,_..

---- ! ~
------___.
: -~ '

Pianeta a saptea; care staptineste ace~ti amd.

este Luna.

Luna este capul tuturor apelor si a izvoarelor

~i raurilor, face randueala la creeri ~i la toata par-
tea cea stanga, la ochiul stang, la stomah, la gan-
duri, se lnsoteste cu toate planetele celelalte. Anul
cu moina, friguros cu zapada, Primavara se tncepe
Iriguroasa, apoi calduroasa cu moina si nestatornica.
Vara mai mult friguroasa, decat calduroasa, sau
moina ~i nestatomica. Toamna prea friguroasa,
-moina si nestatornica. Iarna nu prea nadejdie de
 - 139 -

moina f?i friguroasa, Boale primavara, paralizie adeca

metire, umflatura, galbinare, oftica, boala la rarun-
hi ~i la coaste. La dobitoace si la oi stricare,
musite, soareci, viermii nu prea strica la gradini si
la camp. Scoici ~i arama multa, poame multe, fan
mult si vin mult.

Aratarea planetel a 7-a Luna.

lanuarie. 1 pana la 9 frig, vifor si ger, l 0 nor, 11-13
moina ~i vant, 14, 15 vitor cu zapada, 16, 17 ger, 18-23
moina ~i vant, 24, 25 senin si vant, 26 moina, 27-29 za-
pada, 30, 31 moina ..
Februarie. 1 pana la 9 senin, 10--13 nor ~i moina,
14-17 ger, 18--29 moina si bine .
.lWartie. 1 pana la 6 moina, 7 ploaie, 8, 9 nor, 10
ploaie, 11, 12 vant, 13-16 frig. 17 zapada, 18-25 zapada
~i vant, 26, 27 bine, 28 pana la 30 vant ~i ploaie.
Aprilie. 1, 2 bine, 3 ploaie cu vant, 4 pana la ~O
bine,' 11-22 vant ~i ploaie, 23, 24 vant, 25, 26 bine, 27-29
ploaie, 30 vant,
Maiu. 1 pana la 4 bine, 5 ploaie, 6 ceata, 7 ploaie,
8-14 bine, 15 ploaie, 16, 17 bine, 18 ceata, 19, 20 bine,
21-23 ploaie, 24 vant, 25-31 bine,
J.unie. 1 pana la 3 vant si ploaie, 4-6 vant si cald,
7--24 ploaie ~i vant, 25- 27 bine, 28-30 vant si ploaie ..
Julie. 1 pana la 5 ploaie, 6-li bine, 12-17 ploaie,
18-22 bine, 23, 24 ploaie, 25- 31, bine.
August. l pana Ia 14 bine ~i vant, 15, 16 ploaie si
vant, 17-22 vant, ~i bine, 23-. 27 ploaie ~i vant, 28--31 bine.
Septemvrie. 1 pana la 12 tot bine, 13 ploaie, 14-19
vant ~i ploaie, 20-23 bine, 24, 25 bruma, 26-28 ploaie,
29, 20 bine.
Octomorie. 1 pana la 10 nor ~i vant, 11-14 vant,
 - 140 --

15, 16 liniste, 17-22 bine ~i vant, 23. 24 ploaie, 25, 2

ceata, 27-29 nor ~i vant, 30, 31 ploaie.
1 pana Ia 4 bine, 5 pana la 9 vant si z
Noemorie.
pada, 10pana la 14 frig, 15-17 bine, 18, 19 moale, 20, 2
bine, 22, 23 ceata, 24 ploaie, 25, 26 bine, 27 pana la 30 ge
Decemorie. 1 pana la 4 bine, 5 nor, 6-9 vifor c
zapada, 10-20 bine, 21 pana la 23 ceata, 24, 25 nor
frig, 26 vant cu zapada, 27-29 nor, 30, 31 zapada,

- Sfar~itul planetei Luna.

A

Invatatura pe scurt aratatoare pentru

cele 7 Planete,
Sub planeta Soarelui, este bine a cauta datorii
.

G '
-
si mosii sl lesne le vei afla. ,
Sub planeta Saturn, este bine a pune temelie
la invavatura si ceva a schimba.
Sub planeta Mars, oaste, nunta, vrajmasi,
inchisoare.
Sub planeta Jupiter, cinste, bogatie, haine
altele.
Suh planeta Venus, prieteni, fravie f?i cala
torii.
Sub planeta Mercur, plecaciune, paguba, te
mere, Irica, intristare, durere ~i jale.
Sub planeta Luna, somn, negutatorie, talhar
~i apa,
Aceasta Tabela invaia pentru Steaua ce se
numeste Tighara, ca sa se stie in flesteeare
Iuna;' in ce zi ~i in care' Ioc se aflit.

In tuna lui Martie, 1, 11, 12 Steaua se afla intre

rasarit si miazazl.
Aprilie, 3, 13, 23 Steaua se aft.a intre miazazl,
Maiu 4, 14, 24 Steaua se afla lntre miazazi f?I
Intre apus.
Junie 5, 15, 25 steaua la apus.
Iulie 6, 16, 26 Steaua intre apus ~i Intre miezul
noptii,
August 7, 1 7, 2 7 Steaua la miezul noptii.
Septemvrie 8, 18, 28 Steaua intra miezul noptii ~i
lntre rasarit,
Octomvrie 9, 19, 29 Steaua la mijlocul cerului.
Noemvrie 10, 20, 30 Steaua sub pamant,
Ianuarie 9, 19, 29 in cale sa nu piece cineva, ca
ii va fi. calea cu primejdie ~i fara noroc, cu pa-
guba, sau pacoste. Cand ii va fi inainte aceasta
stea cil.latorului aceluia, tnsa celui ce se cam
abate din drumul dreptei intelegeri ~i se vine de
aceste -socoteli.
 A

-lnvataturi fulnsiteare.
'
Cand este cresterea Lunii, semanta var-
toasa sa se samene la pamant uscat, iara
cand scade Luna, semanta cea moale, cum
este inul, canepa si celelalte sa se samene
in pamant moale, ca inul si canepa, de se va
sernana cand cre9te Luna, se va face PFea
inalta, iara de se va semana cand scade tuna,
se va face mai scurta si deasa.
'
Pentru semanta ce se seamana de toamna
aceste zile sunt mai' bune: la Septemvrie dela
5 pana la 9. Iara la Octomvrie dela 3 pana
la 27_ Semintele, cari fac rod in pamant,
precum ceapa, ridichea 9i altele, sa se same-
ne la sfarsitul lunii, iara cand este luna noua
sa se samene cand f ac rod deasupra paman-
tului, cum este graul, ovazul, bobul, rnazarea
si
, altele.
Lemne de case este bine sa se taie la
August, la .Septemvrie, la N oemvrie, la De-
cemvrie, in sf arsitul acestor luni. Pentru ta-
iatul parului, ca sa creasca, este bine sa se
taie la Luna noua,
Pentru tntarcatul copiilor este bine la
Maiu, August, N oemvrie ~i Ianuarie, sau tnaintea
tmplinitului Lunii cu o z1, sau dupa tmplini-
tul Lunii cu o zi,
 SPUNERE DE CASNICI.
Ianuarie in 8 zile, vine soarele in
zodia Varsatorului de apa. La 1 zi ~i la
3 de va fi senin, va fi annl roditor. Cine
se va naste la 8 zile a lui Ianuarie, are
minte buna, trist, ganditor, mvatatura ii
place, care ii aduce bogatie: iara fetele
vor fi pricepute. de apa sa se pazeasca
si
, barbatul ii va mun si '
va ramanea vaduva, De va fi in
14 zile senin, anul va fi bun, iara de va fi vant, va fi oaste,
iara de va fi turburat, boale In dobitoace, iara de va fi
ploaie, sau zapada, atunci va fi scumpete.

Februarie la 7 zile, vine soarele in

zodia Pestil or. Cine se vor naste in ace ea
, I

zi vor Ji mandri si lndrazneti, plecati

catra lnvatatura, jar~ifetyl~> vor fi..rria11i-
oase. De va fi tunet intr'aceasta zi, va
fi paguba la aratura, De nu va fi aceasta
luna Iriguroasa, Pastile vor fi friguroase.
Precum va fi la Februarie in 11 zile, asa ~i postul va
fi. mare.

Martie la 9 zile, vine soarele in zo-

: ~~~~$i dia Berbecelui si cari se vor naste in
aceasta zi, vor fi lndrazneti, rusinosi, iu ..
bitori de .dragoste. De va fi Martie uscat
la Aprilie va fi moina; iara de va fi la
Martie tunet, anul va fi roditor. La ~5 de
e;:::=;:=::;:;;;;;:~::=::;;.=:~ zile de va fi ziua vesela ~1 noaptea senin,

anul va f roditor; iara de va fi in Vinerea cea mare ploaie,

mai bine va fi.
 - 144

A prilie in 9 zile, vine soarele la

zodia Taurului. De va fi in ziua Pasti-
,
lor moina, scumpete va fi si uscaciune,
>

iara de va fi ziua Pastilor frumoasa, ro-

dltor ~i uscat va fi anul; Ia 3 saptamani
dupa Pasti, de nu va fi verdeata, va fi
anul neroditor, de vor fi flori multe de
visme ~1 de prune, a~a va fi nadejde si pentru vii.

Main in 10 zile, vine soarele la zo-

dia Gemenilor. De va fi la inceput si la
sfarsit moina, scumpete de paine ~i de
vin va fi, tunete dese, anul va fi roditor
iara de va fi in ziua de rosalii senin
atuncia va fi rau,

Iunie la 10 zile, vine soarele la zo-

dia Racul ui ~i cine se va naste la a-
ceasta vreme, Intelepti var fi, cu obicei
bun, norocos indelung.

Iulie in 12 zile, vine soarele la zo-

dia Leului si se incepe zi caineasca,
adeca: nici un lucru nu-i bun ~i se sa-
varseste la August, lnsa la aceste zile
pot sa cumpere mosii ~i sa puie temelie
la niscai lucruri. Cine se vor naste la
aceasta vreme, vor fi lucratori de bine
~i tndreptatori.
 - 145 -

August in 12 zile, vine soarele la

zodia Fecioarei. Cati se vor naste la
' '
aceasta vreme sunt dragastosi, isteti pen-
tru scrisoare ~i pentru toate trebile su-
flete~ti, norocosi, ;~e<oameni .mari sa se
iiiiiiiiiiiiiii~~ -fereasca..'

Septemvrie in 12 zile, vine soarele

la zodia Cumpenii. Pentru nunta ~i pen-
tru calatorie este bine. Cine se vor nas-
te la aceasta zodie, vor fi iubi tori de in-
telepci une, dela 11 pana la 18 sa puie
macar ori-ce fel de semanta., .

Octomvrie in 12 zile, vine soarele

la zodia Scorpiei, care e rea de doftorie.
Cine se vor naste la aceasta vreme,
sunt neascultatori, tristi nebnni, scumpi,
lacomi. De va fi ceata, la 28 strica do-
bitoacele, unt va fi putin.

Noemvrie in 11 zile, vine soarele

Ia zodia Sagetatorului si este bine pentru
negutatorii ~i pentru cei ce lucreaza pria
f oc. Cine se naste sub aceasta zodie,
sunt iubitori de Dumnezeu, Intelepti, cu
durere de cap.

10
 - 146 -

Decemvrie In 11 zile, vine soarele

la zodia f1apului. De va fi nasterea Ina
inte de implinirea luminii, anul va f
roditor. De va fi in ajunul nasterii, z
vesela ~i senina, panea, vinul, pestele,
carnea vor fi de ajuns. Dar de ya f
ploaie sau vant, atuncia este semn d
boale. cine: s(r' vor. hai~te .la aceasta zodie, . var" ti ganditoria
,. -. taiihan;:. fat~rij.ic~i- . ~1 . . v-1.91en1.~

--.-~ ....... ~~~-.....--

'
 PROGNOSTICON
SAU
i 'nainte ounostinte pentru schimbarea aerului si a lucru-
rilor vazute, 'eare in toate zilele se intampla,
de unde :fiecine poate
sa cunoasca, in ce f el de stare
fi anul viitor, foarte folositor pentru toti oamenii, iara mai
ales celor cu casa. ,

Intru cea dintaiu parte sa luam stire de

rea sau de schimbarea aerului si , a vre-
rilor, celor ce se cunosc prin zilele lunilor in
anii. Unde se adauga tnstiintarea si pentru
12 semne ceresti, in ce vreme intra soa-
tntru acest semn 9i pentru tmmultirea si
putinarea ceasurilor din . zi si din noapte.
a tntru a doua parte se cuprinde pentru
rea aerului din toata ziua adeca: cand va
enin, sau ploaie, sau frig, hruma, ger, cal-
a, vant, tunete 9i altele, care se cunosc
semnele planetelor, adeca: a Soarelui, a
ii, a Stelelor si a altor lucruri, precum si
firea celor tnsutletite. Precum a pasarilor,
stilor si a altor.

10
 P ARTEA iNTAIU.
Starea despre schimbarea aerului si a vremurilor a tot anului, adeca _
a celor ce se cunosc din zilele lunii.

;\/t..
/y,~
t

-'~X>

SEPTEMVRIE.
Are 30 de zile. Zina are 12 ceasuri ~i noaptea 12c

1n 10 sau 11 ale lunii acesteia, de va fi senin,

poame multe in destul si vin bun va fi. De voesti
sa stii anul viitor in ce chip va fi, sa iai mere de
stejar in ziua minunii Arhangelului, adeca in 6 ale
lunii acestia ~i sa tai acele mere in dona ~i de vei
gasi intr'tnsele paianjeni, va fi anul rau: iara de
vei gasl o musca, va fi anul de mijloc; iara de vei
gasi vierme, va fi anul bun; iara de nu vei gasi
nimic, sa te temi foarte de boale. Mere de ste-
jar, adeca gogoase de vor fi din destul la vremea
lor, sa stii, ca iarna de vreme se va incepe si za-
pada multa mai 'nainte de vreme va cadea ~i la
urma frig de ajuns va fi, iara de vor fi merele de
stejar de mijloc bune ~i vara va fi buna f?i rod in
toate semanaturile pamantului va fl, iara de vor fl
merele acelea la mijloc ude, va fi ~i vara ploioasa:
iar de vor fi merele uscate, va fi ~i vara secetoasa.
In luna aceasta intra soarele in semnul cerului
Cumpana si se face ziua intocmai cu noaptea, de
vreme ce pela 8 zile a lunii acestia, ziua are 12
 - 149 --

ceasuri si noaptea 12, iara la 24 de zile, are ziua

11 ceasuri si noapte~13.
Sa stii, ca semnul Cumpenii este cald f?i ud,
in vremea aceea este bine sa purceada omul la
drum, in calatoria ce va fi avand, sa~i faca haina
noua ~i altele.
De va fi tunet cand soarele este in semnul
acesta al cumpenii, poamele se vor strica. Septem-
vrie a saptea, aceasta se numeste Cumpana, pentruca
. se potri vesc zilele cu noptile, soarele aicia stand.

OCTOMVRIE.
Are 31 zile. Ziua are 11 ceasuri ~i noaptea 13.

Intru aceasta luna de nu vor pica frunzele de

pe copaciu, insemneaza, ca va fi iarna tare ~i iute,
iara de vor fl omide si alti viermi multi vor fi, In
' '
vreme de seara, de voesti sa stii ce fel de iarna
va sa fie in anul viitor, adeca de vreme sau tarziu,
roditor 9i indestulat, sau nu: cauta seara stelele ce
se numesc cloaca ~i cand apun, cari mai de multe
ori la sfarsitul lunii acestia se lntampla, daca va
ploua la starsitul lunii acestia, mai 'nainte de apusul
acestor stele: vara va fi de vreme f?i roditoare; iara
de va fi ploaie cu piatra cand apun acele stele: va
fi roade - de mijloc la semanaturi. De va fi ploaie
dupa apusul acestor stele, vara va fi tarzie dar nu
rea. Dintru aceasta luand seam a vei sti, cat fan tre-
bueste pentru dobitoace f?i cum vreai sa sameni
seminte de cu vreme sau tarziu. Deosebit sa iai
seama in ce zi din luna aceasta va cadea zapada ~i
din ziua aceea vei nurnara zilele pana la ziua nas-
terii lunii viitoare, fiindca atata va ploua ~i va ninge
la iarua, Unii numara zilele dela nasterea lunii
 - 150 -

acesteia, de acum pana la ziua mtru care dintaiu .

naste lumina.
In luna aceasta in 12 zile, soarele intra in nu-
marul semnului cerului a Scorpiei, care este uda
si Iriguroasa. In vremea ace ea sa te f eresti de lea-
curi si nici intr'un chip sa nu te apuci de lucru nou.
Intru acele zile, -cand soarele se afla in semnul
Scorpiei, de va fi tunete, painea se va scumpi,
iara pe alte locuri va fi foamete, la 26 ale lunii
lui Octornvrie, ziua are 10 ceasuri ~i noaptea 14.
Octomvrie la 8 Scorpie.
Aceasta se numeste asa, pentru ca este veni-
nata ~i jalnica aceea vreme, cu dureri ~i boale este
pentru nepotrivirea aerului, ca dimineata este ra-
ceala, iara la miazazi caldura f?i nadusala,

NOEMVRIE.
Are 30 de zile. Ziua are 10 eeasuri ~i noaptea 14.

Intru aceasta luna de voesti sa stii, in ce chip

va fi iarna sau vara anului vii tor: lntr' una din zile
in saptarnana dintaiu in Iuna aceasta sa mergi in
padure, ~i sa tai dela un stejar surcele, cari acele
surcele de vor fi uscate, iarna ~i vara vor fi sece-
toase; iara de vor fi surcelele ude, va fi iarna ~i
vara umedoasa adeca: dupa ziua cea dintaiu, In
celelalte zile va fi ploaie, de vreme ce steaua care
se cheama inima, intra in semnul scorpiei, care este
Iriguroasa f?i umeda. Langa acele stele, cari se
numesc Gnades adeca Broastele, cari dupa patru
. zile indata a pun ~i rasar stelele lui Orion, cari tot-
deauna inchipuesc vreme rea: iarna si la vara va
ploua. Un Constantin scrie: precum va fi vrernea
Ia 24 ale lunii lui Noemvrie, asa va fi in toata
 - 151 -

vremea, adeca: peste tot anul viitor. Iaras la luna

lui Decemvrie, precum va fi vrernea la 25 a lui
Noemvrie, a~a va fi in luna lui Decemvrie in 13. In
ce chip va fi la 26 ale lui Noemvrie asemenea va
fi ~i in luna lui Februarie ~i celelalt~ zile pana la
starsitnl lunii, sa iai seama, cum se va preface vre-
mea intru aceea zi, a~a tot tntr'un chip va fi vre-
mea ~i in lunile viitoare, adeca: Martie, Aprilie ~i
celelalte pana la implinirea anului. Langa acestea
sa stii, ca din 17 sau 18 ale lunii lui Noemvrie,
marea conteneste de valuri mari, de vreme ca atunci
o pasare, ce se cheama .Alvion scoate puii. Drept
aceea ~i marea la aceea vreme sade nemiscata,
lntru liniste pana cand aceea pasare va scoate puii
~i cu dansii va sbura. Pentru aceasta marturiseste
Aristotel in cartea a patra a istoriei de fiare ~i Plu-
tarh de firea fiarelor acelor, lnsa ~i alti economi
vechi pun starea anuJui viitor in urrnatorul chip
o socoteala:
ln ziua sfantului Andreiu eel intaiu chemat, adeca
la 30 ale lui Noemvrie, nmplea un vas cu apa ~i-1
punea pe masa sau pe alt loc neted, ca sa nu se
clateasca nici intr'un chip ~i daca apa singura din
vas se varsa, inohipuia anul ploios, iar daca apa
din vas nu se varsa, ci sta in ce chip s'a pus,
.tnohipuia anul secetos. _
La 10 ale lui Noemvrie are ziua 9 ceasuri f?i
noaptea 15 ~i soarele intra in semnuJ cerului Sage-
tatorul, care este uscat f?i fierbinte: aceasta vreme
este buna de a se tnsura cineva si de negutatorie,
de luat leacuri, de a-~i face haine si altele.
Daca va tuna cand soarele se va afla in sem-
nul Sagetatorului insemneaza, c~ secara care va fi
la loc inalt sernanata va fi buna, iara cea dela ses
nu se va face buna, ci va fi proasta, la 27 ale lunii
 - 152 -

acestia, ziua are 8 ceasuri si noaptea 16. Noemvrie

in 9 Sagetator se numeste, pentru ca intru aceea
vreme de lucru odihnindu-se oamenii, la vanat se
zabovesc.
DECEMVRIE.
Are 31 de zile. Ziua are 9 eeasuri ~i noaptea 15.

Din ziua fecioarei mucenitei Luchiei, taranii cei

' '
de multi, au numarat 12 zile si 12 nopti 9i au luat
seama pe toata ziua ~i pe toata noaptea, cum au
trecut ~i cu ziua aceasta a sfintei mucenite Luchiei,
Intocmai a pus luna aceasta Decemvrie, cu a doua
cea dupa dansa lanuarie, cu a treia a pus pe
Februarie. Asemenea ~i celelalte luni cu zilele cele
.viitoare .ale; lui Decemvrie le-a pus pe rand, ca in
ce chip aceste . zile se vor arata, asa f?i lunile cele
12 vor fi, alti dip cei mai prooopsiti, incep a nu-
mara din ziua nasterii lui Hristos, seara pana la
miezul noptii, cu ce vreme se potriveste cu cea
dintaiu a lui Ianuarie: iara de dimineata pana la
amiazazi, asemeneaza cu a treia zi a lui lanuarie,
dela miazazi lnsa pana seara, asemeneaza cu a
patra zi a lui Ianuarie. Asemenea cu 1, a 2, 3 ~i
a 4 ~i alte zile ale Nasterii, numara pana la 17 ~i
pe toata ziua le tocmeste cu lunile viitoare adeca:
Februarie, Martie, Aprilie ~i altele f?i a~a sa iai
seama cum a fast trecuta vreme intru acele zile,
a~a si peste tot anul, pe luni va fi vremea.
De se va intampla nasterea lui Isus Hristos
Dumineca, iarna va fi calda, tndoita rea si ploioasa,
Primavara ploaie si cald. Vara vesela ~i secetoasa
~i cu vreme buna, Toamna ploioasa f?i vanturoasa,
Viile ~i secara vor fi foarte bune. Prin gradini
legumi de ajuns multe, miere multa. Pe vremea
 153 -

ecerii va fi vremea buna, Serpilor ~i oilor celor

inere vor fl pierire. Poame multe, imblatitura putina,
obitoacelor ~i fiarelor immultire, oameni batrani sl
emei ingreunate vor muri. Iara cei ce vor .. fi lnsu-
a~i pasntca dragoste vor petrece.
Iara de se va intampla nasterea Iui Hristos
unia, iarna va fi de mijloc, nici cald, nici frig.
rimavara ploioasa ~i buna. Vara pe vremea se-
erii ploi mu1te ~i secetoase cu vanturi. Toamna
una secetoasa, Prin erase ~i prin sate oarecari
or juca bine la nunta, vin de ajuns ~i miere putina,
entruca albinele atunci cad jos. Poame multe,
oarte multa mai ales batranilor. Ostasilor bucurie.
uierilor scarba mare ~i multe dintr'ansele vor murl, -
nt de vaca mult.
De se va intampla nasterea lui Hristos Mattia,
arna va fi iute grea ~i zapada destula. Primavara
loioasa si vanturoasa, dar buna. Vara de mijloc.
oamna secetoasa, viile proaste, secara de mijloc,
oame pe unele locuri vor fi putine. In dobitoace
cadere. Boale multe muierilor, puternicilor scarba,
elor ce umbla pe mare durere si lnnecari multe.
n boierii cei mari pace. Moarte va taia vieata
preotilor. Miere, unt si vin mult.
De se va lntampla nasterea lui Hristos Mier-
urea, iarna va fi tare si turtuni mari, dar f?i buna,
e o parte cam lndoita, de va ~i ploua putin, Pri-
avara este ploioasa. Vara frumos. Paine, fan,
in destul. Poame '~i miere multa, Ceapa si unt
oarte putin, La mesteri de lemn si la negutatori
remea rea, copiilor moarte, oamenilor buni pagube.
De se va tntampla nasterea lui Hristos Joia,
arna adeseori va ploua, vanturoasa ~i tare, apoi
soara, ghieata va fi multa. . Primavara cu vanturi
i ploioasa. Vara frumoasa, ploaie nu va fi multa,
 154 -

dar nici secetoasa, Graul semanat taraiu sau de

timpuriu va fi. bun t?i poame si vin destul, miere
putina. Toamna amestecata cu vant f?i cam plo-
ioasa, in graul eel semanat de toamna scadere,
Vieaya pasnioa tuturor fagaduet?te cerul, numai eel
ce stapanesc lumea catra sine glasuesc.
De se va intampla nasterea lui Hristos Vine-
rea, iarna va fi statornica, grea ~i naprasnlca _ Pri-
mavara ploioasa si buna Vara nestatornica ~i in
vremea secerisului va fi ploaie,
Toamna buna, cam secetoasa, paine, vin ~i fan
din destul, unt de lemn putin. Oile si stupii vor
murl, dureri de ochi la oameni ~i in gat boala lu-
measca, de cari multi vor fi bolnavi. Muierile celor
grele va fi sminteala. Pruncilor boale, unora f?i moarte .
De se va intampla nasterea lui Hristos Sam-
bata, iarna vor fi neguri, zapada multa, vanturi si
frig. Primavera vanturoasa si ploioasa. Vara buna,
vanturoasa si calduroasa, Toamna secetoasa. Oilor
putina paguba. A treia parte din roada abia va
ramanea. Tunet mult, semanatura buna f?i Irumoasa,
Miere de mijloc, paine si poame putine, lntre oameni
vrajba multa, Boierilor paguba, pe alte locuri va fi
~i moarte. Pe mare umbland nici intr'un chip nu
vor avea Irica. Rasboaie pe multe locuri vor fi, la
oameni si la stupi boale fara de veste.
In ziua nasterii de va stralucl soarele bine, cu
nadejde sa astepti an bun. A doua zi dupa nastere
de va fi ploaie, galceava si stada intre cei duhov-
nicesti va fi. A patra zi de va stralucl soarele,
cu moarte ingrozeste pe cei tineri. A cincia zi de
va fi senin, paine f?i poame se var face din destul.
A sasea zi de va fi Iuminoasa, taranii din gradini
bucurie vor avea. A saptea zi de va fi senin sau
 - 155 -

ploaie din destul, pentru vin hrana fagaduie~te,

numai painea va fi scumpa. ln a opta zi de va fi
ploaie, an bun de prins peste, a noua zi de va fi
ploaie, an bun pentru oi. A zecea zi de va fi ploaie,
anul vanturos va fi. A unsprezecea zi de va fi lu-
minoasa, peste an negura f?i fel de fel de boale se
vor lntampla. A douasprezecea zi, de va fi lumi-
noasa, batalii f?i galcevi se vor ivi.
La nastere noaptea de va bate vant, lnsemneaza
moa.rte boierilor celor mari. A doua ncapte de va
fi vant, viile se vor strica. A treia noapte de va
bate vant, la oarecare Crai moarte va veni. A patra
noapte de va fi vant, foamete celor saraci f?i in
paine scumpete. A cincia noapte de va fi vant,
moarte celor tnvatati va fi. A sasea noapte de va
fi vant, vin si unt de lemn din destul va fi. A
saptea noapte de va fi senin, anul de mijloc va fi.
In a opta noapte de va fi vant, vor muri multi din
batrani si din copii. A noua noapte de va fi vant,
dobitoacele vor pieri. A zecea noapte de va fi vant,
batai f?i pricini dela talhari ~i ucideri. La 12 Decem-
vrie soarele intra in semnul 'f apului si se tntoarce
dela iarna catra primavara, pentru aceea ziua se
face mare ~i noaptea mica, Semnul acesta al 'fa-
pului este friguros ~i uscat eel ce stapaneste spre
1

amiazazl, In vremea aceea este bine a calatorii,

a negutatorii, a -coas~ haine noua, a se casatorii, si
altele. Soarele cand se afla in semnul 'l'apulul, de
va fi tunet, va fi ploaie si stricaciuni la semanaturi.

IA NU ARIE.
Are 31 de zile. Ziua are 10 ceasurl ~i noaptea 14.

In ziua anului nou de se va rosl cerul, sau

zorile spre rasarit, insemneaza Intru acel an negresit
 - 156 -

batalie ~i ploi multe vor fi, iara de va stralucl soa-

rele frumos, arata ca va fi anul bun f?i peste din
destul. Asiederea noaptea cea dintaiu a anului nou
de se va intampla luminoasa ~i f ara vant, insem-
neaza an bun, iara batand despre amiazazl vant,
moarte se va intampla. 1n ziua Praznicului Dum-
nezeiesti aratari, de va straluci soarele, an bun va
venl, iara de va fi negura, multi oameni vor muri.
Iara de va ninge sau ploua, insemneaza nerodire
sau scumpete de paine. Iara de va bate vant,
spune ca vor fl rasboaie. In zilele acestea soarele
intra in semnul Varsatorului de ' apa, carele este
calduroasa si, urned. De va tuna cand soarele se
afla in semnul acesta economii ~i ~aranii vor avea
paguba in semanaturi.

FEBRUARIE.
Are 28-29 de zile. Ziua are 11 eeasuri ~i noaptea 13.

1n ziua Intampinarii Domnului nostru Isus Hristos,

de va fi luna .luminoasa, bun ~i roditor va fi acel
an ~i dupa aceea zapada mare va cadea. In ziua
prea cuviosului Martinian de va frig - ~i ger, 40 de
zile va fi tot frig f?i ger. Iara in noaptea aceea de
cu seara de va bate vant, asemenea 40 de zile va
bate tot vant in ziua lasatului de sec de came,
daca soarele va rasari in senin, insemneaza ca se-
manatura cea de vreme va fi buna in- saptamana
cea alba; in zilele cele de pe urma de va straluci
soarele bine, graul f?i secara vor sa sature pe popor.
La 7 ale lui Februarie intra soarele in semnul
cerului Pestii, care este de frig f?i de umezeala,
De se va intampla tunet, cand soarele intra in
semnul Pestil, stricare de paine se lntampla.
 - 157 -

M Al{ TIE.
Are 31 de zile. Zina are 12 ceasuri ~i noaptea 12.

In Inna aceasta in cateva zile de va fi negura,

asa peste tot anul vor fi ploi si iara cate zile va
fi roua, atatea zile va fi bruma, dupa Pasti va fi
~i pe atatea si in luna lui August vor fi neguri de
stricaciune. Daca in luna lui Martie nu va ploua,
iara in luna lui Maiu de va ploua, va fi. paine multa,
In ziua Bunei-vestiri de va fi noaptea luminoasa f?i
stelele de vor stralucl frumos, va fi paine din des-
tul si peste tot anul bine. Asisderea si in Vinerea
cea mare de va ploua, te vei bucura de rodirea
graului, In ziua Pastilor de va fi ploaie, asa in 50
de zile mai multa ploaie decat senin, aicia ia seama
pe 4 zile a saptamanii dintaiu din postul eel mare,
adeca: Miercuri, Joi, Vineri ~i Sambata, de va fi
senin intru acele zile, Primavara, Vara. Toamna
cum f?i Iarna, asemenea vor fi.
La 9 ale lui Martie se face ziua Intocmai ca
noaptea, de vreme ca atuncea intra soarele in sem-
nul cerului Berbecele, care este calduros f?i uscat,
la vremea aceea este bine a negutatorii f?i a cala-
torii f?i alt ele a face.
De va fi tunet, cand soarete intra in semnul
Berbecelui, insemneaza frica ~i spaima intre oamem
~i dupa aceea buna chivernisala.

APRILJE.
Are 30 de ztle. Zina are 13 ceasuri ~i noaptea 11..

Luna aceasta mai de multe ori se tntampla

vanturoasa ~i ploioasa, caci tntru aceea vreme 7
stale, care se numesc Pleade iararomaneste Mease.
 - 158 -

seara f?i dimineata impreuna cu soarele ~i cu stelele,

se afla langa capul sernnului ceresc, cari se chiama
Vit:al, daca se apropie de dansele, adeca de stele,
sau dupa oarecare intamplare, cu dansa merge
planeta Saturnus de se impreuna si se face Prima-
vara ger, zapada ~d frig, cu cea mai mare soco-
tin~a s'a socotit. Drept aceea oamenii socotesc bine
cum sa Iaca gradinile.
La 8 zile a lui Aprilie intra soarele in semnul
cerului Taur, carele este calduros 9i uscacios, la
aceea vreme este bine a zidt cineva case, a altoi,
sad) pornii, a calatori la negustorie si a chivernisi
holdele. De va tuna cand soarele se afla in semnul
cerului, nerodire in secara f?i la orz, va fi.
MAI U.-
Are 31 de zile. Ziua are 14 ceasuri ~i noaptea 10.
tn luna aceasta de vor fi tunete dese, an bun
~i vara buna insemneaza, iara de va fi ploaie in
ziua de Pogorirea Duhului Slant, tot rele lnainte spune.
La 10 ale lui Maiu intra soarele in semnul ce-
rului Gemenii, care este calduros ~i este bine
atuncia a negutatorl, a umbla la vanat, pe copii
a-i da la invati~tura.
IUNIE.
Are 30 de zile. Ziua are 15 ceasuri ~i noaptea 9.
In ziua nasterii sfantul loan Botezatorul daca
va rasart soarele frumos si peste zi tot intr'un chi~
va stralucl pana va apune, tusernneaza a fi vreme
buna de secerat ~i de cosit; lnsa la sfantul loan de
va fi ploaie sau negura, a~a ~i in vremea secerii
mai multa va fi ploaie decat senln,
La 12 Iunie soarele intra in semnul Racului.
 - 159 -

Semnul acesta este calduros ~i umedos, atuncia

este bine sa Iaca cineva moara pe apa, sau altceva.
In luna aceasta de va tuna, rod bun de paine
va fi, iara vacile vor ramanea sterpe.

I UL IE.
Are 31 de zile. Zina are 14 eeasnri ~i noaptea 10.

In ziua punerii cinstitului vesmant, de va fi

ploaie sau de va bate vantul, nucile se vor strica
de tot, iara alunele vor rodi. Dupa aceea vin zilele
ce se chiama cainesti, caci intre aceea vreme intra
stele este o stea ce se chiama a cainelui, care im-
preuna cu soarele umbla, pe care se poate a o
vedea privind in apa, de steaua aceasta Pienteron
in caryi pentru bucuriile cele ce vin, scrise intr'acest
chip: cand in ace lea zile cainesti va fi umezeala si
mai mult ploaie decat senin, se cade sa te pazesti
de boale; iara de va fi intru acele zile vreme buna,
insemneaza a fi an sanatos, insa CU amaruntul Sa
iai seama pentru tunet, de va tuna cand steaua
cea caineasca va rasarl, sa cauti bine in ce semn
al cerului ~i unde se afla atuncia luna, pentru ca
sa poti sa stii multe lucruri, cele ce vin, adeca:
pentru rasboaie, rodirea painei, pentru boale ~i cele-
lalte. Asemenea sa iai seama, ce fel de vreme va
fi a treia zi la toata luna, in care zilele cainesti
tree, caci obisnuit lucru este, ca sa fi pana la star-
situl lunilor, cum a fost lntr' acele zile. De va trece
trei saptamani inainte de 15 zile a lunii lui Iulie si
va fi senin, care semanaturi vor fi la locuri joase,
vor rodl bine, iara de va fi ploaie intru acele sapta-
mani inainte de 15 ale lunii Iulie painea vor rodi
bine, la locurile cele inalte, adeca la dealuri. La 15
 - 160 -

Iulie, de va tuna cu un ceas mai 'nainte de amiazazi,

tnsemneaza ca va fi iarna de vreme: iara cu un
ceas dupa amiazazi, tnsernneaza ca va fi iarna tar-
ziu si soarele daca in toata ziua aceea, adeca in
15 straluceste, va fi iarna de mijloc, insa cu mar
raceli, iara de va fi ploaie, va fi ~i iarna cu ploaie,
iara de va fi toata ziua, adeca: in 15 Iulie va fi
senin ~i ploaie, va fl iarna _ amestecata.
In ziua Preacuviosului Sisoe in 6 Julie atuncia
intra soarele in semnul cerului Leul, carele est
uscat si foarte flerbinte , intru aceea vreme este bin
a zidl f?i a intra la mosii, a chivernisi holdele ~ a
Iara de va fi tunet, cand soarele intra in sem
nul cerului Leul, secara ~i orzul, care vor fi sema
nate la loc inalt, vor avea scadere.

AUGUST.
Are 31- de zile. Zina are 13 ceasuri ~i noaptea 11.

In ziua Adormirii Maicii Domnului de va fi seni

poamele se vor coace bine, macar de se vor f
stricat mai 'nainte de ploaie. In ziua aceea de s
vor afla struguri de poama copti, sa aiba nadejde
f?i pentru vin. La 25 ale lui August in ziua sf
apostol Bartolomeiu, Insemneaza ca de va fi senin
toamna intr'un chip, va fi cum a fost tntr'aceasta zi
La 12 ale lui August intra soarele in semnu
cerului Fecioarei, care este uscat ~i rece.
De va fi tunet cand soarele se afia in semnul
Fecioarei insemneaza, ca se vor pornl ploi 8 zil
si potop pe unele locuri va fi.
 iNCEPUTUL GROMOVNICULUI
A lui Iraclie imparatul, pe 12 Zodii ~i se incepe
_ din luna lui Martie intru acest chip.

Martie. I, 2 Berbecele, 3, 4 'I'aurul, 5, 6 Ge-

menii, 7-9 Racul, 10, 11 Leul, 12. 13 Fecioara,
14-16 Curnpana, 17, 18 Scorpia, 19-21 Sageta-,
torul, 22, 23 Tapul, 24, 25 Varsatorul de apa, 26,
27 Pestele, 28-31 Berbecele.
Aprilie. 1, 2 Taurul, 3, 4 Gemenii, 5, 6 Racul,
7-9 Leul, 10, 11 Fecioara, 12, 13 Cumpana, 14,
15 Scorpia, 16, 1 7 Sagetatorul, 18, 19 Tapul,
20-23 Varsatorul de apa, 24, 25 Pestii, 26, 27
Berbecele, 28-30 Taurul.
Maiu. 1, 2 Gernenii, 3, 4 Raoul, 5, 6 Leul,
7-9 Fecioara, 10, 11 Cumpana, 12, 13 Scorpia,
14-16 Sagetatorul. 17, 18 +apul, 19-21 Varsato-
rul de apa, 22, 23 Pestele, 24, 25 Berbecele, 26,
27 Taurul, 28-31 Gemenii,
Junie. l, 2 Racul. 3, 4 Leul, 5, 6 Fecioara, 7,
8 Cumpana, 9-11 Scorpia, 12, 13 Sagetatorul,
14-16 Tapul, 17~ 18 Varsatorul de apa, 19-21
Pestele, 22, 23 Berbecele, 24, 25 Taurul, 26, 27
Gemenii, 28-- 30 Racul.
Julie. 1, 2 Leul, a, 4 Fecioara, 5, 6 Cumpana,
7-9 Scorpia, 10, 11 Sagetatorul, 12, 13 'fapul,
14-16 Varsatorul de apa, l 7i 18 Pestele, 20-21
erbecele, 22, 23 Taurul, 24, 25 Gemenii, 26, 27
aoul, 28-31 Leul.
_ August. I, 2 Fecioara, 3, 4 Campana, 5, 6
corpia, 7-9 Sagetatorul, IO, 11 'fapul, 12, 13
11
 - 162 -

Varsatorul de apa, 14-16 Pestele, 17-19 Berh

cele, 20, 21 Taurul, 22, 23 Gemenii, 24, 25 Racu
26, 27 Leul, 28-31 Fecioara.
Septemvrie. 1, 2 Cumpana, 3, 4 Scorpia, 5,
Sagetatorul, 7-9 '['apul, 10, .11 Varsatorul de ap
12, 13 Pe~tele, 14-16 Berbecele, 17, 18 Tauru
19-21 Gemenii, 22, 23 Raoul, 241 25 Leul, 2
27 Fecioara., 28-30 Cumpana.
Octomorie. 1, 2 Scorpia, 3, 4 Sagetatorul,
6 Tapul, 7-9 v arsatorul de apa, 10, 11 Pestel
12, 13 Berbecele, 14, 15 Taurul, 16, 17 Gemeni
18-21 Racul, 22, 23 Leul, 24, 25 Fecioara, 26, 2
Cumpana, 28-31 Scorpia.
Noemvrie. 1, 2 Sagetatorul, 3, 4 'fapul, 5,
Varsatorul de apa, 7, 8 Pestete.. 9-11 Berbecel
12, 13 Taurul, 14-16 Gemenii. 17, 18 Raou
19-21 Leul, 22 23 Fecioara, 24, 25 Cumpana
26, 27 Scorpia, 28-30 Sagetatorul,
Decemorie. 1, 2 Tapul, 3, 4 Varsatorul de apa
5, 6 Pestele, 7-9 Berbecele, 10, 11 Taurul, 1
13 Gernenii, 14-16 Racul, 17, 18 Leu], 19-2
Fecioara, 22, 23 Cumpana, 24, 25 Scorpia, 26, 21
Sagetatorul, 28-31 Tapul.
. Ianuarie. 1, 2 V arsatorul de a pa, 3, 4 Peste
5, 6 Berbecele, 7-9 Taurul, 10, 11 Gemenii, 1
13, Racul, 14-16 Leul, 17, 18 Fecioara, 19-2
Cumpana, 22, 23 Scorpia, 24, 25 Sagetator
26-28 'fapul, 29-31 Varsatorul de apa.
Februarie. 1, 2 Pestele, 3, 4 Berbecele, 5,
Taurul, 7-9 Gemenii, 10, 11 Racul, 12, 13 Leu
14-16 Fecioara 17, 18 Cumpana, 19-21 Scorpi
22, 23 Sagetatorul, 24, 25 +apul, 26, 27 Vars
torul de apa, 28, 29 Pestele. .
-~-
 Zodia Berbecelui.
De va tuna in numarul Berbe-
celui, despre rasarit va fi robie si
taiere multa. Fiarele pamantului
vor fi satule ~i strigare va fi de
rasboaie, rane si pagube, va fi pai-
ne pe unele locuri.
Poamele vor fi scumpe, serna-
atura cea tarzie nu va pieri, impreuna va fi moarte
i celor ce umbla pe apa va fi innecare.
Iara de va fi cutremur, intre Domni va fi schim-
are ~i rasboaie, foamete, greutate f?i Iipsa intra
ameni ~i mari barbati vor pieri, iara poame vor
multe. .
Iara de va fi cutremur noaptea, nevoi tntre
ameni vor fi ~i boierii nu se vor pleca Domnului
au, ~i va fi de mult cuget rau spre Domnul sau,
i vor lncepe a bate unul pe altul ~i intre voinicii
i nu va fi tocmeala si un lmparat despre apus va
uri ~i vor fi ploi multe ~i roada in malaiu ~i intre
duri, iara in '['ara Egipetului va fi foamete.

Zodia Taurului.
De va tuna in numarul Tauru-
il'I lui, in '['arigrad va fi bucurie mare,
Graul va pieri pe unele _ locuri;
iara spre rasarit va .fi greutate ~i
taiere mare si unul spre altul se va
. scula ~i lacrimi . vor fi tmparatului
iiiiiiiii ~i intre oameni boale grele vor -fi,
....___....___,.

r ploaie nu va fi.
Iara. de va fi ziua cutremur mare, pe pamant
a fi nevoie mare.
 - - 164 -

Dar de va fi cutremurul , noaptea, intre toate

cetatile vor fi sbierete si greutati ~i multe cetatt -~i
erase var cadea. ~i despre apus mari biserici s
vor pustii, iara la rasarit vor .fi boale , multe lntre
oameni ~i cetatile se vor lngrija. ~i cei ce vor f
la rasboiu - bucurie var priml; iar "de va fi tunet
la armazi, atunci pamantului mult bine ii va fi.
-
Zodia Gemenilor.
De va tuna in numarul Geme-
nilor, intre oameni va fi boala mare
si celor ce umbla pe mare va fi
pierire, precum si Arabilor va fi pie-
rire. Iarna va fi mare ~i graul va
fi mult si unui barbat mare va fi
aratare si intre oameni mari va fi
schimbare.
Iara de va fi cutremur, o parte se va rascula
si oamenii se vor bucura.
'
Dar de va tuna lntru amiazazi, sau va fi cutre-
mur, atunci voinicii i~i var parast pe impara-
tul lor ~i se var muta la alt Imparat intr'alt lac,
iara pe urrna iaras se vor intoarce cu pace. Fiare-
lor salbatice pierire _ f?i se var spaimanta cetatile.
Iara de vor fi tunete noaptea, muierilor celor
grele va fi pierire ~i vor birul alte limbi ~i moarte
grabnica va fi si mai marele acelei paryi pe vraj-
masii lui va birul.
. Iara de va fi cutremur noaptea, va fi rasboiu
~i moarte mare prin cetavi ~i . limbilor va sa ie fie
alt lmparat ~i-~i va lasa imparavia t?i va fugl in-
tr'alt, loc ~i tmpara.~ia lui o va lua . alt tmparat ~i
va pustti bisericile cele mari ~i de .graba se var
 - 165 -

pustii f?i VOr pierl si in laturea despre rasarit vm

va fi mult si flare vor fi multe.

Zodia - Baculul.

De va tuna in numarul Racu-

lui, atunci un om mare va murl.
~ ~i ariile se var umplea de grau.
~i in laturea despre apus va fi pace
~i friguri multe ~i in legume va fi
scadere si iarna va fi grea si plo-
ioasa f?i oarecare Domn va 'piert.
Iara de va fi cutremur; se va turbura o yara
~i va ucide pe un om mare si avutia lui va lua,
~i neintelegere la mari barbati va fi.
Iara de vor fi tunete intru .amiazaal, prin toata
lumea va fi greutate. Pamantul if?i va arata roada
si nu o va da. ~i furtuni vor fl multe si ia;ra se
vor intoarce in locurile sale. ~i va fi moarte groaz-
nica f?i limbilor despre apus pierire.
Iara de va fi cutremur mare, rautatea Arabilor
se va ridica si boierii cei mari se -vor smeri si se
vor muta lntr'alt loc ~i ace] loc ii vor schimba si
rau vor pieri. Primavara va fi ploioasa si painea
va fi multa f?i lacuste vor fi multe f?i fiarelor celor
mici va fi pierire.
Iara de va fi noaptea cutremur, sau va tuna,
atunci va fi grije f?i scarba f?i durere intr'acel Ioc ~i
unde se va arata semnul, va fi paine multa ~i mari
cetati se vor risipl ~i biserici se vor zidl. Poamele
E?i strugurii de pe curpeni vor arde de mania lui
Dumnezeu.
 - 166 -

Zodia Leului.

De va tuna in numarul Leu-

lui, in oameni mari va fi moarte ~i
granelor stricaciune, Iara lntr'alta
hrana va fi roada, Si in laturea
'
despre apus va fi durere in oameni
~i mai vartos sgaibe si pecingeni ~i
". . " .. .
rare ~1 m oamenn cei mai man
. .
foarte rau va fl. Iarna va fi mare ~i ploioasa f?i cei
lntelepti vor avea pagube.
Iarna de va tuna sau va Iulgera spre amiazazl,
atunci ploi vor fi multe ~i va fi foamete, vaile ~i
paraiele, se vor umplea de apa f?i marea se va tur-
bura ~i in boieri va fi boala, celor ce vor merge la
Roma pe apa, pamantul tsi va da roada, Intru
aceea lature unde va tuna, va fi paine multa, unt
de vaca f?i alte fructe vor fi multe.
Iara de va fi cutremur, atunci multi imparavi
se vor turbura ~i boierii vor dori la rasboiu ~i cei
saraci se vor lmbogatl ~i se vor invata si se va
arata un Imparat despre rasarit f?i va fi frica mare
despre apus. Si roada va ft peste tot pamantul si
tnca intru acel lac unde se va cutremura paman-
tul. Iarna va fi grea f?i se va scula oarecine
foarte puternic,
Iarna de va tuna sau va fulgera noaptea, atunci
va fi paine multa f?i roada in toate f?i vanturi man,
izvoarele f?i toate vaile vor seca,
 - 167 -

Zodia Fecioarei.
De va tuna in numarul Fecioa-
rel, .atunci va fi mantuire in toata
lumea si imparatilor cadere ; iara in
Egipet galceava ~i celor de pe ape
le va fi rau; si la alti multi. Graul
si Iegumele vor pierl; iara la vant
. va fi mult bine ~i iarna va fi tarzie.
erase si in cetatile, cari vor fi pe langa mare,
fi moarte napraznica: iara de va fi cutremur,
unci va fi ploaie.
Iara de va tuna tntru amiazazl, sau va fulgera,
unci omul drept se va bucura de roada mani-
r sale.
Iara de va fi cutremur spre amiazazi, atunci
paratii ~i domnii se vor turbura ~i tiarii Irantu-
est: va fi pierire ~i catra Constantinopol vor adu-
e darnri.
Iara de va tuna, sau va Iulgera, atunci iar
~a spune.
Iara de va fi noaptea cutremur, intra toate ce-
~ile va fi galceava si greutate ~i multe erase vor
dea. 9i catra apus biserici mari se vor pustii f?i
amenii despre rasarit vor avea dureri mari ~1 scar-
e ~i mare foamete va fi.
Zodia Cumpenii.
De va tuna in numarul Cum-
penii, atunci va fi rasboiu ~i taiere
si unul spre altul se va ridica cu
vrajba si multa pacoste va fi de
fiare salbatice ~i in unele locuri si
foamete va fi, iara pe unele lo-
curi roada multa va fi. Si iarna va
'
 - 168 -

fi'grea-si raurile ~i toate apele vor fi mari ~1 se va

ispiti pamantul de rane ~i va fi moarte multa ~i
alte limbi vor avea rasboaie ~i muierilor grele cand
vor avea sa nasca, le va fi pierire ~i foamete mare
spre apus, Pentru aceea se vor ridica popoarele si
orasele. in oameni si in dobitoace paguba.
Iara de va ti cutremur, multa greutate. sr -
moarte va fi.
Iara de va tuna spre amiazazi, sau va Iulgera,
partea despre rasarit ~i cea despre apus, intr'un
loc se va aduna ~i yarii Egiptului va fi slavire, si
vor avea pacoste de fiare.
Iara de va fi cutremur spre amiazazl, vor fi
rasboaie mari ~i ploi multe.
Iara de va tuna noaptea, sau va fi cutremur,
se vor smeri oamenii si se vor arata lacuste multe
si va fi robie rea intre ' oameni ~i unde se va cutre-
mura pamantul, acolo in oameni va fi moarte grab-
nica f?i in alte parti. ~i multe biserici si cetati se
vor pustii, iara graul va fi mult.

Zodia Scorpiei.
De va tuna in numarul Scor-
piei, atuncia va fi multa paine ~i
taiere grea. Partea despre amia-
zaz! va avea scadere si va fi ranire
si mai marele acelei parvi va fi bat-
jocorit. f?i va veni alt imparat ~i
vor payi oamenii nevoie rea de Ioa-
me. Iar de va fi cutremur, paine va fi multa, bel-
sug de tot binele la tot" omul. Si mai marele acelei
parvi va pierl ~i dupa aceea va fi bucurie.
Iara de va tuna spre amiazazl, in tara Ara-
biei vor fi ploi multe f?i paine nu va fi ~i va prinde
 - 169 -

un om pe un alt om ~i se vor inneca in apa. Si

peste oamenii acelei ~ari vor fi boale grele dela
.Dumnezeu.
Iara de se va cutremura pamantul lntru
amiazazl, atunci tntre tmparati va fi pace ~i
dragoste ~i oamenilor si ostasilor bucurie. Ploi
vor fi la vreme si painea se va tmmultl. Ti-
nerilor si
, dobitoacelor moarte.
Iara de va tuna noaptea, atunci tuturor
partilor va fi pierire. Cetatenilor si corahii-
lor pierire si fiare vor fi multe spre pacostea
oamenilor si multi oameni vor fi ucisi de ger.
Iara de va fi cutremur noaptea, atunci toata
lumea se va umplea de scarha ~i peste pu-
tina zabava iara va fi bucurie. Si semana-
'
turilor celor de vreme nu le va fi ' bine, iara
pe langa mare se vor Immultl bucatele si
ploaie va fi multa.

Zodia Sagetatoruluf.
De va tuna in numarul Sa-
getatorului, ridicare si galcea va
va fi tntru aceea parte, graul
si toata roada la multi se va
'
strica, iara la camp va ' fi roada
multa si, in tot dobitocul va fi
pripasi. f?i iarna va fi tarzie ~i ploi pe unele
locuri. Si spre rasarit multe lacuste se vor
arata spre mancarea rodurilor si se vor vesell
de dorul lor.
 -. 170 -

Iara de va tuna dela amiazazi, atunci

tar a Mediei si cu Alamitenii vor face rasboiu
si vor cadea in prada 9i !mparatul Ior va
muri de otrava. Si boieri mari despre rasa-
rit vor pier) in rasboiu ~i va fi paine multa
Intru aceea _ tara. Iarna va fi tarzie si pemare
multi barbati vor pieri.
Iara de va fi cutremur la amiazazl, la
capetele mari va fi schimbare,

Zodia 'f apului.

De va tuna in numarul Ta-
,
pului atunci ploi vor fi multe,
30 sau 40 zile. Intre Imparati
va fi galceava, ura 9i vrajbire
si rasboiu spre rasarit 9i f oa-
mete in unele locuri. Si de
'
furtuni mari corabiilor le va fi pierire 9i in
oameni neputinte vor fi.
Iara de va fi cutremur, atuncia in partea
des pre a pus, va fi foamete 9i vor muri de
foamete oamenii si , om mare cu muierea lui
va mun.'
Iara de va tuna la amiazazl, sa u va fi
cutremur, multe roduri vor pieri 9i miere
multa va fi.
Iara de va fi cutremur noaptea, patimi,
greutatea si ucidere vor fi. ~i se vor turbura
cetatile si va f1 suspinare ~i lacrimi multe.
 - 171 -

i pe mare se vor turbura. , iarna va fi

Si
are 91 va fi graul mult.

Zodia Var~~torului de apa.

Deva tuna in numarul Var-
satorului de apa, rasboiu si ta-
iere va fi si boale multe pe
oameni si graul destul, iara le-
- gume putine. Iarna va fi grea
~=:.:::=~==:=1 si marea va fi lina 9i gadinilor
moarte _ si din oameni alesi din case impara-
testi tnca se vor schimba.
'
Iara de va fi cutremur, mare pierire va fi
si pe aceea parte rane vor fi multe si va
ucide unul pe altul. In dobitoace vor fi pa-
gube si se vor ridica rasboaie.
Iara de va tuna spre amiazazi, intre bo-
eri va fi viclesug 9i schimbare, dar paine va
i destula si dintre cei misei se vor Inalta;
' , '
ara dintre bogati se vor smerl.
Iara de va fi cutremur spre amiazazi,
ai marelui acelei taxi bine-i va fi.
'
Iara de va tuna noaptea, pe langa mare
a fi paine multa 9i legume destule si tntre
obitoace pripasi 9i intre domni rasboaie.
Iara de ya fi cutremur noaptea, atunci tur-
urare va fi, iara bucatele vor fi multe si bune.
 - 172 -

Zodia Pestilor

De va tuna in numarul Pes-,

tilor, granelor va fi pierire. Prin
orase vor fi vorbe multe si prin
toata lumea nevoi grele si in
Constantinopol va fi foamete ~i
greutate. ~ Iarna va fl huna ~i
toate semanaturile cele de vreme si , cele tar-
zii vor fi bune, iara boierilor spre rasarit pierire,
Iara de va fi cutremur, multe boale vor fi.
Iara de va tuna noaptea, sau va fulgera,
, moarte Intre oa-
atunci vor fi multe rane si .

meni ~i mai marele Arabilor va murl si dupa

aceea le va fi mult bine.
Iara de va ti cutremur noaptea, intru aceea
parte . va fi bajenie si robie multa.

Din aceste 12 zodii insemnam, care sunt bune

si
, care sunt rele.

1. Berbecele, 2. Taurul, 3. Fecioara, 4.

Pestii, aceste zodii sunt bune; 5. Gemenii, 6.
Cumpana, 7. Sagetatorul, 8. Varsatorul de apa,
aceste zodii de mijloc; 9. Raoul, 10. Leul, 11.
Tapul, 12. Scorpia, aceste zodii sunt rele. De
acestea se cade sa se pazeasca omul ~i sa se
 -- 173 -

fereasca, sa nu lnceapa met un lucru, nici In

cale sa nu piece, ca ii va merge rau, sau
fara de noroc.

Pentru a se ~ti cate saptamani sunt dintr'o

zi mare pana lntr'alta zi mare.
Dela nasterea lui Hristos pana la sf antul
Gheorghe, 1 7 Saptamani.
Sfantul Gheorghe pana la sf. Petru,
9 saptamani ~i 3 zile.
Sfantul Petru pana la sf. Ilie, 3 sap-
tamani,
Sfantul proroc Ilie pana la Schim-
barea la f ata, 2 saptamani si 3 zile.
Schimbarea la fata pana la Adormi-
rea Maicei Domnului, 1 saptama-
na si 2 zile.
'
Adormirea Maicei Domnului pana
la N asterea ei, 3 saptamani si 3 zile.
N asterea Maicei Domnului pana la _
ziua Crucii, 1 saptamana f ara o zi.
Ziua Crucii pana la Vinerea mare,
4 saptamani ~i 2 zile.
Vinerea mare pana la sfantul Dimi-
trie, 1 saptamana ~i 5 zile.
Sfantul Dimitrie pana la Arhangheli,
1 saptamana si 6 zile.
 - 174 -

Dela Arhangheli pana la lasatul secului de

postul N asterii lui Hristos, 9 zile.
Lasatul secului pana la N asterea lui
Hristos, 5 saptamani 9i 6 zile.
N astere pana la Botez, 1 sapta-
maria si
, 5 zile.
Botez pana la 40 de Mucenici, 8
saptamani 9i 6 zile.
40 de Mucenici pana la Bunavestire,
2 saptamani.
Bunavestire pana la sfantul Gheor-
ghe, 4 saptamani si 2 zile.
 TAB ELA
Pentru a afla in ce zi si la care ceas se naste Luna
in diferitele luni ale ori carui an:
' . ....

De voesti sa afli din aceasta tabela ziua,

cum si ceasul de zi sau de noapte, in care
se naste Luna, tine cu degetul pe ma;rginea
stanga a tabelei Crugul lunii cu Temelia , ei
pentru anul cautat, asemenea tine ~i luna
anului, pentru care voesti sa stii nasterea,
dupa aceea ia seama care e casuta, unde se
tntalneste treapta Temeliei cu scara lunii si
numarul gasit acolo in casuta, ne arata data
zilei, in care se naste Luna.
Sa iai seama bine, ca dupa fiestecare
data
,.. s'a pus si ceasul, in care se naste Luna.
In casuta dela dreapta este insemnat numarul
ceasului de noapte cu litera n, iar numarul
ceasului de zi cu litera z. ~ Cand sunt doua
. date in casuta, acestea arata, ca Luna se
naste de doua ori, odata la lnceputul si odata
Ia sfarsitul lunii.
 NASTEREA LUNII
'
dupa cum se arata cu arnaruntul in tabela aceasta:

I c~. " Mar.,Ceas Apr. Ceas,Maiu Ceasl Iun. Ceas Ter

1 l7 3n 15 /~z-~__7z -13 __ 5~ 1
2 --~ 7ri 4 -~-~_4n -~-~2~
3 24 9z 22 ! Bn 22 llz 20 7n 6
---------1/-- --- -- -- - --
4 13 12z 1211~~~_!__4z _10 ___?~_!_
--
5 - 2 4n 1/30i 4/2z I
30 1

I
5z 28 lz 2
-~ 21 7z 29 I 6n 19 i~8z _17- 4n =9
_7_ 10 lOz s 1 ~~-~111z __ ~--~~~
8 29 lz 27 Ii 4z 27 i 3z 25 6z 1
-9- 18 6z-16t3~ 16 J- 6z -14 1-1--;;-1
1 /7~--5 9z--3l-4n2 1

10 1 7z s
-----------!-- -- -- --!-- -
11 25 lOn 24 j 1 lz 23 8z 22 j 3z 4
12 l!-~133z-11 6z 1
15 2z 13
13 4 4z 2 4n 21317;2z 3o 7-; 2J

14 22 7n 21 19z 20-- 6n 19loz -7

----------1-- --- -- -- ----- --
15 11 lln 10 12z 9 Sn 3 3z 1
----------- --- -- -- -- --- --
16 1/30 2/2z 29 3z 28 6z 7 5z 2
--------- -- --1--1

17 19 5n 18 6z 17 3n 16 8z 11
---------- -- -~- -- -- -- ---
18 8 Sn _7__~_6_1 7n -~__!_!~~
19 27 12z 26 lz 25 3z 24 2z
 NASTEREA LUNII
'
dupa cum se arata cu amaruntul in tabela aceasta:

Cr.
~
Iulie.j[ceas Aug Ceas Sep. Ceasj Oct. '/ceasjTem.
1 ___ 12 1/j 2ni 11 ~I
I,
7z 7n - 9
9 I/
---.--1 ---11
fl 8z 14
---
2 1/31 [i 4/9z 1-g-Ii--
29 28 Ii 11z 27 I 5n 25
----- --1
3 26-1!-12Z
I
----- ---1! -
~~1~9z~ --~2-_i!~n- 17 I
---1
ln 6 I
i
4 9 l! 5z 8 , 4z1 6 i 4n 6 i 5z 171
---j:-- --!---- ---1
28 :
--28
-1!-7z
5 26 7n 25 8z 24 jT1n
-- 1i 11

)----- --- 1/

I 6 _!_~Ii lOz 15 8
------ -~i_'/ 12z 13 j_~ --
9
t 7 6 1 11 3z 5 lz 3 I 1n 3 I 3z 20
1!-- ----- ---1
8 25 I 4z 23 4n 22 I 6z 21 1
Sn 1
--Ii---- -- I
9 14 I! 7z
1.;- - -lOz
-
12 11 I 9z
--
6n 10 \tin 12
10 3 29 i 12n
IL3lli 8111 ------ 29 l 4n 23 I
11 ---22-i-2z 20 4n .19 3z 1s
I
1---

I 6n
--1
4
-- I I
12 11 i 5n i
9 3n 8 6z 7 8n 15
--
13 29 lsn --
28 9n
--
26 lln 26 ln 26
14 18 I 7n 17 12z 16 ln 15 3n 7
8 1I--2n
-- >---- -- --
15 6 5z 5 3z 4 5n 18
---
16 26 ! 3n 25 6z 23 7n 23 8z 29
--- -- -- --
17 15 I 4n 14 ----9z 12 lOn 12 lz 11
II
--
18 4 I 6n 3 12z 2 lz 1/31 3/27 22
I
19 23 I
i
I
5z 22 4z 20 4n 20 5z 3
i! I I I

12
 NASTEREA LUNII
'
dupa cum se arata cu amaruntul in tabela aceast

~- Nov.,Ceas Dec.jceas Ian. Ceas Feb. Ceas Ter

1--, 'I I l I

1---- } - l - 2 ~- - }!ii- - l i - 2 ~- - - - Y i- 1 -~ &-

1-----------1 --- ------- ----------Ii---------- ----------1----------
-----------1
- ~:--1----L----
-2t- -----------1
--~-i-------.,---
l--~-~
1-- -}l-- ~~- ----~~-j!-}-%- ----~~-- i}g. __ -1~~-l-1~- - ----~~_J--i~---
' --- 5--- - -23--- ----~fo--1 22-- - 120.-- - 2T - - 2n-1--i9 ----a-u- --2s
---------- ---------- ----------~!---------- ----------- ;----------- --------- 1--------- ---------- ----------
6 12 Sn li 12 lz i 10 6n I 9 3z 9
---- -7---. -- -i- - --7~-1-ti/30 -4:;::~-- i--2ff -- 6Z-,: -27--- -- ffo- --2if
----------1----------- ---------''----------- ---------- :---------- ----------ft --------- ----------

8 I 20 9z ! 16
---- ------ ------7z
----:, il -----19 2z 18 1 ln 1
1

----------1 ---- 1j
-----------,1---------- ---------- i--------- ---------- ---------

9 -----9---- ----------.i------
----------
ln 1j
8---- 12n :1----------7
-----------
4n I 5
----------1---------
4n
----------
I 12
----------

-_J_t-_
12
J~::_ ~J~::ilJk_ - ~~;~ IJ~_-_-_ -Jk(-_-_~-;-:_ -_-_-_-;;- - ~k
6 7z 5 12n 4 lz I 2 12n 15
---rn--- ---24--- ---snt24--- ----s-n-1--23--- - - iz- - ~fc ----20- --26-
1j l

___ i4 ---i4 ----2z--, "ia ----so-- ---12-- 3_i_ - Io-- ----6ii- ----
---------- ---------- ---------- ---------- ----------- ---------- ---------- ---------- ---------- .......

---~-~-- -----~--- ----~-~- ---- ~-- --~~ ~-- --~l~_Q ~!~~~ ~~!~~ --~-~{~ 1-~-
16
---------
21 12n 21
--------- ---------- -----------
2n
---------
19
----------
3n
----------
18
----------
llz
----------
29...
17 10 4n 10 5n 9 lz 7 4n 11
---------- --------- ---------- ------ ---- -~-- ------ ---------- ---------- ---------- ---------- -------
18 29 Sn 29 4z 27 8n 26 5z 22
----------- ----------- ---------- ---------- ----------- ---------- --------- ---------- ---------- -------
19 18 10n 18 7z 16 lln 15 Sz 3
 TAB EL!..
entru a afla, in ce zi ~i la care ceas se stirbeste
Luna in diferitele luni ale oricarui an.

De voesti sa afli din aceasta tabela ziua, cum

i ciasul de zi sau de noapte, cand se stirbeste
una, tine cu degetul pe marginea stanga a tabe-
ei Crugnl Lunii cu Temelia ei pentru anul cautat,
semenea tine f?i luna anului, pentru , . care voesti
a stii stirbirea, dupa aceea ia searna, care e ca-
uta unde se intalneste treapta Temeliei cu scara
unei f?i numarul gasif acolo in casuta, ne arata
ata zilei, in care se stirbeste Luna.
Sa mai iai seama bine, ca la fiecare data s'a
us si ceasul, in care se stirbeste Luna ~i litera
arata ca noaptea, iar litera z arata ca ziua la
cel cias se stirbeste Luna. Cand sunt doua date
n casuta, acestea arata, ca Luna se stirbeste de
oua ori ladatele ~i ciasurile aratate,

12*
 ---
STIRBIREA LUNII
'
dupa cum se arata cu arnaruntul in tabela aceast

<=; IMar.JceasjApr. CeasMaiu Ceasrlun. CeasTem

I ---------- 1/31 Ji----------

1 ---------- g 5n ----------/
29----------
[ 7n 1
1[
29 1 lz 27 I 6n 14
------- -- J-------------------1.
I I
! 2 20 i 12z 19 i lz 18 I 4z I 17 I 2z I 25
,----------- ---------- :----------
1
.1 ---------- -- ------- 1.--------------------11.--------------- -
lI- - - - - -3- - - - I - - - -9- - - - j - - - - 3n 8 i 4z I 7 ,1,
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
ln I 6 ., I - - - - 5z I 6
- --- - - - -- --- -
I I
1 :- - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

I 4 28 7z 26 4n 26 iJ 8z 24 1/ 4n 17
!----------- ---------- ---------- ---------- ---------- ----------1---------------------1'----------------------
5 17 lOn 15 8n 15!llz-l131i 7nf28
ll -----.------ -----------
---------- ---------;:--------------------\
---------- ----------
1

------------------

! 6 6 112z 5 lz 4 I 4z I 3 , 3z I 9
1-----7-- 25- ; --4z- --23- -- 2n -23-11- 6Iif2f"1 iOZT 20
'---------- - ----- --1----------- ------ ---- ---------- -----------.!------ --- -- ---- ---- :-- --------- ---------

I,i----------8 -- -------
14 7z 12
1-----------
1 6n 13 !I 8z
----------- ~------- ----------11---------------------
I 10 l . 4n I
:----------------------!
1
! 9 3 \ lOz 1 I On 1/30\ 1/7z I 29 3z I 12
1---fo-- "22-- r-iz-
---------- ---------- !----------
-20 -4z- ---20
11
---------- ----------- -- ------11--------------------
i:- 3zr1s 1- ----------------
6Z T-~fa--1
1-- --11
1
-- - - - - . - - -11
----- - I 4z
.------ ---- - - - - - - - - - - - -9- - - - I 6z I 7 1-: - - -2n
. - - - - -9- - - - - - . - 3n I 4
-------- -- -----
I 4n I 26 : ln I 15
L - - - - - - - - - - - - - - - - - - . .

12 29 1

7n 28 1 9z -----------1 27---------
l 13 ---------- ----------
18
----------
l ln
---------- ----------
17 12z ---------- 16 !------------
------------
8n -------I 15 'i;---------
'--------------------
3z I .. _ -------
26
I,----------- ---------- ---------- ---------- ----------
!' !

i
j
14 ---------
8 2z
---------- ---------
6 -------ln-- ----------6 lr-------------------- 3z I 4 j, 6z I 7
' 15 26 4n 25 6/2z 24 j 3n I 23 I 8z I 1
---------- --------- --------- ----------- ---------- ---------- ----------------------'------------- -------
16--
-------- - ----15
-- - - -8n
---- - - -14----- - - - -9z ---- - ------- 13- i, 6n I 12 i i--------------- ln I ------2
! 17 4 12n 3 12z 3 i lz I 1 i 3z I 1
---fif- - 23 - --~fo-1-22 _ 1 _ -sz- - 2f1 ----5zT-20-1---5z-r22--
---------- - - -------1---------- ---------11---------------------1----------------------
----------1-----------
19 12 I 6n ni 6n 10 3nl 9 ! 8z 3 1\

! .I I; I !
 STIRBIREA

LUNII

dupa cum se arata cu amaruntul in tabela aceasta:

I CJ" lrulie. Ceas~Aug. Ceas~ Sep. Cea:: Oct. Ce_as[:~em. j

I.1 i 27 12z 26 I lz ,1 24 Sn I; 23 2z I, 14 '

jl- -211 rozt1K+4z Ynr- -5n l11T --
1'

----------1-
16-
------ :! ---------:i----------- ----------:!----
5z -1-25
-------1--1

i_ --~:,- :? !_~J_4:_ -2~J_-3_ --~~JY3.! ~1_!_~1'--~I

i--{-1{-~- 1
_!_~~ ~~ --{~ ! 11~-i\--}~ --~~I:-~~ 1 - i~-
i--6-!J=-2-~5ZI 1/30 4/4z!-29-=-6Z-l!-2s --9n I!_ 9
l==-?l 2C --7Zi-!9 - -- ~nT)~_ - s~~r-1 7 - }_!~I'-- 20 I
- ~-ti-~~- -~~'1-2~--~~ii-2~--1 ~~l\2~--~~-1 i 1~-
1 1()J_!_S-=_4z !l=I_6 __
11 7 7n I 5
3GJf~~
5n 4
= = 6zj-i4
9z 3
=9a
10n
1!23-1
4
12-11325- --sn1--24 - -f22-1.- --22-- I l
1
,j

---22- -- sz 1---15 12n

_--11r- - 15- -:~rz 13-
. -Tni --r2-- --In , -fr- -6n-;.--26-
I' 1

14 I 4 ---5z_!_2 _2n ll/30 6;8z -30- -- 8z- ~-7-

-y5- ,--2-2 2-D\ _21 _9-zT-I<;f TOO 19 . 1 n l;-IS

~r 1~~0 -~J;z 1~ _ _~~F~~-<~;~

111 1 1 1 _2~ ~ ~~}= ~~
-~-- 1~ -~~11_1~--~~11- ~~--~~,,-1-~
I 11
1
-1r-~. ~2 I

I I I Ii !I !
 STIRBIREA LUNII
'
dupa cum se arata cu amaruntul in tabela aceasta:

I c~. j Nov.jceas// Dec.jceas/i Ian Ceas// Feb Ceaf:((Tem.,

I
_1
2, 11
1
p
:; 22
I'
7n [! 22
10nllll~1
4z
I
'I! 20
9 12n1
I
Sn 1-~-6z
11

8 8z1\25!
i-~I
I l

j_2_ 1 30 3n 29 5n Il 28 2~ 26 _3n 6 IL
~ 4 i 19 5n 1 19 lz l 17 6n I 16 3z 1 7 I ;1

J 5 ! 8 6n ! 8 4z i 6 9ni-56Z'\-2s l
I 6 i 27 7z 1
26 3n iJ25-9zli 23-lOn :-9!
! 7 il6-20.i 15 6n i 14 3n !-1240,: 20 J

[ s 5 4n 'I 5 2z I 3 6n I 2 3z '! 1 I
1

9 i 24 4z .L_?~ lOn 22I 6z j_20 _8n :; 12_J

10 i 13 8z !I 12 3n 11 ~ 9 12n 'i 23
11 1 2 ln :. 1/31 ~5r;l 29 5n JI 28
1 2n i4
12 _1~!__2~! 20 Sn i 19 3z ! 1 7 6n I 15 ,
13 ! 10 5z [ 9 ]:_On fl 8 6z I 6 9n [_ 26
14 I 28 3n 28 2n i 26 3n 25 llz I 7
116
1
1--1 :-----ji I

15 ! 17 5n ! 17 5n lz 14 3n 18 1

16 i 7 2z 1 6 Sn -5-4z 3 6n 1
29
17 25 I lOni 25 7z 23 lOn 22 Sz 111
18 I 14 3n i~ 2~[!2-40 ln \ 22 ' 11
19 i 3 5n /1 3 5n J[ 2/31 12n 28/29 6/11 ! 3
 Explicarea pascaliei.
Cu ajutorul tabelelor I., II., III., . IV. f?i V, ce
rmeaza, putem sa aflam totdeauna urmatoarele
cruri:
a) Crugul soarelui dela fiecare an.
b) Crugul lunii.
c) Planeta, care stapaneste fiecare an.
d) Ziua saptamanii , in care . cade Nasterea
Domnului nostru Isus Hristos.
e) Data, in care se serbeaza sfintele Pasti in
once an.

a) Crugul Soarelui.
Crugul Soarelui se afla asa, ca luarn anul, care
oim, si-l impartim cu 28. Daca rama~i~a va fi
-8, atunci mai adaugarn la aceasta rama~itia 20
suma dobandita va fi crugul Soarelui. Daca tnsa
ma~iya va fi dela 9-27, atunci subtragem din
easta suma numarul 8 si numarul, ce _ va ra-
anea, va fi crugul Soarelui. Iar' daca ramasita
fi 0, atunci crugul Soarelui va fi 20.
A~a d. e. voim sa stim, care este crugul
arelui in anul 1907. 1907 : 28 = 68
227
3 Ramaf?i~a fiind 3,
ugul Soarelui va fi 3 + 20 = 23.
 - 184 -

In tabela III. s'au P1:JS anii dela 1907-2046

cu crugul Soarelui, care
este in acei ani, dar in
modul aci aratat se poate afla crugul Soarelui ~i
dela fiecare alt an trecut sau viitor, care nu- e
cuprins in tabela.
b) Crugul Lunii.
-
Crugul Lunii este un period de 19 am ~1 se
afla asa, ca luam anul, ce voim, si-I impartim
cu 19. Daca rama~i~a ar fi 0, crugul Lunii va fi
17, - daca insa ramasita ar fi 1, Crugul Lunii
va fi 18 si daca ramasita va fi 2, Crugul Lunii
va fi 19. Daca lnsa rama~iya nu ar fi 0, 1 sau 2,
ci un alt numar mai mare, atunci subtragem din
acest numar 2 ~i rama~iya va fi Crugul Lunii.
A~a d. e. voim sa stim Crugul Lunii in anul
1907. Atunci 1907 : 19
--
= 1 00.
7 Rama~iya fiind 7, Crugul
Lunii va fi 7-2 = 5.

c) Aflarea planetei.
Este de mare insemnatate pentru soartea
oamenilor planeta, in care se naste cineva, deci
va fi foarte placut a ~ti, fiecare an de ce planets
este domnit. La fiecare planeta s'au pus anii dela
1907-2046 (dupa cum arata tabelele adaugate la
planete pag. 84-104), dar nu va fi de prisos a
stl, cum se afla planeta f?i a alter ani. Deci ca
sa. stim un an oarecare trecut sau vii tor de c~
planeta este dornnit, luam acel an ~i cautam, care
 - 185 -

ste Crugul Soarelui in acel an r Aceasta se poate

fia in modul, cum am aratat sub a). Daca am
ftat Crugul Soarelui, apoi mergem la tabela V. ~i
autam acest numar Ia "Crugul Soarelui" ~i dela
acest numar in stanga aflam planeta, care a. domnit
in acel an. Spre pilda noi am voi sa stim anul
1907 de ce planeta a fost stapanit. Am aflat, ca
Crugul Soarelui in acest an este 23, deci cu acest
numar mergem la tabela V., unde il vom afla sub
planeta MERCUR. Deci anul 1907 este stapanit de
planeta Mercur.

d) Ziua, In care cade Na,terea Domnului nostru

lsus Hristos.

Pentru ca sa putem afla in fiecare an in care

zi a saptamanei cade ziua Nasterii Domnului, trebuie
sa aflam mai inainte de toate Mana anului sau
litera Duminecii din acel an. Aceasta se afla asa,
ca trebuie sa cautam mai 'nainte de toate Crugul
Soarelui din acel an, ceeace se poate afla in tabela
III. la anii dela 1907-2046, iara pentru alyi ani se
poate aft.a in modul aratat sub a). Avand Crugul
oarelui, mergem la tabela I. ~i langa numarul
Crugului solar spre dreapta vom afla Mana anului
au litera Duminecii.
Daca aceasta litera va fi A, ziua Nasterii
omnului este Miercuri, daca aceasta litera va fi B,
iua Nasterei Domnului este Joi, daca aceasta litera
a fi C, ziua Nasterii Domnului este Vineri, daca
ceasta litera va fi D, ziua Nasterii Domnului este
ambata, daca aceasta litera va fi E, ziua Nasterii.
omnului este Dumineca, daca aceasta litera va fi -
 - 186 --

F, ziua Nasterii Domnului este Luni, daca aceasta

litera va fi G, ziua Nasterii Domnului este Marti.
A~a d. e. daca voim a ~ti, in ce zi a sapta-
manii cade ziua Nasterii Domnului, (care cade tot-
deauna in 25 Decemvrie) in anul 1907, cautam mai
'nainte Crugul Soarelui f?i aflam 23, apoi mergem la
tabela I. ~i aflam litera Duminecii G. Deci in 1907
Craciunul cade Mattia.

e) Data, In care se serbeaza in fiecare an

sfintele Pasti.
'
Data, in care se serbeaza in fiecare an sfintele
Pasti, se afla aaa, ca cautam Inainte de toate Cru-
gul Lunii in acel an, care voim; iara Crugul Lunii
se afla in tabela III, la anii 1907-2046, iara la
ceilalti ani se afla in modul aratat sub b). Daca
am afiat numarul Crugului Lunii, mergem cu acest
numar la tabela IV. ~i cautam sub acest numar luna
plina f?i litera Duminecii coraspunzatoare Crugului
Lunii. Dupa aceea cautam Crugul Soarelui din acel
an ~i litera Duminecii coraspunzatoare Crugului
Soarelui, ceeace se afla in tabela I. Dupa aceea
mergem cu litera aceasta din urma la tabela II. ~t
o cautam sus din dreapta ~i daca o am aflat, mer-
gem dela ea in jos pana ce dam de litera coras-
punzatoare Crugului Lunii, iara dela aceasta litera.
mergem spre stanga si vom afla ziua saptamanii,
in care cade Luna plina. La aceasta zi adaogam
Inca patru zile f?i daca a patra e Dumineca, atunci
vor fi Pastile ~i daca nu, in Dumineca urmatoare.
Obseroare: Pentru anii, cand Crugul Lunii e
5, Dumineca Pastilor aflata dupa regula de mai
sus, trebuie amanata cu 4 saptamani,
 - 187 -

D. e. voim sa stim in ce zi cad sfintele Pa~ti

anul 1907. Cautam: 1) Crugul Lunii in tacela III.
fl.am 5. 2) Luna plina in tabela IV. cade sub - nu-
arul 5 in 16 Martie, iara litera Duminecii coras-
nzatoare acestui 5 este B. 3) Crugul Soarelui
odul a)] 23, iara litera Duminecii coraspunzatoare
estui 23 este G. 4) In tabela II. plecam dela G.
jos si mergem pana la B ~i aflam, ca in 16
artie Luna plina a fost Vineri; adaugand tnca 4
ile, ajungem la ziua de MarJi 20 Martie ~i astfel
fintele Pasti ar cadea dupa regula in Dumineca
rmatoare, care e in 25 Martie. Dupa cele spuse
observare tnsa trebuie sa amanam Pastile cu 4
aptaman! si deci vor cadea in 22 Aprilie.

TABELA I.
Crugul Soarelui si Mana anului.

--
~
eo
~
~
.--.4
~c: e:5j
'l) Cl)
ra .-::: . E
--4
~ ~
._..

bO .......
ro ==
E:;:s~U
~Cl.)QJ
s:: ~-
-4

eo
.......
~ -c:
a::s~ o
QJ
- bO .......
CT.3 -

QJ
ro .-;: s::
.--.4
~
-._..
~
E::='
c:
ctt :::::
~
Cl)
u
Cl.)

:::::5
~
0
(!)
~
c\$
0
ro ~
c
E::s
u
a)

e ~ c: ~a::s
0-
~
~ ~
~ m
u o:0
(l)

0
ro ~a
u ca ~
~
(j)
~
0
ca -~
ctS ~
s::
a
C:

en. <ro -u Q
~ W. ~<ro -Cl
o ~<ro -rn~o::s Cl) :a
<ro -rn~o-
:::s

I I
-
1 , I 1 A 8 3C 15 4D 22 6F
i I
2 II 2B 9 4D I 16 6F 23 7 G
3 3C 10 SE I
17 7G 24 2B
4 SE 11 6FI 18 1 A 25 3C
5 6F 12 1 A I 19 28 26 4D
6 7G 13 2B 1 20 4D 27 5E
7 1 A 14 3C 21 5E 28 7G
I I I I l
 - 188 -

TABELA II.
Mana a n u l u i,
1
1
j Zilele sapta- Mana anului. (Literile Duminecii).
L manei Al B/ c/n/E/ Fi G,
I - i l I I I
2IC 31D
t

1 Dumineca A 1 B 41E 5!F 6 G 7

IE
1

2 Luni G. 7 A l iB 2 c i 3 D 4 5 F 6
3 Marti F6G7\A l!B2C3jD4E5
4 Miercuri E 5 F 6iG 7iA 1 B 2iC 3 D 4
5 Joi D 4 E 5jF 6iG 7 A 1jB 2,C 3:
6 Vineri C 3 D 41E 5!F 6 G ?IA l!B 2
7 Sambata B 2 C 3iD 4iE 51F 6!G 7 !A 1 1
i I !
!

TABELA III.
Tabela anilor cu Crugul Soarelui si al Lunii.*)
'

~---
~~
bl)
...-!

<l)
Ii
;
An ii b!)s-
..--!
~ .,.......
~-
.....-4

bf)
~

(J)
L
ji
,I
~I

An ii
-~-
bO-
~ ~
::::3 ~ Ii

~
uoU1 ~
0
e~ ~
~
ooCl)
~
c'3 li
~
u~ ~

I ~
' !' :1
23 i 1907 5 3 1915 13
i
24 11 t 1908 6 4 I
I t 1916 14
25 lI 1909 7 5
I

I 1917 15
26 1910 8 6 I 1918 16
27 I
1.
1911 9 7 l 1919 17
28 t 1912 10 8 I t 1920 18
1 1913 11 9 1921 19
I,
2 1914 12 10 II11 1922 1

*) Anii Insemnatii cu cruce sunt ani visecti de 366 de zile.

 ...... ~
~~ I
-4 ~
~ ....-
,.

2 ~ Anii
~ i-"'4

bOQ) Anii
8 ~
cs I cs
------------------------------
11 1923 2 11 rns1 I 11 ti

12 t 1924 3 12 11 t 1952 I 12
13 1925 4 13 l
14 I 1926 5 14 I! ~~~~ ~~

H~~ l~
15 1927 6 15
16 t i928 7 16
17 1929 8 17 I t
18 J930 9 18 !I 1958 18
19 1-931 10 19 ,;/! 1959 19
20 t 1932 11 20 I t 1960 1
21 I 1933 12 21 \
I
1961 2
22 1934 13 22 I 1952 3
23 1935 14 23 I t 963 4-
24 t 1936 15 24 t 1964 5
25 1937 16 25 1965 6
1938 17 26 1966 7
c2-~Q~--
7 I
1939 18 27 1967 8
28 t 1940 19 28 t 1968 9 II

1 1941 1 1 1969 10
2 1942 - 2 2 1970 11
3 1943 3 3 1971 -12
-4 t 1944 4 4 t -1972 13
5 1945 5 5 1973 14
6 1946 6 6 1974 15
7 1947 7 7 1975 16 l
I

8 t 1948 8 s t 1976 ! 17
9 J949 9 9 1977 18
10 , 1950 I 10 I 10 ! 197g I 19 I
 - 190 -

~- ....c
........ ~ .........
:::5 -
-
........ ~
'

0 ...- ~-
.......
bO ......
eo Q)
An ii eo s::
.--4
eo <l)
An ii ::::s '~
t:5 ~ ~ :::s 0 J,..c
~
ooto C'l:S

I
o~ s-
ooo:
clj
u~ ...J~
11 I 1979 1 1J. .2007 10
12 -. : t 1980 2 12 t 2008 11
13 ! 1981 3 13 2009 12
14 1982 4 14 2010 13
15 1983 5 15 2011 14
16 + 1984 6 16 t 2012 15
17 1985 7 17 2013 16
18 1986 8 18 2014 17
19 1987 9 19 ')() 1. . . ~f)
...,v 18 '
20 t 1988 10 20 t 2016 19
21 1989 11 21 2017 1
22 1990 12 32 I 2018 2
23 1991 I 13 23 2019 3
24 t 1992 I 14 24 t 2020 4
25 1993 15 25 2021 5
26 1994 16 26 2022 6
27 1995 17 27 2023 7
28 t 1996 18 28 t 2024 8
1 1997 19 I 2025 9
2 1998 1 2 2026 10
3 1999 2 3 2027 1
4 t 2000 3 4 t 2028 1
5 2001 4 5 2029 1
6 2002 5 6 '
2030 1
7 2003 6 7 2031 1
8 t 2004 7 8 t 2032 1
9 2005 8 9 2033 1
10 .2006 I 9 10 2034 I 1
 ec
-
~~~ ::s
(1)
! __.
~
b() ......
""'4
~~
~__.
eo
......
(D
I _....
~ :"""t
b() ......
~ ~ An ii 0 s:l ~ M An ii ~ s::
::::1 ca M !=:$
uoo:
f.,..i "'
o~
M
uo00
i.-i
u~
- ll (
I
11 I 2035
II
19 I 17 I
I
2041 6
12 I
li t 2036 1 I 18 !
;

i
2042 7
13 I
2037 2 I ]9 I
I
2043 8
14 I
II 2038 3 20 t 2044 9
15 5039 4 21
Ii
2045 10
I
16 I
-'.
2040 5 22 2046 I 11
I

' I

TABELA IV.

Tabela ajutatoare pentru aflarea zilei

sfintelor Pasti.
'
II I
I

l I I ' I l I I I
Crugul
Lunii
1 2 3J 4 51617 8 9101112131415116 17 18119 1

I! I I I I
Libera I I I

Durnin.
B F AIE BIDIA c GD F c G B FA E B D
I
--

II~ I

H
I
30 19 127 16 24 29 18 26 23
ii~__
>tiS 11

.
I'-<

I
- I I
ca
Cl
~
-......
<D
_.....
~
I
71
l
41 12 1 9
I 6 14 3 11
....:l c..
< I I
 ~ - 192 --

TABELA V.

Cele 7 planete cu Crugul Soarelui

coraspunzatoare

I .
PLANE TELE
! Crugul I Crugul
PLANE TELE Soarelu
: Soarelui /I

:.:1

============~=--=-=--=--=---=-==-=========
1
'.i

4
!,I___ 1I, s 1

i
I,i1 11
1. SATURN Ii1 ----

18
11 1s
Ii 5. VENUS !-----'
i:
I'
11 25 -{ 22
il
H

i 1-----
;J
ti
! /----------
5 1
i
12 : . 9,
2. JUPITER !I
1/
19 I
i _

jl i
26 I 16
11
.... 6. MERCUR
i
!i 6 I, 23
;I
i
13
3. MARS I I 2
j 20 ~~==============~=====
r
I 27 10
I
7 17
I 7. LUNA
14
4. s OARELE 24
21
! 3
I 28
 - .l.V'-' -

REGULA
pentru a afla Slova Pasealte].

Pastile cad numai in intervalul dela 22 Martie

na la 25 Aprilie, adeca tntr'un restimp de 35 zile.
ascalia are pentru fiecare din cele 35 zile cate o
slova cirilica numita Slova Pascaliei a anului res-
pecti v, care arata, la care data din cele 35 cad
Pa~tile.
Slovele Pascaliei sunt urmatoarele :
Pentru 22 Martie e slova a j Pentru 9 Aprilie e slova s
" 23
"
" "
24
" b
,, ,, v I
"
,,
10
11
,,
,,
,, " t
" ti
" 25 " "n f
" " " g l " 12 " n
,, 26 ,, " d i 13 " " ch
,,
1. "

" 27 ,, e 1 ,, 14 ,, th
" ,,"
"
"
28
29
"
,,
" jsi I n i~ n n
,, ,,
t,
ce
irf 30 ,," " : z ! : 17 " s~
,, 31 " ,, I i ,, 18 " " ~t
n
1 Aprilie ,, ,, iotl ,, 19 ",, " a
2 ,, " k ! ,, 20 ,," ,, ~i
n
"
"
,."
3
4
5
"
"
",, : ~I : ~~
" n I ,, 23
"
,,
",,
,,
,, ~
ea
10
6 " ",, ,, o I ,, 24 ,, ,, ",, a
" 7 " ,, p " 25 ,., ,, Ia
,," 8 "n " r "
" "
Daca voim sa aflam slova anului, ne servim
de tabela urmatoare astfel, ca luam Crugul Soare-
ui diu anul respectiv ~i. mergem cu degetul pe sir
n jos, iar cu alt deget luam Crugul Lunii din ace-
las an si mergem la dreapta, La tntalnirea dege-
telor gasim slova cautata, care coraspunde datei
ai sus aratate, la care cad Pastile.
18
 TABELA
din care dupa Crugul Soarelui ~i Crugul Lunii pute
afla Slova Pasealtei, precum ~i Mana anului.
----------- ... - -- --------- --- -------- ----------------------~-------------
! 1 2 3 g 10 5 6
7 13 14 15 21 11 17
I Crugurile Soarelui
I

18 19 :5 26 27 22 23
!
!
12 24 8 20 4 16 28

1 I p I
1------------------------------------------------------
I s
I
r
-----
A 7 A 6
--------
0
_1\
A 3 A 9 noJ ID
A 4
----------- ----------------
A 8
-------------

v b Sl J e d (J'

~ 2 M 29 M 28 1\1 27 M 26
b
1\1 24 1\1: 23 M 2.5

---~----
-------- ----------

3
A
th
---------
----

ch
A 13 A 12 ~~~1
14 ------ - -- ------
f I
------------ --- --------- ------ --------- -- ---~--

---
A
ce
l/~7
16
.. ------

A-- --1;
------
~
)
------ -j

1 0 n m 1 k iot I

4 A 5 A 4 A 3 A 2
M 31
--------- --------- ------------
A 6 -- ----~-- ----------~---
A 1
e ei
5 A 2i A 20 A 19 A 25 A 24 A 23
a ia a io ea
_____ A 2,
-------------- --------- --------- -------~ ----- ----------- ., __________ ,

6
th ch f ii t s r
-------- ----
A 14 A 13 A 12 A 11 A 10 A 9
---------- ---- ---- ----- --------------- --
A s ---
,..., 1 z Sl J 1 k iot
--~----
'
M31 l\f 30 M___ _______29
--------- _ M ------
28 A 3 A ')'--'
_.,
----- ------ -- .. -- ---
A 1
--

8 e ei a ~t ::;; ce ea
A21 A 20 A 19 ----- A 18 A 17 A ___16__ ____A 22
----- -------- ---- -------- --- --------- --------- - - . .. .. ,.
,

9
p 0 n u t s r
A 5 A 11 A 10 ..t\. g
I\
A 7 A 6
________ A 8
Crugurile ------------ -----
1 z
,, ...
---
----------

Sl -J
-----.-----
e d g
--- -----

10 M 30 M 28 M 27 M 2G -M- 25
Lunii -
31 1\1
------
------- -- ---------
1\1 29 ---
------ -------- ---- .. ____ .. _

11 th ch a ~t f1 ce t
A 14 A 13 A 19 A 18 A 17 A 16 A 15
--------- -- ----- ------- -- --------- - ------- --------- - - -----. ---. - --- -- - --

12 p 0 n ill 1 k r
A 7 A 6 A 5 ---- A 4 A 3 A 2
A 8
----- --- ------- --------- -- --------- ----
- -------- - -- -----

v
13 M 24 M b23 a J e d g
M 22 M--- 28 M 27 M 26 1\1 2'"'D
----- -- -----.---

14
th ch f ii t ce t,
A 14 A 13 A 12 A 11 A 10
A 16 ----A---------15
----~----- ------ ----- -------------
---- --------------- ------ ---
i z n m 1 k iot
15
M 31 M 30 A 5
A 4 A 3 A 2 A 1

--,--
---- -- ---
-----~ ------- -------- ------ -- ----'"-

16 e ei a ~t a io ea
A 21 ------ A 19 A 18 ----
A 20 ----- A 24 A 23 A 22
------- ----- --- -- l

17 p 0 f ti ~ s r I
A 7 A 6 ----A----- A 11 A 10 A 9 A 8 I
12 ----
----- --- -- ---- - ---- - ------- - -

iot I
-

18 i z SI ] e d
M 31 M 30 M 29 M 28 M 27 M 26 A 1

A~17r~~~6
----------- - --- ----- ---- -- ~----- --

19 th14 ei20 Aa19 A~t18 t

A A A 15 I
Mana an_ul_ui_l
__l _1 I 2 1. _3_J_~J __~_J_~ L?J
 iNVATATURA
,
PENT RU
1 N T E L E S U L P A S C A L I E la
'
Aceasta Pascalie se imparte in 16 coloane in
cea dintaiu arata anii comuni dela Adam, iara cei
cari sunt insemnati cu cruce sunt anii visecti, a
doua arata anii dela Hristos; a 3. Mana anului; a
4. Crugul Lunii ; a 5. Temelia, care amandoua arata
nasterea luminii Lunilor; a 6. arata Slova Pascaliei ;
a 7. arata ziua Nasterii lui Hristos ; a 8. arata sap-
tamanile rnancani de came ; iara a 9. ~i cate zile ;
a 10. coloana, unde sta lasatul de carne, arata lu-
nile, unde sta (F) Februarie, (I) Ianuarie ; a 11. co-
loana arata in cate zile precum in anul acesta 25;
a 12. coloana, unde zice sfintele Pasti, arata luna
unde este (A) Aprilie, (M) Martie; a 13. unde zice:
zile, arata in cate zile; a 14. unde zice: Postul
Apostolilor, arata de cate saptamani este ~i a 15.
unde zice: zile, arata ~i cate zile, iara a 16. unde
sta Petru ~i Pavel, arata in ce zi cade ziua lor.

-~ff
13*
 -- 196 -

I c'3 I
Anii dela Anii dela ~ : ~: ~ Nasterea
<cd~ ~~ 8 lui
Adam Hristos ~ U .....:i I ~ Hristos

I t
7415
741ff
1907
1908 I ~ I ~ 12~ ea
"ch
Marti
Joi
7417 1909 ,1
3 1 7 i 20 SI Vineri
8 I 1
1
7418 1910 4 ~t Sambata
7419 1911 I 5 111
9 \ 12 t Dumineca
t 1420 1912 I 7 I 10 I 23 g Marti
7421 1913 I 1 11 I 4 th Miercuri
7422 1914 2 12 !
l
15 0 Joi
7423 1915 3 13 I 26 a Vineri
t 7424 1916 5 14 I 7 t Dumineca
7425 1917 6 10 I 1s k Luni
7426 1918 1 16 I
I
29 ea Mar\ii
7427 1919 1 17 I 11 Miercuri
t 7428 1920 3 1s I 22 I ~. ,I
Vineri
7429 1921 4 19 : 3 ~t Sambata
7430 1922 5 1 i 14 I Du mine ca
7431 1923 6 2 I 25 d Luni
t 7432 1924 I 3 6 I th Miercuri
7433 1925 2 4 17 0 Joi
7434 1926 3 5 28 a Vineri
7435 1927 4 6 9 ii Sambata
t 7436 1928 6 7 20 k Luni
7437 1929 7 8 1 ea Mar~i
74as 1930 I p Miercuri
7439 1931 ~ I I
1~ I ;~ z Joi
t 7440 1932 4 11 4 ~t Samba ta
7441 1933 5 12 15 I Dumineca
7442 1934 6 I 13 26 I d Luni
 - 197 -

! Mancare Lasatul Sfintele \ Postul \ Petru

de carne de carne Pa~ti Apostol ~1
I sap. Zile ,Luna Z\lel Luna Zile Sap. ZHe Pazel
I 9 f?i ~. I F 25 i A 22 I 1 i;;i 4 Vineri
f 7 6 F 17 I A 13 l 2 6 Dum.
I 5 4 F 1 M 29 I 5 Luni
! 8 3 F 21 A 18 I 2 1 Marti
'
I 7 2 F 13 A 10 1 3 2 Miercuri
j 5 1 I 29 M 25 5 4 Vineri
I 7 6 F 17 A 14 2 5 Samb.
16 5 F 9 A 6 3 6 Dum.
II 4 4 I 25 M 22 6 Luni
! 7 3 F 14 A 10 3 2 Miercuri
I' 6 1 F 5 'I A 2 4 3 Joi
I 9 F 25 I A 22 1 4 Vineri
j6 6 F 10 A1 7 3 5 Samb.
l 5 5 F 2 M 29 l5 Luni
I 8 3 F 21 I A 18 2 1 Marti
. ' . l
1

l6 2 F 6'A 3 4 2 M iercun !
t 5 1 I 29 M 26 5 3 Joi l
8 F 18 A 14 2 5 Samb,
6 5 F 9 A 6 3 6 Dam.
8 4 -l F 22 A I 19 2 Luni
7 3 F 14 A 11 3 1 Marti
1 6
2 F 6 A 2 4 3 Joi
I 9 F 25 A 22 1 4 Vineri
6 6 I F 10 A 7 3 5 Samb,
5 5 I F 2 M 30 4 6 Dum.
8 4 F 22 A 18 2 1 Marti !
6 2 F 6 A 3 4 2 Miercuri r .
5 l l I 29 M 26 5 3 Joi I
 -. 198 -

I - - - - I
Anii dela Anii dela c3 a '"aeo :==:s::J ~- cts ~ I Nasteres /
~ ~
s(1)
~~ i lui
Adam I
.
Hristos ~ ~
<c3~~~
U ...::i I c?.:! W ~I Hristos
I I ! I
7443 I 1935 I 7 14 7 ~ I Marti _
t
1'

7444 1936 2 15 18 Z I Joi

7445 II 1937 3 i 16 29 a Vineri
7446 l 1938 4 Il 17 11 u Sambata
7447 I 1938 ' 5 lI 18 22 e Dumineca
t 7448 i 1940 7 i 19 3 I ~ Marti
! 7449 l 1941 l jI 1 14 p Miercuri
I 7450 i 1942 2 l 2 25 b Joi
7451 ! 1943 I 3 1j 3 6 f Vineri
It 7452 I 1944 5 ! 4 17 I ~ Dumineca
i
I 7453 ! 1945 6 ! 5
6 2~ I ~o Luni
:
t
7454 1946 t'-J' !I
I
Marti
Ii 7455 1947 1 7 20 I Miercuri
't 7456 1948 3 s 1 a Vineri
7457 1949 4 9 12 u Sambata
1
7458 1950 5 10 23 e Dumineca
7459 1951 6 J1 -4 I ce Luni
t 7460 1952 1 12 15 pl Miercuri
7461 1953 2 rn 26 b I Joi
7462 ! 1954 3 14 7 I f Vineri
7463 1955 4 15 18 m Sambata
! t 7464 1956 6 16 29 IO Luni
7465 1957 7 17 11 I~ Mar~i
7466 1958 1 18 22 I Micrcuri
7467 1959. 2 19 3 el Joi
t 7468 1960 4 1 14 m Sambata 1

7469 1961 5 2 t 25 e Dumineca 1

7470 1962 6 -3 l 6 ce Luni l
 . - 199 -

I Mancare Lasatul Sfintele Postul I Petru I

de came de carne Pasti Apostul I i;;1 :

I 5 ~l 6 \ F 3 I M 30 Il 4 '
6 , Dum.
I
1
11
8 4 i F 22 A 19 i 2 - l Luni
I 7 3 i F 14 I A 11 I 3 1 I Mar~i
I 5 2 ! I 3o ivI11
27 5 2 I Mierc.
1
8 --- l F 18 A 15 2 4 V!neri
r1.

I 6 6 ! F 10 I A 7 I 3 5 , Samb.
i 4 5 \ I 26 I M 23 \ 5 6 l Dum.
l 7 4 : F 15 ! A 12 3 --- j Luni
6 3 II F 7 l 1
A 3 4 2 ' Mierc.
11

9 1 -F 26 A 23 1 3 Joi 1

1
7 I F 11 A 8 1i 3 4 Vineri
1 5 6 F 3 \ M 31 4 5 Samb,
I 8 5 F 23 i A 19 2 Luni
f 7 3 F 14 i A 11 I 3 1 Mar~i
. 5 3 l 30 I M 27 \ 5 2 Mierc.
8 1 I F 1
19 I A 16 : 2 3 Joi
, 7 F 11 I A 7 3 5 Samb.
! 4 5 F 26 I M 23 5 6 Duin.
\ 7 4 F 175 j AA 12 3 Luni
1
6 3 F 1
4 4 1 Marvi
9 2 F 27 j A 23 1 3 Joi
7 F 11 j A 8 3 4 Vineri
5 6 F 3 M I
31 4 5 Samb.
8 5 F 23 I A 20 1 6 Dum.
6 4 F 8 I A 4 I 4 1 Marti
5 2 I 30 i M 27 , 5 2 Mierc.
I 8 1 F 19 \ A 16 I 2 3 Joi
 '

- 200 -

o.-(
cO
Anii dela Anii dela ~ : ~ :g I ~
....-4
0)
t"3 :..:::: Nasterea
(l)
>~ lui
Adam Hristos
(~ ~ 0
U~
~ 8 0 ~
f~ ~
~
<l)
m ~I Hristos
I
7471 1963 I 7 I 4 I
17 iot I Mar~i
t 7472 1964 2 I 5 28 ei Joi -
7473 1965 3 6 l 9 f Vineri
7474 I 1966 4 7 20 I j Sambata
7475 1967 5i 8 1 f$ Dumineca
l
t 7476 1968 7 9 12 r Maryi
7477 1969 l I 10 23 l . Miercuri
.
7478 1970 2 11 4 ch 1 Joi
7479 1971 3 12 15 n Vineri
t 7480 1972 5 13 26 e Dumineca
7481 1973 6 14 7 ce Luni
7482 1974 7 15 18 ~ot I Marti
! 7483 1975 1 16 29 c Miercuri
!j t 7484 1976 3 17 11 f I Vineri
l 7485 1977 4 18 22. ~ I Sambata
I 7486 1978 5 19 3 "( Dumineca
l 7487 1979 I 6 1 14 s Luni
l
l t 7488 1980 l 1 2 25 v Miercuri
l 7489 .1981 11. 2 I 3 6 ch Joi -
I 7490 1982 3 4 17 n Vineri
i 7491 1983 I 4 5 28 Ia Sambata
l t 7492 rns4 I 6 e 9 s Luni
7493 1985 7 7 20 iot Mar vi
7494 1986 1 8 1 e Miercuri
7495 1987 2 9 12 Joi
I t 7496 1988 4 10 23 J
0
. Samba ta
I 7497 1989 5' 11 4 ~ Dumineca
j 7498 1990 6 12 15 k Luni
 - 201' ~

--
1 Maricare Lasatul Sfintele Postul I 1

Petru
de came de came Pafj'ti Apostul I si
Sap. Zile LunaZHe LunaZHe Sap. Zile j
Pavel

6 ~I -- F 41A 1 4 ~l 4 I Vineri
8 6 F 20 I 1 6 I Oum.
7 4F 12 ! 3 --- l Luni

~f I~
1

5 3 I aa I 5 1 -! Marti
8 21F t7 I 2 2 I Miercuri
i
7 1 F 12 I A s I 3 4 ! Vineri
5 6 F 3 IM 31 I 4 5 i Sambata
7 51F 101 A 13,.~ 2
__..., ! 6 ! Dum.
4; F IL un1.
I

6 SIA 5 !4 -- !

I . i
I

5 3 ! I 31 : M \
27 l
i
5 2 iI Miercuri
8 1 i F 19 A 16 ! 2 3 I Joi
1

6 -- F 4 j\ 1 !4 4 I Vmeri
8 6 F 24 A 21 ! 1 5 i Sambata
7 5 F 16 A
I

12 II 3 --
Ij LUill.
I

5 3 I 31 M 28 ! 5 1 I Maryi
8 2 F 20 A 17 lI 2 2 I Miercuni
7 1 jF 12 A 9 I! 3 3 I Joi
5 -- I I 28 M 24 I 5 5 II Sambata
l

7
6
9
~I~
3 F
16
8
28
A
A
A
}3 I 2
-- I
514
25 1
6 I Dum,
--- I Luni
1 Marti
7 2 F 13 A- 9 3 3 Joi
6 F 4 A 1 4 4 Vineri
8 6 F 24 A 21 1 5 Sambata -,
6 5 F 9 A 6 3 6 Dum.
5 4 F 1 ~I 28 5 1 Marti
8 2 F 20 A 17 2 2 Miercuri
6 I F 5 A 2 I 4 3 Joi
 - 202 -

I ...... t
Anii dela Anii dela ro
~
s 1-a : s::: : -
_. bO
~
_....
(l)
('3 ......
> -""'
~
Nasterea
0>"3 lui
<'6~-~~
Adam Hristos ~ ~ ~~
8 --c
en ,:
0

l <U <l)
Hristos
E-i a,
1- 7490
I
1991 7 13 I 26
I
I

I
g I Maryi
t 7500 -1992 2 14 7 I ch i
Joi -
7501 1993 3 15 18 n Vineri
I
7502 I 1994 l \4--- ~ 29
16 ~t Sambata
7503 ! 1995 I 5 17 11 t Dumineca
t 7504 1996 7 18 22 iot Maryi
7505 1997 I 1 19 3 th Miercuri
i
7506 1998 2 1 I 14 0 Joi
I 7507 1999 3 2 25 SI Vineri
It
!
7508 2000 5 3. i
6 ~ Dumineca
7509 2001 6 4 17 k Luni
7510 2002 7 5 28 ea Marvi
I
I
7511 2003 1 6 9 th Miercuri
It
l
7512 2004 3 7 I
!
20 SI ! Vineri
!
7513 2005 4 8 1 ~t Sam bat a
I
I 7514 2006 5 9 12 t Dumineca
t II
r
7515 2007 6 10 23 d Luni
lt
t
7516 2008 1 11 4 th Miercuri
!
7517 2009 2 12 15 0 Joi
l
I 7518 2010 3 13 26 a Vineri
I
7519 2011 4 14 7 u Samba ta
[t 7520 2012 6 15 18 k Luni
7521 2013 7 16 29 ea Mar~i
7522 2014 1 17 11 p Miercuri
7523 2015 2 18 22 z Joi
t 7524 2016 4 19 3 f?t Sambata
7525 2017 5 1 14 I Dumineca
.
7526 2018 6 2 25 d Luni
 ~ 203 -

I Mancare Lasatul Sfintele Postul I Petru i.

dn carne - de carne Pa~ti Apostul ~1 .

Pavel I
I Sap. Zile Luna Zlle Luna Zile I sap. Zile :
1 5 i;;i I I 28 \ M 25 5 si 4 Vineri !
1
i ~
1 . 6 I.F 17 A 13 2 ' 6 D um. 1
1
I 6 4 i F 8 A 5 4 -- Luni l
I 8 3 F 21 A 18 I 2 1 Marti i
! 7 2 F 13 A 1O 3 2 Miercuri l
i 6 1 F 5 A 1 4 4 Vineri J

! 7
I
6 F 17 A 14 2 5 Sambita l J

! 6 5 F 9 A 6 3 6 Dum. l
f 5 4 F 1 M 29 j 5 Luni J

I, 8 3 F 21 A 17 2 2 Miercuri i
j 6 1 F 5 A 2 4 3 Joi !
1 9 --- F 25 A 22 1 4 Vineri l
, 7 6 F 17 A 14 2 5 Sambata l
I 5 5 F 2 M 29 5 Luni i
r 8 3 F 21 A 18 2 1 Marti !
7 2 F 13 A 10 3 - 2 Miercuri j
1
5 1 I1 29 M 26 5 3 Joi ~
i s -- I F 1s A 14 2 5 Sambata i
6 5 F 9 A 6 3 6 Dum.
1
4 4 I 25 M 22 6 --- Luni
1
7 3 F . 14 A 11 3 1 Marti I
6 2 F 6 A 2 4 3 Joi l
9 --- F 25 A 22 1 4 Vineri l
I 6 6 F 10 A 7 3 5 sambata I
/ 5 5 F 2 M 30 4 6 Dum: . I
l 8 4 F 22 j A 18 2 1 Marti1
6 2 F 6 . A 3 I 4 2 Miercuri
5 1 I 29 [ M 26 I 5 3 Joi
 - 204 -

I I a5 I
I Anii dela
A mi. de I a ~~ -- en:~ ~
E '-1'-J ~
cd
:=
I ~...... N asterea I
12tr: ~~
Q) "-"'
<rn P ~ S lui
Adam Hristos ::E ~ u"- ~ Q)
8
Hristos
~ I 0...1
------------------ I

t
7527
7528_
2019
2020
! 7 I 3 I 6 I v Mart!
Joi
214111710
7529 2021 3 I. 5 , 28 I a Vineri
7530 2022 4 6 I 9 l U I
Sambata
7531 2023 5 7 20 I: 1 Dumineca
t 7532 2024 7 8 1 I ea I
Maryi l
7533 2025 1 9 12 Ii p . Miercuri
7534 2026 2 10 23 I z Joi 1

7535 2027 3 11 4 ! a. Vineri I

t 7536 2028 5 12 15 J 1 Dumineca
7537 2029 6 13 26 ! d Luni
7538, 2030 7 14 7 I Y Marti 1

7539 2031 1 15 18 I Miercuri

t 7540 2032 s I 16 29 a Vineri
7541 2033 4 17 11 u ! Sambata
7542 2034 5 18 22 e Dumineca1
7543 2035 6 19 3 ce Luni I
t 7544 2036 1 I l 14 p Miercuri 1

7545 2037 2 2 25 b 1 Joi l

7546 2038 3 3 6 f Vineri I
7547 2039 4 4 17 m I Sambata l
t 7548 2040 6 5 28 10 Luni I
7549 2041 7 .6 9 r Marvi
..
7550 2042 1 7 I 20 I Miercuri
7551 2043 2 s 1 ei Joi
I t 7552 2044 4 9 12 ii Sambata
7553 2045 5 10 I 23 e Dumineca
I
I 7554 2046 6 11 I 4 ce I Luni \
 - 205 -

1 Mancare Lasatul Sfintele Postul J

I Petru I
I

de carne de carne Pa~ti Apostul ~I

Sap.Zile Luna Zile Lnna ZHe Sap.Zile Pavel
I

8 ~l -- F 18 A 15 2 f?l 4 / Vineri
6 6 F 10 A 6 3 6 I Du~inecal
8 4 F 22 A 19 2 - -
Luni t

7 3 F 14 A 11 3 1 I Marti I
6 2 F 6 A 3 4 2 I Miercuri [
9 1 F 26 A 22 1 4 IIv men . I
6 6 F 10 A 7 3 5 Sambata I
5 5 F 2 M 30 4 6 I Duminecal
8 4 F 22- A 19 2 IL Uill.
--- l
I

I
I
!

6 3 E 7 A 3 4 2 / Mi.ercuri !
5 1 I 29 M 26 5 3 Joi i
8 - -
F 18 A 15 2 4 Vineri I
5 6 F 3 M 31 4 5 Sambata I
i
8 5 F 23 A 19 2 -- -
Luni
I 7 3 F 14 A 11 3 1 Marti II
' I
5 2 I 30 M 27 5 2 Miercuri I

8 1 F 19 A 16 2 3 Joi I
7 --
F .11 A 7 3 5 Samba ta
4 5 I 26 M 23 5 6 Dumineca
Luni
;

7 -4 F 15 A 12 3 --- .....

6 3 F 7 A 4 4 1 Maryi
9 2 F 27 A 23 1 3 Joi
7 -- - F 11 A 8 a 4 Vineri
5 6 F 3 M 31 4 5 Samba.ta
8 5 F 23 A 20 1 6 Dumineca
7 4 F 15 A 11 3 1 Mar~i
5 2 I 30 M 27 5 2 Miercuri
8 1 F 19 A 16 2 3 Joi .. .
 SISTEMUL SOLAR
DIN ASTRONOMIE.
---
Despre planete .
I.
Planetii sunt corpuri rotunde ~i mari, unele mai mici,
r altele mai mari decat pamantul nostru, cari nu au
opria Jor Iumina ca soarele si ca stelele cele mari, ci sunt
emenea ca pamantul si ca luna lntunecosi si toata lumi-
~ o prim esc dela soare.
De toti planetii au afiat pana acurn Astrcnornii dona-
ci si dci. Acestor planeti descoperiti le-au dat Astro-
nnii si nnme deosebite precum: Mercur, Vinerea; Marte,
e, Saturn, Uran, Vesta, Palas, Ceres, Juno, .Floarea, Vic-
1

ria, Iris, Metis, Xebe, Partenope, Astera, Egcria, Irina, Nep-

n, Igia, si al douazeci ~i doilea planet este Panuintul.
Pe unii lnsa dintre planeti ii vad pamantenii foarte
r, Insa mai ales doi lumineaza placut inainte de rasaritul
dupa apusu] soarelui.
Steaua cea mica, care se arata aproape de rasaritul
.arelui la rasarit, par'ca ar merge inaintea soarelui, este
'ercurie. Acest planet este mai aproape de soare. El se
varteste imprejurul soarelui in optzeci ~i opt de zile ; ~i
tt de marunt se pare el, totus este numai de sasesprezece
i mai mic decat pamantul.
Alta stea Iurninioasa, care se arata inainte de rasa-
tul ~i dupa apusul soarelui, este Vinerea. Aceasta stea o
umim noi de rand: Luceafar ~i cand se arata dirnineata
 . - 207 -

inainte de rasaritul soarelui. o numim Luceafarul de dim i-

neaia, iara cand se arata seara pe la culcate, o numim:
Luceatarul de seara, unul si acelas este asadara Iuceatarul
ce se arata dimineata f}i seara. Acest luceafar este un pla-
net si Astronomii ii numesc: Vinerea. Proprie lumina nu
are Vinerea sau Luceafarul, ci este ca f}i alti planeti dela
soare luminat. Luceafarul acesta este rotund, ceva mai mic
decat parnantul si umbla imprejurul soarelui in 224 de zile
si cateva ore .
. Yercur
. ~i Vinerea sunt planetii cei mai apropiati de
soare. Dupa dansii urmeaza in apropriere pamantul, iar
dupa pamant urrneaza unul dupa altul ceilalti planeti si
toti umbla imprejurul soarelui.
Intelepciunea dumnezeeasca, care a plazrnuit aceste
corpuri si multe in departarile cerului, le-auranduit tuturor
calea lor, lncat nu se impiedeca unele de altele. Departa-
rile cerului sunt necuprinse. Intr'aceste a insemnat Durn-
nezeu planetilor fieoaruia cursul sau. Cei mai aproape de
soare fac umbletul lor in cercuri mai inguste ~i aceste le
vedem si noi mai adese. Insa planetii cei departati, precum
sunt Joe, Saturn ~i Uran acesti sunt foarte departati si de
soare f}l de parnant, asadara nu pot lntr'un an sa savar-
seasca umbletul lor imprejurul soarelui, precum face pa-
mantul, cl de abia in multi ani.
Joe, carele este un planet cu 1474 de ori mai mare
decat parnantul, umbla Imprejurul soarelui in doisprezece
ani odata.
Saturn, care este soare indoit atat de departat pecat
este Joe, umbla de asemenea imprejurul soarelui, dara fiind-
ca cereal in care umbla, este cu mult mai departat decat
acelora dinainte planeti, pentru aceea Saturn face umbletul
sau imprejurul soarelui de abia in douazeci ~i noua de
ani odata.
Un planet de tot departat, pe care 1-au aflat astronomii
tocmai in anul 1781, este Uran. Acesta este lndoit departat
 - 208-

de soare, decat este Saturn ~i pentru departarea aceasta

face Uran umbletul sau imprejurul soarelui chiar in 83 de ani.
Admirabile departari ! ~i minunate umblete fac plan etii,
Ca sa-ti inohipuesti mai lamurit departarile planetilor
dela soare, lnsemneaza-ti aceasta. De ar tmpusca oarecine .
de pe soare dintr'un tun spre planeti ~i de ar merge plum-
bul zi si noapte tot cu aceeas repeziciune cu. care se por-
nests din tun, apoi ar ajunge plumbul ~-a Mercur in 10
ani, la Vinere sau pe Luceafarul de dimineata in 18 ani, de
pe pamant ar ajunge in 25 de ani, pe planeta Marte in 38
de ani, la Joe in 130 de; .ani, Ja Saturn deabia in 238 de
ani, iar la Uran tocmai in 479 de ani, dupa aceasta poate
sa-si inchipue fiecine marimea departarilor ceresti, Plin de
uimtre sa cada asadara omul inaintea Atotputernicului
ziditor ~i sa laude prea sfant numele lui !
II.
Iata descrierea pe scurt a sistemului solar din care
facem parte si noi, Trebuie sa se stie, ca in univers exista
, alte sisteme solare afara de al nostru.
st
Soarele are o marime de 1 milion 4 sute de mii k.
m. ~i un volum de 1280 ori mai mare ca al pamantului,
El e vesnic in miscare in jurul unui punct central din calea
laptelui ~i in jurul osiei sale. Greutatea sa - oaci inva-
tatii
, , au reusit
, chiar sa-l cantareasca ! - e de 324 mii ori
mai mare ca a pamantului.
Departarea dela pamant la soare e de 148 milioane
k. m. Unui tren fulger, daca ar merge zi ~i noapte, iar
trebul 300 de ani I El e un glob foarte mare, care se In-
varte~te plutind in spatiu, mare, arzator ca flerul topit ~i
inconjurat de o atmostera de flacari batuta de o furtuna
vesnica, In jurul lui plutesc tacute, alte globuri, mult mai
mici, reci ~i intunecoase, -- planetele - ca in fata unui
cuptor curgator, ce le trimete caldura ~i lumina.
Pamd.ntul e una din aceste planete. Marimea lui e de
 -2W-

0 de milioane metri ~i distanta sa de soare, dupa cum am

azut, de 148 milioane k. m. Pamantul se invarteste in jurul
oarelui in 365 zile si, 12 ore.
Din cauza pozitiei sale fata de soare ~i din alte mo-
ive, el nu primeste dela soare o caldura deopotriva peste
ot local. A~a se explica deosebirea de temperatura pe
iferite puncte ale pamantului f?i schimbarea repetata a
limei sau anotimpurile.
Pamantul se tnvarteste in jurul osiei sale in 24 ore.
Luna, de 50 de ori mai mica decat pamantul, se in-
arte~te in jurul lui in 29 zile si 12 ore. Departarea dela
oi e de 384 mii kilometri,
Daca ne-am putea atarna de o ghiulea de tun a carei
uteala ar fi de 500 m. pe secunda, am face 13 ore de drum
i am ajunge a doua zi in Inna. Cu trenul ordinar - 40
m. pe ora - ne-ar trebul patru sute de zile, adeca mai
ult de an an.
In Inna sunt vai adanci, munti tnalti, vulcani mareti
i are o suprafata ca ~i pamantul. Dar, nefiind aer, in ea
u traeste nici o vietate. Ea e luminata de soare, f?i aceasta
amina, care nu e a ei, o rasfrange spre noi in frumoasele
eri senine si, cu I una.
Mercur, cea mai iute planeta, se Invarteete in jurul
oarelui in 88 de zile; in jurul sau insu~ in 24 ore si 5
inute - zilele si noptile pe Mercur sunt, deci, ca ~i pe
amant. El e de 18 ori mai mic ~i de 16 ori mai usor ca
amantul, Caldura ce o primeste dela soare e de 7 ori
ai mare ca cea primita de pamant, deoarece el e foarte
propiat de scare - 56 milioane km. De .aceea ~e crede,
a daca traesc in el animale plante, ~i oameni, ei trebuie
a fie mai altfel faouti decat noi, ca sa poata radba caldura
e acolo.
Venus, sau Luceafarul, frumoasa planeta ,, tremuratoare --
i rece", care apare seara dupa apusnl soareJui pentru
14
 - 210 -

. cateva ore ~i dimineata,iaras pentru scurt timp si spre

dispare la apropierea rasaritului. Se Invarteste in. juru
soarelui in 7 luni, in jurul sau in 23 ore si jum. E ma
aproape de soare ca pamantul, deaceea acolo e mai cal
E inconjurat de nori, ca ~1 Mercur, deci pe el se afla apa
vegetale si animale.
Marte, de 7 ori mai mic decat pamantul ~i de 22
mil, km. departe de soare. Se Invarteste intr'un an ~i 1
luni in jurul soarelui si in 24 ore si 1/2 in jurul sau propriu
Pe Marte sunt continente, ape, mari, munti, sesuri, zapezi
cari se lngramadesc iarna ~i se topesc vara, clime deose
bi te - vieata in toata puterea cuvantului. I s'a facut harta
amanuntita, Pe el traesc oameni; s-au_ observat schimbari
cari presupune mana omului. Pe Marte se observa coloare
rosie. Munti rosii, paduri, arbori, livezi, oameni rosii.
Jupiter, aproape de 1300 ori mai mare ca pamantul
~i departe de soare de 768 mil. km. Se lnvarteste in juru
soarelui in 11 ani 314 zile si 20 minute; in jurul sau insus
in 120 de ore. E cea mai mare planeta, In jurul sau s
. Invartesc alte 4 pJanete mai mici, numite sateliii.
Saturn e de 862 ori mai mare ca parnantul si de 140
mil. km. departe de soare. Se tnvarteste in jurul acestui
in 29 de .ani, 166 zile ~i 23 ore; iar in jurul sau propriu
ca Jupiter. Caldura de 90 ori mai slaba ca parnantul.
are opt luni ~i un inel, care 11 lnconjoara, si cari cu toatel
se invartesc in jurul sau. Intre inel ~i Jupiter e un gol d
32 mii km.
Uranus, din cauza departarii, nu se poate vedea
ochiul liber. Totus e de 75 ori mai mare ca pamantul.
departe de soare de 2840 mil. km. Se tnvarteste in jur
soarelui in 84 ani, 5 zile ~i 20 minute. Caldura ~i lumin
de 360 ori mai slabe ca pe pamant,
Neptu, descoperita la 1846. Nu se poate vedea c
ochiul liber din cauza departarii. E de 85 ori mai mare
 - ~...... ..~ ..

pamantul si departe de soare de 4440 mil. km. Se lnvar-

teste ln jurul soarelui in 164 de ani si 28,5 zile. Caldura
de 100 ori mai slaba ca pe parnant, Are o luna ce se in-
varteste in jurul sau, ca ~i aceea a pamantului.
Toate aceste planete: Mercur, Venus, Pamantul, Marte,
Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, Luna ~i Soarele, formeaza
la un loc sistemul solar. Centrul acestui sistem este Soa-
rele, in jurul caruia se invartesc toate, dela care primesc
lumina si caldura, din care au purees ~i de care atarna ca
o creanga de tulpina din care iese.
In acest sistem sunt ~i alte planete mai mici ; a~a
intre Marte ~i Jupiter se cunosc pana acum 500, cari se
Invartesc in jurul soarelui intre 1 ~i jurnatate ~i 9 ani.
Dintre planete Pamantul e Iocuit; Luna, nu; Marte, Venus
~1 Mercur se ~resupune; de celelalie nu se poate ~ti Inca,

III.
,,Cerurile marturisesc marirea lui Dumnezeu ~i Iucra-
rea manilor Jui o vesteste'
taria." Asa, a cantat oareoand
Imparatul si prorocul Daniil, cand a ridicat ochii insus si
a cautat la multimea stelelor, ce lucesc in departarile ceru-
lui cele nemargini te. Admirabile sunt umbletul si schim-
barile lumii; lnsa cand ridicam noi noaptea ochii la cer ~i
cautarn la multimea stelelor, neaparat ne uimim ~i strigam:
,,Mare esti, Doamne, ~i minunate sunt lucrurile manilor tale. I"
*
* *

14*
 -
a
,

S t a p n i r e a c e I o r 7 -p I a n e t e.
[Ou pri vire la ti:rr.l.p.
--~--

1. 8 A_ TURN.
, Ii Cand stapaneste Cro-
nos, care se numeste Sa-
<,

turn cu zodia Varaatorului

de apa, care este Iocuinta
lui, atunci iarna va fi van-
turoasa, mijlocul masurat,
sfarsitul cu ingheturi ~i cu
vanturi, Primavara masu
rata cu putine ploi, Toam-
na cu multe boale ~i Dum-
nezeu sa f ereasca de ciu-
ma. Insernneaza ~i moarte
in vite ~i in neamul ome ..
nesc. lntr'acest an tmpa-
ratul ~i prietinii, cari sunt
Ia palat cu el, vor sa vi
la mari ganduri ~i griJI, norodul va sa aiba ma
cazne f?i tiranii de catra Domni. Iar teveul cu coad
balaurului in rau pus, tnsemneaza nu numai boale
ci si ucideri ~i saracie in neamul omenesc la sfa
~it, cand se afla Ermis in a 11 casa a cerului, i
 - 213 -

emneaza ca imparatul va ch ema la sine intelepti

ameni f?i-i va cinstt.
Stapanirea lui Saturn cu zodia Berbecelui lo-
uinta lui Mars, roada anului aceluia va sa fie de
asura, numai in oi va sa fie belsug, iar in peste
ierire. Iarna va fl cum s'a aratat mai sus. Prima-
ara ~i vara de masura. Toamna iar asemenea,
u boale si mai vartos la muieri si toate curmezis
' '
i ciuma. Intr'acest an vor ca fie multi .hoti f?i mari
asboaie, Insemneaza si moarte Ia vestiti oamenii
entruca aflandu-se Venus in marginea casei a 7,
nsernneaza mare norocire si spre muieri f?i spre
ameni iubitori de muieri.
Stapanirea lui Saturn cu zodia Cumpenii, locu-
ta anului aceluia tnsemneaza injumatatirea rodu-
ilor. Iarna si primavara vor fi precum mai sus a-
ata, Vara asemenea arata, lnsa nu va fi roditoare
oarte de grau, numai stricatoare de pomi. Toamna
semenea precum mai sus arata, ca vor sa va.la
ulte grindini si vor sa faca mare stricaciune,
elelalte toate asemenea pana in sfarsit,
Stapanirea lui Saturn cu zodia Fecioarei, locuinta
i Mercur. Anul pleaca spre rodire. Pe mare vor
primejdii, Iarna, primavara f?i vara asemenea ca
ai sus, Toamna se vor adauga apele, iar cele-
lte toate asemenea pana la sfarsit,
 - 214 -

2. JUPITER.
Cand stapaneste cu zo-
dia Berbecelui locuinta lui
Mars, anul Insemneaza
fi roditor ~i bel~ug in grau,
in vin ~i in untdelemn,
in matase si in peste, In-
ceputul iernii va sa fie c
raceli, cu grindini, mijlo-
cul calduros, sfarsitul d
masura adeca. nici frig,
nici cald. Primavara va fi
rece. Vara cu ploi, tune-
te f?i vor pierl multi boi,
toamna se vor impreuna
apele:~i vor fi boale multe;
poate sa urmeze si ciuma,
numai trebuie fiecare in toamna sa se pazeasca de
mancare multa ~i de apa. Intru acest an impara-
tul turcesc va sa aiba suparare ~i scarba, poate sa
moara de junghierea ostasilor lui, vor sa fie rasboaie,
din care vor sa caza oamenii in mare scarba, In-
sernneaza inca f?i primejdii unor imparati si negu-
~atorilor paguba.
Stapanirea lui Jupiter cu zodia Gemenii locuint
lui Mercur, putem zice ca intr'acest an m
multe boale decat scumpete, caci pleaca spre rodir
multa ; numai carnea ~i vinul vor fii scumpe,
celelalte precum mai sus s'a aratat. Acest an v
sa aduca primejdii la muierile ingreunate, pentr
aceasta trebuie sa se pazeasca, Intr'acest an pen
truca se afla Soarele in a 12 casa impreuna cu Me
cur, pentru aceasta ~i insemneaza, ca tmparat
turcesc va sa patimeasca toate cate mai sus arata
Asernenea f?i Saturn la 99 cu 4 Irati ai lui, insem-
neaza mari rasboaie si altele cate mai 'nainte s'a zis.
Stapanirea lui Jupiter cu zodia Leului, locuinta
Soarelui, insemneaza multa roada, Iarna f?i Prima-
vara vor sa fie precum mai sus s'a aratat, pana
la indreptarea zilelor verii, care sunt in luna lui
Iunie. lntr'acest an nu vor fi numai ploi, ci si tu-
nete, trasnete si fulgere, celelalte toate pana in
sfar~it precum mai sus s'a zis, se vor intampla.

3. M .A R S.
Aris, care se numeste
Mars, stapaneste cu zodia
'['apului, locuinta lui Cro-
nes. Anul acesta va sa fie
mult roditor. Iarna vor sa
fie ploi multe si multime
de lacuste si tot anul ple-
cat spre vant si pe la
multe locuri va fi si ciu-
ma ~i dupa indreptarea zi-
lelor primaverii vor sa fie
ploi multe ; ~i apele vor sa
fie mari mai vartos in lu-
na lui Martie; Vara va
fli de mijloc ~i mantui-
toare. Toamna vanturoasa
~i calduri. Vor sa fie boale ~i vor sa se auza_.multe
cutremure. Venirea acestui an va sa fie bun. La
seceris pentru multe ploi trebuie sa se grabeasca si
in poame va sa fie multa paguba, Intr'acest an Cro-
nos se afla intr'un unghiu la a 7 casa a cerului,
 - 216 -

pentru aceasta tnsemneaza rasboaie mari ~i morti

ca acest Cronos fiind impreuna, va ~a fie moarte
unei mari ~i vestite Iemei, si a multi vrednici ~
isteti oameni. Aflandu-se soarele intru a 9 casa
cerului, insemneaza ca an lmparat va sa calatoreasca.
Stapanirea lui Mars cu zodia Taurului, intr
acest an va sa fie roada de grau, iar vinul, untul
delemn, matasea si poamele cam putine. Oile s
stupii se vor lmmultl, celelalte toate urrneaza pan
la slarsit, precum s'a scris mai sus.
Stapanirea lui Mars cu zodia Leului, locuint
Soarelui, . anul va sa fie roditor. Iarna, primavara,
vara si toamna vor fi precum mai 'nainte s'a scris
Vor sa moara multe vite mari, iar cele salbatice
vor fi multe la padure. In poame va sa fie mar
paguba. Celelalte pana la slarsit urmeaza, precu
in cele de mai sus se arata, ca planeta Lunii est
impreuna cu capul Balaurului.
Stapanirea lui Mars cu zodia Lunii, Iocuinta l
Venus. Anul acesta este spre rodire si spre mar
lipsa de apa. Iarna, primavara, vara si toamna
vor fi precum mai sus s'a zis, Intr'acest an vo
vedea pe Saturn in a 12 casa a cerului, vo
vedea inca si Luna cu Mars impreuna in a 3 cas
a cerului, numai fiindca aceste planete sunt neno
recite, multe rauta~i ~i nenorociri aduc neamului
omenesc ~i nu va fi intre oameni dragoste, nici ere
dinta, caci adevarul eel de obste, stricaciune va s
fie. In Octomvrie, va pierl Soarele ~i Luna
Soarele purcede catra a 8 casa a cerului, su
zodia Cumpenii f?i pentru aceasta lnsemneaza
moartea unui puternic ~i mare imparat. Inca va s
fie foamete si ciuma in toata lumea. Pentru aceasta
 - 217 -

dar imparatii ~i Domnii, sunt sub zodia Cumpenii f?i

a Berbecelui ~i vor fi pedepsiti mai mult decat altii
.~i vor lua mari munci,

4~ S 0 A R E LE.
Stapaneste cu zodia Var-
- -~ --- ----,
satorului de apa, care este
locuinta lui Cronos, va sa
fie roditor acest an, de vin
~i de grau ~i alte lucruri
de mic prey. V or sa fie
ploi multe ~i vor sa se
adauge apele si pentru
acessta sa grabim la se-
cerat ~i la treierat. Vor
muri vite mari si '
vor ~fii
furtuni mari f?i multe. Pri-
mavara intru acest an se
vor arata multi talhari.
Dela neamul omenesc va
P ieri credinta.' Ostasii vor
sa se certe si' se vor' muta dintr'un loc tntr'altul si' -
vor sa se ucida de sabii; si un imparat va ca-
latort ~i moarte in puternici se va face. Imparati
noi se v.or arata, cari cu silnicii vor stapant 9i vor
cere sa ia imparatia altora, Inca tnsemneaza ca si
mare stricaciune si paguba va sa fie norodului, dela
tmparatul ~i dela norod asupra tmparatului, dar eel
mai mult rau a-l pagubl va fi pe oficerii imparate~ti
~i mari tncepatori ai impara~iei var lua munci ~i patimi
si se vor ivl talhari ~i credinta nu va fi lntre oameni.
 - 218 -

Stapanirea Soarelui cu zodia Racului, care est

locuinta Lunii, insemneaza multe roduri ~i lndestu-
lare la toate lucrurile ~i tot anul va fi sanatos s
vesel. Iarna va fi calda. Primavara cu ploaie, vara
sl toamna vanturoase, la cele mai de treaba va f
rodire, adeca: Ia vin, miere, legume, la untdelemn,
la matase, la peste ~i la pomi ; numai pomii car
vor fi prin gradini vor pierl, _ Moarte in prunci va
sa fie intr'acest an. Iar celelalte toate pana in star-
~it asemenea urrneaza precum mai sus se arata.
Stapanirea Soarelui cu Zodia Cumpenii, locuinta
lui Venus, anul acesta va sa fie foarte roditor pre-
cum mai sus se arata. lnceputul iernii cu race ala,
primavara va sa fie rece pana in luna lui Iunie ~i
va sa aduca ploi ~i tunete, iar pe urma cam far
de apa. ~i vor sa moara boi multi. Atuncia este
bine de sadit vii, o sa avem si lacuste multe ~i
intr'acest an vom avea multe rasboaie, multe pus
tiiri, multe aratari de foe, multe pizme ~i rautati,
Insernneaza Inca rautate ~i turburare in biserica ~i
intre proestosii bisericesti ~i in neamul omenesc
multe feluri de scarbe. ~i aceasta o face impre-
unarea in anul acesta a lui Saturn cu Mars, aceasta
arata impreunarea intre dornni, pentru aceasta va
sa fie scarbe pe alocurea, caci Franta se afia sub
stapanirea lui Jupiter, aceasta este mai mu1t decat
alta stapanire; asupra intru multe rautayi ~i pagubi
Insa aflandu-se si Mars in a 3 casa a cerului, pen-.
tru aceea insemneaza mare varsare de sange, Si
pentruca planeta Lunii sileste pe Saturn, pentru a-
ceasta arata moarte unui domn mare f?i la sfar~i
lntru adevar mare rasboiu, rautavi si pagubi in
fricosate intr'acest an ~i boale vor sa fie intre im
parati ~i intre norod, mari lnfricosari ~i minuni mar
norodului urmeaza,
 _, 219 -

Stapanirea Soarelui cu zodia Sagetatorului, lo-

cuinta lui Jupiter. Anul va sa fie roditor, inceputul
iernii va sa fie ou ploi si masurat; nici cald nici
frig, la mijlocul iernii se vor adaoga apele, iar star-
situl cu frig, cu Ingheturi ~i cu vanturi. Primavara
calda f?i ploioasa, vara cu masura ~i racoroasa.
Toamna cu masura, culesul tine bine, sanatoasa si
prea buna pentru saduri. Marea va sa fie cu multe
Iurtuni, in copii moarte ~i vite mari vor pieri lntr'a-
cest an, pentruca aflandu-se Cronos ce se numeste
Saturn, cu coada balaurului intru lntaia casa a ce-
rului, insemneaza mari varsari de sange si primejdii
unui imparat. Insernneaza Inca ~i pizme ~i pagube
in negutatorii ~i pentruca Mercur se afla in a treia
casa a cerului, insemneaza, ca oamenii se vor sin,
ca sa faca mari ~i departate calatorii pentru prici-
na unor negutatorii.

5. V E N U S.
Stapaneste cu zodia 'fa-
pul ui, locuinta lui Cronos.
Anul va fi foarte roditor
in grau, untdelemn . E,)i ma-
tase si in toate, incepe-
rea iernii va sa fie cu
raceala ~i grindina, mijlo-
cul masurat, sfarsitul pla-
cut. Primavara cu raceala,
Vara cu ploi f?i tunete.
Toamna se vor adauga a-
pele ~i izvoarele ~i vor fi
boale si, ' vor sa se scar-
- neasca ~i alte rauea~i mari,
sa ne rugam lui Dumnezeu,
 - 220 _.

sa nu ne trirnita ciuma, Intr'acest an lnsemneaza,

ca imparatul va sa pedepseasca pe boierii lui ~i va
sa-i scoata din boierii ~i vrea sa-i omoare, insem-
. neaza mari rasboaie ~i va fi moarte groznica Intre
oameni. Imparatul va sa taca cale. Norodul va sa
aiba paguba despre domni si la sfar~it va sa fie in
lume foamete, ciuma f?i moarte in vite,
Stapanirea lui Venus cu zodia Berbecelui locu-
inta lui Mars, tnsemneaza belsug la toate locurile.
Iarna va fi precum mai sus s'a zis. Primavara cal-
duroasa, Vara cu mari arsite. Toamna cu inghe-
turi, roada in vin putina va fi. Vor sa fie boale ~i
toate currnezis, Cutremure, tntr'acest an vor fi f?i
mari rasboaie f?i ucideri in neamul omenesc. Impa-
ratii si Domnii vor sa scoata mari dari pe supusii
lor 9i multe strambatayi f?i fapte fara de lege vor
cugeta si de nimic vor fi la stapani stand impotriva,
ca sa pustiasca o cra.ia. La starsit vom vedea mari
pricini Intre oameni, Intre Irati ~i intre prieteni.
Stapanirea lui Venus cu zodia Fecioarei, locu-
inta lui Mercur. Anul va sa fie foarte neroditor,
pentru aceea trebuie tare sa ne pazim, sa nu se
strice vinul, ca sa-l culegem prea tarziu. Inceputul
iernii va sa fie cu ploaie. Mijlocul cu nori, star-
situl cu raceli. Primavara cu ploaie. Vara cu multa
ar~i~a. 'I'oamna rece ~i cu boale intre oameni, Pentru cei
ce umbla pe mare acest an este prea bun. Demo-
crat zice, ca in acest an va sa fie multa grindina,
care va sa aduca multa stricaciune ~i mare Infri-
cosare f?i vor sa sufle mari vanturi ~i tari, cari vor
aduce ~i trasnete. lntr'acest an vor sa se Inalte
multi rai si oameni de nimica. Insemneaza si ne-
placerea varii catra imparatul si pierirea unui impa-
rat. Vor sa fie robi tntre frati ~i intre prieteni.
 Stapanirea lui Venus cu zodia Racului, locuinta
lui Mars. Anul va sta, fie foarte roditor la toate lu-
crurile. Inceputul iernii va sa fie cu raceala pana
la luna lui Iulie. Vara cu ploi ~i cu tunete ~i pe
urma va pieri apa din izvoare ~i vor pierl ~i multi
boi. In toamna se vor immulti paraiele si vor sa fie
~i ploi ~i sa ne rugam lui Dumnezeu, sa nu ne vie
~i ciuma. Zice Democrat, ca la inceputul iernii va
cadea mare zapada ~i ape mai multe decat altadata.
Celelalte toate pana la sfar~it arata, precum s'a
scris mai 'nainte.
~-~

6. MER CUR.

Cand stapaneste Ermis

se numeste Mercur cu zo-
dia f'apului. Anul insem-
neaza ca va fi foarte ro-
ditor, moarte in vite mari.
lnceputul iernii va sa fie
cu frig, sfarsitul vanturos,
Primavara va sa fie cu
ploi, cu frig ~i bruma,
Vara va sa fie cu vanturi
~i cu ploi mari. Apele vor
adauge ~i graul se va stri-
ca, sa ne rugam Iui Dum-
nezeu, sa ne pazeasca de
eiuma ~i de trasnete. Intru
acest an aflandu-se Soarele in casa cerului sa se
tmplineasca, lnsemneaza boale f?i moarte in vite. Iar
Orimas al rasaritului aflandu-se tmpreuna cu Cronos,
lnsemneaza mult ran ~i paguba la im paratul ~i
 - 222 -

evreilor. Afrodita .aflandu-se .intr'a 7 casa, insem

neaza mult bine spre femei si oamenilor tnsurati,
numai celor ingreunate va sa le vie primejdie
moarte in tot norodul, precum arata Cronos in a
casa a cerului, insemneaza Inca mari rasboaie
varsare de sange si multi Inchisi vor sa fuga.
_ Stapanirea lui Mercur cu zodia Varsatorului d
apa, deci anul va sa fie rcditor - foarte de grau nu
mai stricator la poame, va sa aduca moarte in stup
si ciuma intre oameni. Inceputul iernii va fi cu plo
~i cu raceli, mijlocul amasurat, sfarsitul cu mari
ingheyuri, ploi stricatoare la poame f?i pe multe lo
curi va fi piatra. Vara cu ploi si cu nori. Toamn
cu vanturi multe, intr'acest an aflandu-se impre
una Cronos cu Afrodita, insemneaza la mar
muieri boale, iar barbatii vor fi slobozi de boale
Vor sa fie rasboaie ~i lnjunghieri tnca si la lmpa
rati, precum infricoseaza Cronos in unghiu f?i arat
in a 8 casa a cerului.
Stapanirea lui Mercur cu zodia Gemenii Insem
neaza nerodire. Celelalte toate precum mai su
arata ; intr'acest an va sa fie multa rautate i
neamul omenesc ~i mare stricaciune la o Craie,
in multe sate arata moarte a mii de oameni. Pecet
mincinoase vor iesl, ca sa nu se cunoasca credincio-
sul din eel mincinos prietin, pentru aceasta in mult
locuri vor urma pagubi ~i multe stricaciuni vor fii
Stapanirea lui Mercur cu zodia Cumpenii intr
toate intocmai arata, precum inapoi s'a aratat
numai cu putina osebire, dar tot la aceeas tnt
legere se sfar~esc.
-.s-~~..,...~.......-
 7. L U N A~
Stapanef?te cu zodia Sa-
getatorului, locuinta lui Ju-
piter. Anul va sa fie ro-
ditor si bun. Inceputul ier-
nii va sa fie de mijloc,
mijlocul va fi cu ploi ~i
vor sa taca mari strica-
ciuni f?i vor fi ~i grindini,
tar apoi vor fi calduri ~i
boale. 'I'aranii o numesc
Astromi~. Intr'acest an
vom avea cutremur f?i la
vite mici vom avea anul
bun, iar la vitele cele mari
anul rau, mai vartos la
boi, intr'acest an afiandu-se ---.. .
Crones in a 10 casa ~i coada Balaurului Impreuna
cu a lui Aris, lnsemneaza mari rasboaie f?i morti,
tmparatii ~i domnii vor scoate multe dari ~i vor sa
supere mult pe supusii lor. Vor sa se arete multi hoti
~i caile nu vor fi sigure, incbisorile vor sa se deschida
cu salnicie 9i vor sa fie multi tnchisi ~i la sfar~it
arata, '"ca oamenii cei tntelepti f?i negutatorii vor
cadea din starea lor.
-
Stapanirea Lunii cu zodia Pestelui, locuinta lui
Joe. Anul va sa fie roditor de grau, de vin, iar de
untdelemn foarte slab. La locurile inalte va sa
dea piatra ~i paraiele se vor adauga. Va sa fie sece-
tos acest an, iar in toamna va sa fie moarte in
partea femeiasca ~i mai vartos in cei tineri, pentru
sanatatea lor trebuie primavara sa. nu bea 'apa,
ci numai vin.
 - 224 -

. Acest an Insemneaaa a fi bun, norocit f?i

. folos la neamul omenesc, numai rasboaie tot
vor -Iipsi,
Stapanirea Lunii cu zodia Taurului, Iocuinta l
Venus. Roditor se vede a fi acest an ~i nu v
pieri nici stapanii, nici oile. Iarna va fi masurat
Primavara si vara cu ploi ~i pe unele locuri grane
se vor strica ~i mai mult in partea rasaritului deo
a apusului. lntr'acest an se arata multe rasboai
~i celelalte toate cate mai 'nainte s'au aratat,
Stapanirea Lunii in .mijlocul cerului f?i in zod
Soarelui, pentru aceasta putem sa numim acest
roditor ~i osebit toamna sanatoasa, Intr'acest
vara va fi foarte ploioasa ~i rece ~i iarna cu n
Democrat a zis, ca intru acest an vor sa iasa i
prejurul gurii bube rele, pentru aceasta in pri
vara tinerii este bine sa bea tot vin. Anui tnse
neaza mari rasboaie si toate cate mai 'nai
'
s'au aratat la aceasta planeta cu zodia Sagetatorulu

~. ~~~r~-
,
 Stapanirea celor 7 planete.
Cu pri vire la soartea om u.l u.i.

Plane ta t-a este SATURN.

Cu zodia Tapului si
Varsatorului de apa, Cine
naste intr'aceasta pla-
ta sunt: . vicleni, lacomi,
nditori, tacuti, iubitori de
utie, maniosi, neiubitori
muieri, saracaciosi, scum-
foarte, pazitori de taina,
om ii va face srnolit,
rj, betiv si tare trandav.
autatura lui tot la parnant
teste, caci planeta aceasta
te din parnant. Democrat
ce: ca aceasta Planeta
ce pe om _foarte scump
sgarcit, nasul lat si car-
s, in genunche tare, in pantece slab ~1 lesne se
lnaveste.

- 15
 .- 226

Planeta a 2a este JUPIT}J~.

Cu zodia Sagetatorului
~I a V arsatorului de apa,
Cine se naste sub aceasta
Planeta, va fi drept si ade-
varat, credincios, smerit,
milostiv ga.nditor de D-zeu,
rusinos, sfetnic a gandi lu-
cruri inalte, norocos, de rau
nu se bucura, Aceasta Pla-
neta face pe om frumos la
stat, la trup ~i cu niscai
vine iesite in fata, bland,
se manie, se invineteste ~i
este bun la minte, cu chi-
verniseala asezata, dintii lati, nasul lung ~i carnos,
Oameni mari, unii de mijloc, buzele mari, balosi,
sfetnici buni, la boale flegmatico~i, dropicosi si altele.
 - 227

Plane ta a 3- a este MARS.

Cu zodia Berbecelui si ,
Scorpiei. Cati se nasc
b aceasta Planeta sunt
aniosi, uciga tori, varsatori
e sange, fara de rusine,
selatori,
, mincinosi' proca-
;

ri, .. deca asezatori de vor-

a, uscativi, nerabdatori,
estatornici, moarte fara de
adejde, cu intamplare. Cu
i buni nu se intovarasesc,
eiubitori de femei. Aceasta
laneta face pe om manics
razator, albui, plesuv in
ate partile, manias mult,
ururea Ia arrna gande~te
ana ce invata taina lor si cam fluturatici. Spaimos,
ar la rasboiu cu narav, biruitor Indata manias de
el fel incat se face vanat si galbin, melancolic, lu--
ater la toate si gata in tot ceasul la vrajbi, de batai
arte ra u infierbantat, Betiv, rosu la fata, cu parul
pru si in tot ceasul gande~te ran, sau sa sfatueasca
altii ~j sa in~ele pe aproapele sau, n'are satin de
face rau, va fi vorbitor si pe nimenea nu va crede
toate lucrarile ar vrea sa fie dupa cum voeste el. )

intre acestia multi vor fi talhari si cu inima talha-

"' A.
asca si mmcmost, si
) ' vor avea rane sangeroase pe
upurile lor, vor jura . indata de fiecare lucru pe
umele lui Dumnezeu si al parintilor lui si de nimica
se tern, de ce le-ar veni la urrna, ca vor fi flutu-
tici ~1 cu muierile lor pururea vor avea sfada.

E (][)--=-
15*
 -.228 -

Planets a 4-a este SOARELE.

Cu zodia Leului este
'-- ---o ------.
mai mare decat toate PJa-
netele, face pe om frumos
si carnos, ochii mari, de
domni si de cei mari iubit.
)

La numar putin ca dansul,

la fata galbinicios de mic
si plecat si din cat este ar
vrea sa faca Iucrului lui
mai rnult, va avea mari
norociri ~i vrednici, sange-
ros, gura si fruntea rotunda,
sprancenele subtiri, ochii
albi, nasul drept si nu prea
gros, fata curata si vesela
~i unii sunt rumeni, buzele
cam groase, pieptul ~i gatul rotund, tare si voinic,
va iubi hainele scumpe, ii va placea si mandria,
pentru iubire despre partea femeeasca va fi multarnit
mult, iar' nu putin, aceasta planeta era cand a facut
Dumnezeu pomii ~i padurile si este inveninata.

~~1p~1p~~~

~
 - 229 -

Planeta a 5-a este VENUS.

Cu zodia cumpenii ~i
a Taurului. Cei ce se nasc
sub Planeta aceasta sunt
rumosi si cu buna cuviinta,
nduratori, milostivi, iubi-
tori de muieri, neroditori
de copii, cu bun obiceiu,
veseli si, iubitori de muzi-
ca. Aceasta Planeta face
pe om inalt, Ia fata curat,
ochii frurnosi, cuviosi la
toti oamenii ce-1 vad, des-
chis la minte, fara de
met o sminteala ~i vieata
lor plina de tot darul, sa
roage pe Dumnezeu sa nu fie prea iubiti precum
insa arata natura, sangeros ~i prea manics, care ma-
nie il aduce la mare paguba ; prepuitor, iubitor, vesel
socotitor, iubitor de invatatura, va trai cinstit, in des-
fatare si trebuie sa fie manics si mandru. pentruca
ii sta impotriva lui planeta lui Saturn.
 - 230 -

Planeta a 6-a este MERCUR.

Cu zodia Gemenii st .
a Fecioarii, care nu bar-'
f este. Cine se naste sub
l '

aceasta Planeta, ar~ firea

nestatornica, este cu toe-
meala spre invatatura tutu-
ror lucrurilor celor adanci
adeca: cu pricepere la to ate:
la maternatica, filozofie,
poezie. negutatorie si alte
feluri de mestesuguri. A-
ceasta plane ta face pe om
scurt de minte, mijlociu,
barba rara, dintii lungi,
plini de vorba ; de stat mij-
lociu, va fi invatator pentru
orice lucru si orator, flegmatic, trupul greu ~i trandav,
bun la vorba, dela lume cearca toate sa Je invete si
sa le -~tie, tot cu voie rea de ale lui lucruri, va fi ~i
rnandru, mincinos ~i cu buna minte, .in rea parte va
fi, fruntea mica, genele groase, barbia intoarsa si va
iubl hainele, de se va invoi cu planeta lui Saturn sa
nu-i fie protivnica, silindu-se va ajunge si damn, boa-
lele lui vor fi tot melancolice, ii va pieri grasimea ~i
va varsa, va avea friguri in toate zilele, va scuipa
mult, halos, protivnic, are spre aceea Planeta anume
pe Jupiter, pe Saturn, pe Venus, Aceasta planeta a
fantazii stapaneste adeca: Narav, tiitor de minter hiare,
in manile lui argintul viu si alte feluri de metaluri ~i
piatra scumpa, boale aduce, lovituri, inirna trista, gan-
ditor, strica mintea, tuse mai multa. Prirnavara stri-
a
':x':~-- ... la dobitoace si la pesti.
---
 Planeta a 7-a este LUNA.
Cu zodia Racului, cei
e se nasc sub aceasta
laneta sunt mici de stat
i nestatornici, mincinosi ~i
or cu moarte naprasnica,
andri si necuviosi, cu
merenie vicleana, cu putin
oroc si galcevito-ri. Aceasta
laneta face pe om iubit
e toti oamenii. Trupul
are ~i pielea alba, barba
unga, binisor se pleaca tu-
turor Si, voeste ' Sa voe-
beasca tot drept si traeste
multamit si fata'i este ve-
sela, este flegmatic, trupul
alb, obrazul palid, smolit !?i gros la falci ; plin de
came, bolnav, vinele ascunse, din napoi trupul strans,
scurt !?i rotund, grei si molatici, lene~i si spatele groase,
unghiile slabe, parul aspru; fruntea lata, ochii galef?i,
nasul earn, gura mica, obrazul desfatat !?i curat, dintii
mult ascutiti, gatul gros. Acest om se va veseli in
lucruri slabe, va sti bine a dorrni, de stat nu va fi
prea mare, va- fi credincios, lesne se va bolnavl, nu
este mult trandav si va fi mult tot intr'o fire. Multi
filozofi au statut de' a __ socotit pentru aceasta natura'
~i au zis: ca acel om singur i~i va cunoaste Planeta
pe faptele sale. Boala lui este slabiciune de trup,
aralisie si dropica, durere la grumazi, flegmatic ~i
ismataret. Are de ii stau impotriva Planeta lui Mars
i a lui Mercur.
'
 TREPETllCUL
CEL MARE ~
_. ,._- ~----
lntru care se cuprinde toate semnele ce se fac la om precum:
..
Bataia ochilor, a buzelor fi in scurt toate mi
fCirile fi incheieturile trupului _omenesc, ce
sunt date dela natura.

Earba de se va clatl, cu mu1ti , oameni te vei lntalnl

~1 de bine te vor gral.
Bratul drept de se va clau, intristare vei avea.
Bratul stang clatindu-se, ce ai pierdut, vei gasl,
Buza de d'asupra de se va clatl, oaspeti necunoscuti
iti, vor veni.
Buza de jos de se va clatl, bucurie dela niste cuno-
scuti, vei avea.
Buzele amandoua deodata de se vor clatt, cu niste
prieteni te vei saruta,
Buricul de se va clatl, cinste ~i marire vei dobandl.
---
Calcaiul drept de se va clatl, de niste cuvinte bune
te vei bucura.
Calcaiul stang de se va clatl, urgie dela un domn vei
pati, sau dela stapan.
Capul coastelor de se va clatl, galceava spune,
Capul coastelor din dreapta de se va clatt, un cuvant
rau vei auzi.
Capul pieptului din jos de se va clatl, vei face milo-
stenie sufletului tau.
Capul pieptului din SUS de se clatt, 0 milostenie te
Indeamna,
 - 233 -

Ceafa de se va clan, de o veste te vei intrista si,

peste putina vreme te vei bucura,
Chica de se va clatt, in oaste vei merge ~i vei veni
sanatos,
Coada ochiului drept de se va clan, dobanda vei avea,
Coada ochiului stang de se va cl~ti, bucurie de vieata
cu noroc spune.
Coasta dreapta de se va clatl, un prieten vei caf}tiga,
Coastele din stanga de se vor clatl, de vorbele cele
rele ale vrajmasilor vei scapa,
Cotul drept de se va clatl, cu un vrajmas te vei lovl
si-I vei birui.
'
Cotul stang de se va clati, judecator vei fi, sau mar
mare pen tru al tii,

Deasupra
---
picioruJui drept de se va clatl, un gmere
ve1 dobandi.
Deasupra piciorului stang de se va clatl, lntr'o cale
sau la caste vei merge.
Degetul eel mare dela mana dreapta de se va clatl,
ce vei cere dela Dumnezeu Iti va da.
'
Degetul . al doilea dela mana dreapta de se va clati,
cuvinte rele vei auzi.
Degetul al treilea dela maria dreapta de se va clati,
un lucru bun vei savarst si te vei bucura de el.
' '
Degetul al patrulea dela mana dreapta de se va clatl,
o veste rea iti, va vent.
Degetul eel mic dela mana dreapta de se va clati, o
veste rea vei auzl si va fi minciuna.
'
Degetul eel mare dela mana stanga de se va clatl, cu
un dusman te vei lovl si-l vei birul.
' '
Degetul al doilea dela mana stanga de se va clan, cu
. un pizmas te vei sfadi f}i curand te vei Impaca cu el.
Degetul al treilea dela mana stanga de se va clatl,
intr'o cale vei merge.
Degetul al patrulea dela mana stanga de ~e va clatl,
o veste buna vei .auzl,
 234

Degetul eel mic dele mana stanga de se va clatl, ba

vet dobandi si curand ii vei cheltul.
'
Degetul eel mare al piciorului drept de se va clatl
oamenii ce-i vei avea in eale, sanatosi se vor intoarce.
DegetuJ eel mare dela piciorul stang de se va cla
de multe napastii vei scapa.

Fruntea
----
de se va clan, o veste rea vei auzl.
Fruntea lntre ochi de se va clati, lntr'o eale vei mer
ge, sau la un rasboiu vei umbla prea lesne.
-----
G-eana dreapta de se va clatl, spnjm dela un puter
rue vei avea.
Geana stanga de se va clatlj cearta ~i galceava vei ave
Genunchiul drept de se va clati, bogatie in casa v
ca~tiga.
Gennnchiul stang de se va clatl, o napaste vei pa~
Gleazna dreapta de se va clatl, o comoara vei gas
Gleazna stanga de se va clatl, de niste cuvinte rel
putin te vei lntrista.
Grumazul de amandoua partile de se va clan, v
av-a einste dela un puternic.
Grumazul din 'napoi de se va clan, multi ti-se v
inchina.

., Imprejurul
---
ocbiului drept de se va clati, oarece boal
vei avea.
lmprejurul ochiului stang de se va clati, veselie i
vesteste

.
Incheietura genunehiului drept de se va clat), cuvint
re]e vei auzi si , te vei Intrista.
Incheietura genunchiului stang de se va:clati, oarecin
de bine te va gral.
Intre spete de se va clatl, grija multa vei avea.
-lntre, sprancene de se va clatl, un prieten va vent
te vei bucura,
---
 235 -

I....umina ochiului drept de se va clatl, satin de paine

esteste.
Lurnina ochiului stang de se va clatt cuvinte rele
.
ela multi vei avea .
-----
:bl.Cana dreapta deasupra de se va clatl, avutie vei avea.
Mana stanga de se va clati, multi oameni ~i se vor
nch ina.
Mijlocul pieptului de se va clatl, vemrea unui fecior,
au a unui ce a fost departe arata.
-----
Nasul peste tot de se va clatl, boierii vesteste.

Ochiul
-----
drept de se va clatl, ce vei gandl pe voieti
a fi.
Ochiul stang si spranceana stanga de se vor clatt
data amandoua, o manie iute despre o parte i~i va venl
apoi iar se va potoli.
-----
J?a1ma dreapta de se va clatl, vei face o pomana ~1
rimita iti va fi.
Palma stanga de se va clati, de ocara vei scapa.
Pantecele de se va, clatl, arata niste bube si curand
vor vindeca.
Pantecele din stanga de se va clatl, mare lucru vei
puca.
Parul genu deasupra la ochiul drept de se va clati,
ucurie vei a vea.
Parul genii deasupra la ochiul stang de se va clatl,
prieten nestiut iti va venl.
Parul genii la ochiul stang de desupt de se va clatt,
i avea cinste dela un puternic.
Pieptul de se va clatl, un lucru bun vei dobandi.
Pulpa dreapta de se va clatl, de napaste vei scapa,
Pulpa stanga de se va clatl, de un prieten te vet des-
artl ~i nu-I vei mai vedea,
-----
Sgaut din urechea dreapta de se va olati, cearta sau
alceava vei a vea.
 - 236 -

Sgaul urechii stangi de se va clat], un prieten de bin

te va gra),
Spata dreapta de se va clan, paguba spune.
Spranceana dreapta de se va clatl, un cocon vei dobandi
Spranceana stanga de se va clati, satin de' bucate
Insemneaza,
Sprancenele amandona deodata de se vor clati, ve-
selie spun.
Sub subtioara dreapta de se va clan, cuvant bun ve
auzl si te vei bucura,
Sub subtioara stanga de se va clatl, cuvinte rele ~i d
hula vei auzl ~j peste putina vreme te vei mantui, . .
Sub vana piciorului drept de se va clatl, o napaste ~i
se va Intampla,
Sub vana piciorului stang de se va clati, de vorb
rea vei scapa.

Talpa
---
dreapta de se va clat), de niste cuvinte rel
te vei in trista,
Talpa stang~ de se va clat), bogatie multa vei ca~tiga
'I'ampla capului din dreapta de se va clatt, judecator
vei ii
Tampla deasupra ochiului drept de se va olati, o
mi la vei face.
'I'ampla ochiului stang de se va clatl, ce te vei apncs
sa faci vei ~i ispra vl.
'I'ampla stanga de se va clatl, veselie vei avea.
'fata dreapta de se va clatl, multa sedere la un Joe
vei avea.
'f~ta stanga de se va clatl, o facere de bine dela oare
cine vei avea.
-----
Umarul drept de se va clatl, sanatate spune ~i
un lucru bun tndeamna,
Umarul stang de se va clati, mare intristare vei
dela un prieten stint al tau.
Umarul obrazului drept de se va clatt, cuvinte
mare intristare vei auzl,
Umarul obrazului stang de se va clatl, rane de tal
vei dobandl.
 - 237 -

Urechea dreapta de se va clatl, o veste buna vei auzl.

Urecbea stanga de se va clatr, cuvinte rele vei auzl.
Urechea stanga de se va clatt, din 'nauntru, de o veste
rea te vei Intrista.

~ana piciorului
---
drept de se va clan, o napaste
ve1 patL .
Vana piciorului stang de se va clati, de un iubit
prleten al tau te vei despartl ~i nu-1 vei mai vedea.
Vintricelul de se va clatl, o dobanda vei avea dela
un boier .

.A. ratarea ce msemneaza noltele de pe unghiile

degetelor.
1. De vor fi noite albe pe unghiile degetului mare,
fagadueste noroc in oaste, sau la insuratoare, sau in cale;
insa in mij I ocul unghiei sa fie. Iar negri pe acel loc, dim-
potri va.
2. Semnele albe pe degetul eel ce arata, noroc de
acei duhovnicesti ~i mirean, cinste ~i bogatie. Iar semnele
cele negri sau groapa, ne arata pagube ~i rautate ~i lucru
de judecata. -
3. Semne albe pe degetul eel de mijloc, arata noroc
la stapanirea casii. Jar cele negrii, ingrozeso caderi in
boala si~ moarte,
4. Semnele albe pe unghia degetului de langa eel
mic, se fagadueste cu mila dela stapanii cei mari, cu cinste
~i bogatie. Iar negri dimpotriva, -
5. Semnele albe pe degetul mic, arata oarece bine ~i
cale cu noroc, prin ravase ~i prin lucruri curioase. Jar
negri cele lmpotriva; insA ia seama ca sunt ~i gropine, cari
tot ran ~ Insemneaza ~i alte sunt imprastiate pe margins,
cari arata scarba.
 Explicarea visnrtlor,
~S8--
Pe cand corpul obosit doarrne, spintnlvegheazasi.se
transpoarta peste tot pe unde corpul .s'ar putea transporta,
caci el stie tot ce ~tie si vede corpul cand e destept,
_ Sunt numaroase exernple de visuri adevarate, cari
_ s'~u in tam plat.
Omul lntelept si luminat,. trebuie sa patrunda bine in-
telesul visului, ca sa-l poata explica -~i a .nu se opri la
lucruri deosebite, inchipuiri rezultate din cauza unei ima-
1
ginatiuni exaltate sau a unei mistueli grele.
In aceasta explicare, s'a cautat clasarea viselor dupa
elementele sau obiectele la cari se rapoarta:

F o c u I.
Persoanele suparacioase, viseaza mai adesea, ca vad
- foe, _Un foe moderat, fara furn ~i fara scantei, este semn
bun pentru sanatate ~i afaceri. _Un foe, una sau mai multe
case aprinse, e semn de mici certuri sau noutati neplacute.
Un foe stins,~
e semn de neajunsuri, .saracie, pierderi..
-
~
Daca visam o luminare sau o Iampa aprinsa, o Jeri- .
- cire Insemneaza; daca dincontra O visam stingandu-se,
plictiseli ~i boale Insemneaza. Un barbat visand ca-i arde
. patu, tnsemneazaca nevasta_ Iui vaavea nacazuri. Daca un
. barbat viseaza ca-i arde hainele, e semn ca'~i va ,Pi_erde un
_pr~eten sau un - proqas~ Daca vise~z~ ca'si, arde degetele, sa
.se fereasca a nu .cadea in ispita de a fur_~~_
\_.,..
\,

- \ . .., ; .

. Cei _ sangerosi vad adesea in .visele lor diferite feno-

mene, cari se petrec in aer. _
 - 239 -

Visand un cer limpede ~i linistit, e semn ca'si vor

regasl un lucru pierdut; ca vor face un drum frumos; ca
Ii se va intampla ceva placut.
Daca din contra, aerul e turburat, cerul Iutunecat, e
semn de Intristare, de boala, de- contrarietati in afaceri.
Visand ca ploua, fara tunete ~i furtuna, e semn pentru
agricultori; ca vor face un ca~tjg; pentru saraci si munci-
tori, e sernn ca nu vor avea de lucru ; pentru negustori si
oamenii de afaceri, e semn de pierderi de bani, ori de mar-
furi, ori de stricaciuni.
Visco], zapada, tunet vazand in vis, e semn bun, dar
numai pentru agricultori; pentru ceilalti e semn de pericole
apropiate, de plictiseli, pierderi, greutati in drumurile pla-
nuite sau ca secretele Jor cele mai ascunse, vor fi date
la iveala,

Apa.
Cei flegmatici, cari sufere de umflaturi ~i cataruri, vi-
seaza adesea ca sunt in apa ..
Visand apa de ran Jimpede, Iinistita, e semu bun.
Daca viseaza apa turbure, pierdere de proces sau alta pier-
dere Insernneaza.
Daca va visa, ca un ran curge pe langa casa sa, un ,_
veniment apropiat se va intampla in familie; daca apa
aului e limpede, va ca~tiga la Joterie; iar daca apa e tur-
ure, va a vea cearta ~i neintelegeri in familie.
Visand ca voiajaza pe lac sau pe rau, e semn de bu-
urie ~i fericire. Visand in vis ca izvoraste apa, o neno-
ocire se va lntampla; daca izvorul Inceteaza de a curge,
acazul va fi scurt, nu va tlne mult.
Visand ca faci baie, boala apropiata e.
Cine viseaza, ca i se da un pahar cu apa, e semn ca
e va marita curand ~i va avea copii, caci sticla ~i cristalul
'
e raporta
. .
la Iemeie, iar apa
' '- . . .
lnsemneaza belsug sau . orestere,
. . ... \_ ..

Ce s'a aratat 'pentru apa din .rau, se aplica ~i la apa

e put sau de mare.
 240 -

P a m a n tu I.
Daca un barbat viseaza ca i se da un camp, o pro-
prietate frumoasa, poate Spera sa ia 0 femeie cuminte, fru-
moasa, credincioasa si vor avea copii frumosi,
Cine viseaza pamant negru, sa se pazeasca de pun-
gasi si de carcotasi,
Daca un proprietar viseaza ca
se cutremura pamantul
sau ziduri1e, ori ca i se prabuseste casa, isi va pierde avu-
tul. Un negustor, de va face un asemenea vis, va da falimentt

So are le SI Luna.
'
Cand in vis vedem rasarind soarele, sa ne asteptam
la noutati bune, iar daca vedem soarele apuind, e semn de
pierdere, ori de Inselaciune, fie din partea arnicilor, fie
din a clientilor.
,
Daca vedem soarele acoperit de ceata diminetii, e
sernn de pericol persona], d'o boala de ochi, de boala vre-
unui copil sau a unei rude deaproape.
Visand ca razele soarelui patrund in camera in care
dorrnim, se vor realisa castiguri la intreprinderi, sau va
fi bucurie pentru nasterea nnui copil, care va fi inteligent
si, muncitor.
Vazand in vis, Inna in toata splendoarea ei, grabiti-va
a va ispravi afacerile incepute, caci vor veni alte afaceri,
can vor avea nevoie sa fie conduse tot la bine. --
Daca luna e inconjurata de un cerc stralucitor, e semn
bun pentru toti ai familiei; nevasta va fi bine, veti rau~l
in afaceri, iar copiii vor face bune casatorii,
Daca luna e Intunecata, o sa faci drum lung, nevasta
se va tmbolnavt, vei pierde o ruda, sau vei pagubl bani.
Visand Iuna la sfarsitul ei, e semn ca o ruda pe a
carei mostenire erati bizuiti, se va casatorl. Iar daca e o
Iata mare sau o vaduva, care face un a~a vis, e semn ca
se va marita curand, Daca tnsa e o temeie maritata, ea va
naste o fata f1i daca este un om lnsurat, va avea un baiat .
 - ......
F I o r i ~ i p I a n t e.
Flori visand, ca ~ii ~i le mirosi, este semn d'o mare
ucurie ~i d'o fericire trainica. Daca acest vis se Intampla
rna, sa nu incepi nici o afacere, mai ales daca florile
azute in vis ar fi albe; daca Insa florile sunt rosii ori gal-
ene, nu e tocmai a~a de rau,
Vazand in vis ciuperci, masalari~a ori alte buruieni de
octorii, e semn de vieata lunga,

P a s a r i.
Visand o acvila in aer, semn bun pentru intreprinderea
nceputa. In general, visand pasari de prada, pentru bogat
nsemneaza marirea capitalurilor, rausita in speculatiuni:
entru sarac, e imbunatatirea a starii sale.
Visand un corb, e semn rau pentru barbatul sau femeia,
ari se abat dela datoriile lor; ei vor ii in curand surprinsi,
Porumbel visand, vei priml o stire buna: iar daca
isezi barza, e semn de copii multi ~i o soacra . . . dar o
oacra cat zece ...
Daca te vezi in vis transformat In pasare, pazeste-te
e pierderi.
Paull. vazand in vis, e semn pentru barbat, ca va Iua
nevasta frumoasa, pentru fata ca va Ina un barbat
rumos,
0 persoana casatorita, de va face un asemenea vis,
semn ca va avea copii multi.
Daca visati papagal, feri~i-va de vorbareti si nu va
puneti secretele nimanui, caci ele vor fi descoperite chiar
e cei mai deaproape prieteni.
Visand, ca auziti cocosul cantand, e semn bun; dar
aca vedeti in vis cocosi batandu-se, va fi cearta in casa;
isand pasari de noapte ca bufnite, cucuvai, etc., e semn
an ~i nu trebuie Inceputa a doua zi nici o afacere.
Daca persoanele oasatorite viseaza un cuib de pasari
u pui in el, e semn ca vor avea copii frumosi, earl le vor
rocura mari bucurii; dar daoa coibul e gol, e semn rau,
e vor ,lntAmpla nenorociri in mariti~, .dureroase ~i neplacute,
- . -16
 -- 242 -

Despre anlmale tarrtoare, insecte ~i pestl,

Visand sarpe, care vrea sa te muste, e semn ca _
dusmani, cari 'ti vor raul ~i de cari sa te pazesti, Da
omori sarpele, e semn ca vei invinge toate greutatil
-c-,

incercate ..
Gandacii, calul dracului, greierii, laoustele, vazandu-l
in vis, nu e semn bun. Cei ce vor avea asemenea vi
sa se pazeasca mai ales de procese, caci 1~i pot pier
si' camasa,
,
Visand, ca mustele ori albinele te lnteapa, sa te
. tepti Ia plictiseli.
Ori in ce mod vei visa de pesti, semn ran este, c
in curand ti se va intampla ceva neplacut,

Despre animale.
Leu visand, e semn de noroc. Daea un soldat va av
un asemenea vis, va avea protectiuni si va ajunge la
grad mare in armata,
Visand, ca dobori un leu, e semn ca in cearta sau
duielul ce vei avea, vei invinge pe inamicul,
Lup visand, sa te feresti <le un om sgarcit ~i rautaci
Visand vulpe, vei avea a face cu un dusman siret,
Daca visezi pore mistret, sa te feresti de un om cr
si
~ nemilos.
Visand pore, un lenes iti va cadea in spate, ca s
~ii pe maneare ~i bautura.
De vei visa pisica, pazeste-te bine de ho~i si pungas
Bou, vaca, cal sau oaie, de vei visa, e semn de abo
denta ~i bogatie,

Despre partumurl ~i odor.

Visand, ca te parfumezi, semne bune arata ~i ca pla
societatii in care te duci.
 - 243 -

Din contra, daca iti miroasa urat in vis, nu vei fi bine

primit de cei carora ai vrea sa placi ~i vei avea mari naca-
.
zuri si nenorociri .
Iar visand, ca prepari parfumuri si le dai, e semn de
'Iucruri bune pentru tine ~i pentru ai tai,

D e s pr e p 1 i 111 b a r i.
Visand, ca te plimbi la tara, singur, e semn ca vei
avea o bucurie, care nu va tine mult; iar daca esti cu mai
multi, e semn ca vei pierde protectia ce ai; daca esti in-
sotit de un popa, e semn ca certurile ce ai cu pritenii, se
. .
vor sfarsi in curand, Daca esti insotit , de o dama necunos-
cuta, vei fi expus la scene de gelozie ~i la clevetiri neplacute,
Daca te visezi, cazand intr'un abis, e semn rau; poti
sa fii ruinat, sa pierzi bani, sa fii ars de foe, ori sa Innebunesti,
V o i a j ti r i.
Visand, ca faci un drum pe jos, vei fi fara stiri dela
o persoana la care ~ii. Calatorind in trasura, e semn foarte
bun maicuseama pentru avere.
Daoa Insa vei visa, ca esti in drum de fier, sa'ti re-
gulezi afacerile ~i sa'ti faci testamentul.
In hotel de te vei visa, numai plictiseli vei avea, una
dupa alta. Iar daca te vei visa la hotel, cautand insectele
cari te musca, sa te pazesti de dusmani, ca nu te lasa in pace.
Daca o femeie viseaza, ca i se da margaritare, ea va
fi nenorocita, sau nu i se va realiza dorinta cea mai scumpa,
far daca un barbat va avea acest vis, sa se pazeasca
de pungasi.
Insirand margaritare, de vei visa, e semn foarte rau
~i insemneaza pierderi: banesti, de rude, de situatie, plic-
tiseli si singuratate-

D e s p r e d a r u r i.
Dar facand, de vei visa, e semn ca in curand vei face
-0 chel tueala fara voie.
16*
 244 --

Giuvaericale cumparand, de vei visa, semn rau

Iar de vinzi aurarii, e semn de castlg,
Daca visezi, '; ca gasesti aurarii, e semn ca o sa fao
rau ouiva, Daca din contra Iti' da cineva aurarii,
.
e sem
ca vei contracta o grea datorie.

Despre f ructe ~i des pre ale mancarll

Fructe verzi visand, ca ~i se da, sa te pazesti de cle
vetitori ~i poftitori. Daca mananci fructe in vis, e sem
ca vei fi Inselat de o femeie. Daca fructele ce vei vedea
sunt prea coapte ~i se farama in mani, vei pierde un veci
.Daca vezi oua in vis, e semn d'un duel.
Daca vezi oua sparte ~i te murdaresti cu ele, vei
persecutat in toate intreprinderile.
Mancand salam, de te vei visa, e semn ca o sa umb
dupa prea multe fete deodata ~i n'o sa iai pe nici una.
Prajitura mancand, de vei visa, e semn d'o veste im
portanta, iar afacerea lnceputa s'o termini repede, daca vrea
sa fi in profit!
Visand orice fel de prajituri sau dulceata, semn bun

Despre alte visuri.

Urechi de magar visand, e semn ca vei avea, o dis
cutie greoaie cu o persoana proasta, dar sus pusa, pe car
ai interes s'o Ingrijesti.
Magar alergand, de vei visa, e semn d'o nenorocir
apropiata,
Daca in vis, vei auzl magar zbierand, e semn de ost
neli, sau de pierderi, cari vor dura vreme rnulta,
Visand, ca tai gatul la o rata, semn bun e ~i rau~ita i
toate intreprinderile tnseamna, Cei ce fac a~a vis, vor ave
placeri ~i bucurii pe neasteptate.
Sgaroitii, oari var. visa, ca gasesc comori, sa se team
de hoti.,
Albine v~~nd In vis, e semn bun fli daca ve~i fi har
niei ~i destoinici, veti ra,u~l cu siguranta in afaceri.
 iNCEPUTUL ZODllLOR,
cari spun omulul toate anume cum va petrece
in viea~a lui ~i ce primejdii va avea.
~~

POVATA
' stiu cand s'au nascut,
d'a cunoaste zodia pentru cei ce nu

Omul, care nu va stii anume in ce zi sau luna

s'a nascut, spre a'ei putea ceti zodia, sa scrie nu-
mele lui de botez f?i numele maicii Jui f?i sa Iaca
din numerile, ce insemneaza literile din amandoua
numele, ( dupa cum mai jos arata tabla) o suma la .
un loc f?i sa Iapede din acea surna cate 28, pana
ce vor ramanea la urma 28 si atunci sa ceteasca
acea zodie, pe ca.re o va afla sub titlu: Pestii; iar'
de vor ramanea 27, sa caute la zodia cu. numarul
27, care e tot Pes'Ii si aceea sa o ceteasca, ca
aceea este zodia lui ~i a~a tot pe rand pana la 1
adeca ce numar va ramanea pe urma.. la acea zodie
sa ceteasca, ca aceea e zodia Iui. De va ramanea
d. e. la numarul 20 sau 21, sa caute ~i va gasi
aceste numere sub titlul: Sagetatorul, asa dar are
zodia Sagetatorului ~i at?a mai departe.
---
Tabla lnsemnaril literelor din alfabet cu numerile lor.
Ai, ai
A, a
-11 F, f 1-::-500
- 1 G, g (e, i) ~900
N, n
0, o
-
-
I
50 Thi, thi
70 u u
- :99 ~
-400
,~ G (e, i) -90 G, g
, c
- .3
-20 Ghi, ghi - 13 .
P, p
Ps, ps
- 801 v' v
-700 vi, vi .
-
- 23.
2
, d - 4 H, h -600 R, r -100 X, x (cs) --- 65
, di. -14 I, i - 10 S, s -200 z z - 7
e' - 51 L, I - 30 I T, t -300 Zi' ' zi - 17
L ei -13. M,_ 1? - 40 1 Th, th, , I
.
 - ~46 -

Cele doua-spre-zece zodli').

---

1. Varsatornl de apa, dela 8 Ian. pana la 7 Feb,

2. Pestu, dela 8 Februarie pana la 9 Martie.
3. Berbeeeie, dela 10.v_Martie pana la 9,_ Aprilie.
" - ";,,,.?>;- ' ... > v'><o"

Acl sa se caute mai Intaiu timpul, adeca zilele f?i lunil

1)

dupa cum se arata, ca si se afle in ce zodie e nascut cineva

apoi sa se ceteasca la randul sau zodia (adeca: soartea) sub titl
ce va fi d. e. Un om, nascut in timpul del~.;;~:~~~emvrie ~i pana
l~ Octomvrie, are zodia Cumpenii, asa dar sa se ceteasca Cumpan
~
 - 247 -

4. Taurul, dela 10 Aprilie pana la 10 Maiu.

5. Gemenii; dela 11 Maiu pana la 10 Iunie.
6. Racul, _dela 11 Iunie pana la 12 Iulie.
7. Leul, dela 13 Iulie pfttna la 12 August.
8. Fecioara.. dela 13 August. pana la 12 Septem_vrie.
9. Gumpana, dela l_~Sep. pa,na la 1~ Octomvrie.
0, Scorpia, dela 13 Oct. pana la 10 Noemvrie.
1. Sa9etatorul, dela 11 Noem. paQ_a la 11 Decemvrie.
2. 'fapul, dela 12 Decemvrie pana la 7 Ianuarie.

~~
--<?'~,~--

Impartlrea zodiilor.
Ca toate lucrurile in lume ~i zodiile se impart
i ele in trei categorii: bune, mijlocii ~i rele.

Zodii bune: Zodii mijlocii:

1. Berbecele 1. Gemenii
2. Taurul 2. Cumpana
3 .. Feciora 3. Sagetatorul
4. Pestii 4. v arsatorul de apa,

zodir rele:.
'
1. Racul ..
2. Leul.
3. -Tapul --
. 4. Scorpia, - . -
 - 248 -

V .A.RS.A.TORUL DE AP .A..
(Zodia 24, 25, 26).

Zodia Varsatorului de apa, semn

barbatesc, ce stapaneste spre rasa-
ritul soarelui, Cine se va naste sub
acest semn, (adeca in timpul dela
8 Ianuarie pana la 7 Februarie), este
minunat la obraz, vorbitor f?i bine
povatuitor, va fl slab la sange, bland
la vorba, la trup drept, una va vorbl cu gura ~i
alta va avea la inima, va fi cuminte si Intelept,
smerit, milosti v, ganditor de Dumnezeu, rusinos,
sfetnic cu gandul la lucruri mari, norocos, de ran
nu se bucura, ii va ramanea mare mostenire dela
rudenii, va ca~tiga bogatie ~i mosii dupa moartea
lor. Frumos la trup, cu niscai vine iesite in fata,
bland, cand se manie se invineteste, cu mintea
Inalta si bun chivernisitor. Dintii lati ~i nasul car-
nos. Statua de mijloc, buzele mari, halos, la boale
flegmatic, idropicas, va suferi si alte boale. Copilul
de partea barbateasca va fi iubitor de invavaturi,
cand se gandeste la ceva, se uita melancolic, se va
tnsura de tanar, dupa 30 de ani va petrece vieata
mai bun a ~i f ericita.
Fata de se va naste .sub acest semn, va fi
vesela, trebuie sa se pazeasca de apa, de barbatul
eel dintaiu- se va Iipsi f?i va muri de o fiara cu
patru picioare. Sa se pazeasca de fiare salbatice
~i de cani turbati.
In genere eel nascut in aceasta zodie va fi
din fire trist, ganditor, iubitor de inva~atura, care 'i
va aduce bogatie.
 - 249 -

Casa vietii lui este Va.rsatorul de apa (timpul

dela 8 Ianuarie pana la 7 Februarie al anului),
atuncia toate lucrurile sale vor merge spre bine.
Casa dobanzii lui sunt Pestii (dela 8 Februarie
pana Ja 9 Martie), in acea vreme va avea noroc
la toate lucrurile, mai ales pe ape.
Casa . fratilor lui este Berbecele, va fi mai moale
decat fratii lui.
'
Casa parintilor lui este Taurul (dela 10 Aprilie
pana la 10 Main), daca in acest timp va suferi vreo
boala, va scapa dintr'msa sl se va tnsanatosa. --
Casa copiilor lui sunt Gemenii, va fi nici sa-
rac nici bogat.
Casa neputintii lui va fi Racul, dela 11 Iunie
pana la 12 Iulie), atuncia va veni la grea neputinta.
dar va scapa de moarte.
Casa impreunarii lui este Leul (13 Iulie pana
la 12 August), atuncia va dori mult femeile ~i va
. lngropa pe Iratii Iui.
Casa mortii lui este Fecioara, (dela 13 Aug.
pana la 12 Septernvrie), atuncia nimic sa nu in-
ceapa, ca nu-i va fi cu spar; - vieata lui sa tm-
parte in doua par~i; de va trece de 25 de ani, va
tral 70 de ani, la toate hainele va avea noroc, iar'
de hainele cele negre sa se Iereasca, ca nu-i vor
aduce nici un bine.
 - 250 -

PEST I I.
(Zodia 27 ~i 28).

Cine se naste sub acest semn

r al Pestilor, adeca in timpul dela 8
-:'~li~ _ Februarie pana la 9 Martie a anului,

nu va fi nici mare nici mic, scurt

. la grumaz. minunat la f a~a, frumos
la statura, drept, bun planuitor, cand
se supara se tngalblneste, mandru ~i
indraznet, plecat catra inva\;atura, va avea un semn
la mana sau la fa~a, mare la chip, nasul de mijloc,
buzele carnoase, voinic ~i viclean, pe nimeni nu va
crede, se va lauda cu inva~atura, din tara lui va
c~IA.torl ~i dela straini multa bogatie va caf?tiga, va
fi t;Ji iubitor de beutura.
Iar' Ietele,ce se vor naste in aceasta zodie,
var fi manioase ~i iubitoare de pricini, _Jp._~elatoar~,
iubitoare de oameni, de barbatul eel dintaiu se -va
despart! ~i se va inso~i cu un altul, ce i se va
parea mai bun.
In colo mai buni povatuitori, grei la boale idro-
picosi ~i supusi la multe alte boale.
Casa vietii lui sunt Pestii (dela 8 Februarie
pana la 9 Martie), in acest timp va avea dobanda
de lucruri, care stapanesc stare spre dobanda, adeca:
a tmprumuta ~i a se lmprumuta cu bani, a tncepe
vr'un lucru spre casttg,
Casa dobanzii lui este Berbecele ( dela 9 Martie
pana la 9 Aprilie ), atuncl multe va ad nee din alta
~ara cu fratii lui.
Casa fratilor lui este Taurul (1_0 Aprilie pana
 _. 251

.Ia 10 Maiu) stada va avea cu fratii lui, nu va avea

pace tatal sau cu mama sa.
Casa feciorilor . Iui este racul, ( dela 11 Iunie
pana la 12 Iulie); atunci va fi plin de rod cu fe-
meia lui ~i copiii lui vor fl mai mult parte Iemeiasca.
Casa neputintii lui este Leu], ( dela 13 Iulie
pana la 12 August), atunci pe sus sa nu se suie,
ca se va primejdui.
Casa lmpreunarii lui este Fecioara ~i femeile,
pe cari le va iubl, vor fi plodnice.
Casa mortii lui este cumpana (dela 13 Septem-
vrie- pana la 13 Octomvrie ), sa se Iereasca de ciuma,
de raceala, hapuri sa nu ia ~i pasari sa nu manance,
ca din aceste ii poate veni moartea.
Vieata lui se imparte in dona paryi, de va tral
pana la 9 ani, va ajunge pana la 70 de ani.
Noroc va avea la toate hainele, numai negre
nu va avea noroc sa poarte.
->- l---4 ~

BER BE CELE.
(Zodia 1 ~i 2).

Zodia Berbecelui este chip bar-

~~~7~ batesc, care stapaneste infocat in
geros spre rasaritul soarelui (timp
dela 9 Martie pAna la 9 Aprilie ).
Copiii, ce se vor naste sub acest
semn, _vor Ji buni, slujitori, slabi la
- sange, ciudati la faptura, prelungi
la obraz, ochii mari, maniosi, ucigatori, varsatori de
sange, tnselatori, mincinosl , vorbitori de rau asupra
 - 252 -

altora, neastamparatt, nestatornici, Indrazneti, iubitori

de muieri, scumpi, mania curand ii intoarce sl cand
se manie, niste vine le ies in fava ~i pe frunte, vor
fi. bogati si cinstea curand o var pierde ~i iar' cu-
rand o vor dobandl, vor avea mari pagube in viea~a
ceea ce-i va face sa-si piarda din avere f?i sa ra-
maie mai saraci, Vor fi uscatrvi, voinici, nebagatori
de seama intru nimica, dar ~i rusinosi. Cu oamenii
cei -buni nu se unesc, sunt artagosi f?i razatori, flus-
turatici, fa rasboiu biruitori, _la manie vanat-galben,
priceputi la toate, gata in tot momentul la carte ~i
batai, tnfierbantati Ia vine, parul aspru, vorbesctara
satin tot de rau pe vecinii lor, toate lucrurile vrea
sa fie, dupa cum voesc ei. Mul~i nascuti in aceasts
zodie se tntampla sa fie si talhari, vor avea rane
sangeroase pe trupurile lor, jura lesne pe numele
lui Dumnezeu ~i al parintilor, fara a se gandl la cele
ce vor urma, cu muierile lor vor avea pururea
cearta si batai, Dela boierii cei mari vor avea mila
~i vor ajunge la mari diregatorii, numai cu zavistie
despre altii ~i altele, caci vor avea multi dusmani,
Casa vietii Jui va fi Berbecele ( dela 9 Martie
pana la 9 Aprilie), in acea vreme iar' vine binele
in casa lui ~i vor avea noroc la toate ~i la apa,
Casa fratilor lui vor fi Gemenii ( dela 11 Maiu
pana la 10 Iunie), va avea bun train cu fra~ii lui.
Casa parintilor lui este Racul ( dela 11 Iunie
pana la 12 Iulie), atunci norocul lui va fi zadarnic,
dar parintii lui vor murl inainte de el.
Casa Ieciorilor lui este Leul, va ave a f eciori
multi f?i vor avea mare cinste la vreun rege sau
domn; ce ar poftt, pe voie le va fi.
Casa nepotilor lui cste Fecioara (13 August
 -253 -

ana la. 12 Septemvrie), la acea vreme este cu ne-

utinta sa
aiba vreun spor, trebuie sa rabde.
Casa nasterii lui ~i a dobanzii, femeia lui, este
umpana (dela 13 Septemvrie pana la 13 Octomvrie)
tuncia multe va putea face ~i bogatii va lua ~i va
vea noroc si dragoste cu femeia lui.
Casa mortii Iui este Scorpia (timpul dela 12
ctomvrie pana la 10 Noemvrie), la moartea lui,
are se va intampla in acea vreme, va avea neli-
iste, caci Iacandu-st testamentul, va avea impotri-
ire dela toti, in acea luna palma de apa sa nu o
mple, nici pe sus sa nu umble.
Casa norocului lui este Sagetatorul, In luna lui
oemvrie are noroc, la orice ar face, numai sa se
azeasca de flare salbatice.
Casa norocului Iui ca la nimeni altul, . mai este
i Varsatorul de apa (dela 8 Ianuarie pana la 7 Fe-.
ruarie), atunci toate trebile vor merge bine.
Casa neputintii lni sunt Gemenii, in luna Maiu
imica nu-i va merge spre bine ~i va avea semn in
ap, in sold sau in unghii de un cane sau dusman
e aproape ~i va tainut, _va fi milostiv nevestei sale,
a avea norocire la toate hainele, numai hainele
egre sa nu poarte, nenorocirea lui va fi spre par- ,
ile rasaritului soarelui, vieata . .Iui: de va trace de
2 de ani, va trai 70 de ani /~i aproape de moarte
Se VOr innegri di~~ii eel de desupt.
 - 254 --

TAU RU L.
(Zodia 3, 4 f?i 5).

Zodia Taurul.spre rasarit se arat

Pruncii, ce se vor naste in aceast
zodie (adeca in timpul dela
Aprilie si pana la 10 Maiu), vor
vrcdnici a semana holde ~i a chive
nisi ~a~a, iubitori de [ocuri, bu
indrazneti, iubitori de adanci lnv
taturi. ~i de cele neadanci, urayi de muieri desi fr
mosi ~i cu buna cuviinta, induratori ~i iubitori
muieri, neroditori de copii, cu obiceiuri bune, ves
~i iubitori de muzica, La statura inalti, la fa
curati, ochii frumosi, cuviosi inaintea oamenilc
deschisi la minte, fara de nici un . .,~~!!~~~' vieata l
plina de tot darul, cand vor ajunge la anii c
desavarsiti se vor scumpl si se var imbogati, se v
pleca mai mult la chipul eel duhovnicesc. Vor cau
.sa aibe tot vorbe bune, dar nu vor multami
oameni cu faptele cele bune, ori ce ar face; iuvi
fire, pe obraz vor avea un semn, la ochi sau
umere vor fi tacuti si tainici, pe nimenl nu v
asoulta ce i-ar tnvata, ar pofti sa fie tot crezuti
laudati de toti, din ochi vor fi mandri, sa se roa
lui Dumnezeu sa nu fie prea iubiti de catra oamen
precum Ii se arata natura, vor fi sangerosi ~i foa
suparaciosi, mania ii aduce la mari pagnbe, p
puitori ~i mult socotitori, vor trai cinstiti t?i
desfatari, ,
Aceasta este una din zodiile cele mai bu
pentru ori cine s'a nascut intr'insa.
Casa vietii lui va fi Taurul (dela 10 Apri
pana la 10 Maiu), atunci va avea dobanda,
 - 255 -

Casa norocului Iui vor fi Gemenii { dela 11 Maiu

la 10 Iunie), la acea vreme va avea noroc la
lucrurile sale, va fi vanjos ~i va avea drep-
; - de se va naste noaptea va fi bogat, iar'
e va naste ziua, nu va fi. asa bogat.
Casa fratilor lui va fi Racul ( dela 11 Iunie
a la 12 Julie), atunci sa nu oalatoreasca dintr'o
in alta si va avea tot binele.
Casa parintilor lui este Leul (dela 13 Iulie pana
2 August), nu va avea ce vinde, nici ce cum-
si va trai mai mult decat parintii lui.
Casa feciorilor Jui este Fecioara, va rodi mai
t partea f emeiasca de cat barbateasca.
Casa nepotilor lni este Cumpana, ( dela 13 Sep-
rie pana la 13 Octomvrie) in acel timp va
a multe boale in piept.
Casa neputintii lui este Scorpia (dela 12 Octom-
pana la 10 Noemvrie), in aceasta luna va vent
_ cinste ~i spre veselie, ce va incepe va face ~i
anda dela Iemei va avea.
Casa mortil lui este Sagetatorul (delaI l Noem->
pana la 11 Decemvrie), atunci va umbla prin
streine ~i va fi batut ca fierul :;;i va sea. pa sa- .
s din bataie f?i va fi daruit tnca ~i cu un dar
; sa se pazeasca totdeauna de .rautate, ca din
are sa i se intample moartea.
Casa trebuintii lui este f'apul (dela 12 Decem-
pana la 7 Ianuarie ), atunci va dobandl multa
atie.
Casa stapanirii lui este Varsatorul de apa (dela
anuarie pana la 7 Februarie), atunci va avea
e norocire.
 - 256 -- .

Casa lucrului lui sunt Pestii (dela 8 Februari

pana la 9 Martie), atunci tnca ~i mai mare norooi
va a vea, intru a vinde ~i a cumpara,
Casa parintilor Iui este Berbecele (9 Martie pa
la 9- Aprilie), atuncia va ie~i din mari lovituri ~i
multe rnarturii mincinoase va scapa. - Vieata l
se imparte in doua parvi, de va trece de 8 ani v
trai 58 de ani, noroc la toate hainele, numai
negre ~i galbene nu fji cu omul, ce are ochi verz
nu se va putea imprieteni niciodata.

~---
GEM EN I I.
(Zodia 6 si 7).

Zodia Gemenilor se arata sem

barbatesc, ce stapaneste neschi
bat spre apus.
Coplii ce se nasc sub acest sem
al Gemenilor (in timpul dela 1
Maiu pana la 10 Iunie), au o fi
nestatornlca, cu dorinta spre inv
vatura lucrurilor celor adanci, adeca cu pricepere
la toate: la matematica, la filozofie, poezie, negu
torie ~i alte feluri de mestesuguri, ~ Face pe o
scurt, barba rara, dinti Iungi, plin la vorba, cura
inva\;atori pentru orice lucru, flegmatic, cu trup
greu ~i t,randav, urator, bun la vorba, tncearca
invete dela altii toate ~i vrea sa le atie toate, n
multamit cu ale sale; va fi ~i mandru ~i mincino
ager la minte, neobosit, buna capetenie, logofat far
grija, tntelept, voios, cu buna tntelegere, cu soc
tin~a, facator de legi, numai are sa aibAi zavist
 - 257 --

strangaturile sale de bani, manics, dar nu ~ine

lt, plecat la lacramile deserte, va plange la orice
u, Va fi om glumet, va face multe ~i lungi
atoriii obrazul lui se arata tainic, la statura drept,
ancenele cercuite ~i atarnate, cuminte, indraz-
la vorba, iar cand se mania, vorbeste mult, are
te late ~i putere trupeasca, va avea multe cu-
stinte cu oamenii mari, va avea un semn in cap
la unghii, va tot impunge pe altii ~i la [uma-
e vieata Iui va fi foarte vorbitor. Istovindu-se /
partea 'rea: va avea atunci fointea .mica, genele
gi, ochii negrii, nasul stramb, buzele groase, bar-
tntoarsa ~i va iubl mult hainele. Multi de sub
ceasta zodie ajung ~i domni, stapanitori de popoare~
oalele lui vor fi tot melancolice, opaceala, dela
n timp, 'i va pierl grasimea, va varsa adeseori,
a avea atunci fiori de friguri, boale, va tu~i ~i va
cuipa mult; troana.. inima trista, ganditor adeseori,
eea ce aduce minte stricata, f ara folos.
Aceasta zodie este de mijloc: face pe om in
enere cu narav, tilter de minte, stapanitor ~i bi-
uitor de flare, afl.a comori de argint, argint viu
i alte metaluri ~i pietrl scumpe, dar din toate nu
ste bogat. ~~~
Casa vietii lui sunt Gemenii ( dela 11 Main
ana la 10 Iunie), atunci va avea noroc la vanzare
i la cumparare, -
Casa fratilor lui este Leul ( dela 13 Iulie pana .
a 12 August), in aces vreme va intra tn stapanire
multe lucruri d'ale _fra~ilor lui..
Casa parin~ilor lui este Feoioara, spune ca nu
a lua boga~ie multa dela parin~ii lui. _ ,
casa feciorilor lui. este Oumpana (dela 13
17
 - 258 -

Septemvrie pana la 13 Octomvrie), atunci se

tnsura si femeia lui va face copii gemeni.
Casa neputintii lui este Scorpia ( dela 12
tomvrie pana la 10 Noemvrie), in acea vreme
va veni greutate. - ~
Casa itnpreunarii nuntii lui a doua este Sag
tatorul ( dela 11 Noemvrie pana Ia 11 Decemvrie
__. toate lucrurile lui spre placere si spre cursa ii
- fi atunci.
Casa mortii lui este Tapul ( dela 12. Decemv
pana la 7 Ianuariej; la acea vreme i se va tnta
pla moartea lui de multe desmerdaciuni ce
avea cu femeia lui.
Casa norocului lui va fi Taurul ( dela 10 Ap
lie pana la 10 Maiu, la acea vreme nu va av
nici eel mai mic noroc.
Vieata lui se imparte in dona parti, de va tra
dele 24 de ani, va trai pana la 70 de am. Nor
va avea la tot felul de haine. '
---- <,

RAC UL.
(Zodia 8 si 9).

Zodia Racului este sernn

meiesc, ud ~i rece.
Cine se naste in zodia Ra
lui (adeca in timpul dela 11 Iu
pana la 12 Iulie), va fi pricep
de mari intelegeri, iubitor de fru
setea bunei cuviinte ~i de naravurile cele bune,
de mestesuguri urator, mancare multa ~i betia
va iubl, iute Ia manie ~i de graba se intoarce, lntele
 - 259 -
-
andru, mincinos, nestatornic, cu smerenie, viclean,
alcevitor, noroc va avea, foarte nestatornic, va fi in-
raznet, natang, lung la trup, de oameni iubit, pielea
lba, barba lunga, binisor se pleaca la toti, voeste
sa vorbeasca tot drept si traeste multarnit cu aceea
ce are, va fi mai mult sarac, fata 'i este vesela, este
flegmatic, trupul alb, obrazul palid si smolit, gros la
falci, plin de carne, vinele ascunse, dindarat trupul
strans si rotund, molatic si lenes, spatele late, unghiile
slabe, parul aspru, fruntea mai .rnult lata decat lunga,
ochii mierai, nasul earn, gura mica, obrazul curat,
dintii ascunsi, gatul cam gros. Va trebui sa rabde
multe boaJe in mani ~i in picioare, va fi pismas si
nu va baga in searna dreptatea, va fi tare in mani,
va scapa de rane de arrna, semn va avea sub
rau sau intr'o parte ~i pe trup va avea rane de
reun caine. Omul nascut in aceasta zodie, se va
eseli mai mult in lucruri slabe, ii place sornnul,
ste credincios, lesne se va bolnavi, nu este mult
tricat si va trai mult tot intr'o stare si
) . ' intr'o fire.
oala lui mai primejdioasa va fi slabirea de nervi,
aralisia, epilepsia, idropica ~1 durere de cap ~i
e grumazi.
Aceasta zodie e cea mai nenorocita dintre toate.
Casa vietii lui va fi Racul ( dela 1.1 Junie pana
a 12 Iulie ), atuncia ce va vrea, va put~a face.
Casa norocului lui este Leul ( dela 13 Julie pana
a 12 August), atunci va avea noroc la holde si la vite.
Casa fratilor lui este Fecioara: va tral mai mult '
ecat toti fratii Jui ~i decat sotia lui.
Casa parintilor 1ui va fi Campana: spre batranete
u va putea sa rarnaie tot sarac,
Casa feciorilor _,. lui este Scorpia: va 'avea mai
ulti copii, dar . parte .din e1 vor murl de mici.
17*
 - 260 -

Casa stapanirii Jui este Berbecele, (dela 9 Mar

pana la 9 Aprilie), atunci va avea noroc Ia vanar
la negot; la inceputul vietii lui va trai in mare. cin
~i mangaiere.
Casa neputintii lui vor fi Gemenii ( dela 11 M
pana la 10 lunie), in acest timp ii va fi greu si
muri de moarte grabnica.
Vieata lui se imparte in dona parti, de va , t
32 de ani, apoi va ajunge pana la 66 de ani.
se fereasca de pis ma ferneiasca, ca multe rele ii po
aduce. semnul mortii ii va fi, cand vor incepe
se umfla genunchii; noroc are la toate hainele
sa le poarte.

LEU L.
(Zodia 10 si a 11).

Zodia Leului este semn

batesc ~i stapaneste spre rasa
Copilul, ce se va naste in ac
semn al Leului {in timpul dela
lulie pana la l 2 August), este
mos si carnos, cu ochii mari, i
de lmparati si de boierii cei mari. Putini Ia nu
ca. dansul, de mic cam . galbinicios la fa~a si
plecat la buna randueala, la adevar si dreptate,
buna intelegere in vieata sa, voinic, cu Indrazne
iubitor de ostenele, bine vazut de cei mari. Om
altmintrelea bun, lungaret Ia obraz, ochii caprii, b
ros se va tinea, dintii tari, trupul drept, tantos, s
va avea pe trup de o parte, va fi lndaratnic in t
vremea incAt vor rade altii de dansul, dar el se a
 - 261 -

or la rasul ]or. Parintii nu-I vor iubl, de altii

cautat ~i ingrijit, numai faptele lui nu vor aduce
nirea altora, va avea mare manie ~i in curand
intoarce. Om vrednic, vrea sa faca lucrurile,
pornice, va avea mari norociri si vrednicii, foarte
ros, gura ~i fruntea rotunda, sprancenele subtiri,
albi, nasul drept si nu prea gros, fata curata ~i
, unii sunt ~i rumeni . la fata si cu buzele
, pieptul si gat~l rotund, tare la voinicie, iubeste
le scumpe, 'i place mult cinstea ~i mandria, Va
a mult iubit de femei, fiecare va face totul, ca
laca, iar, el se va tinea mandru despre unele.
dulce la sange si va avee:i bube mici la trup
auza .slabiciunii sangelui," :t;din boale curand se
toseaza. Va fi bun povatuitor .pentru altii ~i lu-
r de multe lucruri bune, destept, fara de nici un
. Mai bun pentru altii decat pentru sine.
Casa vietii lui lnsemneaza Leul (dela 13 Iulie
. Ia 12 August), va avea mare noroc la acea vreme.
Casa dobanzii -lui este" Fecioara (13 August pana
Septemvrie), atunci va negutatori bine cu
sii I ui.
'
Casa. fratilor lui este Cumpana: el va fi bun si
ea cu fratii lui, iar fratii ii vor fi protivnici .
Casa parintilor lui este Scorpia: nu va tral bine
rintii lui, iar mai pe urrna il vor iubi .
Casa feciorilor lui 'este Sagetatorul: va fi plodnic
!
ciorii lor vor fi .tari ca tatal Ior, vieata lui se im-
e in doua parti: de va tral 31,. de ani, .: va ajunge .
la- 76- de ani ~i va murl .spovedit ~i .lmpartasit ,
arul lui _D~zeu, dupa obiceiul crestinesc in .casa
Noroc va avea la 'toate hainele, numai negre sa
poarte ~i sa se ferasca - de caine turbat. .
 F E.'C I 0 A. R A.
(Zodia 12, 1~ si a 14) .

. Omul, ce se va naste in zodia

Fecioarei (adeca dela 13 August
si pana. la l_2 Septemvrie ), are firea
nestatornica, .cu pricepere la inva-
taturi adanci si la toate lucrurile
si mestesugurile, iar mai ales la
aritrnetica, adeca la socoteli cu numere, Ia lucruri de
cancelarie ~i Ia cele duhovnicesti cu mult noroc, insa
de curtile boieresti si de boierii cei mari sa se fe-
r ea sea; va fi de fire bun, cinstit, va vorbl minunat,
la statura mijlociu, barba -rara, dinti lungi, placut la
vorba, de minte mijlociu, glumet mare, flegmatic, tru-
pul greu si trandav, invatator la toate, vrea toate sa le
stie, tot cu voie rea, . pentru lucrurile sale nu-i plac sa
fie oricum facute, va fi si mandru, mincinos si la fata
- ~i la chip se vede a fi smerit, dar ~i zavistic este;
adese se istoveste, . rautacios, cu fruntea mica, cu ge-
nele lungi, cu nasul stramb, buzele carnoase, barbia
intoarsa, iubeste hainele; semn va avea in fata sau
in piept, capul ii va tinea sus, gandul nesfarsit, dra-
goste mare va avea cu muierile, oamenii streini vor
tinea mai mult la dansul decat la ai sai, va putea
ajunge si om mare, boalele lui vor fi firiguri, varsa-
turi, va scuipa mult si va tusl, spre batranete ii va
pierl grasirnea ~i chinuindu-se mult cu gandul, poate
ajunge stricat Ia minte. Este om cu narav si tiitor
. + de minte, dragalas spre fire, lnclinat spre trebile su-
fletesti ~i obosit sunt si norocosi.
Casa vietii Jui este Fecioara (in timpul dela 13
August . ~i pana la 12 Septernvrie), atunci va ave
slujba ~i i.1oroc.
 - 263 -

Casa dobanzii lui va fi Cumpana, va sta langa

mari capetenii ~i va avea bine.
Casa fratilor Jui este Scorpia, va fi milos catra
toti fratii lui.
Casa parintilor lui este Sagetatorul, tatal sau va
fi om mare si parintii vor muri inainte de el.
Casa feciorilor lui este Tapul, va fi tare, scump
mult va fagadul si putin va da, va avea _ un semn de
lovitura sau de caine Ia genunchi.
Casa norocirii lui celei . mai mari va fi Racul,
se va ridica cu averea altora.
Casa locului lui este Leul ( dela 13 Iulie pana Ia
12 Aug.), sa se fereasca, sa nu se lnsoare la acea vreme.
Vieata lui se irnparte in dona parti, de va trece
de 40 de ani, va trai 93 .de ani.
Noroc va avea la toate hainele, de vor mai si
ramanea dela dansul inca si altora.

~~

CUM Pl NA.
(Zodia 15 si a 16).

Zodia Cumpenii este parte

barbateasca, . care stapaneste spre
partile rasaritului.
Cine se naste sub acest semn
al Cumpenii (adeca in timpul dela
13 Septemvrie pana Ia 13 Oct.), - .
va fi de treaba, frumos, curat, iubitor de dreptate,
graitor de adevar, adeca ebiceiurile cele rele nu-i vor t

schimba firea, milostiv, cu buna cuviinta, iubitor de

 - 264 -

muieri, neroditori de copii, cu bun obiceiu, vesel

~ iubitor . de muzica, curat Ja fata, ochii Irumosi, statur
de mijloc, carnos la nas, minunat la obraz, cuvios l
toti oamenii ce-1 vad, cand tacut, cand . prea vorbitor
cu inima deschisa, deschis Ia minte fara de nici
sminteala, vieata Jui plina de tot darul, _ sa se roag
lui Dumnezeu; sa nu- fie prea mult iubit, dupa cu
il arata natura, sangeros, iute la manie si indata s
intoarce ~i-i pare rau de vorbele sale rostite la iuteal
si mania Jui ii duce la mare paguba, prepuitor, iubi
tor, vesel, socotitor, iubitor de invatatura ; va tra
cinstit ~i in desfatare, va fi si mandru si in spate v
avea un semn sau la mana sau la fata. Va fi mul
iubit de intelepciune si va fi preferit inaintea altora
oamenii nu vor prea indrazni a-i face vr'un ran p
fata, dar in spate va avea multi dusmani,
,.-- - Casa vietii lui e.ste cumpana (dela 13 Septemvrie
pana la 13 Octomvrie), la acea vreme bine 'i va
la toate lucrurile ~i orice va incepe va isbutl,
Casa dohanzii lui este Scorpia ( dela 13 Octomvri
pana la 10 Noemvrie), va dobandl la cumparat si I
vandut, va fi iute la manie,
Casa fratilor. lui este Sagetatorul, va umbla de
parte prin tari streine si va avea _ semn pe trup si v
murl pe parnantul sau,
Casa parintilor lui este Varsatorul de apa, pa
rintii lui vor .avea feciori multi si _el va avea mar
ras lntr'insul, dar va trat mai mult decat parintii lu
_Casa norocului lui celui mai mare este Leul, v
avea noroc de .boga~ie- la mijlocul vietii,
Vieata lui e despartita in doua parti, . de nu v
muri pana la 44 _ -de ani.. va trai 60. _de ani.
~.\ Noroc va avea in toate hainele, afara de negr
-}- ......... ~.,...;....
 - 265 -,

SC 0 RP I A.
(Zodia 17, 18 ~i a 19).
Copilul, ce se va naste in zo-
ia Scorpiei, (adeca in timpul dela
13 Octomvrie panel la. 10 Noem-
vrie), va fi manics, /ucigator, var-
sator de sange, fan\ de rusine, fara
de curatie, inselator, mincinos, vor-
bitor de rau, nerabdator, nestator-
nic, impilat in patimi viclene, dusmanos, zavistnic,
iubitor de argint, scump, uscativ, moarte fara de na-
dejdie cu intamplare, cu cei buni nu se intovaraseste,
neiubitor de muieri, artagos si razator. Albui, plavos
n toate partile, mult manics, insa nu. asa de manias
ca Scorpia, pururea la arrna gandeste, cam fluturatic,
paimos dar Ia rasboiu Iesne biruitor, . manics astf el,
nc.~t se face vanat ~i galban, melancolic, lucrator la
oate, gata in tot ceasul la certe ~i batai foarte rele,
iute la sange, rosu la fata . si . cu parul aspru, in tot
ceasul .gande~te de rau . sa sfatueasca pe altii ~i sa cle-
eteasca pe vecinii sai ~i n'are satiu "de a face rau,
va fi vorbitor si in nimeni nu se va crede si toate vrea
a fie cum le vrea el. Dintre cei nascuti sub aceasta
odie multi vor fi ~i talhari si cu lnima talhareasca si
or avea rane sangeroase pe trupul Ior, vor jura in-
data de fiecare lucru $i fara sfiala :pe tot ce e .mai
fant ~i ~u se teme de nimica, ce Ii s'ar ' intampla in
rrna, cu muierlle Jor , vor . trai .necontenit ,in cearta ~i
n batai, - Cu toate acestea va avea si oarecare
arav bun, drept, ~are va intra in inima boierilor, va
i bun la nasterea .lui;' '; va incapea: 'la mari oameni ~i \
a fi miluit de boieri, atunci va in~ela pe muierile prin
ragostea. prefacuta, va avea frica de apa, semn va
vea in piept, sau in spate, sau la urechi,
 - 266 -

Casa vietii lui este Sagetatorul (dela 11 Noem .

pana la 11 Decemvrie), atunci va avea noroc.
Casa dobanzii ii este Tapul, va f bun pentru
fratii lui.
Casa parintilor lui este Varsatorul de apa, va
tral mai mult decat parintii lui.
Casa fratilor lui sunt Pestii, va fi mai cinstit
decat fratii Jui.
Casa neputintii lui este Berbecele, cu neputinta
va rabda la frig.
Casa impreunarii nuntii lui este Taurul (dela 10
Aprilie pana la 10 Maiu), atuncia va avea mare no-
roe cu femeia Iui.
. Casa mortii Iui sunt Gemenii ( dela 11 Main pana
la 12 Iulie), la acea vreme va muri.
Casa trebii lui este Racul ( deJa 11 lunie pana la
12 Iulie), la acea vreme va avea mare norocire.
Casa norocului lui este Curnpana (dela 13 Sep-
temvrie panel la 13 Octomvrie), in acel timp va avea"
mare turbare pentru niste marturii mincinoase si vor .
trece in dar minciunile.
Vieata lui se va desparti in doua parti, de va
trece de 44 de ani, va tral 99 de ani, pe urrna in
slujba dumnezeiasca va murl.
La toate hainele va avea noroc, afara de negrL

(~ - ~~

.
~~ ~.~I' ......

-1~\ '
.


 - 267 -

S A. G E T .A. T 0 R U L.
(Zodia 20 si a 21).

Zodia Sagetatorului este parte

arbateasca, care stapaneste in-
ocat spre rasarit,
Copilul, ce se va naste sub
cest semn al Sagetatorului (adeca
ela 11 Noemvrie pana la 11 De-
emvrie), va fi cu minte buna si
u socotinta, intelept, cucernic, iubitor de chipul eel
uhovnicesc, drept, smerit, rusinos, norocos, sfatuitor
un, de rau nu se bucura, frumos la stat, minunat
a obraz, bine va grai, cu ochii negri, va fi tare in
meri, parul neted, trupul drept, va fi vesel, bland,
un la minte, cu chiverniseala asezata, dintli lati, nasul
ung ~i carnos, Oameni mari, unii de mijloc, buzele
ari, la boa le flegmatici, idropicosi si vor suferl si de
lte boale. Cand se manie, se invineteste ~i-i iese niste
ine in fata, va suferi de durere de cap si de jun-
hiuri, va avea semn Ia piept sau in frunte.
Casa vietii lui este Sagetatorul, cui va face bine,
ela aceia nici o multarnire nu va avea.
Casa dobanzii lui este 'fapuJ, - va - avea noroc
a toate lucrurile si va fi multamitor celui ce-i va
ace bine.
Casa fratilor lui este Varsatorul de apa, va fi
un la fratii lu_i.
Casa parintilor Ior sunt Pestii, el va lngropa pe
arintii . Iui ~i se va duce in tara streina. .
Casa feciorului lui este Berbecele, feciorii lui vor
i mai buni decat dansul.
 - 268 -

Casa nepotilor lui este Taurul (10 Aprilie pana

la 10 Maia), atunci mare neputinta va avea.
Casa impreunarii Jui e Leul, va avea doua femei.
Casa mortii lui este Racul ( dela 11 Iunie pana
la 12 lulie), in acea ,vreme va murl, daca nu va
muri in zodia Pestilor.
' ..

Vieata .lui se .lmparte in doua parti: de va trece

de 33 de .ani, va ajunge pana la 78 de- ani.
Noroc are. la toate hainele, numai sa stie cum
sa le- poarte.

T.A PU L.
'
(Zodia 22 si a 23).

Zodia Tapului este partea fe-

meiasca rece, ce stapaneste spre
miazazi,
Cine se va naste sub aceasta
zodie ( adeca dela 12 Decemvrie
pana la 7 Ianuarie), va fi dulce la
vorba, lungaret la obraz si rumen,
frumos la cautatura, . . rnuncitor, viclean, lacom, gandi-
tor, 'tacut, iubitor de avutie, manics, saracacios, foarte
pazitor de taina, srnolit, darz, betiv ~i tare stricat.
Cautatura lui tinteste tot la pamant, nasul . lat ~i
~-~carnos, tare in genunchi, slap la pantece si Iesne se
imbolnaveste. Semn va avea in pi~pt~ sau intr'un
genunchiu, sau in obraz, va fi lnalt, la vorba mult
 - 269 -

va fagadui si putin va da, facator de pricini, mahnit

la fata cand va gandi ceva, va uita lesne, plecat Ia
griji si la juramanturi neinfricosat, nepasator, de pe-
depse, fricos nu asa bun la negutatorii dupa cum
vrea sa se arete, fatamic si indemanatic la hotii, de
unde ~i hrana i~i . scoate. '
Casa vietii lui va fi '['apul '(adeca dela 12 De-
cernvrie pana la 6 Ianuarie), va avea noroc la toate
spre bine. .
Casa dobanzii lui este Varsatorul de apa, va avea
dobanda la negustorii si va iubi dobanda dreapta,
Casa fratilor lui este Berbecele, vor muri pa~-
rintii lui mai lnainte de el.
Casa feciorilor lui este Taurul ( dela 11 Aprilie
pana la 10 Main), in acea vreme va fi ademenit
de femei.
Casa mortii lui este Leul ( dela 13 Iulie pana
I~ 12 August), atunci ii va venl rau, cand sunt zi-
- lele mari.
Vieata lui se imparte In doua parti, de va trece
de 25 de ani, va ajunge panel la 55 de ani.
La toate hainele va avea noroc, numai la cele
negre, cand le va purta, va avea nenorocire .
 DIN E C 0 N 0 M I E.
+-++-
Munca si Economie.
'
Dusmanul eel mai primejdios si mai viclean al omu
'8 placerea de-a nu muncl.

Vai de omul, care se_ uita cu jind la cei, cari tra

In trandavie, ca ~i cum vieata ne-ar fi data ca sa hoinar
fara rost prin ea, ca si cum n'ar fi a noastra cea mai sfa
datorie a ne agonist prin munca sarguincioasa cele treb
toare noua si copiilor nostri !
Nenorocita e casa, nenorocit e neamul acela, in c
se afla barbati ~i femei, cari ravnesc zi si noapte la tr
fara munoa,
Intelepciunea stramosilor zice ,,Lenea e mare doamn
dar mai stie tot a~a de bine ca ,, Lenea e muma tutur
rautatilor
, -.
Si adevar graeste intelepciunea veacurilor, lnteleap
pova~a se cuprinde in zicatorile acestea.
Omul harnic ~i muncitor se crede nefericit, cand
vede osandit, din pricina de boala sau de alta imprejura
ceva, a sta nemuncind ~i asteapta cu nerabdare vrem
cand sa Inceapa de dimineata a muncl, Incordandu-si p
rile, ca sa ca~tige cele de nevoie pentru vremurile de bo
.~1 neputinta,
Lenesul munceste in ras, ca de claca, i de-a scap
:~i se blestema neincetat, ca nu i-a fost ~i lui dat sa
nance, sa chefueasca, sa umble lela, fara a'si instrua m
chii la lucru.
Ori cat de putin folos ai avea de pe urma mu
daoa vei munci tot anul, o sa te alegi cu ceva ~i picat
 -271 -

cu picatura se face lacul. Ne muncind iti vin ganduri rele ~i

dela gand la fapta adesea nu e departe, lipseste doar pri-
lejul ~i pacatul e gata.
Muncind ~ti, ca nu trebuie sa te temi, ca vei murt de
foame in viitor; caci omul muncitor va gasl totdeauna
crezare ~i ajutor la vreme de Iipsa, Fiecare Isi va zice:
,,Sa-1 ajutam, ca nu-i un pierde vara, un oascaun. A dat
~i peste el o nenorocire sau o boala". Iar la o vreme de
batranete va avea cinste ~i cautare dela copii, caci ii va fi
crescut si pe dansii in dragostea pentru munca ~i in ura
impotriva lenii si desfranarii. .
Ca sa fie omul la locul lui, nu e deajuns sa fie mun-
citor, caci oricat de harnic ar fl, nu se va alege cu nimic,
daca va risipl banu L
E adevarat, ca nu stie pretui banul mai ales eel care
il capata fara munca; daca ai muncit pentru dansul, stl ce
insemneaza si cat de greu se agoniseste ~i te doare inima
sa-ti faci ras de dansul !
Dar mandria e mare boala la om ! Mai prinza Roma-
nul ~i ceva chef din cateva paharute de bautura ~i -pe data
il vezi paraduind ce-a pus de-o parte, muneind din greu-
Arunea banul pe otrava dela carciuma si pe urma ii duce
dorul, csnd ii sugr uma nevoile, ba e nevoit sa se robeasca
la vreun camatar !
Iata de ce e mai bine sa fie omul prea straus la mana,
decat mana Sparta, ca daca tii mana Sparta, IlU trece mult
fli ajung cotele ~i genunchii de-ti sparg hainele.
Intelepciunea celor vechi ne-a lasat multe ~i frumoase
inva~turi in privinta aceasta.
Una e adunata de Anton Pan ~i tlparita.
Iata cum e: Imparatul ~i Vizirul, Imtrebati ca niste
oameni de rand, umblau prin lume sa vaza ~i sa audacum
se petrec lucrurile, ca la cei mari greu patrunde adevarul
de raul celor ce sunt in jurul lor ~i-i atin calea.
. 0 data numai ce vede vizirul pe tmparat, ca se pleaca
 - 272 -

si ia ceva de jos. Ce sa fie? Ce-o fi gasit lmparatul i

'

Intreba. Imparatul deschide mana si-i arata o para, c

0 1
o para se plecase si o luase de pe drum din pulbere,
cogemite ti-i tmparatul, cat era el de Imparat,
- Nu te mira, vizirule, ca ma vezi obosindu-ma p
tr'o para, ca e doar zicatoare:
,, Omul care stie a trai cu pastru,
Paraua o are la galben capastru ! "
Cum s'ar prinde Imparatul zice, ca prinzi galbenul
paraua, cum prinzi ~i tii calul cu capastru.
A~a ~i este: para langa para face leu l ~i leu langa
iti implinesc galbenul sau polul.
Nu-i vorba sa fie omul sgarcit, sa traeasca in mur
rie si'n zdrente, nici sa rabde de foame ori sa nu ia'n ga
un pahar de bautura, cu sart fll la vremea ei; dar sa pun
capat risipii ~i sa cautam a economisi tocmai pentru a u
nevoile cele mari din casa: sa muncim fara contenire,
sa nu prapadim agoniseala, ci sa 0 Intrebuintam bine,
telepteste ~i cu cumpatare.
Sa cautam a ne tmbogatt prin munca si economie
va fi bine de noi si, bine de tara,
,
Destept a fost acel ministru francez care a zis:
,, Unde-i sarac taranul, saraca e ~i tara, f?i daca
ranul e bogat, si tara e bogata".

GRAD IN A.
Cu apropierea primaverii vom sfatui pe sateni a'~i
toata osteneala de-a tnjgheba pe locul de langa casa o gr
.dinita cat de mica. Cateva straturi, unde sa'~i puna z
zavaturile trebuitoare. le-ar ti de mare folos. Asemen
cateva zeci de cuiburi de cartofi, fasole, bob, mazare, le p
fi de mare ajutor prin pastarile timpnrii ce vor da. Cu e
~i cu putin lapte batut pot face fiertura, ~i buca tele sunt ga
 Iar sateanul, care s'a ingrijit sa aiba malaiu pe vremea
ucrului, nu va avea grija gurii ~i nu va trebul sa alerge
e la oras sa vanza ouale ~i pasarile pe nimic. Ouale mai
ine le mananca el ~i coplii, Caci Ull OU hraneste cat 0 litra
e carne ~i omul prinde putere ~i munceste mai cu spor.
ai ales femeile ar trebui ~a Inteleaga de ce mare folos e
a ai in gradina cele trebuitoare gurii. Barbatul ~i copiii
e la dansa cer mancare. E greu pana omul i~ pune in
ap, ca trebuie sa faca un lucru, caci pe urma il face. Fe-
eia, fetele f?i chiar coplii mai marisori, cand stiu ca au
radina langa casa, din care vor avea sat si bielsug, se vor
ntrece, care de care s'o sape, s'o pliveasca f?i s'o ude.
Satenii ~i satencele trebuie sa stie, ca ~i alte neamuri
um sunt bunaoara, Francezii, Italienii, Nemtii, Ungurii, ca
oti acestia nu sunt numai negustori ori mesteri, ci ca ~i
a ei multimea norodului sunt taranii, ca ~i la noi adeca lu-
reaza la camp. Dar ei pretuesc pamantu l mai mult decat
oi. La dansii nici o palma de loc nu-i lasata, fara sa fie
ntrebuintata, Ei au mai pu~in pamant decat satenii nostri,
ar cat tl stiu sa-l lucreze, a~a de bine in cat scot de trei
i de patru ori cat sateanul nostru. 'faranul francez ori
eamt cateva prajini ce re are langa casa, stie sa le lucreze
tat de minunat, tncat are legume ~i zarzavat pentru toata
amilia lui. Femeile mai ales ar trebul sa se tntreaea in
e ele, care sa aiba mai frumoasa gradina ~i mai de vreme
egume ~i pastai. Langa casa omul face munca pe apucate,
ri din cotro vine gradina tl momeste, azi o mai sapa, .maine
pli veste, poimane o uda ~i a~a pe ~ nesimtite are o co-
oara langa usa, Cu o munca pe nesimtite, omul are
tndemanare.
Nevoile sunt ca ~i boala, de ce te lasi pe tanjeala ~i
u faci nimic, de ce mai tare te Impresoara. Dar daca azi
lungi o nevoie de lAnga usa, maine alta ~i tot a~a cate
na, tntr'o buna dlmineata, vezi ca nevoia, era din nepricepere.
18

 - 274 -

~i ca
chiar saraoia, care-i mai ceva decat nevoia,
nu poate ~inea piept priceperii ~i harnicii, Cand aces
se arata in prag, coa dintaiu fuge pe fereastra,

lngra,emintele chemice In gradinile de zarzava

Incercarile cu lngraseminte chemice au iesit foarte bin
lata rezultatele la cari ajunge Albert Vilcoq, profes
de agricultura la Montargis (Loiret). Experientele le-a public
lntr'un memoriu, care-a fost coronat de societatea agric
torilor din Franta.,
Experimentatorul a Impartit zarzavaturile studiate
trei grupe: cele cultivate pentru foi; cele pentru radacin
cele pentru fructe.
Grupa tntaia. A cultivat laptuci de salata; celor
pe un strat nu le-a dat tngraseminte de loc, celor de
altul, in totul la fel lucrat, le-a dat la intinderea de
ar (100 de metri patrati) urmatoarele:
Ni tra de sodi u . . . . . . 5 kg.
Superfosfat de calciu . . . . . . . 2 ,,
Clorura de potasiu . . . . . . . 1 ,,
Laptucile de pe stratu tngrasat, au inceput a intre
pe celelalte chiar dupa cateva zile; iar cand s'a Iacut
colta, s'a gasit, in mijlociu, ca laptucile de pe stratul
grasat cantareau 410 grame; pe cand celelalte, numai 1
De altfel cele tngrasate au crescut mai repede fJi au fac
capa~ini mai ourand.
Formula de Ingrasemant de sus, e cea care a dat
bune rezultate, caci s'au facut Incercari cu mai multe.
Experienta cu varza s'a faout cu acelea-si tngras
minte ~i rezultatele au fostla fel. Varza de Milan ingra~a
a dat capatin! tragand, in mijlociu, 2 kg. 700, iar cea
lagra~ata numai de 1 kg. 900.
Aceleas rezultate cu macrisul, patrunjelul f?i cu busuiocu
 275

aceste plante au nevoie in deosebi de azot,

ominata lor.
a a doua. Acl vin plantele cultivate pentru rada-
bercule.
e, ca la cartofi dominanta e potasa, dar pamantul,
faceau culturile, fiind sarac in acid f osforic, re-
ele mai bune s'au oapatat cu formula urmatoare:
t de sodiu . . . . . . . . . . 1 kg.
rfosfat de caloiu . . . . . . . . . 7 ,,
ra de - potasiu . . . . . . . -- . . . 3 ,,
ivinta cepii si prazului, azotul s'a aratat mai de
le mai bune rezultate s'au capatat cu formula
:
de sodiu . . . . . . . . 4 kg.
f osfa t de calci u . . . . . . . 4 ,,
ra de potasiu . . . . I n
ntul neingrasat a dat 30 kg.. iar eel lngrasat
aci aratata, la ar, a dat 140 de kg. Deosebirea
!
vii au dat mai bun resultat cu formula urmatoarev
de sodiu . . . . . . . . 3 kg.
osfat de calciu . . . . . . . . . 7 ,,
do potasi u . . . . . . . . . . 1 ,,
vii de pe bucata ingra~at~ au aratat la 10 bucati
3 kg. 900, pe cand cei de pe pamant neingra-
10 bucati, au aratat 2 kg. 800.
ile au acelea-si cerinti.
a treia. Act vin zarzavaturile cultivate pentru

ole nu e nevoie de tngraseminte azotate, caci

aer prin ajutorul unor baterii ce _ traesc In no-
radacinile fasolii ca ~i pe ale altor leguminoase:
la ei:
osfat de calciu 8 kg.
de potasiu . . . . . . . . . . 3 ,,
18*
 - 276 -

Pamantul neingrasat astfel a .dat 25 de pastai cu

de boabe; eel lngrasat, 62 de pastai cu 254 de boabe. -
Patlaoelele roii, ca ~i toate solaneele, cer acid fosfor
~i potasa. 0 tufa mijlocie din pamantul neingrasat a d
2 kg. 300 de fructe; lar alta tufa de pe pamantul tngras
a dat 5 kg. 800,
Iata formula cea mai buna:
Nitrat de sodiu . . . . . . 1 kg.
Supertosfat de calciu . . . . . . . 7 kg.
Clorura de potasiu . . . . 3 kg.
E in total la fel cu cea pentru cartofi de masa,
Patlagelele vinete au dat tocmai acelea-si rezultate
~i cele rosii. 0 tufa neingrasata a dat 9 fructe (1 kg. 90
alta ingra~ata, 22 (4 kg. 500).
Ardeii au dat cam acelas rezultat, dest deosebirea
fost mult mai nelnsemnata,
Experientele cu fragile au aratat, ca aceste fructe a
nevoie de acid fosforic ~i d_e - potasa. Dand 4 kg. de nitra
de sodiu la ar, recolta a sporit numai cu 2 kg. Dand lns
tot atat nitrat, dar f?i 9 kg. de superfosfat, recolta s'a urc
de la 23 de kg. (cata era pe pamantul neingrasat), la
kg. Daca s'a dat pe langa nitrat ~i fosfat, Inca 2 kg.
clorura de potasiu, recolta s'a urcat la 53 de kg.
Cea mai buna formula s'a gasit a fi urmatoarea:
Nitrat de potasiu . . . . . 1 kg.
Superfosfat de calciu . . . . . . . . . 8 ,,
Cl orura de potasiu . . . . - . . . . . . 2 ,,
Superfosfatul ~i clorura de potasiu sa se dea toamn
iar nitratul de sodiu primavara la inceputul vegetatiei,
Dest rezultatele acestea atarna ~i de pamantul cu ca
s'au facut experientele f?i trebuie de vazut bine ~i rol
acestuia; totus ~i tocmai de aceea ar fi de dorit, ca la ca
purile de experienta ce au a se Intemeia anul acesta, sa
faca neaparat experientii ~i asupra zarzavaturilor. Acel
lucru il dorim f1i pentru gradinile invatatorilor.
 - 277 -

Pentru ca lngrasemintele sa fie bane fji sigure, pentru

a fi cat mai ieftine, ar trebui sa cumpere ministerul 0 ca-
-time Indestulatoare, din care sa se trimita fiecarui ca~imea
trebuitoare ~i cu lamuririle de nevoie. Costul tngrasemintelor
pentru a face experienti nu e mare ~i in orice caz, n'o sa
treaca de 4 sau 5 Kor. la ar,

Gunoiul si foloasele lui.

'
Vorba e de gunoiul vitelor sau de balegar, cum i se zice.
In \arile - mai laminate nu se pierde nici un pie de
balegar, caci se pastreaza cu cea mai mare ingrijre balega,
udul ~i paiele, cari au fost asternute la vite. Oamenii cu-
minti, caci balegarul e bogatie daca il pastrezi bine ~i il
duci de ingras cu el ogorul. Noi lnsa nu ne folosim de ba-
legar pentru tngrasat ~i lasandu-l sa putrezeasca in curtile
noastre, ne otravim cu dansul ~i zacem de felurite boale.
Ce cuminte ar fi omul, care ar cara la camp gunoiul,
care sade fara de folos prin curti si far duce pe ogor in-
ainte de-a face aratura pentru semanatul porumbului. Bine
eta de cara asta iarna ~i-l facea gramajoare, caci acuma
numai ar imprastia gramajoarele cu furca sau cu lopata
inainte de aratura, dar tot Inca e vreme eyi acuma, dar daca
nu s'a semanat lnsa porumbul.
Sa se stie, ca porumbul (cucuruz) n'are neaparat nevoie
de balegar putred, ci se poate folosi eyi de eel mai proaspat,
Mai bine e lnsa ca la iarna ce vine sa care oamenii
gunoiu pe ogoarele, pe cari au sa semene in primavara po-
rumb. Alta ceva e si, mai de dorit: sa-si ' faca :fiecare
gospodar groapa de gunoiu sa o sape in pamant adanc de
vreun metru ~i jumatate, lata de unul ~i lung de doi sau
trei. Daca e pamant, clisos groapa sa ramaie a~a cum iese
de la sapat; daca e pamant nisipos e bine sa se aseze pe
fund lut galben ~i sa se bata bine cu maiul. Mai bine e
sa se faca foe in groapa cu paie, ca sa se Intareasca paretii
~i fundul, ca sa nu curga udul,
 - 278 -

.In aceasta groapa se cara gunoiul, bal

nind cAt mai des in grajd; deasupra gropii trebui
un acoperis, ca sanu ploua in groapa, in jurul gropi
un santulet, pentru a prinde udul, ce ar curge din
cand va .fi mai Inalta deoat groapa. Acest ud s
intr'o gropsoara f~cuta la o parte si de acolo sa ie
ciorpac ~i se toarua .iar pe gunoiul. Dupa ce s'a
cu vreo dona palme mai sus de fata pamantului,
gramada cu tarin a ~i facem alta groapa,
Fireste ca marimea groapii se oroeste dupa
vitelor, probeze omul, ca pentru-aceea are cap ~i
Par'ca vad pe multi strambandu-se de ras:
- Auzi comedie, zic dan~ii, de unde grajd l
Cine a mai vazut asa lucru ?
'
- Se v~d pe unele locuri ~i unde nu sunt tr
fie deacuma, caci nu. mai merge cu tinerea vitelor i
'

1'i zapada, trebuie ingrijite IJi ele, daca voim sa n

alte foloase decat pana acuma.
Ar fi bine chiar cei necrezatori sa faca o tn
~i suntem bine lncredintati, ca nu se vor cal. L
trebuie vreo 20 de cara.

lngrijirea legumelor.
Gradina daca o tngrijesti,te Ingrijeste ~i dans
data ce legumele au rasarit ~i incep a fi marisoare,
semanate in straturi trebuie plivite de buruieni ~i
daca sunt prea dese. La plivit ca ~i la rarit trebuie
mantnl sa fie ud bine. Legumele trebuie cat mai des
Saparea foloseste mult, caoi tntooste pamantul ~i pot
strabate mai lesne apa ~i aerul. Mai ales ca prin
deasa pamantul se bate.
Legumele sau mai cu drept oamenii .au o multi
dusmani, cari napadesc pe legumele muncite gata. D
trebuie sa-i invingem. Ace~ti dusmani lncep chiar cu
 - 279 -

durile ~i se numesc pureci de pamant, un fel de musculite

verzui ~i mici de tot. Acestia pot fi ucisi cu cenuse sau
presarand var marunt peste rasad. Mai nimerit ar fi de
luat dela spitarie npraf de insecte" de ca~iva bani ~i 0 ma-
~inuta cu care se tmproasca praful. Cu acesta se ucid nu
numai purecli, dar chiar omizile de pe varza, Fara putina
cheltueala si munca nu se pot invinge acestejivine stricatoare,
Prin munca .mult face omul. Mai anii trecuti, am va-
.

zut lntr'un sat cum omizile verzi tabarasera in gradinile

oamenilor pe varza si-o rodeau vazand cu ochii. In vreo
cateva saptamani nu mai era o varza in tot satul. Intr'o
singura gradina varza a ramas nemancata, ~ti~i pricina
acestei minuni? Fiindca femeia se luptase cu omizile: zil-
nic le ucidea si' curata
, foile. Celelalte femei radeau de munca
- ei, crezand'o zadarnica. Toamna a ras ea de ele, caci avea
varza din bielsug; mai dadea ~i de pomana.
Alt dusman e coropisnita (conochiftirita), care roade
radacinile legumelor. Ca sa scapi cu siguranta de ele, e bine
ca toamna sa faci o groapa ~i sa pul gunoiu. Cand da gerul,
ele se vara in gunoiu, fiind mai cald, Incat se pot ucide lesne.
Patrunjelul ~i pastarnacul trebuie negresit sa nu lip-
seasca din gradina unei gospodine bune. Ceapa, usturoiul
~i patrunjelul sunt treime nedeslipita din mai toate bucatele
omulni nevoias cat ~i bogat; deaceea trebuie ingrijite in-
ainte de orice alte legume. Foile acestora, de cum incep
a fi putin maricele, sunt tntrebuintate la fiertura legumelor
uscate, pe cari omul le are din anul trecut ..
Gospodina buna va ingrijl sa lucreze 'eel mai mic colt
din gradina, sapandu-l adanc ~i maruntindu-l cu grebla. Va
semana ~i sfecle cat mai multe. Foile acestora sunt bune
de gatit. cu bors sau la facut sarmale; iar cand mai Imba-
tranesc, se taie ~i se dau la vaca. Radacinile, fierte sau
coapte, sunt bune cu bors, sau cu otet ~i usturoi, iar sfe-
. clele mari ~i albicioase sunt o hrana minunata pentru
vaca de lapte.
 - 280 -

Sfec]a se pune in pamant gunoiat, la sfarsitul lui Mai

in randuri departate de cate 0 palma cate dona seminte
cuib, adanc de trei degete. Dupa ce rasare, se smulge sf
cla rasarita mai mica, lasand una singura in cuib, Sa pr
sim des, ca sa aiba radaeina tarana multa imprejur ~i
nu le Innabuse buruiana. In Octomvrie le scoatem din p
mant f?i le taiem foile, pastrand radacinile in groapa, ca
nu tnghete, Gradina plateste pentru gospodarie _ cat tr
vacl bune. Uu lucru Insa sa nu-I uite eel ce vrea sa aib
gradina anume ca ori de unde vin gospodina f?i coplii m
maricei '- sa dea cate-o raita, pe la plivit, sapat sau uda
In schimb vor avea multa inlesnire pentru ale gurii,

Altoirea pomitor..
Altoirea este o operatiune ce se face pomilor fructifer
in scop ca acestia sa dea poame bune, adeca mari ~i gu
toase. De regula se altoesc pomii padureti f?i acei po
fructiferi ce produc fructe proaspete,
Operatiunea altoirii consta din aplicarea unei ramur
sau a unui mugur pe o alta ramura sau trunchiu, car
poarta numirea de sujet. Pentru a fl siguri de reusita a
toiului, conditiunea principala e, ca taietura sujetului si
altoiului sa coincida una cu alta, astfel ca seva sa poat
circula bine, operatiunea sa se execute. repede ~i altoiu
sa fie bun.
Altoii, de cari ne servim sunt niste ramurele de u
an; altoii de 2 ani nu sunt buni, fiind batrani, Timp
cand altoii trebuiesc recoltati, e din luna Decemvrie ~i pan
in Februarie, adeca in timpul cand seva nu e in circulatie
Altoii se aleg din varful ramurilor tinere crescute in fa
soarelui: altoii din pomii batrani nu sunt buni.
0 data cu recoltatul altoilor trebuie sa tnsemnam
numele soiului lor.
Altoii recoltati trebuiesc . . pusi spre conservare pana
 - 281 -

ul cand se vor tntrebuinta, Conservarea lor se face la

oc adapostit, cum e d. ex. langa o cladire, fiind pusi
asip sau tnvaliti in muschiu; se pot conserva ~i in piv-
insa sa fie aerata, Un loc uscat nu este bun pentru
servatul altoilor.
Daca voim a transporta aJtoii la distante mari, ii in-
m in muschi umezi sau ii infigem in fructe sucoase
e de ex, in castraveti, dovleci etc.
Timpul altoirii. Altoirea pomilor se face oand seva e
irculatie, adeca primavara f?i vara. Un timp vantos,
, ploios sau o zi oalduroasa e nefavorabil pentru altoit,
sa ocolim de a altoi pe asemenea timp, de oarece
derea altoilor nu e sigura, Timpul Jinistit f?i putin noros
l ma~ favorabil pentru altoit; daca ziua e calduroasa
.
ltoim dimineata' si seara.
Leqarea ~i unqerea altoilor. Indata ce am aplicat alto-
pe sujet, trebuie sa-l legam la locul unde se impreuna
sujetul, caci in caz contrar altoiul nu reuseste, Teiul
t e eel mai bun pentru legatul altoilor.
Dupa Iegare, ungem taieturile cu o substanta cleioasa
ita mastica, care e compusa din 2 par~i ceara galbena,
rte terebentina ~i 4-6 lingurite uleiu sau untdelemn;
e aceste substante trebuiesc topite, dupa aceea racite ~i
l substanta obtinuta o lntrebuintam la ungerea altoilor-
ipsa de mastica ne servim de pamant humos amestecat
aliga proaspata de vite fara paie; se,, mesteca baliga cu
antul facand astfel o coca, cu care ungem altoii intocmai
i cu mastica,
'
Ungerea altoilor se face in scop ca aerul sa nu stra-
intre altoiu ~i sujet, caci in acest caz altoiu se va usca,
DIFERITE MODURI DE ALTOIRI.
Principalele moduri de altoiri sunt urmatoarele:
1) Al toirea in copulare.
2) ,, semi-copulate.
 282

3) Altoirea in coaja,
4) " despicatura.
5) ,, oculare (ochiu sau mugur).
1) Altoirea tn . copulare, se face lmpreunand altoiul cu
sujetul, care trebuie sa fie egal in grosime cu altoiu. Pentru
acest scop se face sujetului (trunchiului) o taietura piezi~
de jos in sus, care trebuie sa se faca cat se poate de pre-
lungita, neteda ~i daca se poate dintr'o singura taietura a
cutitului; altoiul, care trebuie sa-i lasam 2-3 ochi (muguri)
'i se face de asemenea o tafetura piezise ~i prelungita Insa
de sus in jos si in dosul unui mugure. Dupa preparare se
aplica altoiul pe sujet, astfel lncat taieturile sa coincida,
adeca sa se atinga lemn cu lemn ~i coaja cu coaja, Altoiul
fiind aplicat pe sujet se leaga cu teiu, observand sa nu se
lege ~i mugurul, in care caz rezurtatul nu va fi bun.
Acest mod de altoire reuseste bine, lnsa trebuie ca
atat sujetul cat ~i altoinl sa fie tineri.
2) Altoirea tn semi-copulare, se face ca ~i in copulate,
cu deosebire ca sujetul fiind mai gros, 'i se face o taietura
putin Inclinata; iar in partea laterala opusa taieturii inclinate,
se taie coaja cu putin Iemn facand o taietura piezisa, pe care
se aplica altoiul preparat tntocmai ca ~i la copulare. Altoiul
se prepara in dona moduri: cu ~i fara scaun. 1) Cu scaun,
facand o taietura in dosul unui mugure curmezisa ~i o alta
piezisa in jos, plecand dela cea curmezisa fara scaun, cand
ii facem numai taietura piezisa intocmai ca la altoiul in
copulare. Altoiul aplicat pe sujet se leaga ~i se unge.
3) Altoirea tn coajd se face taind sujetul orizontal, apoi
pe partea cea mai neteda a sujetului dela taietura orizon-
tala in jos, se face o taietura verticala in coaja, Dupace
am preparat snjetul aplioam altoiul, care se prepara ca ~i
eel in copulare, cu deosebire ca altoiul in acest caz e de
recomandat, a se face cu scaun, de oarece in cazul contrar
altoiul s'ar razima in coaja, dar in cazul de fata se razima
~i pe trunchiu ~i e mai solid.
 - 283

Altoiul preparat in modul descris mai sus, ll infigem

intre coaja despicata ~i lemnul sujetului (trunchiului), a~a
ca coaja sa acopere putin altoiul, iar mugurul sa vie lntre
despicatura coajii, in urrna se leaga si se unge, avand grije
a nu rupe sau lega mugurul.
__ Sujetul se poate prepara ~i fara a-i crapa coaja, ceea _
ce se practica cand sujetul e mai gros, in care caz fiind
si coaja mai groasa nu se mai crapa ca in eazul tntaiu, ci
se deslipeste coaja de lemn prin ajutorul penii de os ce
poseda briceagul, sau in caz de nu poseda briceagul o ase-
menea limba, ne servim de o pana de lemn, astfel lnfigem
altoiul lntre coaja ~i Jemn.
4) Altoirea n despicatura. Acest metod de altoire se
aplica maicuseama la pomii grosi sau batrani. Prepararea
sujetu1ui se face taindu-l orizontal cu firastraul, netezandu-se
in urma taietura firastraului cu cutitul, dupa aceasta, prin
ajutorul unui cutit, despicam trunchiul in asa mod ca des-
picatura sa nu patrunda pana la maduva; despicatura se
tine desohisa prin ajutorul unei pene, pana ce bagam altoiul.
Altoiul se prepara, faoandu-i de sus in jos ~i in dosul
unui mugure dona taieturi Iaterale, astfel ca aceasta parte
a altoiului sa presimte forma unei pene, sau mai bine zis,
a unui cutit, adeca cu una din margini mai groasa, iar cea-
lalta margine ascutita. Altoiul astfel preparat se baga in
despicatura snjetului cu marginea cea subtire inlauntru,
astfel ca coaja de pe marginea cea groasa sa coraspunda
cu cea de pe marginea crapaturii sujetului si mugurul sa
vie aproape d'asupra despicaturli. Cand asezam altoiul in
despioatura, sa avem grije oa altoiul sa nu fie nici prea
strans, nici prea slab, caci in ambele cazuri nu va reusi.
Legatura cu teiu e aproape de prisos, dar ungerea cu
mastica e folositoare,
Metodele de altoiri descrise pana act, se fac de prin
luna Martie ~i pana in Maiu.
 - 284 -

5) Altoirea tn oculare (ochiu, mugur). Aceasta metoda

de altoit este cea mai buna, pentru faptul ca, de nu se va
prinde altoiul, taietura sujetului .fiind mica, el nu va fi su-
pus stricaciunii, Aoeasta metoda se face din Iuna Iunie ~i
pana in Septemvrie.
Altoii se recolteaza chiar in timpul cand voim a altol,
in urmatorul mod: taiem din varful ramurilor tinere, cres-
cute in fata soarelui (spre rasarit si miazazi) ramurelele
cari au mugurii cei mai Irumosi ~i cu atatia muguri cati
altoi voim a face; dupa aceasta foile le Inlaturam, taindu-le
de pe la jumatatea petiolului (piciorul foaii).
Altoii fiind recoltati, preparam sujetul pentru a priml
altoii, facand pentru acest scop pe partea cea mai neteda
a sujetului, in coaje o taietura curmezise ~i de la aceasta
o alta verticala in jos sau in sus, dupa cum va fi seas ~i
mugurul, formand cu chipul acesta un T drept sau un L
_lntors. Dupa aceasta preparam altoiul, care consta dintr'un
mugure, in urmatorul mod: facem d'asupra mugurului o ta-
ietura curmezise in coaje ~i alte dona laterale, cari se vor
tncrucisa mai in jos de mugure, in urma vom deslipl mu-
gurul cu coaja taiata dupa ramura, a~a ca dupa deslipire
va avea forma unui triunghiu ascutit. Altoiul va fi bun,
daca in dosul mugurului deslipit se va afla putin lemn,
la dincontra nu e bun, pentruca mugurul va ramanea
gaurit, Pentru a-1 obtine in stare buna, cand il deslipim
de pe ramura, sa apasam putin cu degetele pe laturi, caci
cu chipul acesta se va rupe ~i putin lemn lnlauntrul mugurului.
Dupa ce altoiul s'a preparat in modul descris mai sus,
se Infige sub taietura coajii de pe sujet, astfel ca coaja al-
toiulni dela capatul eel lat sa coraspunda cu coaja snjetu-
lui, unde s'a facut taietura curmezise; iar mugurul sa fie
asezat tntre despicatura coajii. Inflns, dupa ce asezam
altoiul, se leaga strans cu teiu, avand ~i acl prima grije de
a nu acoperl mugurul cu Iegatura, caci dupa cum s'a mai
spus, in acest caz rczultatul nu va fi bun.
 - 285 -

lnainte de a ne apuca de altoit, sa avem grije de a

ascutl briceagul cu care ne vom servl, cat se va putea de
bine, caci de multe ori reusita altoilor depinde ~i de taierea
briceagului, cu care am operat.
Dupa ce altoii s'au prins, fiind destul de vigurosi sa
Ii se taie legatura de teiu, de oarece in caz contrar i-ar
vatama, sugrumandu-i prin strangere, punanduli-se in acest
timp cate un tutore, spre a nu fi rupti de vant sau pasari.
Totodata sa nu uitam a-i prasl, eel putin de doua ori
pe an, a-i uda ~i a curatt trunchiul de celelalte ramuri-
Iasandu-se .singur altoiul.

Pentru gradinile de zarzavat.

De oarece, multumita imboldului dat de d-1 ministru
al Cultelor si Instructiunii publice, au inceput a se lmmultl
gradinile de zarzavat, credem ca nu va strica sa le aducem
cultivatorilor Ia cunostinta

urmatoarele:
Unele zarzavaturi trebuie semanate fiecare in alt loc,
altele pot fi puse mai multi ani dearandul pe acelas loc.
Usiuroiul, ceapa, praeul sunt plante de aceias familie
~i nu trebuie sa le punem doi ani de-a randul pe acelas
loc, nioi chiar usturoiu dupa ceapa etc. Nu le prieste guno-
iatul chiar In anul cand le cultivam; afara de prazului,
carui ii prieste,
Morcovii, napii ~i in deobste toate Iegumela cu rada-
cina groasa, pot fi puse doi ani de-a randul pe acelas loo;
dar in anul al doilea trebuie de pus gunoiu bine putrezit,
eel paios nu e bun, caci face de se ramureaza radaoinile ~i
deci sa piarza din valoare, , Sa alegem locul din gradina,
unde pamantul e mai --
usor.
'
Toate felurile de curechiu sau oarsd: caralambele, cono-
pidele, varza de Bruxelles. varza ordinara pot fi puse ori ca~i
ani de-a randul pe aoelas loc. Le place pamantul eel mai
 -- 286 -

cleios, mai argilos; trebuie arat adanc, dandu-i in fiecare

an gunoiu de-ajuns,
Fasolea poate create de doua ori de-a randul pe ace-
las loc; ii. place pamantul usor, sanatos, bogat in hrana po-
tasica ~i negunoiat prea tare.
Maeiirea trebuie pusa numai dupa trei patru ani pe
acelas loc. E bine de pus dupa o cultura pentru care a fast
bine gunoiat pamantul. Nu-i prieste gunoiatul direct, caci
n'ar da pastai ~i boabe, ci prea multe frunze.
Cartofii pot fi cultivati doi ani de-a randul pe acelas
Joe. Le prieste gunoiul proaspat, pamantul foarte maruntit
si mai ales bogat in potasa,
Patlagelele rosi, patlaqelele
inete, cicoarea, laptucile, spa-
nacul, telina, patrunjelul trebuie semanate in fiecare an pe
alt loc; altfel nu dau recolte bune.
La dovlecii, castravetii, pepenii (galbeni ~i verzi) cul-
tivati la camp, trebuie schimbat locul in fiecare an. Paman-
tul trebuie gunoiat din bielsug. Acl fireste ca e vorba de
cultura zarzavaturilor numai cu ajutorul gunoiului.

V A R Z A.
O buna gospodina trebuie sa nu zica niciodata
vorba: ,,Lasa, mai bine cumpar, ca prea nevoie se face cu-
tare ori cu tare Jucru ", ci sa se sileasca a avea pe langa
casa tot ce se poate avea cu mnnca ei ~i a copiilor. Luna
aceasta fara lndoeala gospodinele bune an semanat varza ca
s'o poata rasadl peJa sfarsitul lui Aprilie. Pamantul de langa
casa fiind de obiceiu mai gras, e mai bun pentru varza,
numai sa fie apa Ia Indemana, ca s'o ude.
Cand rasadul are cateva foi, se sapa ~i se farama bine
tara:ria in care voim sa-l rasadim, se face gaura cu'n ba~
si se pune rasadul tragand binisor ~rana In juru-i. Se uda
In toate sarile pana se deprinde. Iar daca e seceta, se uda
~i dupa aceasta cat mai des fli se trage tarana in jur.
Firele se rasadesc la departare de-o palma ~i jumatate,
 - ~01 ,-

Cand varza incepe a se lnvall, e bine de rupt Ioile de

ai jos, acestea pot fi lntrebulntate. Cand sunt tinere, gos-
dina buna le taie marunt, le fierbe ~i le gateste cu bors,
tina slanina ori lapte batut: cand sunt mai batrane, se
u f oile la vaca orl la pore.
Fiind vorba de varza trebuie sa spunem, ca hrana cu
e foarte prielnica sanatatii; ea nu satura numai, dar in-
reste trupul, da putere aproape ca ~i carnea, ales acrita
cu unsoare.
A pune varza pe iarna e lesne, dar trebuie pusa a~a
sa tie mult si, sa fie buna, Cea mai buna varza se face
.
urmatorul chip:
Intaiu ori ce gospodar bun trebuie sa aiba un zemnic
alduros, unde sa tie varza, castravetii ~i zarzavatul, iarna.
el ce nu are nu-i de iertat, caci vina nu poate fi saracia,
i nestiinta
' , si
, lenea. De vreme ce nu-i un lucru mare a.
apa, in vremea cand n'are de lucru, 0 groapa, a pune niste
emne ~i crengi deasupra ~i a bate pamantul la loc lasand
portita mica. Iar din dona lemne potrivite ~i ca~iva fuscei
ti faci scara ~i zemnicul ori temnicul e gata.
Acuma iata cum se aseaza varza. Intaiu ingrijeste de
n butoiu curat, oparit, ii aseaza la o palma dela fundul de
s un cep ori o canea, de are. Il aseaza pe capataie cat
ai in fundul zemnicului ca sa fie cat mai ferit de ger.
une la fund vreo trei pumni buni de orz, mai taie in felii
ubtiri vreo 10-15 sfecle rosii ~i le punem iar la fund. Pe
rma curata varza, asezand cele mari la fund ~i despicandu-
putin deasupra ciocanului asezaudu-le bine pana se umple
asul, pe urma se pun atatea litre de sare cate doniti mari
e apa intra. Sarea e bine de pus in bulgari marunti, Deasu-
ra se pune dona Iemne, un fund ~i deasupra detot un
ietroiu curat. Pe urma se leaga la gura c'o panzatura cu-
ta ~i se mai acoapere cu un sac-doi, sa nu se rasufle.
este vreo dona saptaman! o pritocim, adeca scoatem vreo
atru donite, pa cari le turnam tndarat deasupra. Dupa asta
 -'288 -

lasam sa se mureze in voie. Zama e gata inainte de a

. acrl varza, e buna de baut si de gatit cu ea. Orzul ~i
cla puse ii da tarie, lncat e ca un vin de buna ;_ deac
varza nu se moaie, nu capata miros neplacut ~i tine p
In Aprilie.

Semanati fasole si mazare,

' '
Brana satenilor, cand se margineste la mamaliga 1
lata cu ceva acru sau sarat, ca sa lunece pe gat, nu e de
de Intaritoare, nu da destula putere si nu te despagube
de cheltueala de putere ce-ai facut muncind.
Ca sa te hranesti bine, ca sa fii en gust de munc
vanjos, trebuie sa mai fie pe langa mamaliga ~i alta ce
la vreme de dulce branza, oua, came; la vreme de p
fasole, mazare, bob, naut, peste, cand e slobod. Daca
avea porumb bun, bine capt ~i nemucegaiat ~i fasole
mazare, e~ti sigur ca te vei hrani bine, ca nu-ti vo
coplii bolnavi, ca nu te va naval) pelagra sau parleala
ca vei fi vrednic la munca ~i ager la minte.
Iata de ce, pe langa porumb de soiu bun ~i care
se coaca repede, mai trebuie sa aiba fiecare gospodar fas
~i mazare precum ~i bob in gradina .de Ianga casa ~i la ca
Trebuie sa se stie, ca fasoJea si mazarea ?iU mai b
cautare ~i de cat graul ~i ca niciodata n'o sa-~i para
c'ai semanat prea multa fasole.
Mai e si alt folos: fasolea ~i mazarea, precum bo
sau nautul, nu saracesc pamantul in care le sernanam
lucram, ci tocmai dincontra ii lmbogatesc, a~a ca nu
e nevoie sa-l gunoim, ci in urma acestora, graul da
mai buna roada, Daca samini fasole, Ingrae pamantul
nici o cheltueala ~i ai ~i folos, caci fasolea e banoasa
sat in casa, caci e sa~ioasa ~i hranitoare.
Fasolea e de dona feluri: care nu se urea pe ara
se poate semana pe Intinderi mari, caoi nu cere mun
 - 289 -

cheltueala cu aracitul ; ~i suitoare, care se aca~ara pe araci

(pari) sau pe porumb.
Unele fasole au pastaile bune de mancat, pe catit
vreme nu s'au inceput a .coace: altele au pastaile bune
de mancat, numai cat sunt tinere ~i verzi, caci mai apoi
se fac atoase ~i tari. Cele dintai se pun mai ales pentru
a le manca pastai; iar cele de al doilea pentru boabe.
Fasolea cere pamant bun, cam varos ~i bine lucrat,
Foarte bine e cand se fac doua araturi: una toamna
~i alta primavara, caci se starpesc buruienele rele si fara-
mandu-se pamantul pana la adano, se f ace -cu putinta pa-
trunderea radacinilor in j OS.
Daca semeni numai fasole, v ei pune .5-6 kg. la pogon;
daca, in porumb, vei pune, dupa cat va fi nevoie pentru
cuiburile ce vei face. Mai mult ii prieste costisile in bataia
soarelui. Nu e rau de ales un loc in apropiere de apa, ca
~a se poata uda, de se tntampla vreo vara prea secetoasa,
caci la seceta fasolea tanjeste si rodeste slab.
Semanatul se poate lncepe odata cu porumbul sau
inainte de Sf. Gheorghe, dar e bine sa se semene mereu rand
pe rand, ca sa putem avea necontenit pastai verzi. Pentru
pastai putem urrna cu semanatul chiar pana la Sfanta Marie
(15 August). Pentru boabe coapte insa numai pana cu vreo
saptamana inainte de Sampietru, ca sa alba vreme sa se coaca,
Daca semanam in cuiburi, sa le facem la departare,
. de 40 pana la 50 de ce~timetri_ unul da altul (adeca la pa-
tru sau cinci laturi de mana). In fiecare cuib punem cate
cinci-sase boabe ~i le acoperim cu pamant de vreo juma-
tate de lat de mana. Cand facem semanatura pe pamant
mult, pe un pogon sau mai mult, le asezam in randuri,
avand grije ca intre randuri sa fie macar vreo patru laturi
de mana (40 centimetri).
Indata ce iese fasolea din pamant se praseste nitel;
cand incepe a Inflorl se praseete a doua oara. La cele de
arac, Ii se pun aracii dupa prasila tntaia,
19
 - 290-

Cred, ca nu sunt sateni sau satence, cari sa

stie cum se culege fasolea, cum se usca, cum se lmblates
~i pastreaza, Un lucru Insa o sa le spun eu: sa nu sm
ge~i vrejii cu radacini cu tot, ci sa'i taiati cu secerea s
cu un cosor aproape de pamant, De ce? Pentruca pe
dacinile fasolii sunt niste umflaturi, in cari se afla cea
de seama ingrasare a pamantului pentru 'grau ~i trebuie
umflaturile acelea sa putrezeasca in parnant.
Vom spune numai ca fasolea verde se poate past
pe iarna, daca 0 punem in borcane: un rand de fasole
unul de sare; iar cand voim s'o gatim, o spalam bine
apa ca sa se dessareze.
Un pogon, sernanat numai cu fasole, da cam 700
Kgr; daca punem Insa fasolea nnmai in porumb, tot pute
' avea dela un pogon pana la 250 de Kgr.
La semanat trebuie sa avem grije, sa alegem sernan
de soiu bun, care sa nu aiba lnvalisul prea tare, ci sa
aproape ca ~i fara. coaje, cum se zice. Daca fasolea e pr
tare in coaje ori daca apa e cam varoasa, e bine sa punem
oala la fiert nitica soda ori lesie, caci se moaie numai de c
Mazarea se seamana ca si , fasolea si
' se mananca
asemenea ~i ca pastai verzi ~i c3J boabe verzi si batran
adeca uscata, Tot ce-am zis despre fasole se poate spu
f?i despre mazare cu deosebire ca trebuie mai multa la
gon ~i ca nu se prea obisnueste a se pune in porumb.
Fasolea ~i mazarea ca ~i nautul, bobul ~i lintea,
langa ca sunt hranitoare ~i de neaparata nevoie sa le ai
ori ce gospodar in casa sa, mai sunt ~i banoase, caci
ales pe aproape. de oras se pot prinde parale pe e le de cu
incep pastaile verzi pana toamna tarziu, daca semanam
multe randuri, cum am aratat.
Mijloc de a face gainile si oua iarna.
De obiceiu gainile incep a oua cam pe la sfarsit
lni lanuarie; omul Insa fiind adeseori nevoit a da ghes,
 291

oarece cerintele traiului sunt grele, in agricultura zoreste

pamantul dandu-i Ingraseminte, tot asa ~i in cresterea pa-
sarilor a cautat sa nu se multameasca cu ceeace pasarea
da dela sine, ci s'o faca sa dea mai mult, dandu-i ce-i lip-
seste, mai ales in vremea iernii, Iacand-o sa oua,
A sport ouarea gainilor, fara vatamare, nu e fapta rea,
caci pasarile trebuie sa ne aduca folos.
In ~arile calde, o multime de copaci etc. dau fructe ~i
lnfloresc in acelas timp, iar recoltele se tin lant, Toate
acestea se pun pe seama caldurilor: acolo ~i gainile ar oua
fara ragaz ; deci daca le-am pune sa stea ca in climele calde
am ajunge de -ar oua,
Batranii nostri
, au cunoscut si, ei lucrarea caldurii asu-
pra ouatului la gaini, caci faceau cotetele aproape de locuin-
tele Ior, aproape de grajdurile vitelor. Si o dovada mai va-
dita este ca babele ~~ azi lasa gaina sa stea pe Ianga va-
tra, ba chiar sa oua in casa, - a~a ca baba Neacsa din
sat are oua proaspete ori de cate ori i-ai cere ~i in timpu-
rile cele mai aspre ale iernii.
. Deci sa cautam sa dam gainilor caldura, fie Incalzindu-
1e cotetele, fie hranindu-le cu hrana ce da caldura,
Ca sa lncalzim cotetele, prin sobe, nici pomeneala nu
poate fi in tara noastra. Se pun sobe in cotete acoloj unde
se da ~i multa grije la cresterea pasarilor, acolo unde cote-
tele
, sunt Iacute bine.
La noi Insa, pana sa avem gainarii civilizate, ne vom
multamt: sa le facem alaturi de locuintele vitelor; sa fie
ine lipite, de cu vara, cu pamant, sa fie acoperite cu stuf
-~i ferite de a avea usa in bataia crivatului ; pe jos sa aiba
sternute paie, ce se vor premenl des ~i cuibarele de ase-
menea , sa fie facute din paie curate.
Odata cotetele astfel lngrijite sa ne Ingrijim putin ~i
8 hrana gainilor, sa vedem cu ce trebuie hranite, caci sa
u uitam, ca hrana e aceea ce da _ caldura, iar cotetele o
astreaza numai. - , -
 ',_ 292

Grauntele, ati~a ouatul; cele mai bune sunt cel

grau ~i semanta de. canepa, cari tnsa nu trebuie date
multe, stiind ca, de pilda, canepa e prea aprinzatoare,
zul, ovasul fli porumbul tnca sunt bune, dar ele ajut
sarea mai multIa lngrasat de cat la ouat.
Un mijloc si mai bun de a face ca gainile sa o
timpurile cele grele de iarna este, a le da ca hrana c
semanta de in; acestea se pun In cuptor, dupace se s
painea sau in orice alt cuptor, numai sa nu fie cald
- se Iasa acolo -de se usca si, trebuie mai mult sfaramat
cat pisate marunt, se amesteca cu tot atatea tarate ~i
de ghinda; se toarna putina apa calda, ca sa se Iaca o
~i in urma se da la gainile ce au sa oua.
Nu numai ca vor. oua, dar e o mancare ce le
foarte mult.
Mai ales putem sa silim mai mult puicile (cele i
in luna lui Februarie) de cat gainile batrane.
In vremea iernii, adunatu1 oualor din cuibar sa se
de dona ori pe zi, caci astfel oul poate sa crepe fli s
ghete chiar.

Clocirea naturala a pasarllor de curte.

De obiceiu pasarile de curte oua cate 15--20 de
continuu, fara ca ele sa se odihneasca. Odata ouatu
cetand, ele incep as manifesta dorinta de a cloci . . ~i ac
se cunoaste dupa cloncanit la gaini, dupa tinerea ari
departate de corp ~i in fine dupa sederea Indelungata
cui b, Ia celelalte pa sari.
Timpul eel mai favorabil pentru clocit este
pentru gaini, Aprilie, pentru ga~te si rate, ~i Main pentru
pauni etc.
Este foarte necesar sa se aleaga pasarea pentru
caci de fli toate '~i arata aceasta dorinta, totus nu
pot fi apte pentru aceasta datorie naturala a Jor.
 - 293 -

Trebuie ca ea sa fie blanda, desvoltata, bine Imbracata

pene, sa se aseze pe oua .cu usurinta ~i sa calce usor
~a fel Incat sa nu le sparga prin umbletul ei brusc, pentru
ate acestea sa se prefere pasarile mai mari de doi ani.
Avantagios este de a pune oua, deodata, sub mai
ulte pasari, caci tntamplandu-se ca vreuna din ele sa pa-
seasca cuibul, sari sa moara, sau sa-~i manance ouale,
a se poata schimba ouale dela aceasta la alta.
Numarul oualor puse Ia _ clocit variaza dupa felul si
arimea pasarei, care le cloceste, a~a bunaoara 16-18 oua
unt destu] pentru 0 gaina comuna, 20-22 pentru 0
aina Cochinchine, 14-16 oua pentru gasca ~i 25-28
entru 0 curca pusa pe oua de gaina sau 20-22 pentru
uale sale.
Este o adevarata lacomie, ceeace se petrece la noi la
ra, femeia cauta sa'i dea unei pasari cat mai multe oua
osibll la clocit, fara as da seama, ca fiind prea multe oua
osibil la clocit, fara a~ da seama, ca fiind prea multe nu
ot fi toate egal clocite ~i de vaci caznrile ca, puii mor in
aoace inainte de a se desvolta, De asemenea ~i vechimea
ualor este un ce foarte desavantagios, caci stint este cu
at ouale vor fi mai proaspete cu atata suntem mai siguri
e, reusita puilor ~i contrariu, cu cat ouale sunt mai vechi
. atat trebuiesc departate, maximul lor de vechime sa nu
e mai mare de 10-15 zile. De altfel mai trebuie Inlaturat,
biceiul ce au femeile noastre - dela \ara, _de a pune cate
ona feluri de oua sub 0 singura pasare, prin faptul ca nu
s puii toti odata sau chiar a~A calculandu-se, irr cat sa
sa toti intr'un timp, pasarea mai tarziu va preferi pe
nii in def a vorul . al tora.
Odata ce .pasarea aleasa lnsuseste conditiunile aici
entionate, prima grije a gospodinei sa fie pentru prepararea
nibului, care-se face sau din fan sau din paie .framantate
utin~. in ma~_a, . .sau din cele impletite_ ca cosurile avand
hiar forma lor. .In. lipsa acestora din urma, paiul sa se ... ._
 294'

prefere fanului, caci tanul adaposteste mult - mai 1esne in

sectele vatamatoare pasarilor,
Se aseaza cuibul intr'un cotet isolat de celelalte pa
sari, sau intr'o camera putin Intunecoasa, ferita de umezeala
~i de frig.
Punem closca . sau orice alta pasare ar fi, timp d
24 ore, pe 2-3 oua . provizorii si cand . vedem, ca ea est
statornica, atunci ~i numai atunci ii dam ouale destinat
de clocit.
'-

A cum este timpul cand trebuie sa'i se dea cea ma

mare tngrijire, fie ca curatenie, fie ca hrana, Gospodinele
noastre adeseori pun hrana ~i apa chiar langa cuib, invocan
pretextul de a nu parasi closca ouale, acesta este un ra
foarte lnradacinat, caci nu le este necesar numai hrana ci'
trebuie ~i putin aer, deaceea in fiecare dimineata sa'i s
dea libertatea pasarei, timp de 3-4 minute, atara pri
curte, caci a~a se explica faptul, ca le gasim innabusite p
cuib sau cad Intr'un fel de moliciune, stint este chiar c
multe din ele nici nu vor sa manance pe cuib. Si fiindca
vent vorba de hrana, sa'i se dea tarate muiate, putina sa
lata ~i alte verdeturi,
Zina cand s'a tncredintat ouale pentru clocit pasarii
trebuie tnsemnata Intr'un notit (acest notit n'ar trebui sa lip
seasca proprietareselor, arendasoiceror noastre, ca dupa 5 -
zile sa se opereze miragiul, adeca cautarea oualor daca sun
fecunde (produce) ori limpezi. Cele fecunde (adeca cele car
au avut bancuta la varful gros al oului tn momentul can
le-am pus sub pasare) de astadata prezlnta oapul puiului
ca un punct negru din care se Imprastie niste atisoar
intocmai ca un paiangen delaturat ~i prin urmare sun
ca bune: iar cele cari nu prezinta forma aceasta sunt lim
pezi ~i se pot Intrebuinta in menagiu, fara a la deosebi l
gust de cele proaspate,
 - 295 -

Miragiul oualor se practica in timpul cand pasarea

paraseste cuibul pentru mancare,
Durata clocirii variaza dupa felul gasarii, in alaturatul
tablou se poate vedea mai clar:
Gaina cloceste 21 zile
t

Gasca 30 ,,
t
"
Rata comuna cloceste 28 zile,

Rata de Barbaria cloceste 34 zile

, 'l

Corea cloceste 30 zile

'l

P~una " 29 ,,
Fasanul ,, 25
Bibilica 28 "
Le bad a ,," 35 ",,
Prepelita ,, 22 ,,
Canarita _ ,, 12 ,,
Papagalul ,, 14 ,,
Turturica ,, 18 ,,
Daca pasarea, g~ina maicuseama, nu pare obosita
'i se poate tnoredinta pe vara, in dona randuri, oua spre a
~e clocl, dar sub nici un pretext a treia oara. In cazul a-
cesta, adeca la in timpul a doilea clociri 'i trebuie multa
ingrijire, hrana mai ales sa constea .mai mult din verdoata.
Un mare numar de gospodine, gaseste cu cale sa in-
toarca ele Insus onale de sub pasare, aceasta este una din
cele mai mari greseli, caci pasarea singura si le .tntoarce,
aducandu-le pe cele de pe marginea cuibului la mijloc ~i
vice-versa, -scopul ei este nu de a le -intoarce, ci de a le da
o caldura egala, care caldura este mult mai mare la mijloc
decat ca la margme,
Cat venit aduc ouale?
Cetim in ,,Popor~l" dela Budapest, ziar. economic:
,,Este om, care sa creaza dintr'o data.. ca patria are
venit de 10-12 milioane de coroane din caii vanduti in
strainatate, iar din oua 50 de milioane ? ...
 296 -

,,E lucru cunoscut ~i primit de toti, ca azi trebuie sa

adune ~i sotia ceva la casa, Slab lucru e, unde numai eoo-
nomul (barbatul) ca~tiga. Deprindere foarte buna e,. precum
se stie, pentru econoame (gospodine) prasirea galitelor (pa-
sarilor), Mai ales are mare lnteles (rost) prasirea lor pentru
oua, Prasirea e de tot ieftina, unde se afla curti economice.
Gaina traeste din graunte pierdute, din prinderea insectelor
~i din ierburi. 0 gaina are (face) cam 60~120 de oua pe an.
,, Daca vindem ouale, aduc dupa o gaiua intr'un an,
cam cinci sase coroane, dupa 12 gaini deci un venit de cate
60-70 de coroane pe an. Iar daca crestem din oua ~i vreo
15-20 de perechi de pui, acestia fac o suma cam de 15-20
de coroane. Acuma daca o sotie buna adauga venitul bar-
batu lui numai cu 80-100 de coroane pe _an, inca e o
suma frumusica, .
'
. ,,La lucru dar nevestelor ! Sa bagati insa de seama, sa
nu tineti gaini mai batrane de patru ani, . Gainile batrane
oua putin, Gaina care oua o suta de oua pe an, e de soiu
bun ~i din aceasta sa prasiti de semanta, Insusirea gaine-
lor de-a oua mult, se mosteneste dela gaina la gaina,
Ca sa fie bune de ouat atarna mult si dela hrana lor.
1

Spre a avea oua multe, e priincios sa va hraniti ga-

inile cu semanta de tatarca, de canepa si de dovleac, dar
mai ales cu ovas, Cucuruz (porumb) sa nu le dati, caci de
el numai se ingrase, ba se ~i bolnavesc.
Spre a se desvolta ~i coaja oului, mai au lipsa de
var ~1 nasip.

Vaca de lapte.
A fi satean ~i a nu avea o vaca de Iapte, e in adevar
cea mai mare nechibzuinta, . Vaca e satiul
, casei si
" mila
copiilor. Multi sateni se plang, ca nu stiu copii lor- gustul
laptelui, din pricina ca n'au pasune sau islaz. Dar le vom
spune ca in alte tari, de mult satenii nu mai au izlaz, a~a
 - 297 -

ca la noi ~i tot tin o vaca ~i doua la usa lor. Islazul, a~a

cum e la noi, e rasipa de pamant, In alte ~ari oamenii il
ara si seamana ierburi ~i radacini ca napl, sfecle, cu cari
vitele se hranesc mult mai cu folos. La noi Inca tot mai
au oamenii islaz, dar drept ca vita rar are ce manca pe
el ~i de obiceiu vaca vine fiamanda acasa, Deaceea femeia
gospodina aduna buruiene din gradina, frunze de varza
cand incep a fi prea multe; mai face ~i tarite cu apa
~i cu sare si le da vacii. 0 . vorba zice: ,, bucatica face
vitica", si-i foarte -adevarata.
0 vaca buna de tara , costa 200 si' chiar 300 de Kor.
Daca o hranesti bine, nu tii banii tnchsi fara folos. Pe
langa vitei ea poate da lapte mai tot anul, doar o luna de
de'ntarca innainte de a fata. Daca e bine hranita si'ngri-
jita, adapata la vreme cu apa curata, ea da de la 5-~ litre
la mulsoare, ceeace face 10 litre de lapte pe zi, dar pentru
asta trebuie sa i se dea, pe Ianga buruiene, eel . putin 3 kg.
de tarate ori faina de malai, numaidin buruiene fli 'apa nu poate
vaca da lapte mult ~i bun, de oarece 'ea trebuie sa-si hra-
neasca lntaiu trupul dansei ~i sa ne mai dea ~i lapte. Vaca
ran hranita, lntarca mai curand, da lapte prost, iar viteii
sunt slabi si mici, tncat tinem banii lnchisi, fara a avea de
la dansii folosul ce l'am putea avea hranind-o bine.
In alte tari oamenii pun vacile. la munca, dar, flindca
le dau hrana din bielsug, ele dau si lapte mult.
Femeia - gospodina ~tie c1, daca ii va fi vaca satula,
satui ii. vor fi ~i copiii si toata casa. Pe langa hrana
oamenii destepti Ingcijesc de vaca sa fie curata la trup, te.-
selata ~i Ingrijita, caci atunci vitei ii merge bine.
~i nu snntem in paguba, caci folosul e indoit si intreit
decat costul hranei.
Laptele se mulge cu lngrijire. De .ce-i vaca mulsa
mai bine, de ce se deprinde a da ~i lapte mai mult. , In
alte parti laptele se pune la prins de crud in oale lungi
de pamant,
 - 298 -

Femeile au mare- grije ca oalele de . lapte sa fie bine

lesiate si fierte cu urzioa, astfel se prinde smantana multa
~i buna, 'Oalele sun t puse la racoare in pivnita sau zemnic.
Dupa ce se prinde, se aduna smantana cu lingura la un loc
si aoesta se bate in budai (putinei) anume bl?nt pentru
ales untul. Cand untul e ales, se scoate din zara, se spala
cu apa multa ~i i se da putina sare.
baca _ voim al pastra si aduna mai mult, atunci il
batem intr'o putinica toarte curata ~i peste el se pune sa-
rarnura ca sa-I acopere, pana mai aduna altul ~1 iar se
aseaza Impreuna . In acest chip untul se poate pastra mai
mu1te luni proaspat,
Laptele prins de sub smsntana (ohisleagul) se lntre-
buinteaza batut orl incalzim oalele pelanga foe (tl scnrgem)
~i-1 strecuram spre a face branza, Zerul sours se da la
porci dimpreuna cu tarate. De asemenea Z?.ra de sub unt
se lntrebuinteaza cat e proaspata la mancare, iar daca mai
sta, se acresc cu ea bucatele.
Branza de vaca, din pricina ca i se scoate untul, e
slaba, deaceea e foarte nemerit ca gospodinele, cari au oi,
s'o fram8nte impreuna cu urda, care de obiceiu, e prea
grasa. Astfel amestecata tmpreuna ~i potrivita din sare, e
foarte gustoasa ~i se pastreaza bine batuta la putina ~i
tinuta la racoare, De voim sa nu umblam curand la ea,
e bine de pus peste dansa, ca de un lat de mana pamant
galben curat.
V<J.ca se tine cu putina munca, dar e de mare folos,
atat prin frupt cat ~i prin vitei, cari se pot vinde cu pret,
daca sunt ~i ei bine Ingrijiti, ~efoalati ~i nebatuti.

Aerizarea locuin1ii dobitoacelor.

Atat oamenilor cat ~i dobitoacelor aerul le e mult mai
trebuitor decat i~i inchipue cineva. 0 clipa daca ar lipsi
aer, omul sau dobitocul se Inuabuse f?i moare, Vara dobi-
 - 299 -

toacele, stand slobode, au aer de ajuns, deaceea le ~i merg

mai bine.
Iarna, din pricina gerului, ninsoarei si ploilor, trebui
tinute vitele la - adapost, in cosare ori grajduri. Oamenii, di
nestiinta, pe acestea le fac inchise ~i de obiceiu fara ferestn
deci fara lumina ~i fara a putea fi aerisate. Pentru c
oamenii sa priceapa mai bine de ce folos e aerizirea, voi
spune ca e lucru stiut ~i dovedit ca, lntr'o locuinta unc
stau oamenii sau dobi toace, aerul se strica Intr'a tata in ca
daca nu s'ar lnnoi, atunci ar trebui sa moara ~i om ~i vit
A~a, bunaoara, de se pune o pasare sub un clopot de sticl
unde nu poate de loc strabate aer de afara, in scurta vren
pasarea ameteste din ce in ce tot mai tare, si, daca o H\sa
mar departe, piere.
Daca Insa cand e numai ametita o scoatem afara
aer, pasarea pe incetul i~i vine in fire.
Animalele au nevoie de mult mai mnlt aer curat 1
cat omul. A~a doctorii au cercetat ~i dovedit, ca un cal
aer bun ~i sufla de sapte ori mai mult de cat omul; bo
de zece ~i chiar de patrusprezece ori. Deci locuinta un
sta o vita, trebuie sa fie mult mai bine aerizata ~i dee
locuinta omului.
Pe langa aerul stricat, pe care animalele il dau afa
spre a sorbi aer curat in lac, aerul din grajd se mai stri
~i .din pricina sudorei animalului, a necurateniei grajdul
caci de obiceiu, acesta uu-i podit ~i n'are scurgere, A~a
cat omul cand intra in grajd, nu poate sta mult, ca se
nabuse si-l tnteapa Ia ochi.
E bine sa fie grajdul cald, dar sa aiba aer ~i sa
fie plin de abur. Oricine stie ca oamenii tin cosarele a
de Inchiss de frica vantului, Incat, cand deschiz usa,
face promoroaca ~i aerul rece navalind de afara, aburul 1
launtru e atat de mare, Incat se lasa pe haine, pe Iner
ca o roua, Umezeala aceasta si aeruJ stricat sunt foa
' t

daunato-re sanatatii, dobitoacelor.

;
 - 300 -

Deaceea dobitoacele ies din iarna slabe, cu boala de

picioare ori cu alte boale; ~i cand dau in primavara, pier
orl n'au putere la lucru. Incat omul, in loc sa se folo ..
seasca de la ele, are numai paguba,
Deaceea ar trebui ca oamenii sa se tngrijeasca de
locuinta dobitoacelor a tat de mult cat se ingrijesc de hrana ..
Cosarul sau grajdu1, cum se zice, sa-I faca fie si de
lemn sau nuele, caci de caramida _de~i mai bun, dar e prea
scump. Daca e de lemn trebuie sa fie gros ~i bine inchegat
ca sa nu bata vantul prin ele, caci atunci nu tine cald si
dobitoacele racesc ~i se'lmbolnavesc foarte des de plumani,
de unde le da ~i in oftica intocmai ca ~i pe oameni. Daca
e de nuele, trebuie sa fie lipit cu pamant mestecat cu paie,
~i apoi spoit, de oarece curatenia e sanatate, atat pentru
oameni cat ~i pentru dobitoace.
Pe jos trebuie neaparat sa fie podit ~i podeala plecata
astfel Incat sa aiba scurgere udeala. Altfel putrezeste in
podeala ori in pamant ~i-i foarte stricatoare sanatatii,
E foarte rau obiceiul de-a tine necurate grajdurile, a~a ca
omul cand intra inlauntru nu poate sta mai mult de cateva
minute, atata il lnnabuse aerul stricat. Sa fim bine incre-
dintati, ca si dobitocului nu-i place si'i strica aerul din co-
sarul (cotet), murdar, dar bietul n'are grain sa spue, altfel
mult s'ar tangui.
Dar aceasta neingrijire se razbuna grozav prin paguba
ce ne aduc dobitoacele tinute prost. Parte din ele pier
iar toate ies slabe, nu pot munci ~i dau lapte putin, Cine
Ingrijeste de animal, se ingrijeste pe sine, caci are un to-
varas la munca,
'

Risipa cu penele de pasarl.

Ne plan gem, ca sun tern saraci ~i asta nu ne lmpiedeca
de a fi cei mai risipitori si mai putin strangatori.
Vom da astazi o dovada,
Cine aduna la noi penele de pui ~i de gaini r Unde
 - 301 -

te uiti; pe sub garduri, prin gunoaie, vezi pene aruncate. ~i

cu toate acestea penele de gaina se vand cu 3 Kor. kilogra-
mul si se fac din ele perne ~i pilote intr'o multime de ~ari,
chiar ~i in Frantia! Si daca sunt acolo bune penele scar-
manate de gaina, de ce n'ar fi bune la noi, in Joe sa dor-
mim cu eapul pe pumni sau pp, vreo haina facuta grama-
da? Chiar si in Paris se fac perne ~i plapome ieftine din
pene de gaina, iar noi suntem oameni subtiri ~i le aruncam
la gunoiu I Penele de pe-o gaina f?i tot fac pa tru-zeci de
bani, cari nu sunt de loc de lepadat, Mai ales sunt cu pret
bun penele albe, deaceea multi gospodari in Frantia tin
numai gaini albe.
Penele cele mari de la coada ~i aripele cocosilor se
intrebuinteaza tJentru palariile femeiesti, ba erau lntr'o vre-
me chiar la moda, dar flreste ca veneau din ~ari departate,
in vreme ce pe ale cocosilor nostri le despretuiau pana ~1
cei mai multi.,
Multi proprietari au la noi porurnbei ~i penele nu le
stringe nimeni ! ~i totus ascultati ce pret au in Frantia,
unde nu le e rusine oamenilor sa le adune, aleaga si vanda,
dupa fel si fa\a, cu preturile urmatoare: fara nici o prega-
tire ~i nealese, cu 2 Kor. kilogramul; penele cele mari, a-
lese, cu 3 Kor: penele mici, pentru perne etc. cele cenusii
cu 6.-7. Kor kilogramul; cele albe 8-9, cu cat e alegerea
mai ingrijita.
Puful ales. - cu masina
, se vinde eel cenusiu
, cu 12-lfl
Kor. kila; eel alb, cu 16-18 Kor. Puful, a~a zis de lebada, iar
in adevar de gasca, se vinde cu 18, 20 ~i 25 de Kor. kilo-
gramul, In unele parti ale Frantiei, jumulesc de trei ori pe
an ga~tele de puf, lasandu-le aproape goale. Se stie, ca pu-
fu l 'creste f oarte repede la loc.
Puful de rata n'are a~a -de mare pret ca de gasca f?i
cu toate acestea au obiceiu de jumulesc de put ~i pe ratoi
pe vremea naparlitului. Iata preturile pentru puful de rate:
 - 302 -

eel cenusiu, 450-550; eel aproape alb 6-50-750. Cel mai

scamp e eel alb.
Cele de curcan alb se vand cu 15-50 de Kor. de p
un singur curcan, adeca de dona ori cat costa la noi cur
canul cu pene cu tot! Din penele de curcan alb se fac as
zisele pene de strut pentru mode. Fireste ca asemenea cinste
nu se face tutnror curcanilor, In unele parti ale Frantiei
sunt un fel de negustori, cari vin de dona ori pe an pe l
proprietari si plateso cato 8 Kor. de fiecare curcan alb, pe car
il jumulesc de' vi u de puf: doua-spre-zece Kor. pe an dela u
curcan alb ~i curcanul cu alte pene pedeasupra, ~1.l e ra
de loo!
Penele de curcani negri etc. abia au a zecea part
din pretul celor albi !
In tinutul Vienne din Frantia, dupa ce taie gastele, l
j a poae de pie le, da r a~a de bine de nu se strica, avand nu
mai o taietura de-a lungul spatelor. 0 piele Irumoasa d
gasca, ue stricata si cu tot puful pe ea se vinde c~ sas
Kor. Sunt la Poitiers doua fabrici, cari tabacesc pe a
40,000-50,000 de piei de gasca. Cele albe tin piept pieilor
de lebada si se platesc bine in Anglia !?i America.
Bine Inteles ca oamenii fiind destepti, nu lasa penele
asa cam le iau de pe paseri, ci le usuca, de omoara de p
dansele tot felul de dihanii, ce se afla ~i le curata prin a
ceasta uscare ~i de grasime, Penele le despart in trei felur
cu mana si pe cele mai marunte le tree prin masina, car
le desparte in doua feluri de puf.
Daca in Frantia ~i tot gaseste cu cale Louis Breche
min lntr'un jurnal de agricultura sa indemne pe gospodari
sa nu lase sa se piarza penele, ce sa zicem de noi, cari a
bia catadixim sa adunam penele, de gasca, daca nu ne vine
greu sa le scarmanarn si pe acestea? Ar fi de dorit sa n
lasam de naravul eel ran de-a tot zice: ,,Ce sa-mi mai ba
capulv Curnpar gata ~i n'am nici o grijal". Ar fi mult ma
 - 303 -

bine sa ne aducem vesnic aminte de vorba inteleapta a lui

Anton Pan:
Omul, care stie trai cu pastru,
Paraua o are la galben capastru,

Cidrul si fabricarea lui.

'
Cidrul este o bautura alcoolica ce se prepara prin fer-
mentatiunea mustului merelor bine coapte. E o bautura u-
soara ~i racoritoare, poseda un gust acrisor ce se datoreste
acidului malic continut in mere, ~i este mai slab de cat
vinul din cauza ca merele contin mai putin zahar ca strugurii,
Aceasta bautura se fabrica pe o scara destul de in-
tinsa in Francia, Anglia, Rusia f?i America de Nord. La noi
se obisnueste
, ' fabricarea cidrului numai in localitatile
, mun-
toase unde se produc mere multe, insa se fabrica in can-
titati mici si mai mult pentru trebuintele casei, consuman-
du-se in stare de must dulce.
Buna calitate a cidrului depinde de calitatea merelor
ce se lntrebuinteaza la prepararea lui, pentru acest scop, cand
voim a prepara cidru, sa adunam mere bine coapte f?i sana-
toase. Aceste mere se sdrobesc cat se poate de bine ~i a-
poi astfel sdrobite, se pun in tease pentru a se stoarco, In-
tocmai ca ~i strugurii. Mustul astfel obtinut se pone In
vase in care se lasa a fi supus fermentatiunei (terb-rei),
Vasele, chiar si in timpul fermentatiunei mustului, se ~in
pline, pentru ca astfel sa se poata lua spuma ce se forrneaza
deasupra. Indata dupa incetarea fertnentatiunei sgomotoase,
se astupa vasul cu un dop special de Ierrnentatie, in scop
de a permite degajarea acidului carbonic.
Cand voim sa obtinem un cidru mai bogat in alcool,
nu avem de cat sa adaugam 5-6 litri de spirt rafinat sau _
10 kgr._ zahar la un hectolitru de cidru.
Dupa 6 -sau 7 saptamani dela terminarea termentatin-
nei, cidrul se pritoceste lntr'un vas, care e bine sa fie putin
 - 304 -

afumat ~i se mai pritoceste inca de dona ori ceva mai tar-

ziu, lnsa sa avem grija de al clarifica (limpezi) cu clei de
morun, putin lnainte de a i se face ultima pritocire pentru
a i se da toata claritatea posibila, caci prin pritocire des-
partim sau mai bine zis, tragem vinul de pe drojdii, iar nu-1
clarificam de materiile aflate in suspensiune. E recomanda-
bil ca pritocirea sa se faca in totdeauna prin ajutorul unei
pompe speciala pentru acest scop, ca astfel cidrul sa nu
vie prea mult in contact cu aerul, in .care cJ.z ar capata o
coloare bruna.
Ca ~i vinul, cidrul se poate conserva pentru mai multi
ani, Insa trebuie sa-i pastram acelea-~i regale, ca ~i la in-
grijirea viuului. Cidrul cu cat se Invechests, devine mai su-
perior in calitati intocmai ca si vinuJ. Pus in sticle se pas-
treaza mai mult timp si mai bine, astfel ca la destuparea
sticlei cidrul devine spumos.
In timpul de fata, cum vinurile sunt scumpe din cauza
ca viile, cari sunt izvorul vinului s-au lmputinat, fiind dupa
cum stirn cu totii distruse de eel mai neimpacat inamio al
ei ~i care e "filoxera ", e bine ca cid rul sa se fabrice de
catre cei de prin localitatile unde merele sunt in abondenta,
pe o scara mai lntinsa ca in Francia care, ca si tara noa-
stra, are tristul privilegiu al filoxerei.

Fabricatiunea oleiului de j ir.

Jirul dupa cum se stie, e semanta arborelui numit fag,
care e destul de raspandit in padurile noastre. Din jir se
prepara un excelent oJeiu, cu un gust foarte placut la man-
care ~i care nu se rancezeste a~a de repede ca alte oleiuri,
se face in acelas chip, ca ~i fabricatiunea oleiurilor din alte
seminte: Se piseaza jirul, se pune in saci, care sunt supusi
la apasare prin ajutorul unei prese, cea care da rezultate
mai bune e presa hidraulica, Oleiul ce se afla in semanta
prin apasare, se scurge pnn niste canale, cu care e preva-
 - 305 ~

zuta presa fli e adunat in vase. Turtele ramase din fabri-

catiunea jirului sunt excelente pentru hrana boilor si porci-
lor, se Intrebuinteaza tnca in unele locuri pentru _a servi ca
nutriment. Jirul din care nu s'a scos oleiul, e eel mai excelent
aliment pentru porci, cu care hranindu-se, se lngrasa foarte
tare. Oleiul de jir e recomandat f?i in medicina, ca sa se ia
ca medicament in unele cazuri, in locul unturei de peste,
Aioi am putea aminti, ca Creosotul (un uleiu extras prin
distilarea gudronurilor de lemn) de fag e, recomandat in
timpurile din urma ca medicament impotriva ofticei. Sa
pune 4 pana la 5 picaturi din acest medicament intr'un
pabar cu apa sau cu ceaiu de muguri de brad ~i se da su-
ferindului ca sa bea.*)

Masuri aparatoare de boale.

(zn comune ~i familii, la oameni 9i la vite.)

1. Scurgerea ~i astuparea baltil or si santurile Im putite

de prin curti ~i din Imprejurimile comunelor. Departarea si.
arderea gunoaielor si a tuturor murdariilor din curti si de
pe locurile virane, Sleirea fan tam lor, si a ale~teelor
~i premenirea apei din ele cat mai des. Curatirea, varuirea
~i aerisirea caselor, cuhniilor, a salelor de ad unari, de nunti,
baluri, carciumi, berarii, cafenele, pravalii, magazii.
2. Udarea, cat mai des posibil a stradelor ~i curtilor
prafuite. Desertarea si curatirea latrinelor; sa se spoeasca
- peretii ~i sa se presare var lnlauntru.
3. Sa se curete bine ~i sa se aeriseze cat mai des piv-
nitele, camarile, celarele, grajdurile, co serile magaziile. Ca-
merile, la maturat se stropesc. Se uda matura bine ~i se -
spala mereu intr'un lighean, ca sa nu se ridice praful in
sus. Se scot mustele cat mai des atara ,
'
4. Spalatul des fli cat mai departe de casa a rufelor
~i h~inelor murdare. Batistele, ciorapii, rufaria de. pe corp,
panzele ~i servetele de masa se premenesc ~i se spala des.
Dela pag. 270 pana la pag. 305 sunt dupa ,,Gazeta Sateanului"
de C. C. Datculescu
20
 - 306 -

Spalatura cat mai deasa pe maini, pe fata ~i pe picioare cu

apa curata: asemenea ~i pe corp cu apa calda. Spalarea
murdariilor de pe vite ~i Imbaierea lor cat mai des in ape
curgatoare, din jos de sat.
5. Apa de baut e bine _ sa fie strecurata si fiarta in
colcoti, apoi racita in vase curate ~i bine acoperite. Cu a~a
apa ne spalam prin gura si preparam .Iimonadele ~i ceaiu-
rile: de floare de tei, de isma, de musetel, uscate la umbra.
6. Ne ferim de fructe crude ~i strrcate, de branzeturi,
- peste ~i pastrame invechite ~j de lapte nefiert. Orice lucru
de rnancare trebuie ferit de muste, greeri, gandaci, soareci.
Intrebuintam carne, zarzavaturi si leguminoase proaspete, bine
spa late ~i fierte mancari putine ~i proaspete. Aramurile de
gatit se costoresc; iar vasele de masa se spala 'ndata ~i bine.
? . Ne ferim de chefuri, betii ~i oboseli. Dormim regulat
~i de ajuns. Vom fi in toate cumpatati.")

O casa enqlezeasca la sate.

Economia de pamant in Anglia sta pe o treapta a cul-
turii, care Inca nici un neam in lume nu s'au ajuns. A~a
povestesc marturiile, cari au vazut cu ochi calatorind prin
insulele britice ~i a vazut acolo toate economiile in ce chip
se savarsesc, Bogatilor dela sate multameste Anglia sporul
eel minunat in toate ramurile economiei tarii. Dragostea
cea mare din care nu-s oruta ostenelele ~i cheltue1ile a sport
necontenit lucrarile si toata silinta ce se poate gandl ce
mai este de Iipsa a face spre lndreptarea ~i Infrumsetarea
averilor lor, simtirea cea cuvenita a forrnelor celor frumoase
spre intocmirea cea buna a naturii tarinilor, gustul eel bun,
maiestria cea lnalta, duhul eel lucrator; toate lnsusirile a-
-cestea si nepretuitele stiinte ~i priceperi au al toit pana la
stapanii cei mai mici intru asemenea ~1 cu o urmare a~a

*) Dupa "Comoara sateior".

 - 307

de nesocotita, incat ~i cele de mijloc avutii se vad, ca ~i

chipurile de miniatura acelor mai mari.
Popoarele englezesti infrec pe toate popoarele ~i gra-
dinile Europei dupa lucrurile cele bogate de multe feluri ~i
de schimbarile lor cele mai frumoase si minunate. Livezile
cele mari aici ~i colea largesc covoarele lor cele verzi um-
bri te de pomii cei prea mari. Padurile si dumbravile cele
dese sunt foarte frumoase ~i dragalase cu cantecile pasari-
lor ~j cu de tot Ielul de vanaturi salbatice unde geme co-
drul de ele. Vaile vajie ~i raurile curg, in cari pastravii si
alti pesti se joaca frumos; pe langa vai sunt cei mai fru-
mosi carpeni crucisi, fireste crescuti ~i table ca la gradini
cu salcii si cu alti pomi verzi incungiurate. Peste vaile
cele cu pesti sunt podisoare zugra vite, mai Incolo se vad
lacuri pline de tot feliul de pesti f?l in apa lor cea limpede
ca cristalul se oglindeaza plopii cei ca argintul din tarmure,
sau unde lipsesc de acestia sunt rozoare sapate si stau alte
Iucruri rotunde Iacute pe ele, cari se vad frumos de departe.
In desimele intunecate sunt ascunse colibele pescarilor
~i locurile de pustnici, la cari mergand se vad fantani
ape pogoratoare, pesteri, lucruri daramate, ~i mai pe sourt
ni mic nu s'au pus la uitare, ca sa nu se afle in gradinile
acestea ce poate socotr omeneasca fire spre desfatare, De
mare bucurie este ~i aceea, avand in vedere in ce chip ieyi
dereg taran: i locurile ~i pasunile lor, unde-si impodobesc
mosiile dupa fireasca frumsete prinprejurul casii, in care Jo-
cuesc fara cheltueli mari, care sunt netede ~i minunate . De
ar fi mosioara lor cat de seaca si
\ ' neroditoare., tot se schimba
cu graba sub maria .unui ~aran, de se face ca un raiu mic.
Ca ochiul eel ager cu degrab vede folosul, care ii poate lua
~i nomai daca i~i face planul, ce trebuie sa Iaca ~i o aduce
la o stare buna, Sadeste pomi pentru umbra ~i alte lucruri
bone cu flori ~i cu roduri, deschide pajiste langa rauri cu
ape ~i cu toata sllinta ~i cu sudorile fetii sale ara ~i
Imbnnatateste pamantul eel sec, gunoindu-l il grapa si-I
Iucreaza pana ce-1 face bine .roditor ~i de folos. 20
 _- 308 ;~
..........

Omul .oel mai sarac tnca se sileste cu vecinii sai pu

indu-si toate puterile, ca sai i~i Imfrumseteze coliba ~i mo
t
. sioara ce are cu holdele lui. Tufele cele mari si dese c
. .. '

care ii este mosia lnchisa: gradinita cea de dinainte tncar-

. cata de flori mirositoare ~i de Iegumi bune ~i cu verdeturi..
- Lavitile cele de pajiste ~i totdeauna cu frunza verde aproape
--de coliba, curcubetele ~i alte foi infrunzite de au Imbracat
zldul, pe dindaratul colibii tndreapta straturile, in stanga
gradina cea de pomi 'f?i in mijlocul .lor pesters cea zidita
cu peatra, din care Izvoreste ~i curge apa curata lntr'o .troaca
curata , de unde curge o valoica, carea se pierde peste camp
~i peste livezi. Coliba cea dinlauntru curata ~i aparatoare de
umezeala ~i de frig in care traeste gazda ~aranulni cu Iamilia
sa cu randueala cumpatarii, cu de toate indestulat, ba Inca la
0 zii d~ sarbatoare seade langa 0 gaina grasa ~i 0 cana de
vin, toate acestea il Indestuleaza, cari aduc pilde bune.
Cu drag priveasca omul Ia ei, cand se aduna ~aranii
cu muierile ~i cu pruncii lor la luna pe dinaintea portilor
.lor, sezand tncungiurati de se ospateaza din bucatele ce ~i
le-au strans cu manile lor.

Cele zece porunci

ale vierului rational.")
1). Sa plantezi vitele numai pe dealuri putin piez1~e~
batute de soare, in loc scutit si in pamant bun.
2). Sa chibzuesti totdeauna cu ingrijire, care port-
altoiu american se potriveste mai bine in pamantul tau ~i
care altoiu coraspunde mai bine pentru locul viei ~i re-
ferintelor climatice din tinutul tau.
3). Procura vitelor tale prin desfundare (rigolare) co-
raspunzstoare 0 camera de provizie, din cari vitele sa-si poata
~ua ani de zile nutrimentul ~i puterea pentru o recolta bogata.
) Pentru informatii mai deaproape a se adresa la: Di M. Ambrosi
Prima pepeniera de vi~tl. de vie in Medgyes (Media~) Calea Sibiiului
Comit. Nagykiikiillo-Transilvania.
 ...,v..,

4). Prin Ingraditura coraspunzatoare scuteste vitele

e stricaciuni ce s'ar putea face prin .oameni ~i vite, iar
rin cararl ~i parauri bune de scurgere apara vitele de stri-
aciunile si mai mari ale apei. Nu Intrelasa nimic in pri-
lnta aceasta, alteum trebuie sa Inveti din paguba ce o tnduri.
5), Sa nu cumperi materialul de vie dela vieri ca.r-
aci, carora numai banul tau ii zace la inima, nu insa ~i
unul sau renume. Daca-ti cumperi vitele dela editorul Prie-
nului oierului", - care in totdeauna a fost un condueator
i 'povatuitor oredincios - nici cand nu vei fi tnselat,
6). Da tngrijire plantatiilor tinere intocmai ca mama
ingasului sau copil. Scnteste-Ie de toate boalele mai var-
os de poronospora, pentru ca sa se desvolte puternic ~i
n curand Ea dea roade bogate.
7). Cruta puterea . tinerilor plantatii, Incat prin taiere
riceputa sa fie scutite de recolta prea bogata.
8). Frantul ~i taierea sunt cele. mai alese lucruri in
ie; chiar ~i numai _prin _lucrurile acestea poti asigura trai-
icia si
recolta viilor tale .
9). Inlocueste materiile nutritoare, cari ii sunt detrase
amantului prin recolta bogata, tntrebuintand in mod rati-.
nal (cu pricepere) gunoiul maiestrit ~i de grajd.
10). Fa toate lucrurile la timpui ~i in modul potrivit
upa sfaturile ,,Prietenului oierului", apoi vei avea bucurie
are de viile tale ~i i~i vei mari. avutul tau.

S FAT U R I.
~~

Cand Intra ceva In urechi.

Pentru oameni cari traesc la ~ara, cari dorm afara ~i
camp, se tntampla foarte adesea, s~ le tntre ceva in ure-
he, fie . o musca, un vierme, vreun alt g~ndac oarecare,
-Dela pag. 309-la pag. 320 dupa "GazetaSciteanului".
 - 310 -'.

sau o pietricica ori o sernanta. Cand se tntampla a~a ceva

e foarte mare greeala de. a cerca, sa~coatem cu vreo un-
drea ori carlig.
.. numai .vara iristrumente In u-
Azi nici chiar doctorii
reche spre a .scoate, ci mai .lntaiu .oauta . prin alte mljloace.
Caci e foarte primejdios a vari ~i a scobi in ureche, devre~e ce
in loc .sa sooatem, putem sa-l varam mai adano, ba inca sa
spargem ceva in ureche ~i omul s~ ramaiie surd pe vieata,
Daca -se intampla sa in tre o pietricica ori o semanta
nu-i alta primejdie decat doara, ca astupa urechea ~i ceara
. .din ureche nu poate e~l afara, iar omul nu aude. Pentru a-
ceasta eel mai bun leac e de a sp~l~ in ureche cu apa calda,
ceara se topeste ~i omul aude.
Daca tnsa in ureche intra o gaza sau un viermisor,
ori o alta iivina cum e urechelnita, ori daca vreo musca
a pus semanta in ureche ~i din aceasta . pricina omul are
dureri grozave, leacul eel mai bun impotriva acestora e sa
toarne untdelemn in ureehe. Si , vietatile
, deacolo mor in-
data. Daca dupa toate acestea nu se Iinisteste, bolnavul se
va duce la doctor. Aceasta prin spalaturi cu masina lesne
scoate ori ce ar fi intrat in ureche, 'daca omul n'a umblat
si
, n'a varit lucrul mai in tundul urechei.
Iata de ce povatuim pe mame ~i pe ori cine ca in-
data ce simt ceva in urechi fie la ei ori la copii sa nu
umble cu undrele ori alte lucruri, ci sa toarne apa calda,
daca urechea e astupata; iar de nu sa toarne untdelemn cald
~i pe urma sa se lntoarca cu urechea beteaga in jos. Fa-
cand altfel omul poate ramanea surd pe vieata,

Curatenia aduce sanatate,

Multi oameni cred, ca a~ tinea trupul fii hainele cu-
rate e mai mult un Iucru de frumseta, Se tnseala foarte
' '
mult. Pielea de pe tot trupul, daca nu-i curata aduce boala;
fiindca prin ea iese sudoarea din trup, care daca nu iese in
 311

deajuns prin piele, omul se poate bolnavl. Dar daca omul

nu se spala pe trup cu sapun ~i lestie, eel putin odata pe
luna, atunci pielea se astupa cu unsoarea, care iese dintr'insa,
cu pielea care mereu. se d=sface ca un fel de matreata ~i CU'
praful din afara, Incat, pielea fiind astupata paste tot, su-
doarea numai poate iesi ~i sangele se otraveste pe 'ncetul.
Omul fie cat de nevoias, dar tot gaseste un ceas pe
saptamana ori eel putin pe Inna, cand sa-~i faca 0 caldare
de le~ie si daca n'are putina, sa se scalde Intr-o albie ~i sa
se spele bine cu sapun, Sigur, multi rid de acest sfat, zi-
cand: numai copiii mici se scalda. Cu toate astea n'au drep-
tate, caci pe langa ca-~i otravesc, cum am zis, sangele, dar
chiar capata multe boale de piele: Sudoarea e acra f?i ar-
zatoare daca sta mult pe trup. Asemenea pe cap trebuie sa
se Iesieze des spre a fi curat. Omul e faptura aleasa si-i
rusine sa-~i tie trupul murdar.
Deasemenea nu-i mai mare rusine pentru femeea
gospodina, decat sa nu aiba schimburi curate pentru barbat
~i copii, eel putin Dumineca. In alte tarl satenii muncitori
se schimba de dona ori pe saptamana, caci la lucru camasa
se uda de sudoare si-i foarte nesanatoasa pentru piele,
Alt obiceiu rau ce-I au satencele noastre e, ca lasa pe
capul copiilor mici de se prind solzi, zicand ca le a para
moalele capului. Mai mare gresala nu se poate, aceea e ne-
curatenia ~i daca spalam copilul in fiecare zi, cu sapun pe
cap, nu se face - solzi.
Nelngrijirea de trupul nostru e un pacat neiertat, caci
ne Imbolnavim ~1 ne scurtam singuri vieata.
A

R A I A.
Cat de folositor ar fi sanatatii ca fiecare om sa-~i le-
sieze trupul eel putin o data pe luua. Aceasta spalare tl
apara de multe boale, cum e bunaoara raia,
 - 312

Sant la noi sate unde familii intregi safer de raie, O

coot boala rusinoasa, o ascund fara a cauta leacul; desi
aia se poate vindeca foarte lesne, numai sa voim. Toti
'
.amenii stiu, ca raid se ia dela om la om, cu atat mai
nult cand e bolnav unul en care traim in casa, Deaceea
.rebuie vindecata pe data.
Iata ce trebuie de tacut pentru a capata grabnica
vindecare:
-.

Trebuie facuta o baie de lesie cu sapun peste tot tru-

pul; asemenea trebuie de spalat ~i capul cu lesie ~i sapun, ..J.
de sters cu panza curata ~i pe urma de uns cu urmatoarea
unsoare ceruta de la farmacie: Styrax o parte ~i untde-
lemn doua parti, seara si dimineata,
Dupa ce scoatem bolnavul din scaldatoare, il premenim
cu alte schimburi curate, iar pe cele vechi le punem in
le~ie la fiert, sau daca sunt cojoace, caciuli, cari nu se pot
spala, le aga~am in horn f}i dedesubt punem carbuni cu
pulbere de pucioasa si astupam cahla, inohizand usile f}i
ferestrile bine, astfel ca din aburul acela piere molima din
haine ~i chiar din casa, daca se afla prin praf. Asternutul
asemenea 11 premenim, arzand rogojini ~i paie, iar scandu-
rile spalandu-le cu Iesie fierbinte. Casa o spoim cu var.
Numai luand asemenea masuri se poate scapa de aceasta
boala. Altfel zadarnic se ung cu alifie, caci boa1a o capata
apoi din haine, din praf, din asternut ~i din casa necura-
tita. Asernenea trebuie bine taiate unghiile bolnavu1ui
~i spalate cu sapun buricele degetelor, . precum si
prin urechi.
E in adevar lucru rusinos, ca omul sa se lase slntit
de asemenea boale. Vieata pentru raiosi, e adevarat chin
-de vreme ce boala dela mani se intinde la trup f}i Ii se
pare, ca stau lntr'un furnicar, atat ii mananca si'i ustura
trupul. Si cand te gandesti ca prin putina munca ~i cura-
tenie ar scapa de acest chin I
 313 -

S~natatea e cea mai mare fericire si aceasta se poate

eseori avea prin putina munca, In loc sa stea de vorba
ri sa doarma prea mult, ori sa mearga la carciuma, ar
utea curati casa, hainele, face scaldatori pentru toti din
asa ~i ar fi sanatosi, Cand omul e sanatos, poate muncl;
i muncind, poate avea, daca nu bielsug eel putin cat ii
rebuie.
Pentru a pricepe ~i mai bine cele de mai sus, trebuie
a se stie, ca raia e pricinuita de 0 multime de paianjeni
ici de tot, cari i~i sapa viziuni prin pielea omului ~i se
mmultesc de speriat.
Ca sa scapi de raie, trebuie deci sa omori acesti pa-
anjini, deaceea am zis ca trebuie spalat omul bolnav, apoi
e fiert rufaria si, de afumat alte haine cu furn tare de
ucioasa, Deasemenea am cerut spalarea scandurilor,
poitul peretilor ~i toate cele mai de sus.

Boala de gu~a f i de picioare.

(Febra aftoasa)

S'a dovedit, 9a boala aceasta nu e numai la dobitoace,

ar se intinde si, la oameni.
A~a s'a vazut, ca mai totdeauna ~i mai pretutindenea
nde e boala de gura ~i de picioare la vite; sufar ~i oa-
enii de ea: la 1840, in Frantia; la 1860, in Anglia; la 1872,
n Svitera; ... -iar 1899 f1i 1900 numarul oamenilor bolnavi de
ura a crescut foarte tare.
Cum se intinde molima?
Dela balele vitelor bolnave se molipsesc acei ce le in-
rijesc: orice zgarietura la mani sau pe obraz etc, se pre-
ace in bube aftoase. Dela laptele crud sau dela unt, branza
tc. dela vaci bolnave se molipsesc familii intregi.
Boala nu e numai locala la gura, Ia picioare, 1a uger,
i in sange, ca ~1 on ce alte boli molipsitoare (friguri, Jan . .
 - 314 -

goare, anghina, scarlatina etc.), ~i deasemenea s-au vazut

de multe ori Ia copii in boala aceasta, boli de rinichi.
D-rul Rochon, dupace arata toate acestea, urmeaza is-
torisind, ca prin cautarea obisnuita cu unsoare de borat de-
sodiu, prin spalaturi cu clorat de potasa, cu salicilat de so-
diu (20/ 0) etc, boala tine vreo zece 'zile: iar din 95 de co-
pii, opt au murit de bolnavire la mate ~i stomac f?i la 7
din 5:1- a gasit albunima in ud. _
Acuma lnsa dela 1900 Ianuarie pana in 1904 I ulie, a
cautat 117 copii bolnavi; boala a tinut numai cate 6 zile;
albumina a gasit, din 58 de ceasuri, la 4; de murit, au mu-
rit doi, dar acestia erau bolnavi dinnainte de alte celea.
Pe acestia i-a cautat cu hyposulfit de sodiu pe din
afara ~i pe dinlauntru, Le dadea de l gr.-5 gr. pe zi, dupa
vrasta ; fireste ca Ia vite mai cate mult. Spalaturi le facea
cu 5-10/0 de hiposulfit de sodiu topit in apa, ori in glice-
rina sau ~i mai bine, le ungea cu miere, topind in ea 100
.de grame de hyposulfit in 1000 de grame de miere.
Mai bune au fost unsorile cu miere.
Cum lucreazav Acidul clorhidric din stomac, ca si a--
cidul din miere ataca hyposulfitul ~i formeaza acid sulfuros,
care ucide microbii.
Pentru legat ranile s'a dovedit ~i mai bun bisulfitul
de sodiu; deasemenea e buna apa In care se topeste a cinci
suta parte din greutatea ei, acid sulfuros (1 gr. la 500 de
grame de apa) . ~i deoi aceste comprese i se par cele mai
bune pentru unghiile si ugerele animaielor.
Indeamna deci pe veterinari sa faca cercari cu hypo-
sulfit, bisulfit, acid sulfuros ~i pucioasa.

Ce mananca bolnavuI.
Omul cat traeste tot inva~a;, zice o vorba ~i fericit e
eel care se crede dator sa Invete cei bine, sa paraseasca
cei rau. La noi, la sate si chiar la erase, multi cred, ca
 - 315 -

omului bolnav trebuie .sa-i dai mancari cat mai bune si, cat
mai multe.
Inadevar mancarea e de folos ornului ; cand e sana-
tos, hranit bine, e aparat de multe boale, caci, fiind voinic,
boalele nu se prind de el. Dar, cand e bolnav, cand are
mai ales calduri, stomacul nu poate mistui ~i dovada ca-i
asa, e ca omul nu are pofta de mancare, Cei sanatosi nu
vor Insa sa tie seama de aceasta ~i-1 tndeamna, il silesc
chiar pe bolnav sa manance ~i sa bea mai mult, decat
cand e sanatos, Dansii cred ca, daca unui om sanatos
manoarea ii da putere, tot a~a e ~i cu omul bolnav; dar
se tnseala,
'
Cand omul are calduri, stomacul nu poate mistui de
de loo aproape; iar lncarcandu-l cu mancari, acestea seade
ca 'ntr'un sac, cu ceasurile; ce-i mai ran: apasa asupra
inimii ~i a plamanilor Incat omul se resufla si mai greu;
iar de folosit nu-i foloseste nimic. Omului bolnav trebuie
date lucruri usoare: putin lapte, zeama de carne, ceaiu slab-
cu lamaie ori apa tndulcita cu zahar ~i acrita cu putina
zeama de lamaie, Acestea sunt lesne mistuite de stomac ~i
bolnavul se poate lupta cu boala.
Cu lapte dulce ori acru, cu zeama de carne omul nu
moare ~i poate trai saptamani tntregi ~i a se lupta sa in-
vinga boala. Oamenii, din ne~tii~a, crezand ca fac bine,.
1~1 ucid adesea singuri copiii ori parinti bolnavi, dandu-le
de mancare, A~a bunaoara: la boala de lungoare se fac
pe mate neste bnboaie ~i daca bolnavul nu-i ingrijit ca zil-
nic sa mearga la scaun ~i sa nu manance - lucruri tari, ci
numai Iapte ~i zeama de carne, atunci lucrurile vartoase
a~ata ranile de pe mate ~i le sparg, iar bolnavul nu mai are
scapare ~i moare. Iata deci cum noi dintr'o dragoste pros-
teasoa, gandind ca facem bine, ne ucidem singuri fiintele
iubite I Vina
.
e a neascultarii si' neinorederii ce avem in
doctori. cari ne povatuesc, dar noi facem pe ascuns -de ei
tocmai ce ne zic sa nu facem.
 316 -

Tot a~a e la scarlatina, pe care oamenii deseori o cred

ca-i pojar. La aoeasta boala, vine o vreme, cand se jupoaie
pielea, aceasta jupoire se face ~i pe mate si mai ales in
rinichi. Daca bolnavul nu tine dieta, adeoa daca nu-i dam
. numai 1apte, atunci rinichii se aprind, nu mai .pot lucra, ca
sa aleaga udul din sange si bolnavul moare.
Doctorii le stiu toate acestea, dar oamenii, din ne-
~tiinta, nu var sa creaza, i~i Inchipue ca doctorii spun - asa
de florile marului ; dansii nu pot tntelege de unde le stiu
doctorii toate acestea.
Noi le raspundem, ca doctorii ~tiu fiindca invata zeci
<le ani, fiindca au vazut sute de bolnavi prin spitale f?i pe
acasa, fiindca ei cetesc prin carti tot ce au vazut ~i desco- .
perit doctorii de prin alte ~ari. Noi nu stim ~i deaceea
trebuie sa credem ~i s~ urmam ce spun. doctorii, Un. Iucru
-e sigur: boJnavului mai bine sa nu-i dam. de mancare, de
cat sa-l tndopam cu mancari ~i beuturi. De nemancare nu
moare omul in dona trei zile, Pana vine doctorul nu strica
sa-i dam bolnavului 0 curatenie ~i lapte cat Q putea bea,
laptele nu strica Ia nici o boala, atata numai ca sa nu-1
bea omul de dusca . fiindca se mistue greu, ci putin care
putin, lnghititura cu Inghititura,
'.faica sau rachiu fiert nu-i bine de dat bolnavului, fi-
indca-i facem si , mai mari calduri si , arsura la stomac.
Cand omul e bolnav mancarea nepotrivita e eel mai
mare dujman, caci deseori nu boala n omoara, ci maucarea.

Nu Iuatl haine de pnmana .

..-

,, Lacomia pierde omenia" zice o vorba, dar adesea ori

ea pierde chiar sanatatea, A~a se 'ntampla cu obiceiul de a
lua de pomana haine de la oameni bolnavi. E cunoscut obi-
ceiul ca, dupace moare un om rudele cred ca o datorie de-a
da de pomana hainale ~i chiar asternatul, p~ care a zacut,
 317 -

Acest obiceiu e - foarte primejdios, mai ales daca eel

care-a murit, a zacut de boli molipsitoare, cum sunt oftioa,
lungoarea, anghina, soparlaita ~i a boli, cari se iau dela om
la om. E mare gresala sa ne aratam nepasatori, zicand ca,
daca o vrea Dzeu, n'o mai fi nimic. Dzeu lnsa nu ne ajuta,
daca noi ne dam singuri in foe. Gandi~i-va fiecare ~i ~eti
vedea cate intamplari de molipsire cunoasteti, Eu va poves-
tesc una proaspata,
Un om s'a insurat a dona oara, Nevasta dintaiu mu--
rise de oftica, A luat nevasta sanatoasa, din parinti sana-
tosi, cari traesc si pana in ziua de azi ; nevasta a doua a-
vea o sora mai mica, fata de vreo 17 ani, Aceasta a luat
haine remase dela nevasta dintaiu a cumnatu-sau si le-a
'
purtat zicand, ca n'o mai fi nimica. Intr-un an s'a atacat
si-a murit de oftica! Iata unde duce lacomia. Haine1e dela
'
oamenii cari au murit de boli moliptoare pot fi 'intrebuintate,
dar numai acele cari se pot fierbe in clocot cateva ceasuri..
Perni, saltele, cojoace, sumane, caciuli, acestea trebuiesc
arse; alt leac nu-i; caci astfel eel ce le da de pomana i~i
face cu ele numai blestem, dand odata cu ele boala si, su-
ferinta. Mai de mult, ar fi deatunci o suta de ani era Iege-
ca indata ce muria cineva de oftica, venea dela ocarrnuire
I

si ardea in camp toate lucrurile celui mort,

Peste tot pamantul a fost obiceiul datului de pomana;
dar, cu vremea, oamenii slatuiti de preoti, cari cunosc le-
gile, au gasit cu cale, ca multe din pomeni, asa cum se
se fac, sunt daunatatea sanatatii ~i au oprit pe oameni a
o mai face; deaceea e bine ca toti cei cari vad pe alti sa-
teni, dand ori luand de pomana lucruri dela oameni bolnavi,
sa le arete primejdia. Primarii, cari au datoria de-a Ingriji
de binele locuitorilor din comuna, ar trebui sa-i sfatueasca
cu binele, iar, la nevoe sa-i sileasca, caci nimic nu-i mai
scump ca sanatatea, iar un om bolnav de oftica Ori lun-
goare, bunaoara, e o primejdie pentru tot satul,
 POEZll fi lNViTATURI
F 0 L 0 SIT 0 AR E.
Anul nou.
<,

Este o credinta, veche, ca de vom fi veseli in ziua de

anul nou, ne va merge bine tot anul, De aici obiceiul de a
ne dorl unii altora fericire la anul nou si a privi aceasta zi
ca o zi de veselie. _
Drept este ca ~i la alte ocazii ne facem urari de fe-
ricire. A~a: cand ni se naste un prune, cand casatorim un
fiu, eand plecam in o calatorie etc. Dar la nici o ocazie de
acestea nu resuna asa de repetit ~i din a~a de multe piep-
turi urari de fericire ca la ,,anul nou."
In aceasta zi fiecare aude cuvantul fericire din gura
rudelor, prietenelor ~i cunoscutilor; in aceasta zi fiecare i~i
infato~aza in cuget icoana fericirei sale. Cat de adeseori
rnsa cuvantul acesta ramane un sunet desert,, iar icoana ce
ne-am facut despre fericire, e departe de realitate ca cerul
<le pamant] De cate ori aceasta icoana variaza, ne devine o
umbra ce piere sau nu se preface chiar in extremul fioros
al ei - in nenorocire! - Chiar cand omul se bucura de
oarecare fericire in vieata sa ~i nimic nu-i turbura aceasta
bucurie, totus el simte trebuinta de o mai mare fericire ~i
chiar de alttel de fericire.
Ce fericire se cade sa ne urarn asa"
dar. de anul nou?
Sanatate, traiu bun, avutie, veselie, cinste, ranguri, slava,
sunt atatea bunuri ce dorim ~i dela cari asteptam fericirea.
Dar aceste bunuri pot ele face pe om in adevar fericit? Re-
 - 319 -

gele eel mai intelept ~i mai avut din anticitate, ~olomon,

ne spune, ca a posedat cu prisosinta aceste bunuri si ca n'a
oprit inima sa dela nici o desfatare, dar marturiseste, ca in
toate a aflat numai desertaciune
, si, vanare de vant, El a-
rata anume si , din ce cauza ia venit mai ales aceasta de-
ceptiune, caci zice: ,,Urit-am toata osteneala mea; pentruca .
o las omului, care s'a nascut din mine ~i cine stie oare intelept
va fi, au nebun? ... " Iata grija ce Iinisteste pe fiecare om in
iudestularea lui, grija, ce amareste multamirea lui, grija, ce
Intuneca toata slava Jui, Gandirea, ca vine vremea, in care
va lasa toate bunurile pamantesti si nesiguranta de vor ti,
sau nu intelepti, cei carer le lasa, roade ca un vierme nea-
dormit samburele fericirei sale.
Deaceea intelepciunea este unul din cele dintaiu bu-
nuri, ce se cade sa ne dorim unii altora de anul nou. Fara
Intelepciune toate bunurile pamantesti sunt desertaciunl.
Fara ea, avutiile se risipesc ca fumul in vant, cazuicia se
strica, vredniciile ~i maririle se pierd, iar stiinta este numai
immultirea
, durerilor.
Insa tnceputul adevaratei intelepciuni este temerea de
Dumnezeu. Inteleptul Solomon in aceasta bunatate vede cu-
nuna tuturor silintelor omului catra. fericire. ,,Sfar~itul a tot
cuvantul auzi-1: teme-te de Dumnezeu ~i poruncile Jui le
pazeste ".
In adevar omul _ temator de Dumnezeu si pazitor al,
cuvantului sau, dobandeste mai lntaiu fericirea acea laun-
trica,' adeca linistea cugetului si Impacarea sufletului sau ch
Dumnezeu, care este un bun mai de pret decat toate bu-
nurile lumei si, dela care atarna multamirea
, si, fericirea ce
bunurile acestea pot aduce omului. Deaceea Psalmistul zice:
,,Fericiti toti cei ce se tern de - Domnnl, cari urnbla in caile
lui. Ostenelele, rodurile tale ve: manca, Fericit esti ~i bine
va fi tie. Femeea ta ca o vie rodi ta in laturi le casei tale.
Fiii Hli ca niste odrasle de maslin imprejurul mesei tale.
Iatara~a se va binecuvanta omul, eel ce se teme de Dom-
 320

nul. ~i vei . vedea pe fiii fiiilor t~i." Mai mu-it tnca ,_ omul
temator de D-zeu si urmator voiei lui .cei sfinte, adeca eel
ce pazeste toate Iegile morale, are si fagaduin\a nelndo-
ioasa a fericirei de veci, singura ce tndestuleaza dorul omnlui
de fericire. Sfanta Scriptura zice: ,,Lumea trece ~i bunu-
rile ei, iar eel ce face voia lui D-zeu, ramane in veci:"
Sa ne dorim a~a dar unii altora de anul nou pe langa
sanatate, vieata, norocire mai vartos tntelepciune fji anum~
intelepciunea ce vine de sus, care este Intaiu curata, apoi
facatoare de pace, blauda, plecata, plina de mila si de ro-
duri bune, fara tndoeala si nefatarnica,
Sa dorim Inca si sa rugam pe Dumnezeu a ne daru)
buna Iiniste vazduhui, imbielsugare rodurilor pamanturilor
si timpuri pasnice. Toate aceste urari le facem de anul
non ~1 le dorim: 71 An nou fericit inir mulfi Ani.".

I N V AT A T
'
Nu este nici o avere
Mai buna ~i pe placers
Ca averea duhului.
Ca omul dintr'lnsa poate
" la toa te
Sa dea la toti, si
~i tot ii ramane lui.
Dintr'insa nimic nu-i scade,
Nu pierde, nu i se cade
De a i se immulti.
'
Creste
'
si' se Immrilteste
, '
Si mai mult se foloseste,
Oricat de i s'au latt,
, La tufa de trandafir.
Astfel de averi sub soare
Se fac ~i nemuritoare,
Ca nu sunt numai pareri,
U R A.
Ci izvoare nesecate
Pline si nedesertate,
Niste vesnice a veri,
Pruncutul in primavara
Doarme dulce si, ofteaza
Sub tufa de trandafir.
El cu ingerii viseaza
In raiu ~i se desmierdeaza,
Ca un tanar mosafir;
Fecioara in Maiu de fata
Se joaca ~i se rasfata,
Cu mana la piept priveste
La boboci ~i se mandreste,
Ca podoabele de fir.
 - '321 -.

vita Atunci s'a tutors cu gandul,

La tufa cea Inflorita,
Cugetand ce s'a facut,
Ca florile vor sa caza
~i atuncia i~i lucreaza,
Zilele ce au trecut.
In toamna vine batrana
~i nici o frunza cu mana
N'are de unde lua,
La groapa sa-i vie randul
~i se va tndestula:
Ca anii au mai trecut,
Zilele s'au petrecut.
Fii batran la tlnerete
Si
. tanar la batranete.'
I. B.

13 Cl 11 i i.
Banii sunt o moara, - in care fiestecine
, ar vrea sa ma-
cine; o tanta la care orisicine ar fugl bucuros; - un ran
in care tot omul s'ar scalda pre-a voios; - o campie, in
care oricine ar vrea sa coseasca; - un vestrnant care fies-
cine l'ar purta; o muscatura, care tot omul ar inghiti-o cu
toata Inima; - o mireasa, cu care macar ce tinar s'ar mul-
~ami;. o_ casa in care oricine ar locul, o floare de al carui
miros nime nu s'ar mai satura, un porn roditor pe care ~i
eu 1-a~ scutura; - La tarie nimic nu s'ar mai asemana cu :
dansii in toata lumea aceasta. Banii bat toate celea; - fac
nacaz la orioine, mana orice; afla tot ce v reau, in ving f?i sfa-
rama orice; . banii stapanesc lumea; de te-ai fi tot suit la
Helikon ~i de ai fi tot favorizat de muza, daca nu ai bani,
nu ef1ti foe, ,fara numai spuza:
Esti numai un furn sau ceata,
Ba em orb far' de- povata,

Sa nu porti banul in punga

Vreme multa ~i .prea lunga,
Ca numai ii naravesti
,
~i el apoi se deprinde,
Cu nar~vul a_ te vinde,
Ca sa nu-l mai stapanest).
21
 - 322 -

~i candva fi mai cu cale

Spre folosurile tale
Banul unde sa se dea,
Atunci lnzadar iti pasa,
Ca el nu va vrea sa iasa,
Sa-I dai cut se va cadea,

P A ~ T I L E.*)
E sarbatoarea cea mai sfanta a crestinatatli, dupa cu
era cea mai sfanta si la evrei. Deosebirea insq, e mare
'
pri ~inta tntelesului acestei zile la evrei ~i la orestini, La c
dintai era o serbare nationala, amintirea .iesiril din Egi
scaparea de sub jugul faraonilor ~i inceputul unei vieti n
~ionale neatarnate. La crestini dimpotriva serbarea aceast
e in amintirea mortii ' in vierii lui Isus Hristos. a mant
, si
irei lumii prin jertfa de sine a fiului lui Dumnezeu. Alatu
cu aceasta serbare crestineasca s'a pastrat ~i marea serb
toare a lumii pt=igane, invierea naturii dupa sfarsitul ierni
ceea ce a faout ca ziua Pastilor sa fie legata de inceputn
primaverii.
Ce cugetari trebuie sa trezeasca in noi serbatorile Pa
tilor? Innainte de toate e o constatare dureroass, adanca i
credintare despre rautatea neamului omenesc. In adevar
ne spune evanghelia? Ca Dumnezeu, vazand ca inzadar
vorbit Duhul sfant prin toti prorocii, ca inzadar Insus Du
nezeu Tata! a vorbit cu Moise pe muntele Sinai, a trime
pe tnsus Fial sau de s'a intrupat din Fecioara Maria ~i s'
nascut om. A fost incercarea cea din urma de-a aduce
oameni la calea cea adevarata, Dumnezeu Tatal cercase s
faca pe poporul ales sa-i urmeze poruncile ~i sa se lase
faradelegi, cruzimi ~i toate rautatile, desfasurandu-si i
naintea lui atotputernicia sa: despartise talazurile, Mare
rosie, innecase a.rmata nebiruita a Jui Faraon, le vorbis
pe muntele Sinai incunjurat de fulgere ~i de trasnete, da
) Dupa ,, Gazeta Sateanului ".
 - 323 -

inimile impietrite ~i mintile robite de patimi nu se tndrep-

tara, ci urmara innainte pe calea pierzarii,
Dumnezeu Fiul a venit atunci pe pamant, s'a nascut
dintr'o Fecioara umilita ~i seraca, in staul vitelor necuvan-
tatoare ~i luptand cu blandeta ~i iubire impotriva cruzimii
~i urei fariseilor ~i carturarilor, a facut cunoscuta lumii po-
runca iubirii de oameni, facand din aceasta temelia legii
~i talcuirea tuturor proorocilor ce in cursul veacurilor se
tacusera omenirei prin insuflarea Duhului Sfant.
Chinuit ca un facator de rele, rastignit pe cruce intre
doi talhari, ada pat cu fiere, cand a ceru t apa sa-si poto-
Ieasca setea dogoritoare, Mantaitorul lumii, blandul Isus,
ne-a dat cea mai tnalta lectie de indurare s i de iertare, ru-
gandu-se parintelui sau: Doamne, iarta-Ie, ca nu stlu ce fac l"
Atata a tinut mantuitorul la acest sfat dumnezeesc in
'
cat, dupace ni-1 daduse in slanta rugaciune, ,, Tatal nostrn",
sub fagaduinta ca Dumnezeu ne va ierta fli noua greselile
precum ~i noi vom ierta gresitilor nostri, aflandu-se pe cruce
in cbinurile mortii ~i ca inima sfa~iata de nelntelegerea ~i
cruzimea -c~lor cari nu I-au priceput ~i au strigat inaintea
lui Pilat: ,,Rastigne~te-l, rastigneste-I, sangele lui asupra
noastra ~i a urmasilor nostri ! ", a rostit rug a, cea de pe ur-
ma, cerand iertare pentru calaii sai: ,,Doamne iarta-Ie ca
nu stiu
"
ce fac".
Dupa ce a fost omorit ~i ingropat, Isus a inviat din
morti, ca sa dovsdeasca lumii, ca adevarul ~i dreptatea sunt
mai tari -decat- toate 'puterile intunerecului unite impotriva
lor ~i ca, fie ~i dupa trei zile de Inchidere in mormant fli
de straja, tot se inalta biruitoare, orbind cu lumina lor ochii
celor ce si-au fost pus toata eredinta in sulita ~i ostasi lnarmati,
Dar omenirea n'a inteles nici aeeasta dumezeeasca lnvatatura.
Invatatura lui Isus.. tmbratisata de ucenici, din popo-
rul - ere jos, necarturari ~i saraci, a biruit toate puteri1e lumii
~i _crucea, unealta de cazna fli semn de ocara, s'a tnaltat bi-
ruitoare pe ruinele capistilor idolesti, nimicind puterea
zeilor pagani, 21* .
 324 ~
- ..
~i nici aceasta dovada de atotputernicia iubirei de o~-
meni n'a .Izbutit sa'' a_esrobeasca; .. omenirea din jugul raului
~i paoatului ! . . l

Astaz] omenirea riumai cu numele se zice crestina, dar.

faptele tot' pagane~ti . ii sunt, Dusmania ~i ura tot ~tapanesq
pamantul dela polurile tnghetate pana la Inflacaratul eovator.
Uita-te au ramas vorbele mantuitorului: "Cine zice ca
ma iubeste, sa _ urmeze poruncile _ mele ". -, Sf~nta ~i mantui-
toare iubire- de - oameni, pogoara-te intre noi I

Credinta, dragostea ~i nadejdea buna,

-TrBi flori impletite lntru - -o cununa,
Duce pe crestinul la o norocire
~i la cea mat buna .dulce fericire,

Duceti-va
, voi nebune !
Ca lauta mea sa sune,
Ca sa imi stampar inima
- Si sa imi treaca patima.

Patima fara rabdare,

E patima si mat mare.

Fapta buna este rara

Ca si
, bruma cea de vara
Una dintre mii si , sute
Mai arareori vazute,
Iar pacatele din . lume
Incepute dela glume,
Din 'glumele Indemnarli
Se fac ca nisipul marii,

Ce e prea putin lipseste,

Ce'i prea malt te bolnaveste,
Amandoaa' dimpreuna
Strica- treaba :cea .mar buna,
 - 325
-

Este care de. lipsa lnvat~tura?

Iata o intrebare care si-o pun acei, cari se' cred .oamenr
cu desavarsire practici ~i economi de timp,
Sunt unii cari zic: Ce ne trebnie, bunaoara, inva~-
tura ; Nu ne tine nici -de foame, nici de. sate; e vreme pier-
r:

duta ~~i .nimic mai mnlt. Cu toate acestea popoarele, in toate

tazele de _ cultura, au gasit si gasesc vreme de pierdut; toate
au avut ~i au o literatura, fie vorbita, fie- scrisa, Dupa cu~
la toate popoarele se:_ gaseste un grain ~i o muzica, tot
astfel se gaseste .si o arta .Iiterara oarecare. Aceasta dove-
df(~te dela Inceput, ca a fost o cerinta a sufletului ~i a
mintii omenesti, care a trait f1i va trAi prin veacuri.
Sa luam bunaoara poporul roman. Cu toate nevoile
cu toate urgiile, . prin cari a trecut, el _ i~i paatreaza o in-
treaga literatura, o poarta, o tine., o ascunde in- sufletul sau
ca pe un pretios tesaur.
. O biblioteoa ar fl putut fi arsa si nimicita, literatura
. vorbita Insa, pastrata din graiu- in grain vi . din neam in
.neam, traeste prin veacuri. -~
Nici o nenorooire nu-i prea. mare. Foametele, ciumele
rasboaiele crancene, nimic nu opreste poporul sa-f1i cante
cantecele, . ea-~i spuie povestile lungi si nenumarate, sa-~i
istoriseasca snoavele glumete, proverbele in~elepte ~i s~-~i
cante doinele plangatoare. Cu toate nevoile amare, el ga~
seste loc fli pentru arta Jui Iiterara, caci aceasta ii . atinge
-
. si-i
, multameste
, .
sufletul.
- , Povestile Inohipuite au zine ~i fete _de Imparat, ~u fe-
ciori mandrii ~i voinici; aceasta .lume tnchipuita ii face im-
.presia unui camp Inflorit, unui cer .albaetru, scatdat in. raze .
de - soare; ba mai mult, U poarta Intr'o lume nelnchipuit de
- . ' .
frumoasa. . Si frumosul are farmecul de'. a te face sa. uiti
. . .
. pentru un tlmp .nevoile ~j . necaznrile; dnpa pum ~i copilul, -
-~- cu lacrimilape _ obraz, i'f1i uita plansul, 1a auzul cantecului .:
. mamei. 'Aceasta uitare e -~e .irichipuit de folositoare naturii .
\
. - . } .

-
4
 -. ~-326 --

omenesti, Aeeasta uitare e _ . pentru omul ostenit de nevoie

ceeace popasul e pentru drumetul zdrobid -de oboseala, Tot
astfel prin farmecul artei, amortitoarea nevoilor, organismul
omenesc se'ntrameaza ~i ma! -cu putere, incepe lupta in
care trebuie sa, rapue greul vietii.
Povestile cu zmei puternici, cu feciorii ~i caii nazdra-
vani, cu tot ce - min tea poate ere~ mai ' supra natural, ii mil-
guleste, _trae~te un moment, (! _clipa chiar din. fericirea _ ~l-
tora; simte ~i el vitejia eroilor din povesti.. . Inima lui bate
- mai cu putere ~1 in namolul nevoilor, are- clipe de Iericire
cu atat mai mare, cu cat primejdia prin care au trecut e-
roii povestirei au fast mai ingrozitoare. ~i poate unii au o
slaba iluzie, ca au trait in palate- de cristal, .s-au Iuptat cu
balauri ~i au ajuns voinicii voinicilor.
Asemenea pline de folos sunt snoavele de rls, ori cele
din cari se poate scoate o multime de tntelepciune.
Vieata a fost in totdeauna grea si anevoioasa si i-a
trebuit-omului momente de uitare, a nazuit sa:-f?i croeasca
o lume frumoasa, in care sa traeasca macar cu lnchipuirea.
Iata de ce dintr-o istorie simpla se creeaza legende,
pe care povestitorii literati ai poporului, pentru a placea, le
lnfrumseteaza
, mereu.
Pe zi ce merge . scopul artistilor e mai maret, dupa
cum sunt mai complicate ~i sentimentele omenesti, Chiar
in povesti nu se urmareste numai scopul de a placea prin
frumseti ~i vitejii, ci ~i de a zgudul, de a starnt ba
chiar de a lndrepta simtirile omenesti, In aceste bucati
rautatea omeneasca, vitiile ~i patimile se vad ca'ntr-o o-
glinda, in care ne vedem tocmai propriul nostru chip! A
spune fiecarui nelegiuirile sau chiar relele lui apucaturi, ar
fi lucru ~i gingas ~i greu; dar al lasa ca dintr-o povestire
sa se vada singur ~i judecand faptele altuia, sa le judece
f~ra voie, pe ale sale, e mult mai lesne ~i mai de folos. A~a
De! ex.: povestile cu mumele vitrige, arata toata cruzimea
 - 327

de care acestea sunt capablle. E cu nepntinta ca mama

vitriga auzindu-le, sa nu caute a~ mai tnfrana rautatea,
Tot astfel necredinta sotilor, lenea, tradarea etc. ca,t
de netagaduita e aceasta Iucrare asupra sufletului a cunos-
cut-o atat de bine marele Shakespear, in bucata unde Ham-
let vorbeste despre piesa, ce o vor juca actorii inaintea ma-
mei Jui ~i a tatalui sau vitreg, voind a se Incredinta despre
miscarea lor, daca in adevar au ucis pe tatal lui, iata cum zice:
,,Am auzit ca vinovati, fiind la teatru, au fost dese
ori atat de miscati prin arta scenei ~i loviti in inima, tncat,
pe data si-au marturisit crima, caci crima, desi fara grain,
se tradeaza printr-o minune si vorbeste, Actorii sa reprezinte
inaintea unchiului o drama, care sa fie istoria mortii tatalui
meu. Voiu observa privirea lui si-i voiu masura rana inimii",
Astfel stand lucrul numai incape Indoeala ca literatura
e una dintre artele absolut trebuitoare unui popor. Ce fel
de arta are, aceasta-i alta chestie. Un lucru e sigur, ca fie-
care are arta ce poate ~i artistii ce merita.
Chestia e, ca arta e trebuitoare ~i e bine a impinge, ca un
popor sa aiba cerinti de arta cat mai desavar~ita, adica de
arta, care sa-l inalte moraliceste, Deaceea e nespus de Io-
lositor a lncuraja cercurile culturale de pe la sate. Aoestea,
prin recitarea de poezii alese, prin cetirea de nu vele, anec-
dote, istorioare scurte, povesti Iacand ~i cri tica buca tilor
mai deosebite, desvolta gustul literar.
Din toate aceste chipuri de-a ridica gustul ~i simtul
artistic Ja 'sate, eel mai bun e fara tndoeala teatrul. Dar tea-
trul e o institutie foarte grea deJntemeiat, tacut numai de
copii ~i de diletanti, niciodata nu va ajunge oe trebuie sa
fie ~i nu va face nici un elect, tocmai din pricina stanga-
ciei jocului tinerilor artisti improvizati.
In Germania. drept s'a format un teatru ~aranesc, din
elemente tarane~ti, dar acestea n-au ramas simpli diletanti,
ci s-au format trupe, unele pentru toata Germania, cari
umbla din sat in sat ~i-dau reprezentatii anume pentru gra-
 - 328 -.

dul de tntelegere al taranilor .. E o trupa cu artisti de mare

talent, care a <lat reprezentatii chiar in erase ~i teatrul in-
treg a fost foarte aplaudat.
Teatrul, cum am spus, e arta foarte grea ~i daca nu-i
reusit, se fac de ras actorii ~i autorul fli mai ran, se strica
gustul poporului.
Sa nu uitam, ca poporul e foarte pretentios ~i are mult
- bun simt, El stie sa-ei aleaga ~i sa pretueasca pe povesti-
torii de povesti ~i snoave glumete: "Sa vie la sezatoare ori
la claca ~i mos cutare ca povesteste frumos". Pe urma tot
el mai zice: .,,Ori vorbeste cum ~ii portul, ori te poarta cum
'i-i vorba ".
Astfel niste tarani de carnaval, cu vorbe tioluite ~i ne-
natural rostite il vor face sa ridi chiar de cea mai dramatica
bucata; in loc ca .sentimentele lui sa fie zguduite ~i deci
urmarile faptelor altora sa-i dea de gandit ~i sa-i ridice mo-
ralitatea, el va ride. ~i acest ras e nu numai in dauna bu-
catii, care nu si-a ajuns menirea, dar e daunator evolutiei
sentimentelor, caci mintea se deprinde as bate joc de ne-
norocirile altora si a Iua in usor patimile vatamatoare.
Daca Insa a avea un teatru taranesc
, e an ideal catra
care trebuie de tintit, dar care e foarte greu de ajuns, e insa
deocamdata mult mai lesne a ceti bucati alese, nuvele,
poezii si chiar piese de teatru. Cetirea nu are pretentie unei
reprezentatii; fiecare e slobod a da zbor fanteziei a~a ca
fiecare i~i face o reprezentatie in mintea lui despre eroii
istorisirei dupa bogatia f?i puterea fanteziei ~i acest farmec
nu-i stricat nici prin lnscenare proasta nici prin jocul ridi-
cul al actori lor;
Mai repetarn; arta nu-i timp pierdut, de vreme ce, pe
langa recrearea atat de trebuitoare, ea poate, cand e bine
aleasa, sa Inalte sentimentele ~i sa faca pe om mar om,
desvataudu-l pe'ncetul de crima ~i vitii,
s.
N.
 329 -

C o p a c u I.
Din departare se zareste,
E un copac uitat, batran ;
Si peste intinderea pustie
Doar singur dansul e stapan.
Acolo am gasit eu pacea
In tr' o frumoasa zi _ de vara ...
~i pasarile stranse 'n ramuri,
Spuneau de-a firii primavarat
Dar, nu stiu cum rapit de-un farmec
In umbra lui am adormit
Si am visat un vis pe care,
Demult, aevea, 1-am trait.
~i visul meu e o poveste,
Pe care ori si' .
cine-o stie:
Ea s'a starsit ca orice'n lume
'
Cu durerosul pe "vecie ".
Capac, cand toamna frunza-ti smulge
Tu estl atat de fericit:
Nu sti nimic de primavara
In care-odata ai trait !
Soerate G.

Fugi de cei fara de minte

Nu te sfadl in cuvinte
Cu nimmea pentru vant.
Iar de vrajmasi te fereste,
Fugi de ei ~i te pazeste,
Fii intelept la cuvant.
Nici prea multa bogatie,
Nici prea multa saracie
Nu sunt bune nimanui.
 - 330 -

Insa astfel lumea toata

Intru acestea Innoata.
Aioi este, colea nu-i.
Astazi bogat, sumet mare,
Maine sarao foarte tare,
Maine rece, asta zi cald.
Astazi sanatos f?i tare
Maine bolnav Iara stare
In Iacri mi ochii se scald.
Astazi vesel cu iubire
Maine trist si cu slabire,
Astaz! Vivat ! maine Vaiu J
A~a . e lumea cu soarte,
Va tot de nas sa te poarte
Dar' cu moartea ma scapaiu.

Multame,te-te cu putln.")
Cand n'ai mult, fireste ca e bine sa te multarnesti cu
putinul ce ai, decat sa cauti a te Ingloda in datorii numai
ca sa ai mult: caci mai bine sa rabzi, sa te multamesti cu
putin, decat mai tarziu sa ajungi a nu avea nici putin chiar.
Deasemenea e foarte adevarat, ca omul n'are nevoe
pentru a fi sanatos si vanjos, pentru a fi fericit, de mancare
sa se ghiftueasca ca lacornii, nici de beutura pana sa nu
mai stie pe ce lume e, nici de baine multe si scumps, Mul-
~amindu-se cu hraua potrivita, cu beutura cumpatata ~i la
sartul ei, purtand baine curate, dar ieftine si crutandu-le, omul
va putea din agonisita zilnica sa mai puna si ceva de-o
parte, ca sa aiba la o vreme de nevoe, de boala de nenoro-
cire ~i atunci cumpatarea vietii, economia, ii vor fide folos
caci lsi va lnlatura belelele fara a se robl unui camatar pen-
tru acei putini bani, de cari va avea nevoe.
) Dupa ,,Gazeta Sateanului".
 - 331 -

E foarte adevarat, ca satenii au deprindere de se Intind

la cbeltueli ~i Ja bucurie ~i la intristare ~i pe urma robesc
ani Indelungati, ca sa plateasca un ceas de risipa ~i neln-
franare,
Dar sfatul batranesc, multameste-te cu putin, are ~i o
parte rea ~i n'arn gresl zicand nu cum e vorba; ,, Cine nu
se multameste cu putin, n'are mult ", ci tocmai dimpotriva
,,Cine se multameste cu putin n'are",
Noi vom zice deci l deocamdata fii cumpatat, mun-
ceste cu harnicie ~i multarneste-te cu putin, dar planul sa-tt
fie de-a avea mult, de a te Imbogat). Nu ravnl la averea
~i munca altuia, ca~tiga prin munca cinstita, dar aduna ~i
cauta sa ai, sa fii om cuprins, sa te sti asigurat impotriva
nevoii, la vreme de boala etc.
A~a dar vom zice satenilor: ,,Nu va multamiti cu pu-
tinul ce va da ogorul, ci cautati de-I lucrati rnai cu sargu-
inta ~i mai cu pricepere, ca sa va dea mai mult. Nu va
multamiti a tral cu hors gol ~i cu marnaliga, dar siliti-va
sa va tineti pe langa casa pasari, ca sa a veti oua ~i came;
tineti porci, ca sa aveti carne ~i slanina ~i bani; tine ti vaca
sa aveti lapte ~i branza pentru copii, Nu va multamiti nu-
mai sa nu muriti de Ioame, ci cautati sa ca~tigati destul
pentru a tral omeneste, Insfarsit prin munca si economie,
siliV-va sa aveti tot mai mult, vesnic sa fiti nemultamiti
cu putinul ce aveti ~i sa doriti mai mult. A dorl mai mult
prin munca e~ bine ~i frumos; rau e a dorl mai mult pnn
viclenie si
, Inselaciuni
'
",

I N I M A.
Inima, inimabuna,
Cu sufletul Impreuna i
Mai este sange in tine,
Or! s'a inchiegat in mine?
 - 330 -

Insa astfel lumea toata

Intru acestea lnnoata.
Aici este, colea nu-i.

Astazi sumet mare,

bogat,
Maine sarac foarte tare,
Maine rece, asta zi cald.
Astazi sanatos f?i tare
Maine bol na v Iara stare -
In lacri mi ochii se scald.
Astazi vesel cu
iubire
Maine trist St, cu slabire,
Astazi Vivat ! maine Vaiu I
Asa e lumea cu so a rte,
'
Va tot de nas sa te po a rte
Dar' cu moartea ma scapaiu.

Multame,te-te cu putin.")
Cand n'ai mult, fireste
, ca e bine sa te multamesti
, ' cu
putinul ce ai, decat sa cauti a te Ingloda in datorii numai
ca sa ai mult: caci mai bine sa rabzi, sa te multamesti cu
putin, decat mai tarziu sa ajungi a nu avea nici putin chiar.
Deasemenea e foarte adevarat, ca omul n'are nevoe
pentru a fi sanatos si vanjos, pentru a fi fericit, de mancare
sa se ghiftueasca ca lacomii, nici de beutura pana sa nu
mai stie pe ce lume e, nici de haine multe ~i scumps, Mul-
tamindu-se cu hraua potrivita, cu beutura cumpatata ~i la
sartul ei, purtand haine curate, dar iettine f?i crutandu-le, omul
va putea din agonisita zilnica sa mai puna si ceva de-o
parte, ca sa aiba la o vreme de nevoe, de boala de nenoro-
cire ~i atunci cumpatarea vietii, economia, ii vor fide folos
caci lsi va lnlatura belelele fara a se robi unui camatar pen-
tru acei putini bani, de cari va avea nevoe.
) Dupa ,,Gazeta Sateanului".
 - 331 -

' e
E foarte adevarat, ca satenii au deprindere de se tntind
! la cbeltueli ~i Ja bucurie si la intristare ~i pe urma robesc
I
I ani tndelungati, ca sa plateasca un ceas de risipa ~i neln-
_J,. franare.
Dar sfatul batranesc, multamete-te cu puiin, are ~i o
parte rea ~i n'am gresl zicand nu cum e vorba; ,, Cine nu
se multameste cu putin, n'are mult ", ci tocmai dimpotriva
,,Cine se multameste cu putin n'are",
Noi vom zice deci I deocamdata fii cum pa tat, mun-
ceste cu harnicie ~i multameste-te cu putin, dar planul sa-ti
fie de-a avea mult, de a te lmbogatl. Nu ravnl la averea
si munca altuia, ca~tiga prin munca cinstita, dar aduna ~i
cauta sa ai, sa fii om cuprins, sa te sti asigurat impotriva
nevoii, la vreme de boala etc.
A~a dar vom zice satenilor: ,,Nu va multamiti cu pu
tinul ce va da ogorul, ci cautati de-1 lucrati mai cu sargu
inta si mai cu pricepere, ca sa va dea mai mult. Nu v~
multarniti a tral cu bors gol f?i cu mamaliga, dar siliti-v!
sa va tineti pe langa casa pasari, ca sa a veti oua ~i carne
tineti porci, ca sa aveti carne si slanina ~i bani; tineti vac:
sa aveti lapte si branza pentru copii. Nu va multamiti nu
mai sa nu muriti de Ioame, ci cautati sa castigati destu
pentru a tral omeneste, Insfarsit prin munca ~i economir
silitf-va sa aveti tot mai mult, vesnic sa fiti nernultamit
cu putinul ce aveti si sa doriti mai mult. A dorl mai mu]
prin munca e_ bine ~i frumos; rau e a dort mai malt pri
viclenie si, lnselaciuni
, ".

I N I M A.
Inima, inima buna,
Cu sufletul Impreuna l
Mai este sange in tine,
Or! s'a Inchiegat in mine?
 332 -

Tu sabie obosita
Au doara esti ruginita,
De nu ma scapi tu mai tare
De aceasta Iupta mare?
O inima otravita!
Nu -te venina pripita,
Ci mai rabda ~i asteapta,
Ca e judecata dreapta I
Stai ~i mai ingadueste,
Rabda ~i nadajduestet
Stai credinta langa mine!
Si tu nadejdie ! fa bine,
Sa nu ma 'nseli deodata
Dupa cum e~ti inva~ata!
Ca dup'a mea rugaciune
Facand
.
tu acea minune
~i neavand fa~rie,
In condica se va scne,

Dragoste fleasca.
0 muiere saraca avea trei feciori, cari o hrania p
dansa cu lucrul manilor Ior. Insa ori cum traia ei de ran,
tot nu le ajungea ce agonisiau ei, sa le fie de ajuns Ia traiu
~i la hrana lor. Iar mama lor fiind in lipsa cea mai mare,
i-au adus pe dansli dragostea cea mare, cu care o iubiau
ei pe dansa, de s'au hotarlt intre dansii sa faca ceva, c
sa ajute pe mama lor din lipsa saraciei, Pe aceea vreme
se tacu instiintare Inoa de mainainte, cumca s'a pus o plat
foarte buna, ca se va da aceluia, carele va da inainte p
un fur, carele furase un lucru mare ~i aceasta hotarire s'
fost <lat spre cunostinta dela Stapanirea locului. Acest! tre
frati s'au invoit lntre dansi], ca unul din ei sa se faca a f
fost el insus furul acela ~i ceealalti doi frati sa-l arate p
 - 333 -

el ~i sa-l dea inaintea judecatii. A~a dansii

au tras so
pe care va cadea sa se jertfeasca din fiasca dragoste pen
mama-sa. A cazut soartea pa feciorul eel mai tan~r, car
s'a dat legat si ceealalti frati ai lui, I-au dus pe el la ju
cata ca pe un vinovat. ~i la lntrebarile judecatorului e.
marturisit Iegatul lnsus cumca el este vinovatuJ. L'a bai
numai decat in temnita si fratii lui au Iuat aceea hotar
\ t

suma de bani, cum s'ar zice: Colacul eel fagaduit, Ir

dupa aceea s'a suparat foarte in inimile lor, fiindu-le II
de fratele lor, lnnoata in mare primejdie de pedeapsa,
a~a au aflat ei un mijloc de mergeau ei amandoi in temr
la fratele lor, a~a Inoat nimenea nu-i vedea ~i imbrati~~
du-I il mangaia cu lacramile lor. Iar judecatorul a bai
de seama vazandu-i pe ei adeseori umbland ~i s'a mi
de ei, cunoscandu-i pe ei decand a partt pe furul, unde
tot due ei, Dreptaceea a poruncit unui slujitor, sa-i paz
sea bine ~i sa nu-i piarza din ochi, panace nu va vec
el bine, unde se due si ce fac. Slujitorul a Implinit
runca desavarsit ~i lntorcandu-se a spus judecatorului a
Cumca acesti , doi feciori tineri au intrat Intr'o casa si,
a ascultat acolo, de a auzit toate ce au spus acei fee:
catra mama ]or, adeca, precum ca ei au bagat pe fra1
lor eel mai mic in temnita pentru bani, ca sa o tina
dansa: ~i cat a. auzit aceasta aceea saraca muiere, a trice
a se vaieta cu nespusa durere de inima, poruncindu-le fi
sai, sa mearga, sa duca banii inapoi la judecatorul ~i
scoata pe fiiul sau din temnita, ca dansa mai bucuros
murl de foame, decat sa i~i tie vieata sa prin moartea fit
sau celui iubit. Auzind aceasta, judecatorul s'a mirat ~i
putandu-se incredinta despre atata dragoste fiiasca, a s
inaintea sa pe robul din temnita prin slujitorul de 1-a
trebat de nou despre fapta si vina lui ~i i-au amenir
cumca va sa-I pedepseasca cu moarte, iar tanarul a stat
cele ce a fost marturisit dintaiu neclatit pentru dragos
mamei sale. Judecatorul mirandu-se ~1 aprinzandu
 - 334 -

simtirile lui pentru statornicia tan~rului, I-a imbrati~at si a

Instiintat aceasta numai decat tmparatului. Auzind lmpa- ..
ratul un Jucru nobil ca acesta, a poftit sa-I vaaa Insus pe
robul 2 cesta.
Dreptaceea, dupa porunca 1-a adus inainte si vazandu-l
i-a vorbit astfel: ,,0 tu fiiule tntelept ~i milos, purtarea ta
-este vrednica de lauda." ~i asa, nu numai ca 1-a liberat, cl
a chemat inainte ~i pe mama lui si pe fratii Jui amandoi,
pe cari i-au cinstit ~1. i-au- tinut -pe toti in 'curtea sa cea
im parateasca,

Ridicati duhul tau catra Domnul firii,

De care asculta cu frica simtirii
,
Si vantul si marea si in voie Iasa
I \ t

Toate spre binele lumii ca sa iasa,

Alegeti rusine si moarte mai bine
Decat rautate sa faci dela tine.
Ca marirea, fala ~i cu bogatia
E desarta peste toata barbatia,
Jar inima plina ~i mai odihnita
Partea noastra este, a fi multarnita.
01 fiiule, fii cuminte,
Fii Intelept la cuvinte
~i virtutea sa pazesti
~i vei avea ~i tu bine,
Vei fi norocit ca mine
Dupa - fire sa traesti,
Ziua buna cand iti vine,
'
Deschide-i usa
, cu bine
Si de cea. rea te gateste,
'
Pana Inca nu-ti soseste ! \

O ! ramai cu folosinta
'
Spre virtute cu credinta,
Pentru fericirea ta.
 Plangi, cu cei ce plang ~i fa-le
Bine, saracilor da-Ie
Dintr'al tau, nu te uita,
Ajuta dupa putinta
Pentru eel en cuviinta ,
Binele lumii cinstit :
~i sa fii cu barbatie
La lucruri de vrednicie
Ca sa te vezi folosit,

lubirea de oameni.
Vezi a~a! zise un stapan de mosie unui taran, care cu
copiii sai aduna pietrele dupa araturi, le arunca lntr'un lac
~i deacolo scotea pamant roditor ~i-1 punea pe Jocurile pie-
troase. Astfel prin silinta ~i gandire se arata omul vrednic
de a stapant acest pamant ~i-1 face mai roditor ~i mai fru-
mos. Dumnezeu sa binecuvinteze faptele manilor tale!
'faranul cu un chip vesel, ii multamia, stergandu-si
naduseala dupa frunte ~i lncepu fara cea mai mica sfiala
sa .povesteasca: demult am Inteles aceasta, dar nu aveam
vreme sa ma apuc de 0 munca atat de ostenitoare, dar a-
cum dupa ce Dumnezeu mi-a dat spre ajutor pe copiii mei,
am mers mai bine, decat cum nadajdueam, Am ispravit lu-
crul cu o saptamana de zile mainainte, decat cum lmi fa-
cusem socoteala. Am socotit cu cu viinta,
, ca vremea ce dis-,
tigasem sa o cheltuesc slujind vecinului_ meu. .Vecinul a-
cesta, vrea ca el singur sa-si faca acest lucru, dar o boala
la oprit ~i d'abia acum a inceput a se lntrema.
A~a am avut eu norocire, sa fac pentru el pe ascuns,
ceeace el nu mai poate face anul acesta, pentru ca s'a a-
propiat vremea semanatului. Cum? Intreba stapanul, vecinul
tau nu stie ca lucrezi pentru el? -- nu nicidecum, a ras-
puns taranul. Dar o sa-ti rasplateasca e~? zise stapanu. -
 - 336 -

Sa'mi rasplateascat raspunse taranul: sa astept cu rasplatire

pentru o slujba ce am faout din dragoste? ~i vecinul meu
mi-ar fi facut aceasta, daca m-as fi bolnavit. Bucnria ce va
avea el, cand va vedea el lntaiasdata holda sa, va fi cea
mai nepretuita rasplatire pentru mine. Stapanul plin de mi-
rare apuca cu amandoua manile sale mana taranului ~i ii
zise: Sa fii binecuvantat cu o inima asa , de bunal sa fii
binecuvantat! 'I'atal nostru eel ceresc, care iubeste pe cei
buni, sa te bineeuvinteze dinpreuna cu copiii tai, ~i sa iti
rasplateasca cu tmbielsugare binele ce faci vecinului tau,
* *
*
Vrand sa te legi catra tine
Totdeauna sa faci bine
Nimanui poftindu-i rau.
Mai vartos cu-i i~i greseste
- Da-i iertare crestineste,
Fa bine ori incatrau,
Pentruca ori catra cine
Toata facerea de bine
Aduce castiguri mari.
De unde nici nu gandeste
Omul, d'acolo-i soseste
Dobanzile cele ran.

Graului vrand a se face

Sub zapada mult ii place,
Ca batranului sub straiul,
.
Care-i odihneste trai ul.
Trandafirul primavara
Indulceste toata tara,
Toata firea innoeste
'
Cand cu floarea bobaceste;
Insa bobocii cu frica
Se culeg, ca maria strica,
 - 337 -

Cu spmn man-at impunge,

'
Cu floarea la nas te unge.
Asa
, dar tar a durere
Nu-I miroasa cine'l cere.

Pentru nemultamlrea omului.

'
ln lume nascut Pofta ce-am dorit,
Nimeni n'au statut, Dac'arn dobandit ...I

Cu de savarsit
. , Nu ne multamirn,
A fi fericit. Ce altele voim.
Toti patimi cercam,
A ~a~am priciri,
Nacazuri rabdarn
Sa luam rapiri,
Si cand socotim,
Pururea uitam
Ca putem sa fim,
Legile calcarn.
Mai mult fericiti,
Suntem nacajitl, De pofte turbati
D'o grije scapam, Smintim chiar pe trati
In zece Intram. Prinsi, de lacornii
Csnd ne imbogatim, Spre bani s'avutii.
Mai cu griji traim, Intai cum nastern,
Saraci traind iar Plansul cunoastem.
,
Vietuirn
, amar. Cat copilarim
Ori cum sa traim, Nimio nu simtim.
,
Nu ne multamim,
In varsta lntram
Lacomim gandind,
Silim sa 'naltam.
,
Lucruri mari poftind.
Gandind cugetam, Cand ne casatorim
Pofte sa vanam, De hrana Ingrijim.
Nu ne odihnim, Cand incaruntam ,
Gandul sa-! smerim. Din griji sa scapam,
Toti suntem gatiti, Atuncia slabim
Spre pofte porni ti. -~'apoi si murim.
22
 - 33~ -

Toat a s e a r a.
Toata seara, dimineata
Lacrarnile -mi uda fata,
Soarele cand se iveste ,
Toa ta firea o 'n vieste,
Numai pe mine 'ntristat
Cum m'afla m'a si, lasat.
Vezi mandra cum e- vieata,
Putin sclipeste ca ghiata,
Iar' in lumea ceealalta
Vom fi mandra laolalta r
Cresteti flori l dar nu inflori ti,
Caci acum nu-mi trebuiti. , I

Daca atunci n'ati inflorit

'
Cand mie mi-ati, trebuit.
Cresteti flori cat gardurile
Sa va bata vanturile,
Cresteti
, , fiori cat iarba 'n cale
Sa-mi mar treaca acum de jale.

Cea mai mare fericire este neatarnarea sl ea nu

'
sta intr'aceea, ca cineva sa traeasea din veniturile sale,
dar 'ntr'aceea, ca flestecare sa fie neatarnat de grese-
lile oamenilor ~i pe sine lnsus sa se poata stapant.
1Vielanti.

Despre alcatuirea omului.

.
Precum este omul cea mai cinstita si mai desavarsita ~
zidire decat toate celelalte vietuiri pe pamant, nici o lndo-
eala nu este, caci nu numai dupa puterile sufletului, dara
fli dupa alcatuirea si infrumsetarea trupului, intrece pe toate
celelalte dobitoace, caci trupul omului este a~a de potrivit
intru masura, tncat eel mai mare maiestru nu ar putea sa
 - 339 -

afle forma mai cu inlesnire pentru atatea miscari ~i savar-

siri, cari fac trupul omului.
Toate partile trupului nostru au atata putere potrivita ,
.dupa intrebuintarea lor.
Partea trupului de jos este cu mult mai cu virtute
decat cea de sus si bratul mai cu putere decat manile,
Trupul nostru a primit dela Dumuezeu unele madulari
rndoite, caci sunt trebuincioase sau foarte folositoare, iar nu
de prisos. Caci de am avea numai un picior, nu am putea
nrnbla drept in sus, sau am umbla foarte cu greu. Si o
mana nu ar fi ajuns la atatea lucrari.
Urechile cele dona sunt, pentru ca de toate partile s31
auzim sunetul, ca altmintrelea nu ar fi cu putinta,
Cu un ochiu numai am putea vedea, dara fiind acea-
sta madulare simtitoare foarte gingase si din oaresce in-
tam t-1lare pierzand unul, sa ne putem ajutora mt celalalt si
spre frumsete Inca nu mai putin sunt trebuinciosi.
V rednica de luare de sea ma este si aceasta, ca toate
madularile trupului cele lndoite, potrivit ~e departeaza dela
mijlocul trupului, Cele singure dara, cum e nasul, gsra,
barba, tocmai Ja mijloc sunt, cat amandoua partile trupului
.sunt potrivite. Cu to.ate acestea, toate madularile a~a sunt
oranduite ~i alcatuite, ca una cu alta sa se ajute.
Mult se deosebesc oamenii unii de altii, dupa chip, glas
~i scrisoare, dintre cari toate, stralucesc nemarginita inte-
lepciune, putere ~i bunatatea lui Dumnezeu, Caci din chip
-se cunosc oamenii numai ziua, dara din glas sau vorba ~i
noaptea; de pe scrisoare ~i din mai departate locuri, care
' ste un lucru osebit, prin care ~i Inselaciunile se pot apara!
Si eel mai minunat lucru in capul omului sunt creerii.
cari din sanatoasa starea lor, nu numai intrebuintarea pu-
terilor sufletesti, ci si insus vieata noa stra se tine, caci se
-crede, ca acesti creeri acea deobste si mtire ar cuprinde ~i .r :

sufletul omului eel muritor, de unde prin vine tot trupul

nostru il pune in miscare dupa voea sa.
 . !
. i

- 340 -

Nici un dobitoc nu are ata~ia creeri ca omuJ . Delfinul,

care are mai mult decat toate dobitoacele, abia are 750 gr.
Un bou, care cantareste pana la 400 Kg, are numai 250 gr .
si un om. care trage 50 Kg. are aproape 1 Kg. de creeri.
Se zice, ca acei nebuni si' fara simtiri, nu ar avea atatia,
creeri, cari au mult duh.
Precum creerii sunt organ deobste al simtirii, a~a
pantecele este vas al hranei, caci in acesta sunt madularile,
care ajuta spre hrana trupului, intre care -eel mai deosebit
este stomacu1, care dupa ce primeste prin grumaz, hrana eyi
0 mistueste destul, 0 preface in zeama ~i sange si 0 imparts
intra celelalte madulari ale trupului, in intru acest chip hra-
neste si pazeste tot trupul,
Un om mare are 5-8 Litt i de sange, insa dupa var-
sta si natura, sangele trece Intr'un minut de 18-20 de ori
prin inima,
Sangele curge din inima din vinele cele mai mici
in tot trupul si iara prin vinele cele mari se intoaroe In
inima, Aceasta miscare se numeste circulatiunea sangelui.
Urechea inirnii cea stanga cuprinde ca dona grame de san-
ge, care la toata batatura inimii se desearta si se nurnara
lntr'un minut de 70 ori, a~a vine intr'un ceas peste 400
de. ori.
. Daca trupul omului nu ar avea oase, s'ar darama ca
si o casa fara. temeiu (razarnusi), caci cu acestea Sd spriji-
neste si se tine ~i se numara in tot trupul ornului 260 de
oase, cari unele se afla in cap, altele in mani si in picioare
, si sunt a treia parte din greutatea trupului.
Aceea dara ce face pe om sa se osebeasca din alte
dobitoace si-l face Domn ~i Imparat peste toata zidirea, este
gandul, caci gandul socoteste nenumaratele lucruri. Ispiteste
pricinile ~i savar~irile Iucrurilor ~i multe ce vor sa fie, mai
Inainte le vede. Acesta avand cuvantare, poate acela ce
gande~te si la altii sa descopere si sa spue. Acesta a aflat
nenumaratele maiestrii, calatoreste toata lumea si toate spre
 - 341 -

olosul sau le Supuue toate dobitoacele pana

tntrebuinteaza.
i acelea, cari sunt mai puternice deoat dansul, Acesta pa-
runde ceru ~i cerceteaza rniscarile stelelor si departarea lor
una de alta, Acesta mai pe urma are puterea sa cunoasca
pe Dumnezeu ziditorul sau si daca se va sill a fi placut in-
naintea Iui, are lncredintata nadejde a ca~tiga fericirea cea
vesnica a cerului.
\

Socoteala vremii si vietH omenesti.

' ~ '
Din 10 oarnern nascuti toti Intr'o zi, numai unul tra-
este pana la 74 de ani; din 13 oameni tot de asemenea,
numai unul ajunge sa imbatraneasca pana la 80 de ani, din
3 va irnbatranl numai unul pana la 85 de ani, numai din
60 de oameni de o seama nascuti ajunge unul sa traeasca
pana la 88 de ani, In tot anul merge aceasta tot mai sus
Iar unul, carele vrea sa'si numere 100 de ani, cauta sa vaza
3500 de frati, deodata cu dansul nascuti, cazand in mor-
mant ~i carele a trait. 103 ani, inaintea lui i s'a dus 14000
ei cu dansul deodata, Din 25000 de oameni ajunge unul
pana la 106 ani, din 50000 numai unul pana la 107 ani, f?i
dintre un milion de oameni ajunge numai unul sa imbatra-
neasca pana la 110 ani.

Ce este vieata, omuluit Praf dinaintea vantului! Dintre

100000 de prunci cad numai decat in anul eel dintaiu In
carele s'au nascut 22 pana la 23 de mii in morrnantul eel
rece, dupa ei se due 8 si, 9 mii in anul al doilea. Iar gra-
mada trebuie sa fie ~i mai mica, ca 4 pana la 5 mii rnor
in anul al treilea; dona pana la trei mii in al patrulea; 1500
pana la 2000 in anul al 5-lea ~i in al 6-lea an mar cere
parnantul Inca 1000 ~i pana la 1100. Si a~a acer 100.000
san imputinat pana la 60.000.
***
 - 342 -

Moarte si Nemurire
'
Cine a trait cu dreptate, stie totdeauna cumca va
sa rnoara.
Moartea este numai o trecatoare infricosata pentru cei
rai, ~i plina de nadejde pentru cei buni.
Moartea nu se poate ocoli, care-o stie tot omul ~i tot
, sunt putini, carii se indeletnicesc cu rnoartea. Cand vine
ceasul, se supara, chiama doftor, sa-i ajute, carele de multe
ori mai lungeste vieata omului, dar tot nu-l poate face a fi
nemuritor. Insus omul eel mai neputincios ~i pacatos Inca
. .
se infricoseaza de moarte si daca se afla cineva sa se o-
moare lnsus pe sine, face pentruca, i~i vede chinurile cele
de moarte; si se omoara pe sine, ca sa i~i sfarseasca chi-
nurile cele de moarte; tnsa unul ca acela este prea fraget
si om de nimica de nu'si poate purta vieata, ci Insus i~i
cauta sfarsitul in ceasul acela ~i dupa aceea oare ma.i pu-
tea-o va ca~tiga el iara innapoi? - Cum i~i va da el seama,
cand ii va cere lui socoteala Judecata cea de veci si, cum
e va mantui el catra tovarasia sa, pe carea-o a Iasatj
Moartea poate sa vie totdeauna, uumai sa faca omul
bine, sa traeasca pentru sine si pentru societatea sa, sa
stearga lacramile nenorocitilor, ~i sa nu-si astupe niciodata
urechile sale catra strigarea celor ce patimesc si catra gla-
sul cunostintei sufletesti ~i gandind la moarte, ne aducem amin-
te, cumca pe noi ne asteapta alta vieata noua ~i mai buna,
Omul, care nu-s nadasdueste nici un lucru viitor, este
vrednic de vaierat; ca ce mangaiere ii mai rarnane lui in-
tru nenorocire? -
Eu ma indeletnicesc bucuros cu cugetul nemuririi; ca
acela ma mangaie la inima ~i de m'as pune oricat ~i acum
tmpotriva, tot se mangaie sufletul meu cu nenorocirea, ce
o asteapta,
Cine nu vede intru sufletele noastre alta nimica, fara
numai taptura noastra cea trupeasca, carea cu miscarea tru-
 - 343 -

ului nostru inceteaza, acela necinsteste omenirea. - Acea-

ta sistema de nimica pricinueste desnadajduirea nenoroci-
ler ~i pacatosul s'ar Indrepta, ca sa se ~ie de lege, si cu
ugetul lucrului celui de nimica, ar face judecata societatii.
Toata natura sau firea ne arata noua numai un Zidi-
r, care1e ne lasa sa hotarlm aceea, din bunatatea, ce ne-a
at dupa cum ne-a gatit El noua,

V i e a t a t a r a n e a s c a.
' '
'faranul eel simtitor, lnvapaiat de Irumsetile naturii,
tru bucuria sa a strigat: Ce nebunie pentru oameni sa
earga, sa caute departe de dansii o fericire, ce au in mana
r! De ce nu vin ei in aceste campii, cand sunt Ingreuiati
e patimile de prin orasev Aici dobitoacele cele salbatice,
cuitorii vanturilor, viermusul eel mai smerit, toti sunt slo-
ozi si multamiti. 0 natura ! tu ne chiemi catra tine, tu ne
gaduesti pretutindeni adapostiri impotriva trebuintei ; iata
vezi, dumbravi pline de roduri, izvoara limpezi, un pamant
ditor, un cer frumos ~i voi manecati de dimineata, ca sa
tarniti la u~a eel or mari ! Mergeti de va vindeti zilele voa-
tre oatre niste trufasi ocrotitori ! mergeti de cereti niste
atusi de fier pentrn aur, cand acest codru de pamant, pa-
ea si slobozenia va sunt de ajuns!
Ah! cat de triste sunt salasluintele voastre ! cat de
utin va veseliti acolo de fiinta voastra! cata suparare aduc
ochii unui tntelept fudulia si marimea! unde este oran-
ueala naturii? unde este asemanarea fiintelor?
, toate s'au
mesteoat in societate; omul a zidit trepte pentru trufie ~i
upa ce au lucrat idolul lui Joie, a ingenunchiat lnain-
a lui ..
Dar aici eu nu le plac inaintea lmparatului lumii; de
indreptez rugaciunile mele, el ma aude f?i niciodata nu
m temere, ca voiu fi lapadat. Cand lntr'o zi frumoasa de
rimavara ma astern la tulpina unui copaciu, vad toata na-
 344 -

tura stralucind imprejurul meu, cand aud muzica cea ar~

monioasa a drumbravilor, cand spirtul florilcr adus de un
vant racoros 'mi desteapta mirosul, atunci lntru desmerda-
rea simtirilor mele, lnalt catra D-zeu rugaciunile mele cele
de multamire, 'I binecuvintez, ca m'a zidit din nimic, mi-a
dat simtiri, ca sa ma veselesc de Irumsetile naturii, a a-
dunat sub ochii mei bunatatile , cele adevarate ale vietii
~ si,
privelistile cele mangaietoare ale zidirii sale.
Soarele este in ceruri ~i vieata pe pamant; florile pe
vai si lamina in razele zilei, sanatatea in aerul eel curat
al diminetii si racoarea pe tarmurile izvoarelor. 0 murito-
rule ! priveste la aceste mariri stralucitoare ale naturii si a
scrie lntru bucuria inimii tale. ,,Aceste mariri sunt ale mele",
minuneaza-te de ele, pe cat este iertat ochiului tau celui
]acorn de a le vedea, caci va veni o dirnineata, intru carea
nu te vei mai veseli de aceasta si, oricum ar fi cuvintele
de jale, cari se vor scrie pe piatra morrnantului tau eel ne-
sirutitor, nici cerurile, nici mormantul nu-ti vor haraz! tie
nici o Iacrima macar; nici un nor nu se va face mai ne-
guros, nici o frunza nu va pica Iara vreme, nici o suflare
de aer, nici un vant usurel nu vor suspina pentru tine) ci
viermii cei taritori se vor vesell de noua Ior prada ~i vor
pregati ramasitele trupului tau celui omenesc spre rodirea
parnantului, ca: ,, Al Domnului este pamantul si plinirea Iui ':

Cele patru surori.

Odinioara venira laolalta patru fecioare ~i-~i petreceau
in vorbiri prietenoase ~i erau vesele. Dar fiindca ele voiau
sa se desparta ~i sa'si ia ramas bun, zisera unele catra al-.
tele: O! cat e de bine a fi Iaolalta: daca am voi sa ne in-
talnim iara, unde sa ne aflarnv ~i una se numia foe, ceea-
lalta apa, a treia aer, ~i a patra se numia adeoar.
,, Ah"! zice una, ,,focule, unde te aflam pe tine"? Ea
raspunse: ,, intr'o piatra vartoasa, scaparati cu un otel ~i
ma aflati"
,
 - 345 -

n Aerele" I zice ceealalta: ,, unde te a flam pe tine, unde

esti tu acasa "? Ea zise: "voi sa vedeti, unde esti tu acasa "?
Ea zise; ,, voi sa vedeti, unde se misca -~ foita la porn f?i
tremura, acolo ma aflati, acolo sunt acasa",
,, Dara pe tine apa", zise alta, ,,unde te aflam, unde
ai Iocuinta ta"? Ea zise: ,,unde aflati piperig, acolo sapati
pana dati de radacina ~i acolo ma veti afla".
Acum intreba si pe adeoar: ,,O! nobile adeoar, unde te
aflam pe tine"? Adeodrul raspunse la tustrelel ,,O! iubitelor
surori, voi ati numit toate" ]ocurile voastre unde sunteti de
aflat. Insa eu n'am Iocuinta, n'am tara. Eu sunt eczilata
(surghiunita) ~i nimeni nu ma primeste in casa, eu sunt
urgisita f?i nimeni nu vrea sa ma ascolte si cine nu-
mai numeste numele meu si canta cantecul meu, plata a-
celuia e nemultamire ~i soar tea lui gonire ".
,,...
l n v a t a tur i morale.
'
scoase dintr' o carte noua chineea.

Dona lncruri sunt, cari negresit are sa

le pazeasca o
femeie: Luarea aminte catra datoriile sale si cuviioasa frica
'
de cinste. Pentru aceea ca sa lnvete , a cunoaste
- , din destul
si bine datoriile sale, ea sa fie cea dintaiu in casa, care sa
se scoale si carea sa se culce mai pe urma, Sa ocarmu-
easca cu barbatie lucrurile ce i se cuvine ca Ia partea
Iemeiasca.
- Grija casei, a aranjatului sunt Insus lucrurile sale de
capetenie. Ea sa privegheze la aceea, ca sa se orandueasca
toate bine in casa: Zarzavaturi, orez, faina, sare, untura, u-
lei, ceapa, farfurii precum ~i celelalte ale casei maruntisuri,
sa fie la locurile lor oranduite, Curatenia sa dornneasca nu
numai in hainele lor, cl ~i in gatirea ~i aducerea pe masa
a mancarilor, cari ea le pregateste, sau pune sa se prega-
teasca ~i ca sa nu se bage de seama nimic, _ ce ar putea sa
vatarne ochiul sau ai face greata ..
 - 346 -

Capul, fata obrazului, manile ~i picioarele sunt cele

patru feliurimi a frumsetii femeiesti; iara omenia ~i rusinea
trebuie pe aceste*tlaruri naturale ~i mai mult Inoa sa le in-
nalte. Aceste dona trebuie sale stapaneasca intra purtarea fe-
meiei, in clipeala ochilor, in vorbirile ~i in purtarea trupului
ei. Cand vorbeste fara randueala, sau fara a avea cunostiuta
despre ce vorbeste; cand la eel mai mic cuvant cu turbu-
-
rare lnflacarata se iuteste
, , si~ bate necontenit aerul cu manile
sale, atunci lsi aduce ispita de a o socoti ca pe o femeie
fara judecata, De se lasa pe sine cu totul la niste lucruri
peste cuviinta, cautand sa vaza si ca sa 0 vaza, de cauta
en ochii bucuros dupa fiestece barbat, ce i se iveste lna-
intea ochilor ei, de o aude omul soptind, sau de se ivesc
I
asemenea dovezi de slabiciune din usurarea, de minte, a- .f ,.
tunci ce fel de gandiri se pot face aici despre virtutea ei? I
I
!
i
I

I
I
;
i

: I
. I
. !
f
.

- 347 -

C A L E N D A R U L M 0 R T I I.
'
Tabelele de mai jos ne arata, la _ce vars~a moare
lneva intre im prejurari de toate zilele.
Presupunem, ca cineva la varsta de 24 ani voeste sa
'
tie cat va trat. Canta in sirul
'
varstei la numarul 24 si, in
~ irul de alaturea. cati
, traesc din un milion nascuti, si~ afla
01,926. Imparteste acest numar cu 2 ~i capata 400,963.
anta acest numar din urma in coloana celor cari traesc
i afla alaturea de el varst:i de 69 pana la 70 de ani. Deci
ntre anul 69 $i 70 va murl respectiva persoana.

~l1
I
i:~g
v
I T raesc
1 Traesc II_ ji Traesc .: .;_1 ~
i ~!
I Traesc II

~I
~

1.000.000 :127 786.827.l tM 013.493.7 I 811 145.552.6

1 963.9~5 :12s 781.810.9 :.o5 603 633.9 I s21 125.390.7
2 937.488 :129 776 763.~ 1!?6 593 301.8 ! 83i 107.374.3
3 917.939 1 30 l 771.686.1 1!n7 582.465.2 ! 841 90.184.8
4 603.486 l 31 j 766.555.8 1!58 571.091.7 I 85! 74.447.3
n 892.765 f 32 761.383.o
59
11
559.148.8 I 861 60.372.l
6 884.754 11 33 1 756.155.8 1 60 546 604.l 8/j
I 47.947 2
7 878.676 I 34 750.866 4 1161 533.426.9 I 881 37.231.9
8 873.932 1 35 745.507.5 !162 I 5.l~.587.6 . 9809!_: 28.204.0
9 870.056 i 16 740.070 0 103 505.059.8 20.7~1.l
10 866.684 i 37 734 544.7 j164 489.820 3 .9921;.:; 14.874.0
11 863.520 )38 728921.71155! 473.850.8 10.295.8.
12 860.371 I :19 723 190.0 il66aI . 457.138.9 93i 6.872.9
13 857.043 r140 717.337.7 57 4.39 680.0,.. 94! 44084
14 853.426 \41 711.352.1 68 42.478.2 95J 2 706.3
I . - I
15 ...849.446 142 705.219.3 6 40?.548.6. ~6; (5830
0878.4
16 845.069 43 698 924.5 _ 38Z.918 6 97!
l 7 . 840.298 44 692.451.7 71 .. 36~j)30 . 3 ;981 459.1
18 835.173 4:5 685.7838 92 .. 3~r.~~4l.3 991 225.4
t9 829.769 46 678.902.0 73' 32Q.3Z7,_6 too 103.0
20 82415914ri. 61i.1s7.o ~ _oiQB~4s3.9 101 1 436
21 818.471 48 1 664.417.2 t276324.3
H
1
102 16.9
22 812.809. 49 656.770.3 75' 25~.984.3 103 ~ 6.0
23 807.271 50 648.822.5 77 -- 231.617.8 104 1.9
.24 801.926 51 640.548.4 78 2t\9.397. 7 105 0.5
25 796.786 52 631.921.0 79 187 512.4 106 O.l.
126 791.8173 53 622.912.6 80 166.161.9 107 o.o
 -. 348 -

Omul si
. anii vietii
., lui.
.

Dupa ce a faout Dumnezeu lumea si toate ce sunt in-

tr'insa f?i a vazut ca este bine, chiama pe om eyi toate fap-
turile cele vii la sine, ca sa le hotarasca anii vietii ~i soar-
tea Sa7 fieste caruia dupa care Sl vietueasca pe pamant.
Chiema mai iutaiu pe om Jnainte ~i-i zise: Tu omule, sa fii
imparatul pamantului, tu sa umbli pe picioarele tale ~oblu
Insus si sa privesti Ia cer, tie '~i dau statura aleasa, te daruiesc
cu putere de a. gandl ~i de a judeca ~i putere de ati des-
coperi gandurile ~i simtir ile tale cele din launtru prin vorbe,
tie sa-ti fie supuse toate cele salbatlce, ale carnpului si dum-.
bravilor, cele sburatoare din aer ~i din apa ~i de sub pa-
mant, sa stapanesti tot ce este viu; rodurile carnpul ui
.si ale pomilor sa fie ale tale ~i anii tai pe pamant 'sa fie
30. Atunci se dete omul la o parte nemultarnit cu soartea
sa si zice: Ce har 'mi. este sa fiu imparatul pamantului si
sa traesc in desfatare pe pamant? daca vieata mea este
a~a scurta si numai de 30 de ani. A~a cartia ~i pizrnuia
celorlalte dobitoace, pe care le darul Facatorul cu vieata mai
Juriga.. Ajunse si la magar randul si statu ~i .acesta in ina-
intea Facatorului, sa-si ia si el. soartea sa. Zise si catra ma-
gar Ziditorul; Tu sa patimesti osteneala ~i truda, sa porti
poverile cele mai grele si sa suferi bataie ~~ lovituri multe,
sa asuzi si sa ai putina odihna, rnanoarea ta sa fie slaba
de spini ~i polornida si anii tai pe parnant sa fie 50. A-
tuncia cazu bietul magar in genunchi inaintea Ziditorului
~i se ruga, zicand; Milostive Facatorule: asa ticaloasa vieata
sa due eu? sa traesc CU hrana Cea mai slaba, sa lucrez lu-
crul eel mai greu, sa port sarcinile cele mai mari si apoi
tot sa traesc asa lung?
Milosti veste-te, si-mi mai trage 20 de ani din vieata.
Atunoi omul poftitor de vieata lunga, pa~i inaintea Jui Dum-
nezeu ~i pofrl pentru sine cei 20 de ani, ce nu-i primi ma-
garul ~i Dumnezsu asculta pe om fli i dadu ce Iapada do-
 - 349

bitocul. Acum vent si canele inainte si ditra acesta zise

Facatorul. Tu sa pazesti casa si comorile stapanu-tan, sa
stai langa dansele, ca ~i cand ai fi lega t de ele, sa latri
Inca f?i la Inna ~i la umbra, pentru grija cea multa sa rozi
nurnai oase ~i sa mananci lmputiciuni ~i vieata ta sa fie
de 40 de ani, Milostive Zidrtorule: daca sa fie vieata mea
asa
, de nirnica, ticaloasa si' defaimata, sa rozi numai oase si,
putrejuni, fie-ti mila si-mi mai cioanta din vremea vietii 20.
de ani, iara omul nesatios de vieata se ivl iaras tnaintea
lui Dumnezeu ~i cersl ~i acesti 20 de ani ce nu-i primi canele
si Dumnezeu '1 asculta eyi-i indelunga vieata Inca cu 20 de
ani. Acu m veni inaintea Ziditorului si, maimuta '
si' Faca-
torul zise catra dansa: Tu sa aibi nurnai chip ca omul,
dara sa nu fii om, sa fii habauca si proasta, sa fii de joc
pruncilor ~i spre destatarea nebunilor, iara vieata ta pe pa-
mant sa fie 60 de ani. Atunci cazu ticaloasa maimuta~ in-
aintea Facatorului in genunchi jos ~i se ruga: Milostive
Facatorule, daca m'ai tacut numai ca de batere de joc
ornului, fie-ti mila de mine si-mi Imputineaza vieata cu 30.
de ani; iara omul eel doritor de vieata lunga statu lnaintea
celui prea Inalt ~i cersl ~i acestia 30 de ani, cari-i Japada.
maimuta si Dumnezeu asculta pe om si de asta data.
Dupa aceasta se departara toate dobitoacele dela Iata
Facatorului, ca sa treaca fiestecare, dupa soartea, care luase
~i vietul omul ca un imparat al tuturor fapturilor cei 30
de ani, cari i-a fast dat Facatorul lui.. in veselie fara grije
~i ganduri multe. Dupa aceea venira anii dela 30 pana la
50 ~i acestia fura plini de osteneli ~i truda, cu lucru mult
pe langa hrana putina ~i slaba, ca sa-~i adune ceva pe
vremea vii toare, nici nu putu fi al trnintrelea, pentruca
acesti ani au fost sa fie ai magarului si i-au cerut omul
sie-si, Iara. dupa 50 de ani seade omul acasa ~i pazeste cu
mare grije. cele ca~tigate, traeste slab, ca sa-i ajunga ~i sa
_teme de toata umbra, sa- nu-i rapeasca cele stranse ~i Iatra
asupra tuturor celor ce vreau sa se atinga de averile lui si
 350 -

.acestia sunt anii canelui; si de traeste omul peste 70 de .

ani i~i pierde mintea, vine la mintea copiilor ~i se haba-
uceste, i se garboveste spinarea si se face de bataie de joc
Copiilor ~i nebunilor si acestia sunt anii primiti dela maimuta.

Convorbire
int re Sgarcit ~i Risipitor.
1. Sgarci tu l Ceteste
, si, vezi lntaiu
Al raului capataiu,
-Omule, ce cheltuesti
Ca mai lntaiu s'a scornit
Banii, ce-i agonisest',
Din iubirea de argint,
Strange f?i tu de prises
Ca sa ai bi de ei fol os, 5. Sgarcitul
5a fii de toti laudat,
1 Orice mi-ai zice macar,
Cu num, ca esti bogat. Nu cheltuesc lnzadar,
2. Risipitorul Voiu sa am sute si mii.
' -
Sa am, cand mi-or trebul
.Nu strang, nu, bani de prises, La vreme de neputinta
Sa port griji Iara folos. Sunt de mare trebuinta,
Cati au strans acest argint,
Spune-mi tu, au n'au murit? 61 Risipitorul
.Sau tu, caci strangi la comori, Vai de tine, om sgarci t;
Socotesti, ca n'ai sa mori? Vezi cat esti de ratacit;
'
Vei sa mori, sa te sfarsesti,
3. Sqdrciiu!
Cu-i tot strangi f?i gramade~ti?
Ce-mi zici tu, pricep ~i stiu, Au si rnurind, tu tot vreai
\

Dar eu voiu bogat sa fin; Banii cu tine sa-i iai?

Daca sunt la punga plin,
Toti' oamenii mi se'nchin.
:$i cu banii pociu sa fac
Orice gusturi mie 'mi plac.
4. Risipitorul
Ticaloase om cumplit,
Tu nici cum carti' n'ai cetit,
Sgarcitul
7.
Nu'mi ies, nu'rni ies din pareri,
Am gust sa strang la averi,
Voiu in bani sa ma falesc,
Ca tine nu cheltuesc.
Cat voiu trat, s'oiu fi viu,
Voiu cu bani multi, ca sa fiu.
 351

8. Rieipitorul Vezi, ca ei ne scot din firi

Si ne-aduc nernultamiri:
~tii, Crez, c'a fost lmparat
Tot banii pricinuesc
In lume eel mai bogat.
Rau neamului omenesc.
Si
. viu s'a ticalosit
'
Si 11. Sgarcitul
' murit.
, 'n urma a si
Dar cu cat tu mai vartos Voiu sa strang bani ~i comori
Vrei sa ai de bani folos? .
Sa las la mostenitori,
Sa fiu in veci pomenit
9. Sgarcitul
De ceice m'au mostenit, I

Eu banilor ma robesc, Sa pociu sa am pomeniri.

Numai pentru ei traesc _
~i cand ma simt plin la san
Ma vad tanar din batran.
lar cu buzunarul sec
Ca fiecare petrec.
10. Hisipitorul
Tu te bucuri caci se'nchin
Cand ai buzunarul plin.
Suflet ul ui fericiri.
12. Risipitorul
Bi ne este ~i en zic,
Nu tagaduesc nimic,
Dar daca sunt desfranati,
Cei mostenitori lasati,
'
~i nici nu te pomenesc,
Nici ei nu se f olosesc?

Roata vremii.
Nu e suis Iara coboris, spune o veche zicals.
romaneasca. Acelas adevar il auzim adeseaori spu-
nandu-se in chipul urmator : Oum uezeu are dona cara _
cu unul incarca, cu altul descarca. Lucru firesc ar
fi, - dupa gandul nostru, ca celce cu -pretul multor jert-
fe a ajuns pe culme, sa ramana vesnic acolo in inal-
'timi, aproape de Dumnezeu. Dumnezeu ar vrea ca
a~a sa se si lntample, pentruca altfel n'ar fi sadit in
sufletul omului dorinta de-a merge mereu inainte, nu
i-ar fi poruncit sa se ridice catra El, sa . se apropie
de desavarsirea
, lui.
Omul insa, in cursul veacurilor, s'a prabusit mereu
din inaltimile ajunse, impins in prapastie . de chiar
 - 352

nemerrucra lui. S'a prabusit, de cele mai multe ori,

pentruca ajuns pe culme s'a crezut ca-i insus Dumne-
. zeu, ca el are dreptul si puterea .sa-si croeasca si soar-
tea sa si mai ales, soartea altora. Avutia, puterea ce
sia castigat-o cu pretul multor lupte grele, 0 foloseste
nu pentru binele sau si al altora, ci intreaga o inchina
patimii lui de-a ajunge tot mai mare, tot mai temut,
stapan cu putere netarmurita. Mandria si lacornia il
fac ti ran, cal ca in picioare legile dre pta tii, cari sunt
temelia vietii ornenesti, sub pasul Jui de dobitoc greu
i ~i prost, troznesc asezamintele dreptatii, ale milei ~i ale
dragostii, pe cari i-a rausit bietei omenimi in cursul
veacurilor sa le ridice pentru binelc tuturor.
Iar celce carmueste lumea ~i cele mai pe sus
de lurne, cand vede ca eel mare ~i puternic a ajuns
tiran, ca . primcjdueste tot ceeace nizuintele celor
buni au putut sa infiripeze, - descarca carul. Suisul
s'a ispravit si incepe coborisul.
Intrebati numai pe cei mai batrani din satul vos-
tru, cari au fost, in tineretele lor, in pruncia 1or oamenii
cei mai bogati din sat. Veti vedea ca, de obiceiu,
vor pornenl astfel de nume, cari azi nu le mai poarta
nime ori daca mai raspunde cineva la numele acela,
var fi sarantoci de-ai satului, slugile.
Cei cari au fost bogati inainte c'o suta de ani,
ajunsi Ia culmea suisului, au a pus, i-a acoperit uitarea,
si altii s'au ridicat in locul lor. Necunoscuti, uitati mai
inainte, numele acestora este azi pe buzele tuturor.
Nu va terneti de ei si nu va inchinati lor, daca
vedeti ca slujesc Iacomii si nedreptatii: se. vor prabusl
si ei cu tot neamul lor. Mare adevar a spus Mantuito-
rul cand a zis: Mai u~or trece funia corabiei prin u-
rechile acului, decat avutul in imparatia lui Dumnezeu.
Mai usor, pentruca eel a vut si puternic cade u~or in
robia mandriei ~i a lacorniei. Nesaturat e ori ce om,
dar ceJ mai fara sat, e celce a ajuns pe culmea pu-
terii. Unii dintre ei se dau cu totul patimilor trupesti,
acestia putrezesc in chiar inima lor si se darima grab-
nic ca o ciuperca vierrnanoasa ; altii cei mai multi vor
sa iee avantul altora, vor sa puna piciorul pe gruma-
zii semenilor lor si invrajbindu-se ca toata lumea, ii
doboara de pe scaunul puterii chiar aceia, pe cari a
crezut ca i-a ingenunchiat. Dumnezeu le ajuta a-
cestora din urrna sa birueasca, pentruca randueala
lasata de Dumnezeu in vieata orneneasca nu sufere
pe tirani.
Decateori tiranii primejduesc lumea, Dumnezeu
ajuta ceior ndpustifi. sa se scape de ei. Altfel vieata
din ce-i grea, ar ajunge de nesuferit.
Nearnul nostru rornanesc in curs de douazeci de
veacuri a bagat de searna cum se invarte roata vre-
mii, si la intelepciunea din scriptura = Cobori-va pe
cei puternici de pe scaune , a adus ~i el vorbele
Nu e suis fara coboris.
) '
Daca ornul ar rarnanea bun, onest, iubitor si in
culmea suisului, nu s'ar prabusi, ci alte inaltimi noua
i s'ar deschide. $i trebuie sa bagan1 de searna, ca
celce a ajuns la culmea marir ii pe cai drepte, de 0-
biceiu drcpt rarnane ~i cand ajunge la putere. Dar
fiindca sunt asa de rari oarnenii, cari merg pe drumul
drept pana ajung la culme - fiind acesta eel mai
greu - sunt foarte rari ceice rarnan destepti, cand
au ajuns la deplinatatea puterii si deci, foarte rari si
aceia cari nu se prabusesc.
In trei patru sate, poate aflarn o pilda de ast-
fel de oameni.
Cum se schinzbd soartea unui 01n tot asa schimba
I

'
roata vremii si soartea unui . popor. ~i in vieata nea-
murilor nu e suis Iara coboris. Cate popoare man ~1
23
 - 354 -

puternice au fost ingropate chiar de puterea si mari-

rea lor, cand aceasta putere si marire n'o mai folo-
seau, pentru ca sa imparta in lume dreptate si pace.
ci au injugat-o singuri la carul lacorniei Ior, cand pofta
lor de-a stapani tot mai multe tari ~i mai multe po-
poare, ca sa le poata aduna aurul si grasimea, le-a
Iacut tirani !
Unde sunt astazi Egiptenii, Babilonenii, Asirienii,
unde e poporul lui Alexandru Macedon? Unde sunt
Grecii cei vestiti si mai ales, unde sunt stramosii no~-
tri Romani, cari stapaneau odata aproape toata lurnea
cunoscuta pe vremea ]or?
Sunt margini intre cari trebuie sa se desfasoare
atat vieata unui om, cat si vieata unui popor. Sunt
stavili firesti, intre cari ramanand, un neam e mare
~i puternic. Pana cand un popor se nizueste, pe cai
drepte, sa ajunga aceste stavili, lupta lui e dreapta s:
sfanta, nui impotriva vointii lui Dumnezeu. Ajungand
aceste stavili, va avea de lucru veci de veci, ca sa-si
intareasca ~i sa-si infrumseteze vieata Jui de-acasa ~l
va trai atunci in veci de veci.
Daca insa se va .lasa rob lacorniei, va ravni la
ce-i a altuia ~i va trece granitele vietii Jui nationale,
primejdia pentru el va incepe numai decat ~1 prabu-
sirea lui va fi sigura.
Intreaga istoria lumii ne-o arata,
Fericit e poporul care nu ravneste la ceea ce-i
a altuia, fericit e nearnul, care lupta irnpotriva laco-
miei, pentruca niciodata nu-i in primejdie ca o bu-
catura prea mare sal innece. Daca parnantul ar fi
presarat tot cu astfel de popoara, pacea atat de dorita
ar stapanl in Jume. Caci luptele se poruncesc, bantuie
si umple lumea de nenorociri din pricina lacorniei
popoarelor. Iar lacornia stirn, ca e inceputul rautatilor
pe parnant: ea a seas din raiu si pe strarnosii nostri,
I. A garbiceanu.
 - 355 -

Din pi Ide le lui Solomon.

Cel ce intoarce urechia sa dela poruncile lui Dum-

nezcu, aceluia rugaciunea nu i este nici primita nici
placuta inaintea lui Dumnezeu.
A fi indurator ~i a face bine, este mai placut
inaintea Domnului decat darurile in biserica.
Cel ce astupa urechile dela strigatul lipsitilor , a-
ce la !1u va fi auzit cand va striga catra Domnu1.
Cel ce se indura de sarrnani, cinsteste pe zidi-
torul sau ; iara eel ee apasa pe sarrnani, ocareste pe
Ziditorul sau.
Sufletul eel ce binecuvanta pe altii, va fi dease-
menea binecuvantat.
Cel ee da lipsitului, nu va avea lipsa ; i ara eel
ce intoaree ochii sai dela eel ce cere, va cadea la lipsa
Cel ce da saracului, imprurnuta Dornnului, si va
lua cu ca~tig.
Dreptul se indur a si de vita) i ara eel faradelege
cste crud la inima.
Fiul intelept este bucuria parintelui sau ; iara flul
eel ncbun este scarba si rusinea
' )
maicii sale.
Cel ce doreste rau parintelui sau ori mamei sale,
un ui atare i se stinge lurnina cand va fi in intunere-
cul eel mai mare. In nevoia cea mai mare el va ra-
manca far a _de ajutor.
Fa ce este bine; ca atuncia va fi sanatatea ta
tare, vorba ta placuta, pasul tau sigur si sornnul tau
du lee.
Man dria soseste inainte de ca dere.
l

Cel ce razima in avutia sa, acela ve~teje~te ca o

floare; iara aceJa ce zideste pe dreptate. acela inver-
.ze~te ca un porn vios.
 - 366 -

Altul este sarac toata

cu avutia sa iara altu
este avut cu toata saracia sa. '
Mai bine putin cu dreptate, decat mult cu n
dreptate; mai bine putin in frica Ilomnului, decat ve
tierii mari in tulburare; mai bine un blid de Jegu1ne i
amore, decat friptura in ura si cearta,
Cel ce searnana nedreptatea, aduna amaraciune
Inima cea buna este sanatatea corpului, iara pisrn
umple oasele cu punoiu.
' . -
Unde este multa vorba, acolo trece rareori far
de pacat.
Cel ce petrece cu cei intelepti, intelept va fi ; iar
eel ce urnbla cu cei rai, va fi ca unul dintre ei.
Cel ce alearga, lesne se impiedeca ~i nebagare
de searna nu duce la bine.
Mierea cea peste masura nu este sanatoasa
desfatarea cea peste fire este spre stricaciune.
Lenesule ! mergi Ia furnica, si invata dela dans
intelepciune, Ea lsi cara vara nutrernantul, si adun
' ' '
in ora de cules, ca sa aiba ce manca iarna.
Calea lenesului trece printre sp1n1, iara cale
sarguinciosului este neteda ~i pardosita,
Cel ce pazeste smochinul, mananca din poamele
lui, Sarguinta aduce poame dulci.
Cel ce tainueste pacatele sale, va ajunge zile rele
iara eel ce le descopere pe ele, va afla iertare.
Precum se lamureste argintul in foe, ~i aurul i
topitor, asa lamureste Domnul inima prin scarba si
cura ~a de rugina cea infranta.
Cel faradelege este asemenea cu un vifor, ~ca~
trece repede; iara dreptul sta ca un turn neclatit.
 - 357 -

Calea dreptului este asemenea ca lumina de di-

mineata, care dece dece mai luminoasa se face, iara
cal ea pacatosul ui este intunecoasa ca noaptea.

ine pie-rde bogdf ie,

pierde 1n11Jt;
ne pierde pe tin a1nic
.
pierde mai muli:
sd cine-si pierde .curajul,
ace/a pierde tot.
UN DUSMAN
' A L S A N A T A T 111
' -

lnfranarea de bauturt spirtoase.

Oamenii, mai vartos ~i mai Intai in America de ner

au inceput in vremile noastre sa se inoredinteze pe depli
cumca bauturile spirtoase, precum: Vinul, vinarsul, (rachiul
eafeaua, romul ~i altele ca aceste baute fara corn pat si m
sura, au pricinuit ~i aduc Inca ruina trupeasca, scadere, p
guba ~i o degeneratie in neamul omenesc, care nu se poat
usor descrie. Socoteasca cineva la stricarea sanatati: pentr
atatea nenorociri de oameni bautori adeseori in floare
vietii lor. Socoteasca 1a saracia, ticalosia si derapanarea
atatea mii de familii, urmata singur din nesatiul gatlejul
unor persoane betive ; socoteasca la starea betivilor, ca
din oameni cuminte, scad mai jos cJe vietuitoar ele necuvan-
tatoare spre rusinea ~i ocara omenirii; din aceste ~i din al
cercetari Iacute asupra acestui lucru de cei mai iuvatat
doctori fizici ~i hernici al veacurilor noastre, ne putem lnch
put pentru ce mai decurand o multime de oameni au tab
rit sa se Infraneze cu totul de bauturi, cari strica, lngroas
innegreste ~i tranda veste ~i iara~ infierbanta, tntarlta ~i m
tueste sangele ~i trupul ornului; caci desi este dovedit, cu
ca nici veninul putin nu omoara, dar de vom socott curn
obiceiul ran nu vine deodata, ci gustand cate putin, pe urrna
preface in natura, lncat abia putem fi in stare sane satnr~m
e.J, vorn fi si liti a da dreptul unora, cari se silira a lnt
:.u eui societati de inf ranare7 la cari se grupeaza mu ~1 mii
 - 359 -

mernbrii sub diterite conditii si legi, spre pild a, ca nu nu-

mai dansii sa se conteneasca de toata bautura betiva sau
' '
spirtoasa, dar' si la altii sa le taie prilejul, ferindu-se a
gati, a ca~tiga ~i a se negutatori ca bauturile pentru sines
oprite, nevoindu-se In tot modnl ~i cu toata vremea - mai
ales preotii la poporenii sai - a desvata si a desradacina
primejdiosul obiceiu al betivilor ~i necurnpatatilor. -
Un calator englez ne incredinteaza, cumca in republi-
..... ' \ I

ea Statelor Unite din America pe la anul 1830 era 1000

societati de Intranare, cari cuprind ca la doua milioane de
membrii ~i avea de princip maicuseama, ca sa desvete
pe popor dela bautura vinarsului, care strica si arde mai
mult decat toate, fiind taranul (poporul) al bea ca apa, pana
Isi, vinde carnasa, si, holda, toate la ovrei si
, alti, slarnari, Obi-
ceiul acestora asupra cetatenilorsai, se cunoaste ~i de acolo,
caci pe aceea vreme 1000 de carciumari si 3000 de carciu-
rne. fusera siliti sa le inchida proprietarii, din pricina, ca
nu Ii se vindea otrava aceasta, ce mantueste pe in-
cetul, dar pana acum cu atata mai pe multi in toate par-
tile, In America chiar si corabierii ~i matrozii se supun la
astfel de legi de iufranare, care lucru in ochii celui, care
stiu ce va sa zica o corabie si a nu vedea matrozi beti, este
cu mult rnai neasteptat, decat orice infrauare urrnata la un
taran sau cetatean.
E.T.

D E S P R E B E T I E.
j .. ,. '
Cine bea in cinste ori' datorie, se imbata de douaori ; caci
Una gande~t~_; crasmarul si alta beti vnl.
Bautura e, unde e, mancarea este fudulie.
Vinul este pentru noi, nu pentru boi,
Cu vinul si cu somnul, uita grijile omul.
___ Vinul e toiagul batranetelor si nebunia tineretelor.
Vinul bun ~i nevasta frumoasa, sunt doua otravi dulci la om.
 360 -

Vinul il beai de bun si, el te face nebun.

Tu ii beai pe dansul si el te bea pe tine.
Cat sa dai ocol, el tot te da de gol.
Mergi pe carare lina ~i dai drept in tina,
Vinul, tuioa cu-i ii place,
N'are ~cu ce sa se imbrace.
Betivul cand trece pe punte, incbide .ochii -sa nu vaza apa
Arama omului la betie , se arata.
Cine te vede intrand in carciuma,. nu zice ca ai intrat sa 1

te inchlni.
Omul beat e cane turbat -~i omul cat ar fi de bun, rachiul
ii face nebun, ca omul nu stie ce face in betie,
Betivui cand este beat, se erede ca-i Imparat, ca omul in
betie
, cade
. in nebunie.
Vai de gospodaria unde a intrat betia,
Toate rautatile
, se fac din betie,
'
de aceea se zice, ca betia
este usa, tuturor rautatilor.
,
* *
*
Spevedania alcolicului pecalt".
Tinar stejerel ieram
f;i p'ori-oine birueam.
Mintea'ntreaga, cum'mi-erea,
Viitoru'mi surldea!
Dar, ceasul rau, n'ai ce'i face:
.4<-,, S at an B 1. senci
. . nu
. f ace "'_.
,, Marul bun", frumos de pica,
"Printre rele, el se strica" !
A~a am patit ~i eu,
Batutul de Dumnszeu I
Am oazut tocmai de sus:
Raisul lumii am ajunst
~i multi ani, plini de nevoi,
M'am t~vailit prin noroi !
 - 361 -

Dar, dupa lung timp de truda,

M'am umplut ~i eu de ciuda!
Am cautat, de-i potrivit.
.
In ce ieram si ce sunt?
~-am vazut, cu un cuvant,
Ca-i ca ,,Cerul de Pamant" !
M'am hotarlt, deci, fara gluma
S~ tug d'alcol, ca de Ciuma !
$-am luat, cu indarjire,
\.
Barbateasca hotarire:
Ca din mort sa ma fac vi u:
.
Iaras . om ca sa deviu.
~~i ce-am zis, am ~i Iacut:
Nu mai sunt eel din trecut '
La baut nu .mai gandesc, .
Ca'ndata ma si scarbesc !
Mintea 'mi-a veni t la lee,
Si toate'mi merg cu noroc:
Ca, odata cubetia,
Mi-a fugit ~i saracia.
Cinstea iar 'mi-am capatat,
~i'n Iume m'am Insghebat.
De toti azi sunt respectat.
Ca'n toate m'am lndreptat.
Acum cred ca sunt in stare,
Sfat sa dau la orisicare:
,
Ca nu-i nimerri, imi rup gatu,
In va tat
, ca Stan- PiUUu
' !
-.E o cumplita urgie,
Pa eel 'cazut
. in betie
, !
Alcolicu'i nemintos,
lstovit si mocirlos 1
\

Nu-i bun de nimic, nici strop,

Nici la suflet, nici 1a corp !
Nu stie ce face, drege:
.Se'ncurca pe unde merge !
 362 -

Betia pe om orbeste,
De nu stie
'
ce vorbeste I
Ca eel beat e fara minte,
.
Nu'si, da seama de cuvinte !
Ce pilda'si da la copii,
Cand vorbeste tot prostii ? f
El e mort _ moraliceste,
~i un putrigai trupeste !
., .
Fiinta omeneasca, beata,
E o liiara deslegata;
Si'n nomol cazut, cum este,
Numai om nu se numeste !
'
0 neputincioasa zeama, ....
Ca ticalosii, 'l inharna !
N'are. pie de vrednicie.
In asta dugoasa robie !
Mai gretoasa ca betia,
Nu-i nici dobitocia !
Si din asa vitiosi,
Ies _cop ii scrofulosi ! .
Tremura carnea pe ni.i~er--
Si'mi Ingheata sange'n vine,
Cand vaz om de ilichie, .
' ~ ' r ' ., 2 . '.

Afundat in murdarie I
Mai bine'i afar din lume,
Sa nu-i ramaie nici nume I
Deci, va sfatuiesc, cu bine,
Sa va'ndreptati, ca si mine;
Lasati la .pusti u betia:
Nu va pierdeti ornenia !
Ca-i rusine. maicuseama,
Sa va terfeleasc-o zeama r
Ca-omu'i neam imparatesc,
S'are chip Dumnezeiesc I
 - 363 -

Betia e vatamatnare sanatatii.

' '
I.
Betia prea multa produce unele boale, lntarzie vinde-
car ea tuturor celor alte boale si cauzeaza moartea timpurie.
II.
Toate bauturile alcoolice sunt periculoase sanatat_~i;.
acele, lnsa pregatite cu esenta dintre rachiuri nerafinate,
prod use din grane stricate; romurile, rachiurile, mastica,
r~

biter, spirturile drese, sunt cele mat vatamatoare sanatati!

III. ...
Rachiutile sunt mar periculoase cand se beau dimi-
neata, pe nemancate, sau intre mancari.
Racbiul nu da putere omului, nu inlooueste mancarea,
.~ar produce lipsa de pofta de mancare, greata, varsaturi
sau arsuri in inima, cele dintaiu semn ale alcoolismului.
IV.
Omul devine alcoolic, adeca otravit cu lncetul de ra--
chin, chiar fara sa se fi lmbatat vreodata cand se deprinde
a bia adeseaori rachiuri inaintea vremii de mancare,
v.
Rachiurile sunt otrava, care arde mai repede sau mai
tarziu, dar fara gres, toate organele vietii, stomac, ficat,
rinichi, inima, plamanii, sau creerii.
VI.
Vatamaturile, galbinarea, pelagra, bataile inirnii, dro-
pica, umflaturile, slabirea mintii, nebunia furioasa, somnul
nelinistit ~i cu visuri de spaima sunt boale produse din
pricina rachiurilor baute zi cu zi, luna cu luna,
VII.
Cine bea prea mult rachiu, e mai expus la boale si
cand se bolnaveste.. boala e mai grea . si cu aiureala adesea..
dB moarte.
 364 -

VIII. .
Rachiul slabeste plamanii si duce la oftica; betivii mor
on de boala de plamani ori de boala de creeri.
IX.
Cele mai multe dintre omorun si crime sunt faptuite
in turia betiei, _
'
x.
Copiii acelor ce beau rachiu sunt adesea copii idioti,
sau mor de spasmuri, ori daca traesc, sufer de boala co-
:piilor, epi lepsie,
Dr. Negrescu.
 CUP RI NS UL.
Pagina.
Povesti re scurta des pre hnpara tiile cele mar vechi
si alte lucruri insemnate. 3-8
Cronologie calculata pe anul 1914. 9-12
Sarbatori nationa1e. 12
'
Sinaxarul celor 12 luni. 14-37
Conspectul lungimii zilelor. 38-39
Calendarul vitelor. 40-41
Timpul Incoltirii ~i vegetatiei la diverse plante gricole 42
Volumul diverselor nutreturi., 43
Greutatea fructelor si. semintelor
, mai lndatinate. 43
Calendar vesnic.
, 44-46
Calendar tarauesc.
'
47-48
Medardus, 48
Povete economice ~i Prevestiri de tim p. 4 9- 87
Alte prevestiri de timp dupa talmacirea astro-
nomilor eel or vechi. 88-106
Prevestiri de timp pentru iarna, 107-10&
Barometrele naturale. Semnele timpului, 109-113
Prevestiri de peste an:
Pentru road a din destul; pentru nerodirea sau
lipsa roadelor; pentru boale; pildele dupa
adeveririle taranilor si soboluJ. 114-117
Semnele celor sapte planete. 118 -119
Tabelele anilor cu planetele lor. 120-140
Invatatura po scurt aratand cele 7 planete. 140
Tabela, care invata Steaua ce se numeste 'I'ighara. 141
Invataturi tolositoare 142
Spunere de casnici 143-146
Prognosticon, ounostinte pentru schimbarea aerului, ,
lucrurilor vazute, cari in toate zilele se intampla. 147--160
Inceputul Grornovnicului, 161.--17-
Tabela pentru a afla in ce zi si la care ceas se
naste Iuna in diferite luni ale oricarui an. 175-178
Tabela, ~ afla in ce zi si, la
"
care ceas se stirbeste
, '
luna in diferite luni ale oricarui an. 179-182
Explicarea Pascaliei. . 183-. 192.
Regula pentru a afla slova Pascaliei..; i .193-19:1
 Pagir.Ht.
In vatatura pentru intelesul Pascaliei. 195-205
.Sistem ul solar. Din Astronomie. 206-211
Stapanirea celor 7 Planete:.
Cu privire la tirnp, 212-224
Cu privire la soar tea ornului 225-231
Trepetnicul eel mare. 232-237
Explicarea visuri lor. 238-244
Inceputul zodiilor cari spun ornului, anume cum
va petrece in vieata lui, ce primejdii va avea. 04~ C.. Cl

Cele douasprezece zodii. 246-269

Din economie:
Munca si, Economic. 270-~72
Gradiua. 272-273
Ingrasernintele chemice in gradinile d~ zarzavat. 274-276
Gunoiul si folosul lui. 277
'
Ingrijirea legumelor. 278-27S~
Altoirea pornilor. 280-284
Pentru gradinile de zarzavat. 285
Varza. 286-287
Semanati, fasole si, mazare. 288--289
Mijloc de a face gainile sa oua iarna, 29 (\_')qJ..
J -'-'0

,Clocirea naturala a pasarilor de carte. 292-294:

Cat venit aduc ouale, 295
Vaca de lapte. 296 -297
Aerizarea locuintii, dobitoacelor. 298-299
Risipa cu penele de pasari, 300--302
Cidrul ~i fabricarea Jui. 303
Fabricatiunea oleiului de jir. 304-
Masuri a paratoare de boale. 30)
O casa englezeasca la sate. 306-307
Cele zece porunci ale vierului rational. :308
Sfaiuri
Cand intra ceva in urechi. 3(.} ('.J
Curatenia aduce sanatate. 310
:I:)"' .
;~a1a. . 311-312
Boala de gura si de picioare. 313
Ce mananca bolnavul. 314-31t)
Nu luati haine de pomana. 316-317
 Pagina.
Poezii si Irrvatatur i folositoare.
' '
Anul nou. 318- 31 ~~!

Invatatura. ~20
'
Banii, 321
Pastile.
, 322-32'-1
Este oa re de Ii psa in va tura, ta 325-32t)
Copacul. 329
Multameete-te cu putin. 3,30
Inima. gg1
Dragoste fieasca. 332 - 3:-34
Iubirea de oameni. 335-336
Pentrn nemultamirea
, omului 337
Toata seara. 338
Despre alcatuirea omului. 338- 340
Socoteala vrernii si' vietii
, omenesti., 341
Moartea si nemurirea. 342
Vieata taraneasca,
1 ,
3-1(~
Cele patru surori. 344
Invataturi morale. 345-346
Cale~darul mortii. 347
Omul si anii vietii lui. 348-349
Convorbire intre Sgarcit ~1 Risi pit or. ..3- D... n-
Roata vrernii, 351-354:
Din pildele Jui Solomon. 355-357
Un dujman al sanatatii. 358-35~~}
Despre Betie. 359-360
Spovedania alcolicului pocait. 360--362
Betia e vatarnatoare sanatatii. 363-364
' '
in1bosa ti U:1 cu 111 ulte in Ye! u~-ituri Io losi to Cl.re ~i
<: ' ' '

cu pcv e stir-i ~i ver-sur i fru moa se, >1coa~e Jin

fcl uri te c(i r-t i 1i ~azete
DE '~.

loa?z I. Lz.urczt/
librar- editor. . . '-A A G f: ', ,. r .

.- ... ; . :' ._' t: A - M \ ~ ~-

Toate drepturile reserrate, - .:~,. .-->.-: . . ~~:-;~"':~i;;;: