Revoluția franceză (1789-1799)

-Schița lecției-
Clasa a X-a
Assignat-instrument monetar (ordin de plată), folosit în timpul revoluției franceze și al
războaielor revoluționare franceze.
Bancrută-intrarea statului în incapacitate de plată. Monedă-hârtie fără acoperire.
Binele națiunii- proprietăți confiscate în timpul revoluției franceze de la Biserica Catolică,
monarhie, emigranți, contra-revoluționari suspectați.
Democrație directă (participativă)-regim politic în care populația participă direct la luarea
deciziilor, prin intermediul adunărilor publice, sau al referendumurilor.
Dictatură-conducere a statului exercitată de către un grup sau o persoană, cu puteri nelimitate.
Drept de mână moartă-dreptul seniorului de a moșteni bunurile personale ale șerbului decedat.
Federație-asociere(asociație) a cetățenilor francezi din perioada marii revoluții franceze de la
1789, având ca scop apărarea cuceririlor revoluționare.
Garda Națională franceză- înființată la Paris pe 13 iulie 1789.
Girondini-grup politic moderat, majoritar, alcătuit din deputații din departamentul Gironde (din
sud-vestul Franței).
Iacobini-grupare radicală de stânga, ce-și ținea întrunirile în Biserica Sfântul Iacob din Paris.
Imaginar politic-ansamblu de valori și de reprezentări referitoare la politică.
Montagnarzi (munteni)/Convenția montagnardă:

 denumire dată deputaților revoluționari democrați din Adunarea Legislativă. În timpul

revoluției franceze (1791-1794);
 grupul parlamentar cel mai radical din timpul revoluției franceze. Denumirea provine de
la faptul că ocupau locurile cele mai înalte din sala de ședințe a Adunării: Majoritatea
erau membri ai clubului iacobin. Susțin ca formă de guvernământ Republica. Ating
apogeul în anul 1793, cu 300 deputați în Convenție. După ruptura definitivă dintre
iacobini și girondini (1792), vor fi identificați cu iacobinii.
Notabili-funcționari pe timpul Vechiului Regim în Franța.
Referendum (plebiscit)-consultare directă (prin vot), a populației într-o anumită problemă.
Regaliști-susținătorii formei monarhice a puterii de stat; monarhiști.
Revoluție-ansamblul transformărilor calitative care cuprind un anumit sistem.

1
Republică-formă de guvernământ condusă de către un președinte, ales pe o anumită perioadă de
timp.
Sanculoți (les-sans-cullottes)-locuitorii săraci ai orașelor.
Starea a III-a-burghezia mare, liberală.
Vechiul regim-sistemul social-politic al Franței până în 1789.
Vot universal-drept de vot al tuturor persoanelor majore, indiferent de sex, religie, avere, de la
18 ani.

În secolul XVIII, Franța monarhie absolutistă, supusă total voinței regelui.

Regalitatea, apăra tradițional privilegiile:
 nobilimii
 clerului
Existau premise (condiții) pentru numeroase abuzuri, sub protecția imunității.
Situație generatoare a efectelor social-economice→bararea accesului burgheziei la activitățile:
 industriale
 comerciale
 financiare
Principalii beneficiari:
 aristocrația
 clerul

Cauzele revoluției:
 generale:
 criza societății feudale-Vechiul Regim

2
  frâne în calea dezvoltării de tip burghez
 cereri exorbitante ale elitei conducătoare
 sociale:
- organizarea pe stări:
 I-clerul
 II-nobilimea-privilegii:
 scutiri de:
 impozite
 obligații
 ocupau în stat cele mai esențiale funcții:
 politice
 militare
 III-lipsite de privilegii (nu puteau ocupa funcții esențiale):
 burghezia
 orășenimea-religioase
 țărănimea:
 lipsită de drepturi
 alături de muncitorime, nemulțumită de condițiile de viață la orașe
- neparticiparea burgheziei la viața publică→lipsa de drepturi și libertăți a populației
din starea a III-a
- dorința burgheziei de a obține drepturi politice și posibilitatea influențării puterii spre
propriul interes
- nivelul scăzut de trai al:
 producătorilor agricoli
 meșteșugarilor
 orășenilor simpli
- emanciparea individului→transformarea lui din supus în cetățean
 politice (reala criză):
 puterea nelimitată a monarhului (absolutismul monarhic) și anacronismul
structurii:
 politice
 sociale
 economice, frânau dezvoltarea societății franceze
 pierderea încrederii regalității din partea populației
 lipsa modernizării sistemului (regimului) politic→înlăturarea vechiului regim
 abuzurile regelui Ludovic al XVI-lea
 ideologice:
 ideile progresiste ale iluminiștilor→iluminismul-baza doctrinară a revoluției,
pregătind conștiința populației
 opoziția sistemului politic francez față de ideile iluministe

3
 religioase-Biserica catolică, percepută ca povară pentru dezvoltarea societății (castă
închisă necorespunzătoare ei)
 economice-criza economică:
 luxul inutil al Curții de la Versailles
 cheltuielile pentru războaie
 menținerea:
 breslelor
 vămilor interne
 existența privilegiilor
 principalele sectoare afectate:
 agricultură-lipsa (împiedicarea) revoluției agrare-întârziată introducerea
inovațiilor tehnice
 finanțe:
 creșterea nejustificată a prețului produselor
 anii de criză
 1770
 1785-secetă
 1788-1789:
 iarnă extrem de geroasă
 calamități naturale-efecte:
creșterea prețului la pâine
foametea
 agricultura dezvoltată lent
 țărănimea:
 crunt exploatată
 supusă grelelor și numeroaselor obligații:
 fiscale
 în produse
 permiterea prin tratatul de la Eden (26 septembrie 1786), a:
 importului de:
 produse engleze
 textile
 micilor taxe
 financiare:
 ciza financiară, generată de:
 risipa bănească a curții regale:
 baluri
 distracții:
 subminaseră vistieria statului (regală)
 cauzau fiscalitatea excesivă→impozite grele

4
  imensa datorie externă→înrăutățirea situației Franței :
 războiul de 7 ani
 pierderea coloniilor nord-americane
 datorită deficitului bugetar

Context (premise):
 național-apariția ideilor iluministe în cadrul burheziei
 extern (internațional)-succesul revoluției americane
Forțe participante:
 intelectualii
 la oraș:
 muncitorii
 țăranii
 nobilimea:
 mijlocie
 mică
 micii burghezi
Periodizare/Etape:
1. Declanșarea revoluției (14 iulie 1789 - 10 august 1792):
- 5 mai 1789-regele Ludovic al XVI-lea (1774-1792):
 avea toate puterile pentru a reforma Franța-lipsa banilor, singura piedică;
încercarea de a cere noi impozite, ostilitatea:
 nobilimii
 Parlamentului-Adunarea Stărilor Generale (reprezentând starea a III-a; nu
se mai reuniseră din 1614, pe care el dorea s-o dizolve; ca măsură
excepțională regele îi acordă sătrii a III-a, un număr egal de deputați cu al
celorlalte două stări)
- reprezentanții ei refuză, pe 17 iunie 1789, declarându-se Adunare Națională
Constituantă, prezentând caietele de doleanțe, alegând în fiecare parohie, apoi oraș, câte
un deputat, redactând un caiet de doleanțe, cerând:
 reforme
 o nouă Constituție
 drepturi egale pentru toți cetățenii
- pe 5 mai 1789, discursul regal îi nemulțumește pe deputații burghezi (care doreau a
participa la conducerea țării)
- după câteva săptămâni de discuții, starea a III-a:
 s-a declarat reprezentantă a întregii națiuni

5
  amenința refuzul plății oricărui nou impozit
- 9 iulie 1789-regele încercând să închidă lucrările, deputații au luat inițiativa tansforma
Adunării Naționale în Adunare Națională Constituantă→ regele (la îndemnul Curții
regale) a mobilizat armata pentru a dizolva Adunarea, dar populația Parisului se opune,
ridicându-se la luptă și formând Garda Națională, cu ajutorul căreia poporul a cucerit și
dărâmat fortăreața Bastiliei, simbolul absolutismului monarhic
- 12 iulie 1789-declanșarea acțiunilor revoluționare în Paris
- 14 iulie 1789:
 cucerirea Bastiliei de revoluționari
 răspândirea revoluției în Franța
 revoluționarii organizați în diverse grupări:
 girondini
 iacobini
 republicani
 feuilanți-reprezentanți:
 La Fayet
 Ramon
 republicani moderați
- 4 august 1789:
 Adunarea Constituantă votează desființarea privilegiilor feudale
 Franța devine stat burghez
- 26 august 1789-Adunarea Constituantă adoptă „Declarația Drepturilor Omului și ale
Cetățeanului”:
 bazată pe principiul dreptului natural
 stabilea principiile de organizare a societății democratice
 garanta indivizilor (conform ideilor iluministe):
 egalitatea în drepturi a tuturor
 libertăți-toți francezii devin cetățeni
 națiunea era recunoscută ca izvor al suveranității
 fraternitate
 cuprindea principiile reorganizării Franței-puterile:
 legislativă-Adunarea unicamerală independentă față de rege
 executivă:
 rege
 miniștri
- 21 decembrie 1789, votat primul decret, emițându-se (în aprilie 1790) certificate de
îndatorare în valoare de 1000 de lier (individual), alocându-se 400 milioane, cu o rată a
dobânzii de 5%, garantată și rambursabilă pe baza privind licitarea „binelui națiunii”
*Revoluționarii inspirați de iluministul Jean Jacques Rousseau

6
2. Monarhia Constituțională (14 iunie 1789-10 august 1792)
- februarie 1790, adoptarea Constituției
- 23 februarie 1790, Franţa organizată în 83 de departamente:
 departamente
 districte
 comune
- 8 martie 1790, coloniile declarate parte a regatului francez
- Iunie 1790, regele fuge din țară, e prins, pierzând încrederea poporului
- 9 iulie 1790, pentru ieșirea din criză Bisericii catolice îi sunt vândute bunurile bisericești
- iulie 1790-regele acceptă Declarația Drepturilor→Franța devine monarhie
constituțională
- 10 martie 1791, Biserica romană, reorganizată ca națională
- 3 mai1791:
 Papa e ars în efigie la Palatul Regal
- 14 iunie 1791-Legea Le Chapelier, interzice dreptul la grevă
- 20-21 iunie-„fuga de la Varennes”
- 3 septembrie 1791-adoptarea unei noi Constituții-prefață la Declarația Drepturilor
Omului și ale Cetățeanului-prevederi:
 Motto-ul republicii franceze: „libertate, egalitate, fraternitate”
 Franța-monarhie constituțională
 instituirea principiului separației puterilor în stat:
 executivă:
 regele:
 jura a respecta:
 principiile Declarației Drepturilor Omului și ale
Cetățeanului
 legile Franței
 drepturile cetățenilor
 privind Adunare Legislativă:
 drept de veto în ședințe
 nu o putea dizolva
 putea acționa doar în limitele legilor votate de ea
 comandantul suprem al armatei
 miniștrii
 legislativă:
 Adunarea Națională Legislativă:
 puterea supremă
 alegeri odată la 2 ani
 parlamentari puteau deveni doar proprietarii de pământ
 judecătorii remunerați de stat

7
  introdusă imunitatea parlamentară
 judecătorească-judecători aleși
 măsuri modernizatoare:
 funcționarii statului aleși dintre cetățeni
 cetățenii divizați în două stări:
 activi-cu o anumită avere (cens; doar proprietarii puteau vota
viitoarea Adunare)
 pasivi-lipsiți de drepturi politice
 desființarea:
 vechilor impozite, înlocuite cu altele noi
 vămilor interne
 breslelor
 pe 19 iunie 1791 a nobilimii franceze-ofițerii obligați a purta
concarda tricoloră
 apar noi ziare
 confiscarea averilor bisericești→vândute burgheziei
 unificarea impozitelor
 reforma administrativă
 dezvoltarea economiei
 pe 4 august 1789-desființate privilegiile feudale
 la Paris:
 cluburi de:
 apariție a grupărilor politice:
 iacobinii1-vederi politice radicale
 girondinii2-vederi moderate; burghezi care considerau că
scopurile revoluției fuseseră atinse
 dezbateri politice-cele mai importante
 mulți nobili părăseau Franța
 regele:
 nemulțumit de reducerea atribuțiilor regale
 neâncrezător în Adunare
 revoluția a deșteptat simțul civic al populației
- octombrie 1791-conform constituției:
 Adunarea Constituantă dizolvată
 puterea preluată de Adunarea Legislativă
- apariția grupurilor politice (principalele tendințe/orientări):
 monarhiștii-generalii
 girondinii-moderați

1
De la numele Mânăstirii Sfântul Iacob, unde ei se întruneau.
2
De la numele provinciei Gironda, de unde mulți erau originari.

8
  iacobinii-radicali
 „câmpia”, sau „mlaștina”-deputați independenți
*Confruntările dinte acestea finalizată prin ghilotinarea regelui Ludovic XVI.
- în urma revoluției s-a:
 declanșat conflictul rege-popor
 produs antrenarea Franței în război contra Austriei și Prusiei (monarhii
absolutiste), primei declarându-i război pe 20 aprilie 1792, ultima alăturându-i-
se, datorită amenințării create de situația din Franța
- 26 aprilie, sau 11 iulie 1792:
 Adunarea Națională Legislativă a declarat „Patria în primejdie”
 francezii s-au mobilizat pentru a o apăra
 trădarea ofițerilor nobili și dezorganizarea militară creează o situație dificilă
*Toate realizările, alături de reformele (administrative, judecătorești, fiscale, bisericești), au
favorizat devzoltarea structurilor capitaliste.
- 10 august 1792:
 opoziția:
 regelui:

nerenunțării la absolutism

trădării-regele:
 înlăturat printr-un asalt asupra palatului Tuilers
 dus cu familia la închisoareaTemple. La Paris instituită
„Comuna insurecțională”, sau „Comuna din Paris”3.
 coaliției externe (Prusia, Austria)
 consecință directă→trimise armate de regii:
 Austriei
 Prusiei
 alegerea prin vot universal a Convenției Naționale (principalul for de conducere),
ales până în iunie 1792
 proclamarea Republicii

3. Faza radicală. Context:

a. Dictatura girondină (20 septembrie 1792-2 iunie 1793)/Convenția Națională
- considerau că revoluția s-a încheiat
- 20 septembrie 1792:
 armata de voluntari francezi, comandați de generalul Charles Francois
Dumouriez, ies învingători la Valmy contra Austriei
 francezii ocupă:
3
În timpul revoluției, „boneta roșie”, devenise simbolul unității revoluționare, toți revoluționarii purtând-o din 1791.

9
  Savoya
 Belgia
 Olanda
 malul stâng al Rinului
- 21 septembrie 1792-abolirea monarhiei: proclamarea Republicii:
 regele a fost:
 judecat
 condamnat la moarte prin ghilotinare
 până în iunie (prin vot universal e aleasă) Convenția Națională: dominată de
girondini (înlocuind Adunarea Legislativă):
 mari burghezi-aleși prin vot universal
 orientări:
 girondinii-burghezi:
 industriali
 comerciali
 montagnarzii-iacobinii radicali
- Convenția s-a confruntat cu grave probleme:
 criza:
 economică
 financiară gravă
 o nouă coaliție externă (datorită execuției din 21 ianuarie 1793 a regelui francez):
 Austria
 Prusia
 Anglia
 Olanda
 Spania
 Piemontul
 7 martie (până în octombrie), 1793:
 răscoală a regaliștilor-regiunea Vandeea
 datorită incapacității gestionării crizei:
 economice
 financiare→girondinii pierd susținerea poporului
- 10 martie 1793, apare tribunalul revoluționar:
 instituție de stat
 judecarea și condamnarea la moarte (prin ghilotinare) a tuturor dușmanilor
revoluției
- 19 martie 1793-Convenția Națională emite un decret prin care participanții la răscoala
din Vandeea sunt condamnați la moarte
- 25 martie 1793, Comitetul Siguranței Generale (guvern provizoriu)
- 27 martie 1793-Generalul Dumouriez, denunță anarhia revoluționară

10
 - 3 aprilie 1793-Philippe Egalite, verișor al defunctului Ludovic al XVI-lea, este arestat
- 5, sau 6 aprilie 1793:
 prima sesiune a Tribunalului Revoluționar
 Convenția Națională înființează Comitetul Salvării Publice:
 de facto, guvern executiv
 concentra întreaga putere executivă
- 12 aprilie 1793-Convenția Națională votează în favoarea arestării lui Jean Paul Marat:
 proaspăt ales președinte al clubului iacobin
 acuzat de:
 incitare la violență
 crimă
- 4 mai 1793-Convenția Națională, sub presiunea sanculoților menține un preț maxim:
 pentru grâu
 alte alimente de primă necesitate
 temporar o economie planificată, spre:
 efortul de război
 salvării Republicii
- 24 mai 1793-sub presiunea Girondinilor, Convenția Națională îi arestează pe liderii
ultra-revoluționari:

b. Regimul terorii. Dictatura iacobină (2 iunie 1793-27 iulie 1794).

- punctul culminant al revoluției
- 2 iunie 1793-iacobinii Robespierre, Marat, Saint-Just, Danton (printr-o lovitură de stat),
i-au înlocuit de la putere pe girondini (convenția girondină înlocuită cu cea iacobină),
printr-o insurgență armată instaurând un regim de teroare (crezând că e soluția pentru
reușita revoluției)
 conducători:
 Maximilien Robespierre
 Georges Danton-unul dintre noii îmbogățiți
 Jean Paul Marat
 Saint Just
 cele mai esențiale grupări politice iacobine-6000 membrii:
 indulgenții (mențineau presiunea politică)-considera inutilă teroarea:
 mențineau presiunea politică
 considerau inutilă teroarea
 Maximilien Robespierre4-acredita necesitatea instituirii terorii
 Louis Antoine Saint Just
 abatele Gregoire
4
„Incoruptibilul”. De o rigoare și cinste necontestată, observa o primejdie în concepțiile extremiste ale herbertiștilor,
condamnând afacerile ilegale ale unor dantoiști. Înlătundu-i, apoi ghilotinându-i pe Herbert, Danton, a slăbit puterea
iacobinilor.

11
  Aristide Couthon
 August Robespierre
 turbații5(cordelierii):
 acceptau menținerea terorii
 membrii:
 Georges Danton
 Jean Paul Marat
 Camille Desmoulins
 Fabre d'Églantine
 Jacques Hébert
- 6 iunie 1793, în Corsica, Marsilia, Nimes, Toulouse, Bordeaux, revolte contra
montagnarzilor iacobini
- 24 iunie 1793-adoptarea (prin referendum) Constituția Anului I:
 prima de tip republican în Franța
 forma de guvernare-Republica
 conferea puterea:
 Adunării Legislative-aleasă odată pe an
 Consiliului
 Comitetul-compus din 24 membrii
 alegeri:
 directe
 alegătorii-minim 21 ani
 drepturi și libertăți:
 de a opune rezistență la presiuni
 egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii
 libertățile:
 conștiinței
 cuvântului
 educație
 muncă
 asigurare socială
- convenția iacobină declară Constituția inaplicabilă din cauza războiului, menținând
caracterul revoluționar al guvernului, până la încheierea păcii
 5 septembrie 1793, Convenția proclamă „teroarea revoluționară”
 măsuri radicale:
 decretată mobilizarea generală-300 000 soldați
 reorganizarea armatei-60 000 oameni
 sanculoții conduși de iacobini

5
Partizanii acestei grupări-locuitori săraci ai cartierelor mărginașe Parisului.

12
 introdus calendarul republican (numerotarea anilor începea cu anul
proclamării Republicii; lunile denumite după fenomenele naturale 6)
 confiscate averile nobililor
 desființate fără răscumpărare, servituțile personale
 fixate prețuri maximale contra speculei
 elaborată o nouă Constituție:
 n-a intrat în vigoare
 neaplicată-datorită:
 războiului civil
 agresiunii externe
 instituit învățământul elementar gratuit
 contra opozanților regimului→ urmări:
 victime
 înnăbușirea revoltelor (în Vandeea, a șuanilor)
 succese militare dincolo de granițele Franței:
cucerind Belgia
alungând invadatorii, datorită comandanților:
 Carnot
 Hoche
 Jourdan
 Moreau
 Bonaparte
 confiscate pământurile celor considerați contrarevoluționari și date în
proprietate țăranilor
- 25 octombrie 1793, regina Maria Antoaneta condamnată la moarte prin ghilotinare
- 4 decembrie 1794, constituirea guvernului revoluționar

* În timpul dictaturii iacobine, revoluția franceză atinsese apogeul

- 5 aprilie 1794, sunt ghilotinați:

 Jacques Hebert
 Georges Danton
 Camille Desmoulins
 Fabre d'Églantine
- 26 iunie 1794-victorie franceză la Fleurus, ănlăturând primejdia străină
- 27 iulie (9 thermidor) 1794:
 datorită:
 neânțelegerilor dintre iacobini, cauzate de numeroase:
 arestări
6
Pluviose-ianuarie, Ventose-februarie, germinal-martie, floral-aprilie, prairial-mai, messidor-iunie, thermidor-iulie,
fructidor-august, vendemairie-septembrie, brumaire-octombrie, firmaire-noiembrie, nivose-decembrie.

13
  execuții
 revoltei țăranimii din estul Franței și a locuitorilor orașului Lyon (cucerit
de republicani după două luni de asediu)
 complotului organizat, gruparea iacobină e înlăturată
 ghilotinarea lui Robespierre:
 fârșitul revoluției franceze
 ieșirea din teroare
*Extremiștii de stânga, conduși de Jean Roux, Jean Rene Hebert, au:

- slăbit baza socială iacobină prin acțiunile necentrate

- facilitat ascensiunea marii burghezii-republicanii moderați amenințați de iacobini și
regaliști, au:
 anulat legile iacobine
 stabilizat situația în țară

c. Convenția thermidoriană (27 iulie 1794-26 octombrie 1795)

- condusă de moderați
- sunt desființate:
 Comitetul Salvării Publice
- iunie 1794-victoria de la Fleurus, contra coaliției externe
- conducerea noilor îmbogățiți:
 lovitură de stat
 încheierea revoluției franceze
- 27 iulie 1794, Maximilien de Robespierre e arestat
- 28 iulie 1794-ghilotinat cu cei 21 iacobini radicali-perioada terorii albe-(Jean Louis Just
și alți membri ai Comitetului pentru Siguranța Publică)
- abrogarea teorii revoluționare→1300 execuții-iunie 1794
- până spre sfârșitul lui 1794, Conveția dominată de deputații de centru
- 21 februarie 1795.
 suprimarea bugetului pentru culte
 separarea Bisericii catolice de stat
- revenirea (în primăvară) a girondinilor proscriși și reacțiunea violentă față de proteste,
încheiată cu eliminarea ultimilor iacobini radicali
- 31 mai 1795, desființarea tribunalului revoluționar
- 23 septembrie 1795, adoptată Constituția Anului III:
 Convenția Națională înlocuită de un Parlament bicameral:
 puterea legislativă
 ales pe 3 ani prin vot censitar
 format din Consiliul:
 Bătrânilor-250 deputați de peste 40 ani

14
  celor 500-deputați de peste 30 de ani

4. Importanța revoluției franceze pentru statele europene:

- cea mai importantă revoluție modernă din istorie-model pentru alte popoare
- înlăturarea vechiului regim
- abolirea relațiilor și privilegiilor feudale
- secularizarea proprietăților bisericești
- introducerea formelor dreptului burghez
- apariția și consolidarea premiselor constituirii burgheziei în sistemul politic european

Consecințe ale revoluției franceze

Politice - căderea absolutismului
- instituirea monarhiei
- justiția s-a:
 simplificat
 ierarhizat
- învinși dușmanii din:
 interior
 exterior
Stabilirea republicilor după model francez în Europa:
- Olanda, Belgia-1795
- Italia superioară-1797
- Napoli, Italia de Sud-1799
Economice Secularizarea averilor bisericești
Lichidarea breslelor
Sociale Lichidarea:
- drepturilor, privilegiilor feudale
- împărțirii în categorii sociale
Programele revoluționare de secol, XIX, preiau principiile revoluției franceze:
- libertatea individuală
- seprarea (separația) puterilor în stat
- egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii
- participarea cetățenilor la viața politică
Ideologice - răspândirea:
 ideilor iluministe-ideea de națiune s-a:
 afirmat

15
  dezvoltat
 spiritului revoluționar

5. Directoratul (26 octombrie 1795-noiembrie 1799)-perioada guvernământului noilor

îmbogățiți:
- formă de guvernământ stabilită de Constituția din 22 august 1795
- puterea:
 legislativă→Consiliul:
 celor 500
 bătrânilor
 executivă, alcătuită din 5 membri:
 Paul Barras
 Louis Marie de La Révellière-Lépeaux
 Jean-François Rewbell
 Étienne-François Le Tourneur
 Lazare Carnot, n-aveau suficiente resurse pentru a-și finanța:
 proiectele
 Curțile de judecată
 prin impunere propria voință
- probleme întâmpinate-menținerea:
 corupției-spectru politic
 hoțiilor
 haosului în:
 inflație
 situația financiară catastrofală
 plan:
 administrativ
 social
 acțiunilor:
 regaliștilor pentru reinstaurarea monarhiei, determinate și de excluderea
susținătorilor monarhiei din viața politică, acțiuni înfrânte de un grup de
tineri ofițeri (printre care și Napoleon Bonaparte)
 iacobinilor pentru a reveni la putere
- politica:
 internă:
 începând cu 1795, Franța→perioadă de:
 stabilitate
 liniște

16
  măsuri:
 încheierea terorii
 eliberați deținuții politici
 reântorși în țară emigranții politici
 externă:
 5 aprilie 1795-, tratatul de la Basel, cu Prusia, Franța anexează malul stâng al
Rinului
 16 mai 1795-tratatul de la Haga, cu Olanda (aliată a Franței), în urma căruia:
 apare Republica Batavă (între 1795-1799):
 Belgia
 Olanda
 Luxemburg
 Franța primea provincia Flandra
 22 iulie 1795-al doilea tratat de la Basel, pacea cu Spania
 războaiele-campaniile din:
 principalele succese-campaniile militare externe-război cu:
 Austria
 Anglia
- pace cu:
 Prusia
 Olanda
 Spania
- Italia:
 9 mai 1796-victorie franceză la Lodi
 noiembrie 1796-victorie franceză la Arcoli
 februarie 1794-cucerirea orașului Mantua-încheierea cuceririi Italiei de nord
 18 octombrie 1797-tratatul (pace avantajoasă) de la Campoformio cu Austria:
 creată Republica Cisalpină:
 Modena
 Ferrara
 Bologna
 Lombardia
 Genova devine Republica Ligurică
 Austria recunoaște republicile nou formate, cedând Franței Belgia
- Egipt:
 Iulie 1798-în golful Aboukir, flota franceză distrusă de amiralul englez Horatio
Nelson
 21 iulie 1798, bătălia de la piramide încheiată cu ocuparea Egiptului
 18 martie 1799, eșec francez asupra cetății Accra, în Siria

17
- regimul a creat nemulțumiri datorită corupției sale, fiind numit al noilor îmbogățiți, de pe
urma:
 revoluției franceze
 speculei

1. Documentar (Cristian Alexandrescu), partea:

I: https://www.youtube.com/watch?v=YgcuoFuFX6Q
II: https://www.youtube.com/watch?v=KCAH1xu1Okw

2. Documentar, revoluția franceză și influența Americii: https://www.youtube.com/watch?

v=GulZSshBlIs
3. Lecția online:
a. https://www.youtube.com/watch?v=-TnKZahG5QA
b. https://www.youtube.com/watch?v=YVknYCh4CSA
4. Lecția în format ppt: https://prezi.com/vewmxdduzb4p/revolutia-franceza/
5. Pentru detalii rezumate excelent: https://warfields.ru/ro/tips/francuzskaya-revolyuciya-
1789-1793-godov-istoriya-francuzskih-revolyucii/
6. Istoria relațiilor internaționale între revoluția franceză și Congresul de la Viena:
https://www.youtube.com/watch?v=287BF2ukLW0

18
19