Cauzele au fost nationale,economice si sociale

-dominatia straina si regimul fanariot

-razboaiele ruso-austro-turce care s-au desfasurat in Tarile Romane si care au provocat
numeroase pierderi
-coruptia si fiscalitatea excesiva
La începutul secolului al XIX-lea, sub influența Revoluției Franceze și prin
intermediul cuceririlor napoleoniene, se răspândesc în Europa noile concepții politice care
propovăduiau dreptatea și egalitatea socială și dreptul la autodeterminare al popoarelor
asuprite. Înfrângerea lui Napoleon la Waterloo, la 18 iunie 1815, și constituirea „Sfintei
Alianțe”, la 26 septembrie 1815 au impus, pentru moment, revenirea la vechile rânduieli de
sorginte feudală. Totuși lupta pentru emancipare socială și națională a continuat. La începutul
anilor 1820 revoluții și răscoale naționale și sociale se desfășurau în Italia, Spania, Portugalia,
precum și în America Latină.
Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu s-a încadrat în acest proces istoric de înlăturare a
rămășițelor orânduirii feudale și de trecerea la o epocă de progres pe plan național și social.
Societatea românească din ultimul deceniu al „epocii fanariote” era împiedicată în
progresul său de instituții și de o clasă politică dominată de venalitate și corupție, la care se
adăuga exploatare resurselor atât de către domnitorii fanarioți, cât și de către opresorul
otoman. În preajma revoluției de la 1821, toate categoriile societății românești își manifestau
nemulțumirea: boierimea, divizată în funcție de avere și poziție în stat dorea să își recapete
vechile privilegii, iar forțele productive din mediul rural și urban aveau propriile revendicări:
țăranii doreau o mai largă stăpânire asupra pământului și înlăturarea birurilor și corvezilor
împovărătoare la care erau supuși, iar negustorii și meseriașii de la orașe să își desfășoare
activitatea într-o societate în care nedreptatea, corupția și arbitrariul să fie înlăturate.
În anul 1821 Țara Românească a fost scena unei mișcări sociale și naționale
complexe. O mișcare revoluționară a izbucnit în Oltenia și a cuprins cea mai mare parte a
Principatului.
Cauzele sale se găseau parțial în condițiile insuportabile ale abuzurilor domnitorilor fanarioți
și parțial în abuzurile fiscale și administrative ale dregătorilor locali. La alt nivel, câțiva boieri
se străduiau să pună capăt suzeranității otomane, în timp ce alții se concentrau asupra
izgonirii fanarioților.