STATUL ROMAN MODERN

de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari

Drumia Maria
Conceptul de stat modern
•Un stat modern este un stat care se guvernează după o
constituţie ce prevede drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi separaţia
puterilor în stat, garantează dreptul la proprietate privată şi
asigură participarea tuturor categoriilor sociale la viaţa politică,
are o industrie dezvoltată şi numeroase instituţii de cultură.
•Modernizarea în spaţiul românesc a presupus în primul rând
desfiinţarea privilegiilor feudale, desfiinţarea dependenţei
ţăranilor şi împroprietărirea lor, adoptarea unor constituţii
moderne dar şi independenţa de sub suzeranitatea otomană şi
unirea tuturor românilor într-un singur stat. Modernizarea a fost
iniţial concepută teoretic, în diverse proiecte, şi apoi pusă în
practică prin reforme.

Modernizare politica
sociala

Drumia Maria
Modernizare sociala Modernizare politica
adoptarea unor constituţii care să
desfiinţarea
 privilegiilor
feudale :boierii nu plăteau taxe la stat, prevadă drepturi şi libertăţi
puteau să încaseze taxe la trecerea pe cetăţeneşti, egalitatea în faţa legii,
separaţia puterilor în stat;
pământul lor, erau judecaţi după alte
participarea tuturor categoriilor
legi decât oamenii de rând, doar ei
sociale la viaţa politică;
aveau posibilitatea să aibă funcţii în
realizarea statului naţional şi
stat şi să participe la viaţa politică.
independent. Oamenii doreau să
desfiinţarea dependenţei ţăranilor.

alcătuiască un stat care să-i cuprindă
Ţăranii liberi erau, în secolul XVIII, în
pe toţi românii (stat naţional) şi care
număr foarte mic. Majoritatea ţăranilor
să nu depindă de nicio putere străină
erau dependenţi (nu aveau pământ;
(stat independent). Ţările Române erau
munceau o bucată de pământ primită
state vasale Imperiului otoman, adică
de la boier, în schimbul căreia erau plăteau tribut turcilor şi nu aveau
obligaţi să dea o parte din recoltă politică externă proprie Românii locuiau
(dijmă) sau să plătească o sumă de în mai multe state, unele teritorii
bani (cens)  şi să facă muncă gratuită româneşti aflându-se sub stăpânire
pe pământul boierului (clacă):nu aveau străină. În Imperiul habsburgic trăiau
voie să se mute de pe o moşie pe alta românii din Transilvania, Banat şi
sau să se ocupe cu altceva. Bucovina, iar, din 1812, Basarabia a
acordarea egalităţii în drepturi şi a fost ocupată de Rusia. Dobrogea a

egalităţii în faţa legii. făcut parte din Imperiul otoman încă
din secolul XV.
Drumia Maria
1.Proiecte politice din Principatele Române
până la jumătatea secolului al XIX-lea

a. Reformele în timpul domniilor fanariote (1711-1821)

Epoca fanariotă este perioada în care domnitorii Ţărilor Române

au fost numiţi direct de către Sultanul turcilor, din rândul unor
greci din cartierul Fanar al Constantinopolului. Turcii au ajuns
astfel să încalce foarte grav autonomia Ţărilor Române, deoarece
nu au mai respectat dreptul Adunării Ţării de a alege domnitorul şi
nici măcar nu au mai numit domnitori români. Ei au sperat ca în
acest fel să evite revoltele românilor împotriva suzeranităţii
otomane. Epoca fanariotă a început în 1711 în Moldova şi 1716 în
Ţara Românească.

Drumia Maria
•În timpul domnitorilor fanarioţi, Ţările Române au ajuns într-o situaţie
financiară foarte dificilă, iar majoritatea locuitorilor erau în cea mai
neagră sărăcie din cauza creşterii permanente a tributului către
Imperiul otoman, creşterii birurilor şi taxelor către stat şi datorită
corupţiei care era atât de mare încât orice funcţie în stat era
cumpărată.

•Domnitorii cumpărau ei înşişi tronul de la turci, cu bani împrumutaţi

de la cămătari, iar când ajungeau în funcţie încercau prin toate
mijloacele să câştige, pe seama locuitorilor, banii daţi, şi destul de
mult în plus, ca să aibă în zilele negre ce vor urma după domnie.
Domnitorii erau schimbaţi frecvent (după 1-2 ani şi chiar mai
repede), unii dintre ei fiind chiar executaţi din ordinul sultanului. În
Ţara Românească au fost 39 de succesiuni la domnie, iar în Moldova
37.

Regim fanariot
Mol Tara
dov Rom
a- anea
171 sca -
1716
1
Drumia Maria
Reformismul domnesc. 
Cu toate aceste neajunsuri, domnitorii fanarioţi au avut şi o contribuţie
importantă la începerea procesului de modernizare în Ţările Române.
Cei mai mulţi dintre ei erau adevăraţi oamenii de cultură, cu studii şi
cunoscători ai mai multor limbi străine. Cel mai important domnitor
fanariot a fost Constantin Mavrocordat (1731-1749).
-El a domnit alternativ în Ţara
Românească şi Moldova şi a făcut în
ambele ţări importante reforme sociale
şi administrative:
• a desfiinţat şerbia (dependenţa
ţăranilor) dându-le ţăranilor libertate
personală. Pentru că ţăranii nu au
primit pământ, majoritatea au rămas să
muncească în continuare pământul
boierilor, prestând munci agricole în
schimbul loturilor primite. Aceştia s-au
numit ţărani clăcaşi (de la clacă, muncă
gratuită);

Constantin Mavrocordat Drumia Maria

•a impus o dare unică pe cap de locuitor, care se putea plăti în 4 rate.
Până atunci existau tot felul de impozite şi taxe pe diverse produse:
văcărit, porcărit, vinărit etc. Cea mai importantă era fumăritul, care era
un impozit pe coşul casei (de fapt pe familie; acolo unde erau mai
multe fumuri, era o familie mai mare);
•a introdus funcţionarii publici plătiţi (ispravnicii) şi a făcut cărţi de
identitate pentru locuitori;
•a elaborat chiar un proiect de constituţie pe care l-a publicat într-o
revistă franceză.

•O altă reformă importantă

din timpul fanarioţilor au

Caragea
fost adoptarea primelor
coduri de legi: Codul
Calimah în Moldova (1817)
şi Legiuirea Caragea în Ţara
Românească (1818), după
numele domnitorilor
reformatori.
Drumia Maria
In Transilvania, prin Maria Tereza si Iosif al II-lea a fost decretata o
politica reformatoare numita iosefinism.

Printre reformele întreprinse de

acest rege inspirate de spiritul
iluminismului, trebuie menționată:
•reforma sa teritorială a
administrației,
•crearea unui statut al funcției
publice rezervat titularilor de
diplome universitare și nu mai mult
pentru nobilimea regatului,
• stabilirea unei căsătorii civile,
desființarea juraților,
•desființarea iobăgiei și a
monopolurilor de vânzări
seigneuriale,
•aderarea la proprietatea țăranilor
aflați în funcție.
Iosif al II-lea
Drumia Maria
Reformismul boieresc.

 În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o parte a boierilor

români şi-a dat seama că societatea românească are nevoie de
reforme pentru a-şi putea continua existenţa. Boierii au început să
redacteze proiecte de reformă pe care le-au înaintat domnitorilor,
dar mai ales marilor puteri străine: Turciei, Austriei, Rusiei şi la
începutul secolului al XIX-lea şi Franţei. Boierii reformişti au alcătuit
gruparea numită partida naţională deoarece se opunea domniilor
străine, dar şi boierilor greci care pătrunseseră în Ţările Române în
număr mare în timpul domniilor fanariote. Majoritatea acestor
proiecte cereau:
•înlocuirea fanarioţilor cu domni pământeni şi autonomia deplină a
Ţărilor Române în raporturile cu Imperiul otoman, ca în vremea
marilor voievozi. 
•reorganizarea politicii interne a Principatelor, prin adoptarea unor
constituţii care să limiteze puterea domnitorilor. Au fost chiar şi
proiecte care au propus transformarea ţării în republică.
•unele proiecte au cerut şi unirea românilor într-un singur stat.

Drumia Maria
 Cele mai importante memorii şi proiecte boiereşti au fost: 

•Memoriile boierilor din Ţara Românească trimise Austriei în

perioada 1716-1718, prin care se cerea protecţia Austriei şi
recunoaşterea dreptului boierilor români  de a alege domnitorul. 
•Memoriile boierilor din Ţara Românească şi Moldova din 1772,
redactate cu ocazia unor tratative de pace purtate la Focşani (în
urma unui război ruso-turc) prin care se cerea revenirea la
domniile pământene, autonomia internă şi unirea celor două ţări
sub protecţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. 
•Proiectele Boierului Iordache Rosetti Rosnovanu din 1817-1818.
El a propus instaurarea unui regim în care puterea politică să fie
în mâna unei Adunări Obşteşti şi a unui Divan controlate de
boierime, iar domnitorul să aibă un rol minor. Acest tip de
conducere se apropia de sistemul parlamentar englez. A dorit
desfiinţarea privilegiilor fiscale prin plătirea impozitelor de către
toată lumea.

Drumia Maria
 b. Proiectul lui Tudor Vladimirescu şi revoluţia de la 1821
În 1821 câţiva boieri din partida naţională din Ţara Românească pun la
cale înlăturarea domniilor fanariote printr-o revoltă populară. Ei îl aleg,
pentru a conduce revolta, pe Tudor Vladimirescu, care luptase, ca ofiţer
în armata rusă, în războiul ruso-turc din 1806-1812 şi era comandantul
grănicerilor din judeţul Gorj.

•Momentul prielnic pentru a

începe revolta este găsit la
începutul anului 1821, când
moare domnitorul Alexandru
Şuţu, iar conducerea ţării,

Tudor Vladimirescu
până la venirea altui
domnitor, este preluată de un
organism alcătuit din boieri
pământeni, numit Comitetul
de Oblăduire. 

Drumia Maria
Proiectul lui Tudor Vladimirescu. 

Documentele programatice ale revoluţiei lui Tudor arată dorinţa

acestuia de a evita o intervenţie armată otomană în Ţara
Românească, spunând că revolta este împotriva fanarioţilor şi nu a
turcilor.
De asemenea, ca să ridice ţara la luptă, a inclus şi revendicări
sociale, dar având grijă să amintească ţăranilor să nu facă pagube
boierilor români patrioţi. Cel mai important document  elaborat de
Tudor a fost Cererile norodului românesc, un proiect de organizare a
ţării prin care să se limiteze abuzurile şi nedreptăţile.
Principalele puncte ale acestuia erau:
•limitarea boierilor greci din Divan (trebuiau să fie doar patru);plata
impozitelor de către categoriile scutite;
•desfiinţarea vămilor interne şi libertatea comerţului;
înfiinţarea unei armate naţionale;
•numirea dregătorilor după merite personale şi desfiinţarea obiceiului
cumpărării funcţiilor.

Drumia Maria
 Desfasurarea revolutiei:

•În ianuarie 1821, boierii din partida naţională l-au chemat pe Tudor
Vladimirescu la Bucureşti şi au discutat cum să înceapă revolta. La 23
ianuarie, el a citit Proclamaţia de la Padeş, prin care le cerea
locuitorilor să vină la luptă alături de el, de boierii patrioţi şi de
Adunarea obştească. Această proclamaţie a fost tipărită şi citită de
emisari ai revoluţiei în sate. Cei care i se alăturau lui Tudor au
alcătuit Adunare obştească sau Adunarea norodului (poporului).
•În mai multe sate, ţăranii au distrus proprietăţi ale boierilor şi au
refuzat să mai presteze muncă gratuită în folosul lor, în ciuda
proclamaţiilor lui Tudor. Adunarea norodului s-a manifestat, însă, ca o
armată disciplinată. Tudor Vladimirescu a interzis orice acte de
vandalism, ajungând până la a-i executa pe cei care comiteau furturi şi
omoruri. Pentru a evita o intervenţie otomană, el a trimis mai multe
scrisori sultanului în care l-a asigurat că ridicarea la luptă a românilor
este împotriva fanarioţilor şi nu a stăpânirii otomane.

Drumia Maria
Relaţiile cu eteriştii. Înfrângerea revoluţiei

•Armata eteristă, condusă de Alexandru Ipsilanti, a ajuns pe teritoriul

ţării, venind din Rusia prin Moldova. Domnitorul Moldovei, Mihail Şuţu,
prin faptul că a permis trecerea eteriştilor prin ţara sa, a contribuit la
revolta generală a românilor din 1821. La sfârşitul lunii martie au
ajuns şi trupele eteriste în apropiere de Bucureşti. Tudor Vladimirescu
nu dorea o colaborare directă cu Eteria după ce a aflat că ţarul Rusiei
nu-i sprijinea, de teama unei intervenţii otomane.
•
Eteriştii au interceptat nişte scrisori şi l-au acuzat pe Tudor că s-a
înţeles cu turcii împotriva lor, l-au arestat şi l-au judecat pentru
trădare, astfel că el a fost ucis şi trupul său aruncat într-o fântână.
Arestarea lui Tudor a fost posibilă şi datorită faptului că disciplina
foarte severă pe care a impus-o pandurilor i-a nemulţumit pe mulţi
dintre apropiaţii săi. După moartea lui Vladimirescu, o parte a
pandurilor s-a împrăştiat şi o alta s-a alăturat eteriştilor. Trupele
otomane au învins fără dificultate armata eteristă aliată cu o parte a
pandurilor în bătălia de Drăgăşani (7 iunie 1821). 

Drumia Maria
Consecinţele revoluţiei

Deşi revoluţia de la 1821 a fost înfrântă, consecinţele ei au fost

imediate şi au arătat pragmatismul programului revoluţionar
susţinut de Tudor Vladimirescu. În anul 1822 sultanul a
consimţit la înlăturarea domniilor fanariote şi revenirea la
domnii pământeni, atingându-se astfel principalul scop al
revoluţiei. Prin Tratatul de la Adrianopol (1829), dintre Rusia şi
Imperiul otoman, s-a revenit la libertatea comerţului în Ţările
Române. În 1831, 1832, prin adoptarea primelor constituţii,
Regulamentele Organice, s-au pus în aplicare alte două dintre
prevederile Cererilor norodului românesc şi anume desfiinţarea
vămilor interne şi înfiinţarea armatei naţionale. 

Drumia Maria
c . Regulamentele organice. Domniile regulamentare

•În 1822 turcii au numit ca domnitori pe Grigorie Dimitrie Ghica în

Ţara Românească şi Ioniţă Sandu Sturdza în Moldova. Deşi cei doi
domni au încercat unele reforme, ei s-au confruntat cu o grava
criză financiară. 
•În 1829 un nou război ruso-turc s-a încheiat cu victoria Rusiei.
Prin Tratatul de pace de la Adrianopol, Rusia devenea putere
protectoare a Principatelor Române, ceea ce presupunea că
acest stat avea dreptul să intervină în scopul protejării intereselor
Ţărilor Române în faţa Imperiului otoman dar şi că avea un anumit
drept de control asupra politicii acestora. Tot acest tratat a
prevăzut şi libertatea comerţului în Ţările Române, fără obligaţia
de a aproviziona Imperiul otoman. Protectoratul rusesc a avut în
primă instanţă un rol modernizator pentru ca apoi să devină o
piedică în calea schimbării.
 

Drumia Maria
Rusia a convins Imperiul otoman să accepte adoptarea unor legi cu
valoare constituţională în Principatele Române. Aceste prime constituţii
s-au numit Regulamente organice. Regulamentul Organic pentru Ţara
Românească a intrat în vigoare în 1831, iar cel pentru Moldova în
1832. Regulamentele organice prevedeau separaţia puterilor în stat.
Puterea legislativă era
deţinută de Adunarea
Obştească, alcătuită în
majoritate din boieri.
Marii boieri erau membrii
de drept ai Adunării, iar
dintre boierii mici şi
orăşeni se alegeau
deputaţi prin vot cenzitar
(votau doar cei cu
avere). Adunarea
Obştească avea ca
atribuţii alegerea
domnitorului, votarea
legilor şi votarea
bugetului. 
Drumia Maria
 Puterea executivă era deţinută de domnitor şi de un Sfat administrativ
alcătuit din 6 miniştrii. Domnitorul era ales pe viaţă de către Adunare.
El avea următoarele atribuţii: numea şi revoca miniştrii, putea dizolva
Adunarea cu acordul puterilor suzerană şi protectoare, conducea
miliţia naţională, avea drept de graţiere.
Puterea judecătorească era deţinută de tribunale locale şi centrale.
Înaltul Divan Domnesc era instituţia supremă. Erau instituiţi procurorii,
judecătorii şi avocaţii. Astfel au fost puse bazele sistemului juridic
modern.

Alexandru Ghica- Mihail Sturza-

Tara Romaneasca Drumia Maria
Moldova
În 1843 a luat fiinţă societatea secretă de tip masonic „Frăţia”, condusă
de Nicolae Bălcescu, Ion Ghica şi Christian Tell. Membrii ei şi-au propus
înlăturarea regimului regulamentar prin revoluţie, unirea românilor şi
instaurarea unei republici democratice.
Totodată au apărut, în ambele principate, o serie de  reviste şi cărţi care
au promovat, în spirit romantic, idealul unităţii naţionale, mai ales prin
scrieri istorice şi culturale ale tuturor românilor (de exemplu, revistele
“Dacia literară”, Iaşi, 1840, ”Magazin istoric pentru Dacia”, Bucureşti,
1845).  

Christian Ion Nicolae

Tell Ghica Balcescu
Drumia Maria
d. Revoluţiile de la 1848 în Principate şi proiectul politic paşoptist

Obiective generale ale revoluţiei române (proiectul politic paşoptist).

Proiectul politic paşoptist românesc a cuprins, în mare, următoarele
revendicări:
•Politice:      
- înlăturarea regimului regulamentar care menţinea privilegiile sociale,
acorda puteri prea mari domnitorului şi încuraja corupţia; adoptarea
unor constituţii moderne care să acorde drepturi şi libertăţi
cetăţeneşti:
•Sociale:      
- desfiinţarea privilegiilor; desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea
ţăranilor.
•Naţionale:  
- obiectiv maximal: obţinerea independenţei Principatelor (adică
desfiinţarea protectoratului rusesc şi a suzeranităţii otomane); 
- obiectiv minimal: îmbunătăţirea statutului internaţional (autonomia
faţă de Rusia şi Turcia) ;
- unirea românilor într-un stat naţional. 

Drumia Maria
Desfăşurarea  revoluţiilor şi programele revoluţionare în Ţara
Românească şi Moldova:

•Moldova (27 martie 1848)

•Mai mulţi boieri liberali şi intelectuali moldoveni (între care Vasile

Alecsandri, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu) au organizat o amplă
întrunire la hotelul Petersburg din Iaşi, la care au participat circa
1000 de persoane, boieri şi orăşeni. Ei au alcătuit un document,
numit ”Petiţia-Proclamaţie” pe care l-au înaintat spre aprobare
domnitorului Mihail Sturdza.
• Programul revoluţiei a fost unul moderat cerând printre altele:
respectarea Regulamentului Organic, îmbunătăţirea situaţiei
ţăranilor, libertatea presei, responsabilitatea miniştrilor, reforma
şcolilor, noi alegeri pentru Adunarea Obştească, înfiinţarea unei gărzi
cetăţeneşti. Revoluţionarii moldoveni s-au temut de o intervenţiei a
armatei ruse, de aceea nu au pus în program revendicări radicale.

Drumia Maria
•Mihail Sturdza a discutat propunerile ”Petiţiei-Proclamaţie” şi a
acceptat majoritatea acestora;  nu a fost de acord doar cu două
dintre revendicări, dealtfel cele mai importante: dizolvarea Adunării
obşteşti şi  înfiinţarea gărzii cetăţeneşti..

• În Programul numit ”Prinţipiile noastre pentru reformarea patrie,

revoluţionarii moldoveni aflaţi în exil în Transilvania au cerut:
împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire, desfiinţarea privilegiilor,
întemeierea instituţiilor pe principiile libertăţii, egalităţii şi fraternităţii,
unirea Moldovei şi Valahiei într-un stat independent. Acest program a
cuprins de fapt obiectivele maximale ale revoluţiei române.
 

Kogalniceanu
Alecsandri

Cuza Drumia Maria

Ţara Românească (9 iunie-13 septembrie 1848)

La 11 iunie a avut loc o insurecţie armată în Bucureşti, în urma căreia

populaţia a luat cu asalt palatul domnesc. Domnitorul Gheorghe
Bibescu s-a văzut silit de mulţime să aprobe “Proclamaţia de la Izlaz”,
care a avut rol de constituţie. Domnitorul a părăsit ţara de teama
revoluţionarilor dar şi de temea Rusiei şi Turciei. Puterea a fost
 preluată de un Guvern provizoriu din care făceau parte: Ion Heliade
Rădulescu, Christian Tell, C.A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Nicolae
Bălcescu.

G. Bibescu Ion Radulescu C. A. Rosseti

Drumia Maria
Guvernul a încercat să aplice programul revoluţionar, luând mai
multe măsuri reformatoare:
•abolirea Regulamentului Organic şi desfiinţarea privilegiilor
boiereşti;
• înfiinţarea unei Gărzi Naţionale (o armată revoluţionară) şi a unor
Comisari de Propagandă (care să meargă în  fiecare judeţ să
explice scopurile guvernului revoluţionar);
• înfiinţarea unei Comisii a proprietăţii care să facă o reformă
agrară; din această comisie au făcut parte reprezentanţi ai ţăranilor
şi ai boierilor şi a funcţionat în luna august, fără a ajunge la un
rezultat concret;
• adoptarea tricolorului ca steag naţional, trimiterea unor agenţi
diplomatici pe lângă marile puteri

 În urma luptelor din Dealul Spirii (13 septembrie) românii au

fost înfrânţi şi turcii au ocupat Bucureştiul. La scurt timp au venit
şi trupe ruseşti de ocupaţie. Administraţia militară rusească a
restaurat Regulamentul Organic.
 
Drumia Maria
2. Unirea Principatelor Române (1859) şi domnia lui
Alexandru Ioan Cuza (1859-1866)
a. Contextul internaţional care a favorizat unirea Principatelor:

Congresul de Pace de la Paris (1856). 

În 1853-1856 are
loc Războiul Crimeei dintre
Rusia şi Turcia care se încheie
cu înfrângerea Rusiei. În
1856, Marile Puteri, Franţa,
Anglia, Rusia, Turcia, Austria,
Prusia (un stat german),
Sardinia s-au întrunit
 la Congresul de Pace de la
Paris pentru a discuta pacea
dintre ruşi şi turci. La
propunerea Franţei, care
susţinea unirea românilor, se
analizează şi problema
Principatelor.
Drumia Maria
În Tratatul de Pace de la Paris (1856), actul adoptat la acest
congres, exista o secţiune separată pentru Principate, care
prevedea:
•desfiinţarea protectoratului rusesc şi trecerea sub garanţia colectivă
a celor şapte Mari Puteri. Se păstra însă suzeranitatea otomană;
Rusia ceda Principatelor trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul,
Ismail şi Bolgrad);
•convocarea unor
Adunări ad-hoc
(alcătuite din
reprezentanţii
tuturor claselor
sociale), una în Ţara
Românească şi alta
în Moldova, prin
care românii să fie
consultaţi cu privire
la organizarea ţării
şi unire.
Drumia Maria
Proiectul Adunărilor ad-hoc (1857). 

 Alegerile pentru Adunările ad-hoc au fost câştigate de partida

unionistă (partida naţională) în ambele ţări. În aceste adunări au
fost reprezentate toate categoriile sociale, inclusiv clăcaşii, care
aveau dreptul să aleagă un delegat în fiecare judeţ. Hotărârile
Adunărilor ad-hoc au fost aproape similare atât în Moldova cât şi
în Ţara Românească: 
•unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România 
•conducerea unui prinţ dintr-o familie domnitoare europeană.
•respectarea autonomiei ţării şi trecerea sub garanţia colectivă a
celor şapte
Proiectul Adunărilor ad-hoc a cuprins o parte dintre revendicările
de la 1848, dar într-o formă moderată pentru că acestea trebuiau
acceptate de Marile Puteri.

Drumia Maria
Convenţia de la Paris (1858)
Aceasta prevedea: 
•unirea Principatelor într-un stat, numit Principatele Unite ale Moldovei
şi Valahiei, dar în fiecare principat să se aleagă câte un domn şi câte o
Adunare
•singurele instituţii comune sunt: Comisia centrală de la Focşani (care
elabora proiectele de legi) şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie (cea
mai înaltă instituţie judecătorească)
•Puterile  în stat erau reprezentate astfel: puterea legislativă –
domn, Adunare, Comisia Centrală, puterea executivă - domn şi
guvern, şi puterea judecătorească.
•Domnul era ales pe viaţă de către adunare

Convenţia de la Paris a înlocuit Regulamentele Organice. Ea era mai

modernă decât acestea deoarece prevedea  egalitatea în faţa legii şi
desfiinţarea privilegiilor. Principatele rămân sub suzeranitate otomană
şi garanţia colectivă a celor şapte Mari Puteri.

Drumia Maria
b. Realizarea unirii
Evolutia principalele evenimente care au dus la realizarea unirii: 
- La 5 ianuarie 1859, Al. I. Cuza este ales domn în Moldova de
către Adunare.
- La 24 ianuarie 1859, Cuza este ales domn şi în Ţara Românească
(cu unanimitate de voturi).
- În martie 1859 are loc o nouă Conferinţă la Paris unde cinci dintre
Marile Puteri recunosc dubla alegere a lui Cuza.
- În 1860 Cuza hotărăşte unificarea Adunărilor şi guvernelor, deci
realizarea unei uniri depline.
- În 1861, la Conferinţa de la Constantinopol, Marile Puteri
recunosc unirea deplină doar pe timpul domniei lui Cuza. Sultanul
dă un firman în acest sens.
- În ianuarie 1862 este alcătuit primul guvern unic, condus de
conservatorul Barbu Catargiu. Adunările se reunesc la Bucureşti,
care devine capitala ţării.

Drumia Maria
c. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
Cuza a realizat un program care privea modernizarea Principatelor
Unite si care privea doua guverne.
Primul guvern a fost conservator, deoarece conservatorii câştigaseră
majoritatea locurilor în Adunare. Prim ministru era liderul grupării
conservatoare, Barbu Catargiu (1862). Acesta refuza realizarea
reformei agrare prin împroprietărirea ţăranilor din moşiile boiereşti
deoarece considera că se încălcă astfel dreptul de proprietate.
 
Cel mai
important guvern
a fost cel liberal
moderat condus

Barbu Catargiu
de Mihail
Kogălniceanu
(1863-1865), în
timpul căruia s-au
realizat marile
reforme. 

Drumia Maria
 Principalele reforme din timpul domniei lui Cuza (1863-
1865):
•legea secularizării averilor mănăstireşti (1863): trecerea în
proprietatea statului a averilor mănăstirilor închinate Sfântului
Munte Athos dar şi a averilor celorlalte mănăstiri.

Mănăstirile au fost
despăgubite cu o
sumă de bani, pe care
cele greceşti au
refuzat-o în semn de
protest faţă de actul
statului român,
sperând să câştige
până la urmă bunurile
naţionalizate.
didactice.

Drumia Maria
•reforma agrară (1864): împroprietărirea ţăranilor cu loturi de
pământ în funcţie de numărul de vite pe care îl deţineau; ţăranii
plăteau despăgubiri boierilor timp de 15 ani; timp de 30 de ani nu
aveau voie să-l vândă. Se puteau expropria maxim 2/3 din suprafaţa
unei moşii.
•legea instrucţiunii publice
(1864): învăţământul primar
devenea gratuit şi obligatoriu;
liceul avea 7 clase (clasa I
echivala cu actuala clasă a V-
a); se prevedea pregătirea
pedagogică a cadrelor
didactice.
înfiinţarea Universităţilor
din Iaşi (1860) şi
Bucureşti (1864).
•adoptarea Codului civil şi a
Codului penal (1865)

Drumia Maria
Guvernarea  autoritară a lui Cuza (1864-1866)
În 1864 Cuza a dat o lovitura de stat prin care a dizolvat
Adunarea, pentru că aceasta a refuzat să adopte legea rurală.  El
a supus votului popular o nouă constituţie şi o nouă lege
electorală. Legea electorală a redus censul (cuantumul averii pe
care trebuia să o aibă alegătorii cu drept de vot). Noua
constituţie, numită ”Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la
Paris”, prevedea puteri foarte mari în stat ale domnitorului, atât
executive cât şi legislative:
•domnul singur avea iniţiativă legislativă (adică doar el propunea
legi spre aprobare, Adunării, prin intermediul unui organism,
numit Consiliu de Stat, alcătuit din membrii numiţi de domnitor);
Adunarea era împărţită în două camere: Adunarea Deputaţilor,
alcătuită din membrii aleşi prin vot cenzitar, şi Senatul (Corpul
Ponderator), alcătuit din membrii de drept şi membrii numiţi de
domn (ultimii erau majoritari).

Drumia Maria
 3. Modernizarea României în timpul domniei regelui Carol
I (1866-1914)
•Cu sprijinul Franţei este ales prinţul Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen.Titulatura sa va fi iniţial aceea de domn (în 1878 cea
de alteţă regală, iar din 1881 cea de rege). 
În 1866 este adoptată Constituţia liberală, una dintre cele mai moderne
din Europa vremii. Grupările politice liberalii şi conservatorii devin
partide politice moderne.

• În 1877 are loc războiului de

independenţă în urma căruia
ţara noastră nu mai este
vasală Imperiului otoman.
Acest fapt este recunoscut la
Congresul de Pace de la Berlin
din 1878. După proclamarea
regatului, în 1881, România
este considerată una dintre
cele mai importante state din
zona Europei răsăritene şi
balcanice.
Drumia Maria
Proiectele de modernizare liberal şi conservator

Partidul Liberal a luat fiinţă oficial în 1875 (sub numele de Partidul

Liberal), prin unirea liberalilor moderaţi (gruparea Mihail Kogălniceanu)
şi a liberalilor radicali (gruparea Ion C. Brătianu şi C. A. Rosetti).
Membrii săi erau în general marii burghezi (industriaşii, bancherii,
comercianţii) dar şi mici boieri. 
Cele mai importante legi şi reforme liberale au fost:
•Înfiinţarea Băncii Naţionale a României(1880) şi a diverse instituţii de
credit. 
 •Legea de încurajare a
industriei (1887) care
acorda scutiri de taxe
vamale şi terenuri de
construcţii (pe timp de 90
de ani) pentru cetăţenii
români şi străini care
înfiinţau întreprinderi
industriale cu un capital de
5000 de lei şi minim 25 de
muncitori.
Drumia Maria
•Pentru a apăra industria românească de concurenţa străină, au impus
tarife vamale protecţioniste (taxele vamale erau mai mari la acele
articole care le concurau pe cele româneşti). 
•Legea învăţământului din 1898 (ministru Spiru Haret) reorganiza
învăţământul secundar în trei secţiuni: clasică, modernă şi reală;
instituia bacalaureatul; reorganiza şcolile de arte şi meşteşuguri,
şcolile teologice şi pedagogice şi liceele militare. În 1896 ministrul
Petru Poni înfiinţa grădiniţele de copii.

Petru Poni Spiru Haret

Drumia Maria
•Teoria formelor fără fond a fost elaborată de membrii grupului
literar Junimea, care făceau parte din Partidul Conservator sau
erau simpatizanţi ai acestuia. Cei mai importanţi junimişti au fost
Petre Carp, Titu Maiorescu, Caragiale şi Eminescu. Pentru
conservatori, cea mai importantă ramură a economie era
agricultura. 
•Drept urmare, Partidul Conservator a dat mai multe legi pentru
organizarea creditului rural şi a unor bănci populare. Una dintre cele
mai importante legi ale guvernării conservatoare a fost însă legea
minelor din 1895, care proclama dreptul statului asupra resurselor
subsolului (cu excepţia petrolului) şi permitea străinilor să deţină
proprietăţi funciare.
Petre Carp

Drumia Maria
4. Consolidarea statului dupa 1914. Marea Unire
Modernizarea statului român în sensul în care a fost proiectată la
1848, s-a înfăptuit în toate punctele sale în timpul domniei regelui
Ferdinand I. În 1918, după participarea României la Primul război
mondial, este realizat statul naţional unitar român (Marea Unire)
prin alipirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei. În 1922
Ferdinand şi Maria au fost încoronaţi, la Alba-Iulia, ca regi ai
României Mari. În 1918 s-a dat şi legea care introducea votul
universal, iar în 1919 au fost organizate primele alegeri pe baza sa.

Drumia Maria
 Unirea Basarabiei cu România
(27 martie /9 aprilie 1918)

•Desfăşurarea revoluţiei ruse a creat cadrul prielnic pentru unirea

Basarabiei cu România. După ce ţarul a fost detronat, populaţia
provinciei începe să se organizeze.
•În primăvara anului 1917 apare Partidul Naţional Moldovenesc, care
va coordona lupta de eliberare naţională.
           
•În octombrie 1917 la
Chişinău are loc
Congresul soldaţilor
moldoveni care duce
la  Sfatul Ţării,
condus de Ion
Inculeţ  În noiembrie
Sfatul Ţării anunţă
autonomia Basarabiei
şi îşi alege ca organ
executiv un Consiliu
al Directorilor.
Drumia Maria
•Pe 2 decembrie 1917 Sfatul Ţării proclamă Republica
Democratică Moldovenească în cadrul Rusiei. Moldovenii vor
profita de Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia, dată de
Lenin, declaraţie care acordă acestor popoare dreptul la
autodeterminare. În ianuarie 1918 Ucraina îşi sporeşte pretenţiile
de anexare a Basarabiei.

Pe 24 ianuarie
1918, în ziua în
care se unise
Moldova cu Ţara
Românească, Sfatul
Ţării a proclamat
independenţa
Republicii
Democratice
Moldoveneşti.

Drumia Maria
   Unirea Bucovinei cu România
(15/28 noiembrie 1918)
          
Habsburgii doreau să anexeze Bucovina la Galiţia, iar
           
ucrainenii ţinteau anexarea ei la Ucraina.O parte a fruntaşilor
români, conduşi de Aurel Onciul, susţinea ideea împărţirii provinciei
între România şi Ucraina, iar un alt grup, condus de Constantin
Isopescu-Grecul, milita pentru organizarea unui stat autonom, în
cadrul unui Imperiu Habsburgic federalizat. Cel mai puternic current
era însă cel ce susţinea unirea întregii provincii cu România, condus
de Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu în care se cerea ca viitorul
provinciei să se hotărască în cadrul românismului.
           

Aurel Onciul C. Grecul Iancu Flondor S. Puscariu

Drumia Maria
• Pe data de 14/ 27 octombrie 1918 la Cernăuţi, din initiativa celor doi
fruntaşi are loc o Adunare naţională a populaţiei româneşti din
provincie. Aici se formează un Consiliu Naţional Român şi
un Comitet Executiv, condus de Iancu Flondor. Adunarea Naţională a
românilor a hotărât unirea Bucovinei cu celelalte teritorii româneşti din
Austro-Ungaria, fără să amintească deschis de unirea cu România.

Trupele române intră

în Cernăuţi pe 11
noiembrie şi obligă
soldaţii ucraineni să se
retragă. Pe 15 /28
noiembrie 1918 are loc
la Cernăuţi ”Congresul
General al Bucovinei”
unde în fruntea
guvernului rămâne,
până la deplina unire
administrativă, Iancu
Flondor ce declara
realizata unirea.
Drumia Maria
 Unirea Transilvaniei cu România
(18 noiembrie/ 1 decembrie 1918)

 Făcând parte din Imperiul Austro-Ungar, Transilvania participă activ

la război, mulţi dintre locuitorii săi fiind înrolaţi în armată şi obligaţi să
lupte împotriva românilor. După retragerea armatei române din
Transilvania în toamna lui 1916, acţiunile represive ale autorităţilor
maghiare se înăspresc.
Pe 18 /31 octombrie 1918, la iniţiativa
fruntaşului social-democrat, Ion Flueraş, se
formează la Budapesta Consiliul Naţional
Român Central.După câteva zile de la
înfiinţare, C.N.R.C. îşi mută sediul la Arad,
de unde coordonează lupta naţională a
românilor. În luna noimebrie se creează în
Transilvania numeroase consilii naţionale
locale româneşti sau chiar gărzi naţionale
pentru a-i apăra pe români de agresiunile
trupelor şi autorităţilor maghiare. Ion Flueras
Drumia Maria
După intrarea trupelor române, C.N.R.C. preia puterea şi controlul
în Transilvania şi publică în străinătate manifestul ”Către popoarele
lumii”, în care arată cauzele eşuării tratativelor de la Arad şi prezintă
dorinţelor românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria. Apoi
C.N.R.C. anunţă convocarea unei Mari Adunări Naţionale la Alba Iulia
pentru 18 noiembrie /1 decembrie 1918.
           

Pe 1 decembrie/ 18
noiembrie 1918 are loc
Marea Adunare Naţională
de la Alba Iulia, la care
participă 1228 de delegaţi.
Alături de ei vin şi
aproximativ 100.000 de
locuitori din majoritatea
aşezărilor Transilvaniei. 

Drumia Maria
Drumia Maria