BIBLIOTECA ITALIANA

UIVI o ECO
.Pe urmele limbii perfecte
·in culturaeuropeana

I'

PONTICA
 /'

UMBERTOECO

FE URMELE LIMBII PERFECTE

IN CULTURA EUROPEANA
Discursul de inaugurare la Chaire Europeenne 1992-93,
College de France ( 2 octombrie 1992 )

Traducere de Daniela Buc~a

Constanta J 996
EDTTURA PONTTCA .
Colectia Biblioteca Italiana sub Ingrijirea lui Marin Mincu f)oCll17nelor ,<,1 f)ol17nilor,

Permiteti-rni, Inainte de orice, s~l-l evoc aici pe acel

Maestru al studiilor semiotice care a tinut In acest College ~i
chiar Inaceast~l saJa, 0 lectie de dOU~lori magistraJa,* Roland
Barthes. Deoarece lectia mea nu va putea tl la fel. de
str~ducita, m~l voi limita la a face un rezumat al principalelor
teme pe care Ie voi dezvolta In acest curs.
Cercetatile mele din ultimii ani mi-ausugerat S~laleg
ca argument al cursului: "La quete d'une langue parfaite dans
la culture evropeenne". Coincident~l fencita, deoarece acest
College, fondat de Francisc I, pentru a forma un cenaclu
regal al interpretilor care opuneau latinei din Scoli cercetarea
asupra unor limbi mult mai vechi, a devenit foarte repede
College des Trois Langues. Aici ?lfost chemat, la Inceput ca
peregrinarlll17 Iinglfarllll1 interpres, Guillaume Postel care
toata viata a urm~lrit visul unui protolimbaj, al unei linglla
sancta, divinitlls inspirata pril170 hOl17inis, ea singur~l capabim
S~lrestabileasc~l acea orhis terrae concordia.
Ca ~i InslIla Perdita sau Ferra Incognita, un Graal
mereu promis ~i niciodata atlat, limba perfect~l nu a Incetat
niciodat~l S~l fascineze cele mai Inate spirite ale culturii
europene; ~i totu~i, In timp ce eu evoc aici visul unei limbi
unice,' capabile sa Infr~lteasdl toti oamenii ~i In timp ce
popoarele Europei discut~l 0 posibil~l uniune politic~l, militara
~i comercial~l, natiunile vorbesc Inc{l Iimbi diferite, ba mai
mult, vorbesc un numar mai mare de limbi dedt acum zece

UMBERTO [CO
" In francez{l, termenul asum{l un dublu sens: "magistral"
( 199:1 Gruppo Editorialc Fabbri. Bompiani, Sonzogno, Etas S.pA
~i "ex cathedra"(N.R)
ISBN 973-9224-11-3
--_._--,-~:..",..- ~;,------_ --
..••.•..

ani, Jar Inunele locuri, sub stindardul diferentei etnico- Minitel-ul. Trebuie sa recunoa;;tem unora dintre piomen
lingvistice se Inarmeaza una Impotriva celeilalte. Astfel incit meritul de a ne t1dat ceva, chiar daca nu a fost ceea ce ne-au
revine In memorie pagina In care Jacques de Vitry ne amintea promis; eu atit mai mvlt eu dt cal)iarea limbii perfecte s-a
ca, In lupta dintre nationes, in universitatile medievale, erau impletit; pe rind, eu refleetiile asupra originii limbajului,
calificati "Englezii ca betivani, Francezii ca orgolio;;i ;;i asupra gramaticii universale; asupra structurilor biologiee care
efeminati, Nemtii ca brutali ~i petrecareti, Normanzii ca preced facultatea limbajului, sau asupra raportului arbitrar sau
mincino;;i ~i Increzuti, ceidin Poitou ca tradatori ;;i motivat dlntre euvinte f;)iluemri ..
aventurieri, Burgunzii ca vulgari ~i pro~ti, Bretonii ca
nestatornici ~i volubili, Lombarziica avari, vicio;;i f;)ifricof;)i,
Romanii ca r~rzvratiti ;;i calomniatori, Sicilienii ea tiranici ~i
cruzi, Brabantinii ca singerof;)i,instigatori ~i tllhari, Flamanzii
ca risipitori, lacomi ~i molateci".
Poveste a unei utopii, a unui vis imposibil; ce sens mai
poate avea pentru noi istoria pe care Incep s-o povestesc, din
moment ce ea spune ca este imposibil sa scapi de blestemul
Turnului Babe!'? Totu~i, a~east lucru nu Inseamna ca istoria
unui falirnent este cu neeesitate falimentara. Chiar daca ar fi
doar povestea unei Ineap~rtinaride neinvins in urmarirea unui
vis irealizabil, este foarte important ca acestui vis sa-i fie
eunoscute originile ~i motivatiile care I-au tinut treaz de-a
lungul secolelor. Nu este yorba doardespre a serie un capitol
din istoriaculturii noastre, ei· despre a Intelege ;;i sensul
particular pe care eercetarea aeestei isto,riiil are astazi pentru
nm.
Mai mult, tledrrui faliment,i-a urmat ceea ,ce am putea
numl un efect colateral diferite proiecte care nu s-au
materializat au lasat in urma lor consecinte benefice pentru
istoria ~tiintelor ~i a civilizatiei. Fiecare proiect trebuie vazut
ea un exemplu de felix culpa numeroase teorii peeare Ie
exers~unastazi ~ipractici pe care Ie eunoa;;tem s-au nascut din
aeea quete a unei limbi perfeete, indiferent daca vorbim
despre logidr, chimie sau zoologie, sau dadr folosim

(i 7
 I
Primul capitol al istoriei mele este reprezentat de
Geneza 2,19, unde Dumnezeu 11conduce pe Adam in fata
animalelor, iar Adam Ie da nume. Insa Vulgata este foarte
ambigua asupra acestui moment: Dumnezeu ii prezint}
animalelelui Adam "ut videret quid vocaret ea, omne enim
quod vocavit Adam animae viventis ipsum est nomen ejus.
Appellavitque Adam nominibus suiscuncta animantia et
universa volabilia caeli et omnes bestias terrae". Fiecare dintre
numele date de Adam este numele pe care trebuie sa-I aiba
animalul conform naturii sate, sau este acela pe care ar fi
trebuit stl-I aibtl impus fiind de 0 conventie') Jar Adam, in ce
limba a vorbit')
AI doile~capitol este dat de Geneza 11, unde se
poveste9te cum, in tirnpul construirii turnului din Babel,
Dumnezeu a amestecat limbile. De-a lungul istoriei europene
aceasta conjifsio linglfan{j17babelictl a fost mereu resimtita ca
o rana de nevindecat: ~i totu~i, raportat la secole, acest
sentiment este destul de recent.
Lumea greadl ~icea latintl nu-;;i puneau problema
unei limbi perfecte, ~i nici nu erau impresionate de
multitudinea limbilor existente. Acea koim! greadl, la inceput,
~i mai apoi latina imperialaasigurau 0 comunicare adecvata
~i universalrt de la bazinul mediteranean pintl la Insulele
Britanice,iar cele doua popoare care au inventat Iimba
I,losotiei 9i limba dreptului identificau structura Iimbilor
,I:
proprii cu structura gindirii umane.
eu toate acestea, cultura greadl, prin Cratylos al lui
Platon, 9i-a pus problema formarii cuvintelor grece;;ti: dadi
acestea au luat na;;tere natural, prin imitarea directa a
lucrurilor, sau prin lege, adica prin conventie. Platon nu face
o alegere definitiva, ci sugereaza ca ar exista 0 a treia
optiune, ca limbajul ar trebui sa reflecte ordinea ideilor. Vom
vedea ca toate tentativele de a regasi limba perfecta se mi§ca
intre aceste trei posibilit~lti.
Banuiala ca ar exista §i alte limbii care ar putea
vehicula 0 Intelepciune necunoscuta apare In sec. al II-lea
d.C., atunci clnd, odata cu criza rationalismului clasic, Incepe
dlutarea unei alte ~tiinte, foarte vechi, dar ne~tiute §i secrete,
transmise prin vocile nelntelese ale Druizilor sau ale
inteleptilor Orientului.
Omul Greciei c1asicecredea ca vorbe§te unica Limba
demna de acest nume: ceilalti erau Barbari, ~i deci, ~a cum
arata etimologia, f'iinte care se bilbiie. De-acum, tocmai acest
presupus bilbiit al strainului este cel ce apare plin de
promisiuni ~i revelatii ascunse.
Parintii Bisericii, mai putin Gregoriu din Nissa, au
considerat ca un dat irefutabil faptul ca ebraica a fost, Inainte
de Babel, limba primordiala a umanitatii. Origene ~i Augustin
aminteau ca, dupa amestecullimbilor, ebraica a fost pastrata
de poporul ales ~i casfintul leronim 0 considera origine a
oridlrui alt grai omenesc. Eusebiu interpreta pasajul biblic
referitor la nom/natio rerum In sensul ca fiecare nume dat de
Adam ar fi reprezentat adevarata natura a animalului
denumit. Cu toate acestea se na§te imediat 0 controversa ce
va continua pina In sec. al XVIII-lea: daca Adam a dat §i
pe§tilor nume, dat fiind ca.textul biblic nu-i mentioneaza, iar
Dumnezeu - se presupune - nu putea sa ii aduca in gradina
Edenului, In fata lui.
Cunoa~terea limbii ebraice, Insa, se diminuase In
timpul sfintului Augustin, care sta drept marturie pentru 0
situatie lingvistica paradoxala. Glndirea cre§tina se bazeaza pe
10
un Vechi Testament scris In ebraidi ~i pe un N ou
Testament scris, In cea mai mare parte a sa, In greaca. Sfintul
Augustin nu cunoa§te ebraica, iar greaca 0 ~tie destul de
putin. Problema sa, ca interpret alScripturilor, este aceea de
a Intelege ce vrea cu adeva~at sa spun a textul sfint, iar el nu
cunoa<;>te declt traduceri lati'ne ale acestui text divino ldeea dl
s-ar putea recurge la ebraica originala abia de-i trece prin
minte, §i 0 respinge imediat deoarece nu are Incredere In
evreii care ar fi putut sa corupa izvoarele pentru a ~terge din
ele referirile la viitorul Christos. Sirigura masura de prevedere
pe care 0 recomanda este compararea diferitelor traduceri,
pentru a stabili 0 varianta cit mai credibila (deci, criteriile pe
care Ie sugereaza slnt hermeneutice ;;i nu filologice). De la
Augustin va prelua EvulMediu ideea unei limbi perfecte care,
insa, nu este 0 limba a cuvintelor, ci una a lucrurilor, 0 limba
a unei lumi care - a;;a cum se va spune mai tirziu - este quasi
liber scrip/us digito Dei. ins~laceasta limha folose~te numai
la interpretarea pasajelor non-Iiterale ale Scripturii, unde ea
vorbe~te numind elementeale qecorului pamintesc (pietre,
ierburi, animale) ce doblndesc 0 semnificatie simbolica. Iar
daca aceasta idee va avea 0 influenta asupra istoriei limbilor
perfecte, acest lucru se va intlmpla doar atunci clnd cultura
european~l i~i va f'i indreptat atentia catre hieroglifele
egiptene, sau ditre alte ideograme exotice, dedudnd de aici
ideea ca adevarul poate fi exprimat ~i prin embleme,
simboluri, incifrari.
Pe de alta parte, cultura medieva:Ia discuta despre
inmultirea limbilor in maniera academica, fftra a suferi de pe
urma acestui scandal: Biserica ;;i Universitatea au t'iecare
Iimba ei perfecta, latina eclesiastica §i latina scolastica, ~i nici
macar nu banuiau ca, penttu a ajunge la adevar,ar fi necesara
vreo alta limb,,\.
1]
 -
- -----...- - ...
.. , ,

II
"II

Clnd apare, insa, obsesia Turnului Babel ~i visul unei

Iimbi universale ~i pertecte, care sa insanato~easca acea rana')
Europa, inainte de a-~i contura granitele intr -0 geografie
politica, se delimiteaz~l ca geografie lingvistidl. Ne aflam
Intr-un spati'u temporal vag ~i neprecizat, in care latina s-a
alteratatit de mult inclt Virgiliu din Bigorre inventeaza 0 alta,
pe m~lsura deliru]ui saude gramatician al decadentei, ~i in
care se pun Intreb~lri asupra valabilit~ltii botezurilor conterite
In Gal'ia, pentru ca preotii boteaz~l de acum in nomine Patris
et Filiae; sintem, Indl, inainte de epoca in care istoriile
Irteraturilor inregistreaza aparitia primelor l17on/ll17enta ale
Iimbilor romanice ~i germanice, pe clnd ni~te tarani analfabeti
dadeau na~tere noi]or Iimbi ale Europei sub forma unor
dialeete hirsute, pentru a tolos) sugestiva expresie a ]ui Dante.
T oemai clnd Ineep S~lse Inteleag~l aeeste noi Iimbi, apar ~i
primeIe imagini ale Turnului Babel.
Nu se cunose reprezent~lri ale Turnu]ui in ee]e doua
bib]ii din seco]ele al V-lea ~i a] YI-']ea: Geneza de ]a Vieha ~i
cea de ]a Londra. Prima reprezentare eunoseuta (in Biblia
Cotton) dateaz~l din sec. a] V-leasau al VI-lea, dUp~1care
urmeaza un relief a] domului din Salerno din sec. al XI-lea.
~i apoi, vine un potop de imagini ale Turnu]ui.
In zorii secolului a] VII-lea g~lsim in lrlanda prima
tl1.eereare de a defini avantajele ]imbii vulgare in raport eu
gramatiea latina. Intr-o opera intitu]at~l Auraceipt na n-Eces
(Precepte]e poetilor) se porne~te de la structurile
eompozitionale ale turnului Babel Iimba irlandeza, ell parti1e
de vorbire speeifice, estealc[ltuita pe mode]ul materiale]or

13
prezente in momentul construirii Turnului (lut :;;iapa~ Una :;;i
singe, lemn :;;ivar, smoala, in :;;ibitum). Cei 72 de intelepti ai
:;;colii lui Fenius i:;;i programeaza propria Iimba ca\ pe 0
operatie de "decupaj", adica de mrimitare :;;i,in acela:;;iitimp,
de restaurare, de la fiecare dintre cele 72 de limbi aparute
dupa COl?j~fSio luind ce ave{iu mai bun. Aceasta limba
pastreaza urme ale izomorfismului dintre limba primordiala
~istructura naturaIa a creatiei. Mii de ani inaintea lui Rivarol,
cineva a pretinsca limba ratiunii ar fi daar propria limba.
Pentru a avea primul tratat adevarat care sa implice
cercetarii mele a fost descoperirea - mcuta prin intermediul
unor texte cabalistice traduse de Moshe Idel, inedite pina
astazi- ca 0 idee de acest fel a fost sustinuta f;>ide Abulafia.
Din aceasta gramatica universaIa data de Dutimezeu lui Adam
se nasc diferitele limbi, inclusiv ebraica, f;>iinsa;;i ebraica Iui
Adam se schimba ;;i se dezvolta pe parcursul evolutiei sale.
Abulafia scrie :;;icaIatore:;;te in Italia pe cinCiDante era inca
tinar, dar nu exista dovez;ica Dante ar fi fost la curent cu
aceste teorii. rnsa Dante era un om informat, :;;iatlt el crr :;;i
Abulafia
..' erau sensibili la teoria averroistaa unui Intelect
~,\,

toata problematica determinata de cOf?jifSio linguarum trebuie Actlv comun intregii specii umane, iar aceasta coincidenta
sa a:;;teptam inceputul secolului al XIV-lea :;;i, deci, De este demna. de a fi luata in seama.
Vulgari Eloquentia, in care Dante aspira la fundamentarea
unei limbi vulgare ilustre (unde "ilustru" inseamna "care
raspinde.5telumina"), nascute din fuziunea a ceea ce a produs
maibunlimbajul primilor poeti italieni. Dante vrea sa-:;;i
construiasca propria vulgara ilustra pe modelulljmbii adamice
originare :;;iasupra acesteia i:;;ipune iritrebari. , .'
Dumnezeu il creeaza pe Adam, comunica cu el, ii
aduce in fata animalele pamintului :;;iale cerului (nu:;;i pe:;;tii)
pentru .ca el sa Ie dea nume. Dupa toate probabilitatile, in acel
moment, Adam inventeaza ebraica.Dar dadi Dumnezeu nu
i-a dat lui Adam 0 limba gata mcuta, trebuie sa-i fidat un dar
allimbii, 0 matrice li)1.gvistica,ceva fundamental, mai abstract
:;;imai primitiv decit 0 limba, adica 0 forma ~ocutionis, deci
o gramatica universala. Se pot recunoa:;;te aiei originile unui
discurs care de la Modi:;;titreee pe la Port-Royal, Du Marsais
:;;ipe la alti autori aiEnciclopediei, pina la Chomsky. Este
adevarat: in acest text ,dantesc apare pentru prima oilra
problema unei competente generative universalece ar
preceda, filogenetic :;;i ontogenetic, invatarea" unei limbi
naturale. Cea mai mare surpriza pe care am avut-o in cursu I

14 IS
\
i_i
 III
'~I

Dadi 0 Iimba perfecta a existat, fie ea ebraica sau

Limba Mama, Limba Matrice din care s-a. na,scut Insa~i
ebraica, primul pas nu putea fi dedt ca\ltarea acestei Limbi
Originare. Astfel, pe de 0 parte, apare cercetarea, riguros
tllologica, a Inceputurilor unei gramatici ebra.ice',Intr-o epoca
ce nu ~tia Inca nimi~ despre Iimba lui Israel, cercetare ce In.
final va duce la critica testamentara. Pe de alta parte, exista
cabalismul crei;>tin,care se rrlSplndei;>teIn Europa tocmai
atunci dnd aceasta, datorita Reconquistei devine continent
autonom ~i dnd - efect colateral dat<,Jratexcesivei pietati a
Majestatilor Lor Preacre~tine - odata·cu alungaJ;"eaEvreilor
din Spania, glndirea ebraica Implnze~te Vechiul Continent.
Ebraica Ie apare cabalii;>tilorcrei;>tinica Iimba divina,
prin excelenta sacra, tocmai pentru ca este nelnteleasa. Pentru
ermetii;>tica John Dee ea devine Iimba magica: nu este folosita
pentru a comunica ideile, ci pentru a actiona asupra
lucrurilor. Pe baza presupusei corespondente dintre Iimba
adamica i;>istructura lumii, cuvintele ebraice apar ca forte, ca
sunete care, odata pronuntate, pot influenla natura lucrurilor
~i cursul evenimentelor.
Astfel, daca dupa unii glnditori gramatica ebraica
trebuie studiata pentru a descifra revelatiile pe care le-ar putea
transmite, pentru altii, ea este reve1atoare In masura In care
apare obscura, Invrlluitade 0 mana, puternica; In primul rind,
ca mijloc magic de actiune i;>inu ca instrument al comunidirii.
Insa odata ce am luat-o pe calea unei cercet~lri it
rebollrs, aceast lucru nu inseamna ca ebraica I~i_poate

17
menline vreun privilegiu. Altelimbi ar putea pretinde titlul de
limba mama a umanitatii; in secolul al XVII-lea s-a ajuns
chiar la a se crede ca Adam ar tl putut vorbi chineza. Aceasta
diutare ia diverse ton1;1e..Este destul sa amintim, la jumatatea
drumului dintre, dorinta de claritate filologica. ~i fascinalia
simbolurjIor necunoscute (capabile, mai curind, s{t sugereze
dedt sa transmita ginduri exacte), aescifrarea l,imbii egiptene
vechi, care incepe in perioada baroca, cu opera lui Athanasius
Kircher. Atunci dnd, in stir~it, Charnpollion va descifra limba
hieroglifelor, se va vedea ca varianta lui Kircher era absolut
fantezista ..Si totu~i, ca un alt efect colateral al istoriei noastre,
Champollion nu ~i-ar fi pus niciodata aceasta problema rnra
acea ..felix culpa a parintelui Kircher. In ciuda , pietrei de la
Rosetta, Champollion, glOrie a acestui College, devine eroul
egiptologiei ~tiintitlce, interpretind transcrierile inexacte de pe
obeliscurile romane rncute de parintele Kircher.
rnsa efectele colaterale ale acelei quete nu se opresc
aIci: tIe ca in spatele ei Se proiecteazrt fantasm a unei ebraice
adamice sau aceeaa unei Liplbi Mafride muIt mai vechi,
ope~a de justitlcare etimologic~, de contruntare a radicalilor
din i diferitele. limbl, duce treptat la construirea unei alte
fantasme ideah~,care este limbaindoeuropeana. Metodele sint
aCUlTI maisubtile: aceasta nOUrlfanhlsma nu maieste un
moment din' trecut la care trebuie sa ne intoarcem,ci este
cheia care ne permite sa explicam istoria ~i evo!utia Iimbilor
vii; asistam astfella na;;terea lingvisticii stiintifice, moderne ~i
I • > ".

contemporane.

()()

18

IV
Impreuna cu Dante am vamt ca, poate, Dumnezeu nu
i-a dat lui Adam ebraica primordiaIa, ci 0 gramatica generaJa,
o matrice transcendentaJa cu care sa construiasca toate limbile
posibile. In acest caz, trebuie sa-i fi dat ~i citeva universalii
semantice, adica un sistem de notiuni atomice, care, compuse,
ar putea explica intreaga ordine a univer$ului.
Pinala Humboldt, chiar daca era acceptata ipoteza,
numita epicureica, dupa care tiecare popor i~i inventeaza
propria limba pentru ada seamade propria existenta, nu
exista indrazneala de a prefigura ceva asemanator ipotezei
Sapir- \Vhort: ca limba ar fi cea careda forma experientei
noastre. In general,.raminea speranta ca ar exista 0 gramatica
universaJa a ideilor ce retlecta chiar ordinea universului.
Acest sistem aI ideilor ar fi trebuit sa fie acela~i pentru /
toti oamenii, chiar daca, dupa COI?fusio, aceleia~i idei i se dau
nume diferite,de la popor lapopor. Totastfel -se spunea- se
intimpJa ~i cu numerele, unde cuvintediferite trimit la aceea;;i
entitate matematica.Insa numerele prezinta un alt aspect
ademel)itor: independent de varietatea limbilor, toate
popoarele Ie marcheaza cu aceea;;i cifd sau caracter.
Sa se postuleze, deci, a priori un sistem de universalii
semantice, sa se marcheze f"iecare atomseinantic cuun
caracter vizual sau sonor, ;;i se va obtine 0 limba universaJa,
ca aceea a ideogramelor chineze;;ti, care comunica acelea~i
lucruri popoarelor orientale, dar care sint pronuntate, totu~i,
in mod diferit de fiecare dintre aceste popoare. In ceea ce
prive~te gramatica, l'infendance suivra; va fi yorba, in functie
20
/
de proiect, despre reducerea declinarilor sau a conjugarilor,
despre derivarea diferitelor parti de vorbire de la unul ~i
acela~i radical, marcindu-le prin semne diacritice.
Prima referire la caracterul universal al structurilor
limbii apare la Francis Bacon ;;i va determina, in Anglia, 0
lunga serie de incercari dihtre care Ie yom aminti doar pe
acelea, atit de diferite intre ele, ale lui Dalgarno, Lodwick ~i
Wilkins. In Franta, in schimb, se contureaza prima critica
radicaIa a acestui proiect.
Parintelui Mersenne, care in 1629 ii propune un
proiectde limba universala (inventat de un oarecare des
Vallees, uitat I'naiapoi deoarece Richelieu ii refuzase
autorului 0 pensie, dupa cum poveste~te TalIemant de
Reaux), Descartes ii dspunde astfel: "a~a cum se pot invata
intr'-o zi toate numerele pina la infinit, ~i scrierea lor 1ntr-o
limba necunoscuta, chiar fiind yorba despre 0 infinitate de
cuvinte diferite, este cert ca s-ar putea face acela~i lucru cu
toate celelalte cuvinte necesare pentru a exprima, toate
celelalte lucruri accesibile spiritului uman. Dadi s-ar realiza
aceasta posibilitate, nu ma indoiesc ca acest limbaj ar avea
trecere la toata lumea... Insa inventareaacestei limbi depinde
de filosofia adevarata, deoarece este imposibil sa enumeri
toate gindurile oamenilor, sa Ie pui in ordine ;>isa Ie separi,
astfel incit sa devina clare ~isimple, acest lucru constituind,
dupa parerea mea, cel mai mare secret ce ar trebui aflat
pentm a putea dobindi 0 ~orecta cunoa~tere a Ibr. Jar daCrl
cineva ar fi capabil sa explice care sint ideile simple ce exista
in imaginatia oamenilor, ~i din care se compune tot ceea ce
ei gindesc, ~i, daca aceastaexplicatie ar fi acceptata de toti, a~
putea spera, atunci, intr-o limbrl universaJa u;>orde invatat,
gratie careia taranii ar putea judeca adevarullucrurilor mai )
bine decit ar face-o, astazi, t"ilosofii. Oar sri mi sperati
2\
vreodaHi s-o vedeti functionind; aceasta presupune mari
schimbari in ordinea lucrurilor ~i ar trebui oa lumea intreaga
sa nu fie altceva dedt un paradis terestru, iar acest lucru iI
poti pretinde numai lumii pove~tilor".
Descartes nu va construi 0 Iimba universaJa, dar -alt
efect colateral- ~apte ani mai tirziu vapropune 0 Metoda
pentru a stabili dteva "idei clare", putine dar fundamentale.
Nici un avantaj pentru istoria Iimbilor perfecte, foarte mult
lnsa, pentru istoria filosofiei. ,
CriticaJui Descartes era exacta. Grice incercare de a
stabili un sistem al ideilor, perfect din punct de v,edere
arhitectonic, tacut din dependenle reciproce ~i din deductii
riguroase de la generalla particular, se va dovedi falimentara.
La sfir~itul secolului al XVIII-lea, Degerando, in .Des signes
va gasi cariul ascuns ce rodea sistemele precedente: confuzia
iotre c1asUicare (unde ideile sint organizate dupa ordinea;;i
logica propriilor componente interne) ~i divdlfne (unde
sistemul depinde de perspectiva practica a celui ce trebuie s[t
ordoneze panorama cunoa;;terii). Cu alte cuvinte, ori se va
obtine un dictionar logic restrins la un dmp notional foarte
limitat, ori 0 enciclopedie a tuturor cuno~tintelor noastre; sau
o ordine necesara a conceptelor, sau ordinea tlexibiJa a unei
biblioteci.
Cele dou[t conceptii se lnfrunta ;;iin cazullui Leibniz.
El se ginde~te inca la 0 limba perfecta atunci cind schi1eaza a
sa Characteristica Universalis 0 data fixati atomii semantici
:;;istabilite regulile de calcul ~onform raporturilor dintre ei,
intr·-o zi se va putea vedea cum invatatii, stind la masa ~i
spunind "Ca/eu/em/ls", ajung, Hid gre~eala, la adevar.
Leibniz va fi cel care va recunoa~te di aceasta utopie este
aplicabila doar la /Jell.<,ee avellg/e a unui calcul pur formal, iar
limba perfect[t va fi 'aceea a logicii matematice ~i a calculului
binar. Pe de alt[l parte, Leibniz va recuno~te (in Nouveaux
Essais sur J'entendement humain) dt, dadt ar trebui sa
tras[lm intregul sistem al cuno~tintelor noastre, am avea 0
enciclopedie ale carei provincii se vor afla intr-un neincetat
razboi "deoarece unul ;;i acela:;;i adevar poate fi a;;ezat pe
pozi1ii diferite, in functie de termenii pe care-i include, de
mijloacele, ~i c;auzele de care depinde\ sau de urmarile ~i
efectele pe care Ie poate avea Tot astfel, cei care
organizeaza 0 bibliotedt adesea nu ~tiu unde sa a~eze unele
carti ;;i ramin In cumpana Intre doua sau trei locuri la fel de
potrivite" .
Leibniz anticipa ;;i inspira, astfel, ace I Discours
Preliminaire allui D'Alembert 1a Enciclopedie, unde se va
vorbi despre Sistemul General al Stiintelor ~i al Artelor, ca
despre un labirint, "un drum Intortochiat pe care spiritul
merge rura a cunoa~te prea bine calea pe care trebuie s-o
urmeze"; un sistem "compus din diferite ramuri, dintre care
multe se reunesc in acela~i punct; a~a cum plednd dintr-un
punct nu 'este posibil s-o iei deodata In toate directiile, tot
astfel este ~i natura diferitelor spirite care determin[t
alegerea ... lnsa, a~a cum pe hartile generale ale glpbului
terestru, obiectele sint mai apropiate sau mai indepartate ~i
prezint[l 0 perspectiva diferitain functie de punctul de vedere
al Geografului care deseneaza harta, in acela.;;i fel forma
copacului' enciclopedic va depinde de pozitia pe care 0
adopt[lm ...Deci, se pot concepe atitea sisteme _diferite ale
cunoa.<;>terii
umane cite harti aldltuite dupa proieqii diferite".
CriticaEnciciopediei pune punct visului unei
gramatici a ideilor, chiar dadt alte Incercari Ii vor urma, pin[t
In zilele noastre, dnd inca se studiaza posibilitatea unei
a~a-zise menta/eze, 0 limba inscrisa in chiar circumvolutiunile
creierului nostru, capabiJa sa furnizeze struotura de adincime
 a oridirei expresii inorice Iimba naturala. In orice caz, in
urma falimentului lui Real Character al lui Wilkins, au luat
avint cercetarile de taxonomie botanica 1;>izoologica, iar
astazi, dnd minuim un computer, scriind in Basic sau in
Pascal, folosim inca rezultatele seculare ale acelei quete a
unei limbi perfecte a ideilor. De asemenea, dnd cautam sa
constringem un computer sa reproduca competenta noastra
lingvistica cotidiana recurgem la modele care depind de
notiunea de enciclopedie a lui Leibniz ~i d'Alembert.

'~i

24
 ',II'
..

v Christian Morgenstern, in lilubajul trans-rnental al Ivi

Chlebnikov, in Finnegans Wake al lui Joyce, in orice
conceptie asupra poeziei, unde maximum de sens este
exprimat prin ambiguitatea reticentei, a aluziei, a noii forme
lexicalecu savoare: glossolalica.
Tipol~gialimbil;rp~rfecte nu se;op,re~t~~insa, aiel.
Ne amintim €a Danteise intrebacum 0 'fi vor:bir Adam cu
E>umnez~u il~ Paradisul tere~tru, Conform "Jhei,t~aditii
rhedievale, Dumnezeu .s-arJj adtesat primul~i om" prio'
iritermediul fenolJlenelor a!mosferic~, tune!,' grindina;
cutremure. Dante <;1vanseazaipoteza ca Dumnezeu ar. fi
mi~cataerul astfel indt sa produca sunet~.!inteligibile'pentru
., .. "",', ,"',

Adam. Multi dintrescriitorii medievali vor sustine ca acest

raport -pen.tru care diferhele sunete puteau sau nu' Sa
" ... "1

GonstitL11e,Unsuport- era:de natur~ rnistica: uliproces de

transfer desens, uncle veh.icoluf expres{v n4, este r:erevan,t,'
qeoarece sensu]se tran~mite, oa sa zicema~a; 'de la intelect la
inteleQt sa,Lide la ;nima' la inima. Recunoa~tem aid
carq.cter(~ticlJe~l1leipracticial)tenoarrltii Dante: gjos.S'olalia.
Intr-un'q.nume sens, chiar rapprtuUenasc;entist' cu, e~raica,
considerat~ Jimba' incQmpreh"en~ibmi,,sestabile~te, tot in
ter,neni glospo,lalici. ,
De-a lungul secolelor,vom intilni Igl10ta Lingua a
sfiritei fIildeg'arde din Bigen, sal)acea " Limba
' '.' Magica
' , despn~

care vorbesc manifestele Rosa-Croce,. care,vrobabil. ~bfost

inspl(ata de' sensltalische 51)rach~:a,ILli ~'ohme,0 liniba a
naturii ce face legatura cu legenda orientala, a:unei Limbi'a ".,

~itsarilor"ale carei UrIneIe regasim§ila. Cyran6'4e'Befg~fat

Desigur, am putea exilaaceste utopii i~tr-un capito'} Qarenu
prive~t~!semiotita <5imistica, dacanu afexista ~d0" semiotica
a textelor poetice.~i ,daca idealulp~~i ]jimbi Magice ml s-ar
regasi in poezia ¢ontemporana,.la'RiIlibau1$i·la Mallarme, la

2()
27

~-;._ .••,,,,,., -~- .. ~-m _

 ;'1 VI
Era inevitabil ca cercetareaebraicei sa nu duca cultura
renascentista la descoperire~ traditiei cabalistice, dupa care
creatia s-ar fi inmptuit printr-o combinatie a celor 22 de litere,
ale alfabetului ebraic. Cabala sugereaza, deci, ca s-ar putea
construi un alfabet finit, care sa produca un numar, practic
intlnit, de combinatii. Daca fiecarui element alfabetic i-at
corespunde 0 idee, atunci limba ar permite combinarea ideilor
~i identificarea unor conexiuni intre acestea, inca neluate in
seama. Acesta este proiectul, probabil influentat de idei
c;lbalistice, acelei ars magna a lui Raimundo Lullo. Lullo
inventeaza un mecanism cu care, la urma, nu ~tie ce sa faca,
deoarece nu-i exploateaza toa.te posibilitatile combinatorii, ci
i Ie limiteaza ~i i Ie reduce, astfel incit dispozitivul sau sa nu
poata genera decit propozitii acceptabile din punct de vedere
teologic. ~ropunerea sa va fi reluata ~i amplificata, grad at, de
lullismul renascentist, de Agrippa ;;i Bruno, ;;i va da cele mai
ametitoare rezultate in speculatia leibniziana.
Daca arta combinatorie ne-a rasat ideea unei alte
forme de pens¢e aveugle, care se exercita la un nivel pur
sintactic, independent de conlinuturile ce pot fi implicate aici,
unele dintre forme1e actuale ale New Connectionism-ului se
bazeaza inca pe tentativa pe care ma;;ina "inteligenta" 0 face,
~j anUrhe, incercarea a nenumarate combinatii inaitlte de a
recunoa;;te 0 situatie de echiliwru. Inca 0 data, acea q/l(2te a
noastra a determinat cercetari care se mi;;ca aux.f;'Olltieres de
l'illimite et de l'avenir.
VII
Daca Dante credea ca pe rama~ile, pe fragmenteale
limbilor naturale s-arputea construi 0 limba vulgara ilustra de
insemnatate universala,;;i la ace1a;;ibricolage se gindeau ;;i
gramaticienii irlandezi, de ce, Srt nu incerdim sa construim 0
limbainternalionala care sa se bazeze pe radicalii .;;i pe
structurile semantice comune tuturor, sau doar citorya-dintre
limbile existente? .
Aceasta este de fapt calea urmata de nenumaratii
muritori de limbiinternationale din secolul al XIX-,lea, sau de
limbi a posteriori,d'intre Gare Esperanto este.exemplul cel
mai renumit ~imai respectat. In fata acestor limbi, atunci cind
sint bine' construite nu exista ratiuni de drept pentru ale
decreta insuccesul.· Daca multe dintre ele au disparut, aici
intra in joc ratiunile de fapt. Tar ·daoa vreuna dintre elese va
afirma, aceasta va depinde de 0 decizie politica, adica tot de
un fapt.
Inca de la sfir~itulsecolului al XVIII-lea se agitau deja
argumente politice impotriva uhei limbi universale.
Degerando, in' Des signes amintea ca oarnenii de ~tiinla,
caEttorii $i comerciantii (cei care au nevoie de'un;idiom
vehicular) sint 0 minoritate, in timp ce marea majoritate a
populatiei, care apartine claselor inferioare, traie~te' foarte
bine exprimindu-sein limba proprie. '!Le besoin du voyageur
est continuel, celui de I'habitant n'est qu'accidente1 et
passager". Pe de alta parte, dilatorul este interesat in a-i
inlelege pe indigeni, pe cind' ace~tia nu au nevoie sa-l
inteleaga pe strainul, caruia avantajullingvistic ii poate folosi
pentru a-~i line ascunse propriile intenlii.
 Folosita in scopuri ~tiiHtifice, 0 limba universala s-ar
separade limba literara ~i "lipsita de ajuto[ulliteraturii, ~tiinta naturala .existenta sa.,fIe adoptata de t9'ate popoarele,
ar pierde 0 rnare,pqrte din fascinatia sa", In sflr~it, "ce-i pasa Degerando,nu se poat{retine de la' a afirma: ca, in arice caz,
societatii ca un mic numar de indivizi rafineaza teorii, daca "natiunea franceza estesingura, care prinpozitia ei centrala
ceilalti r,arr)~,invaluitide cea Inai j'ntunecata dintre noPti". in Europ.a, prir~na:turaniportJirilorsaJe'i,prih i~t~uenta pe c';lre
. Atent sa sa,lveze secr.etel€ dHatorl}lui:;,Degeran<;lo o auobiceiurile. ei,prin puterea sa politica, ..,.p9,ate sa,aspire
pare, in-mod.contradictoriu,tpreocup<;lt de caracterul ezoteric la acest avantcij" " ' ",
pe care.toate limbiJeartificiale I-au dobindiL~iii estetearna.de
o separate;, Jntre cuno~tintele elitei ~i cele. ale, tutliror
cetatenilor.
$i apoi, chiar daca limba ar fi folosita in scopuri
Iiterare.(nu surideti la aceasta argumentatieexagerat
"sociologid"), arti~tii ar fi prea expu~iefectdor rivalitatilor
inter!1atiol,1ale~i ar tr«buisa se supuna unor confruntari
uneori periculoase!
Drept fundal, avemconvingerea ca omul secolului al
XVIII-leanu este deloG fascinat de inva'1area limbilor. Exisra
o surzeniecultllf:ala}n .comparatie cu poliglotisFllullacazesint
imuni, spune DegerafldQ,qoar locuitorii Europei de,Nord,,§'i
asta din ratiuni de necesitate Aceasta surzenie este, atit .de
raspindita, inch Degeran,do,.simte nevoia sil:sustina, ca 0
provocare, di studiullimpilorstrainenu este .chiar atit de
steril ~i meGanic cum ar:,yrea!opjniacomuna" In final,
Degerando intuie~te ca obstacolulprincipal este egeiSrnUI
guvernelor: "Am. putea presupune di guyerne,le s-arQune de
acord pentru a stabili legi un-ifonne ca sa-~ischi:mbe :limba)or
nationaUP S-a pomenit\1reodata,qa guvetnele sa ',fiedeacord
asupra lucrmi;l.or care sint de interes general pentru
societate1" .
Grice discurs~tiintific'!ascunde" 0 ideologie implicita,
~iacest luc11,li se poate,i~timpra chiar,unui ideo/ORue, In ,timp
ce incearca sa demonstre2ie' cit este de greu caolimbil
31
30
 VIII
,

Aeeste luafide pozitie ne con due spre un alt capitol

aI' Cefcetarii noastre.Visul unei {imbi perfeete i":c('rueut' pe
multi" Inca de la graniatioieni:i irlandezi din 'seeolb! al VII-lea;
st rectinoasdl'in propria litnba nationala pe mo~tenito'area
naturaIaalimbii \rorbite de Adam. Jan van Gorp inOHgines
~iitwerpianae (1569) erede Crlfapoitulrnotivat intre euvinte
~i Iucruri , tipie pentru' Iimba adamidl, se regase~te' in
tlamandrl, adicriiri dialeetul dih Ahvers. Stramo~ji eelor din
Anvers, Cimbrii eoboarrl in Iinie direeta din fiii lui Jafet, care
nu se anau ):inga T llrnul Bahel ~i au Sdlpat acelei COI?/ilsio
/i77gilanim:.
Ataturi de teza olandeza~flamanda nu Iipse~te"eea
suedeza; Olaus'Rudbeck,in asCi Atlantica sive' Manhehn
vera Japheti posterotumsedes ac patria' (1675)
dernonstreazrl ea Suedia (care nu este alteeva deeit tnitiea
Atlantida~i parnint al He~peddelorra f6sfre~edinta;lui Jafet
~i adeseendentildr sai, tar din acelfrunehi r'asial ~i 'lingvistie
s~au nrls~cllttoate graiurile g'otiee' !,.
In ProlegoolelUl'lciBihliasa poliglotadin 16'57:
William W aItdIi eiteaz~ diferiteletentative'de adenionstra ita
Iimba originarrl ar fi fdst galeza, daneza, germana; avem ~i
teza maghiara, poloneza sau bretdna. Tot in peridada baroea
germanulGeorg Philipp Harsd6rfer (Fraueniimi.ner
Gespdichspiel, 1644, Tubiri'geri; Niemayef, 1968, pg'12)
atlfma ea- limbagermana "vorlJ'e~te eu lirnbile"naturii,
exprimiridu-i c1artda.tesunetele ...' Ea tuna eu cerul, fulgera :eu
nodi fepezi, llrlrl eu grindina, ~uiera eu vinturile; spumega eu
valuri1e, cinta'cuvazduhul!, bubuie ell tunurile: 'rage ea leul,
..,..,
""
 muge~te ca boul, mormaie' ca ursul, racne~te ca ~i cerbul, urma, tocmai ca argNment in favoarea unei intelegeri
behaie ca oaia,'grohaie ca porcuttatrUca ~i dinele, necheaza 'universale, ,care ar :6 trebuitsii se realizeze sub contr()lul
ca ~icalul,sisiie ca ~arpele, miauna ca pisica, gigiie ca gisca, _. regelui'Eqnte{
madine ca rata"biziie ca un bondar, cotcodace~teca ~igaina,' 111I'

croncane ca ~icofbul, gingure~ie ca dndun,ica, ciripe§te ca

vrabia...,Natl:lra,Norbe~te limba noastra n,el)1teascaprin toate
hJcrurilecare:ppoduc sunete;§,i. de aceea, mulWau afirinat ca
primul om, A9all,1nu a putut numi pasarile §i toat(~animalele
pamint~lui decit cll cuvint~le Iloastre; deoarece il exprima,
aseman~tor naturii fie~flreproprietate innascuta §i~prin, sine,
sonora. De aceeanu .trebuie sa ne mire ca toate cuvintele
noastre mai importante,.in mare partecoincid culimbajul
sacru".
Desigur, in m~diul britanic, dyosebir~a de limba .celta
va avea alte., eonotatii, de opozitie la traditia germanica.
Astfel, iIi seeolul urmatop, Rowland Jones va sustine ca «niei
o limba in afara englezei nu se arata a. fiemai'aproape de
lim~ajul universal~ de. exaetitatea sa, naturala. ~i . de
corespondenta intre euvinte §ilucruri». Limbaengleza este
~(IT;1~rrw:
tuturor diale«telor oceidentale~i a lill,1biigreee~ti, sora
rpai mare a limbilororientale, §i:,in forma ei ,conereta, limba
vie a';Atlantilor §i a aborigenilor dlnJtalia, din Gallia ~i din
Britannia,limba ee a,fumizat romanilor'atitea dilHre euvintele
lor ce uu sint de origine gteaea ... (The citcles 'Qf Gomer
'>

1771).
Ipotezelenationaliste sint tipiee unuisecol ca, eel d~-al
XVII-lea, in eare ~i definjtiveCifa:f90I1fl marile. state ,europene
~i in,_ care razboiul de treizeci,de ani pun~ problema
s~prematiei pe c~ntinent.;jnea "di'J;lRena§tere, Guillaume
I.' , ..... "., .,,,1.,- '_",

Postel, d~i ars;de focul Sa,Cfual concor9i~i universale- dupa

ce ~i-a ,ded,icat}ntreaga via.ta rede~coperirii ebraicei - sustifle
id~ea de~cend,entei d(recte'<a lim,bii;celtice,din aceasta din

34
35'
 ,IX

. , Este fasciuant sa vezl cum, de la veac laveac, se

schimba motivatiile cautarii' limbii perfecte, filosotice,
universale.Lainceput, la RaIXimundo Lullo~ideea este '(lceea
de: a gasi 0 limba filosofidice af putea ,convinge, in
demonstratii, pereprezentantii· cel6r trei religii monoteiste.
Aceasta,idee este.reh.iatade Cusanus care, la' un mom~nt dat,
avanseaza ur11)latoar~apropunere: daca evr,eii~imusulmanii
s-ar . converti la cre~tinistIl, Biserica ar putea accepta
circufficizia peatru toti cre~titlii. '
In Rena~tere, ou Postel, concordia la care,se aspira,
dincolo de cea religioasa, este una politica. Tema intelegerii
religioase:reapare in manifestele Rosa.:Croce,dar nu prive~te
atit reHgiilemonoteiste dt depa~irea rupturii, dintre catolici ~i
protestanti.
In secolul al XVII-lea englez este amintit~l, inca,
intentia religioasa, dar,:'~a cum se intimpla in proiectele un or
iezuiti precumKircher nu mai este yorba despre 'o:infr~llirecu
evreii ~i cu musulmanii, ci ,despre a'-i converti pe idolatrii,
Lumii Noi. Cu toate acestea,motivatia care predomina in
mediul englez este eminamente ~tiintifica ~i comerciala: pede
o parte, limba:perfecta trebuiesa permitacomunicafea noilor
descoperiri ~tiintifice, iar' pe de alta:parte, trebuietsa-i
favorizezepenegustori .~i pe navigatori. Este emblematic
faptul ca pe frontispiciul de la The Uni:versal,Character,al
lui Clive'Beck (1657) apa.re un european; imbracat sobru, ca
un puritan, ce incredinteaza propriulproiect unui hindus ~i
unui indian american. A~a cum se intimplain cazul a
numeroase proiecte ce vor urma, incepe sa se profileze ideea
II
if

I il
17
ili
11i"I:

I'i;
.ilf~
 expansiunii coloniale, uncle ed1J6a~ia, cucerireaclemoi teritorii >sositi,din.stelec{t in anumite loctlfi ale planetei zac depozitate
~iJi)rogresul sil!tthe }j/hitel11Cll1~\'burden,"ba:gajl¢l Omnlui Aib. Tezidmwi radioactive" '.. '
DeiOllTIel, prezentiIild a sa,Langue:Universelle in fita DU}!)a.:cHIn,se\rede, vi~ullimbii· perfecte' a Juat~,d,e-a
Conventiei" vorbe~te despre ideol@giarevolutiob:ara~idespre .Iunt,'litsecelelor, diferiteaspecte, iar istoria lui repf0duce, de
nevoia'de a' face sa ae"ina ale "tutuf0'ra'cuceroirile Epoeii '- ftecareclatii,.istoriasp,eramt¢lor, virtl:ltilor,:erorilor ~i crimelor
LuriIini<lor. Pasigraphiealui Des MaimieLlx (scrisalfbtimpul
Icivili~a~~ei;(j)eoidenta:I:e., e, • ,
Direotoratului) nuse m.ai';teferal'aevanghelizarea
, 'J, 'orie,n.talilon
,', _.,'

!;Ii am~rindienilor, ci·la.ppsibilitatile"de ,cotllunicar.e dintre

Europa~i' 'Africa, Jaifaoilitarea operatiunilor. dip!Qmatice>~i
militare;'!;Ii chiar la o~nOLla'smsa de'venituri pentru:)tipngrafi,
traGiucatori !;Ii,profesori; ,care vor trebui. sa tipareasea. ~i:sa
diftlzeze cartile rescnse in\noua lirnba. Daca :toti autorii
veacului ai-XVII leaaveau grija:sa propuna1ca ex:emplu de
tradotere;Patet Noster ~i'Cl;edo,iJ~eliltlil)a.demonstra'Q~hlim~a
lor. 'poate" exprima,",'!;Iimistel1ele).;wcredintei,in .Ji{llflu:I
C Qnsulatului, P oligraphi e, a;lu(' HC>1'Jirw;itzi~i'ldove@fl$t:e
vihutile 'traducind' .inceputuL" operei Ues ,ay,entul'e$, d:e
Telemaque.
M:Qtiva(iile ~tiin.1iIDce, polihce, lcamef!ciale '~I
industria'!:e Sil:it :propuse,~i .del, C0u1u,mt ,~i"Leau 'pentrll1
d,if,eritele.!imhilipternationale; in 1903; :,iar "diilSl,tre',iacestea,
num~i 'Espt;,ran:toMa:avea aV~mtajuJ'a~asiu,ni'i:,laioa.~ifeJig,i0asa
t6t6data,~i va: face:pfcyzeLiti. If,\ventatoml ,sau; ,.doeto.tul
Z:~meph6f,a considerat in'totdeauna noul sau idiom ca, pie un
instf\!ll):rentaluim;flriltirii unilv'eFsah::.~i.cape 'b'lirnbai·care,ar fi
pututI1reunii iniPal'esti'na intreg,pO'JDo'rul hl1i.;Isr~eJ.,im:locuinM
a;rh.aica~i, .de acu~':: desueta iebraidit'lnwltimde<;m:ecenii:au
aparut liinhi'clestinate, comunicafij',c\il:alti e;veri,tiiarliIe,cuiio.pi
ai~patitllui,;ca;de ·exem'plu:Lincos alui :'FreudentnaL:'Pro·reGl11dl
I1neilimbi d.ecornunic~Te,.inte(sp'atiala afost incredintatde&)
agentie gl1v,enramentaki :"amerieana'J,:lingvistului Thomas
Sebeok,pentrtl a,,-iavertiza:,~i' peste '.ftOOO,ge,ani"pe,vizit:at.o.nii

39
 X:

In 'aceea~i(perioada in care apAreau primele volume

ale Enciclopediei franceze, 'abatele Pluche, in a sa ,La
mechaniqile des langues et I'art de leseinsegner(] 751)a
exprimat 0 idee care va fi preludiul unei radicale, rasttirnrtri de
perspectiva. 0 primadiferentiere a limbilor, dadt nu in lexic
cel putin in in£lexiunilediferite-de la 0 familie la aHa, incepuse
deja pe'timpullui No,e..Aceasta multiplioare (ce nu· inseamna
Inca amesteo.allimhi:lor) apare ca.un fenomen natural.~i, mai
mult, poziti'l' din punct de vedere socia!.." Dupa un prim
lTIoment de r~ttacire' "ceicare foloseau'o limba inteligj,biIrt
pentnj, ei au ;fi;lcutcorp, comUN'~i stau stabilit pe acelea§i
meleaguri. Aceasta diversitate este cea care a furnizat·fiecarui
tinut locuitorii ,sai '~icare ii face sa ramina 'aGolo. Se poate
afirma ca .profituLacestei'sqhimbari extraordinare se' va
extinde asupraepQcilor utrp.,atoare. Apoi,cu dt popoarele
s~au amestecat mai, ,muh\'cu atit mai inulte hibridizari ~i
modificari se verifidUn limba.~i cu atit mai dificila devine
schimbarea tinutului. Aceste'modificari 'au fortificat legatura
care stala,baza dntgostei de lara ~i i~a Utcut pe oameni S~t
devinrt sedentari"
N aturala diferentiere a limbilor. devine· aCUIm
fenomenul pozitiv ~are a permis fixarea locuintelor; na~terea
natiunilor $i seVltimentulidEmtitrttiinationale, Am putea spune
dt Pluche este pe punctul de aafirma "I'etat c'est la langue".
Citiva am mai tlrziu," chiar., Degerando, subliniind
imposibilitatea unei limbi internationale, gasea .alinare .in
garantia de soliditate sociala oferita delimbile nationale:
"Aceste impr.esiipot, desigur, drlUnauneori sentimentului de

41

~:...~"":.,."';_,--".'~"' .. " .. ="'. "-._-,-".~" .••.. .'-.::MK.::""' ••••"

 /
fratemitate universala ...dar, in timpuri de .coruptie, trebuie ca
sufletelesa se indrepte mai ales spre sentimente patriotice;
egoismul face din ce in ce mai multe progrese ~i este din ce
ince mai periculos sa clemi cosmopoIit". Nu trebuie sa mire
faptul ca'lema pozitivitatii Tumului Babel este reluata (sau
reinventata) de un unn~ al culturii revolutionare, adica de
Heg.el, Ja care aceasta r.eevaluare a subiectului nu ..prive~te
numai intaricea legaturii ~sociale, ci :~i 0 celebrare aproape
sacrala a,mun6i,urnane.
La Dante, confusio linguarum nu aparea ca origihe a
Iimbilor,corespunzatoare diferitelor grupuri etnice. In cursu I
constmirii turnului, arhitectii vorbesc Iimba arhiteclilor, cei
care aduc pietrele - 0 alta, proprie lor; se pare ca Dante s-a
grNdiiLlajargonulcorp.or<;ttiilor, diA tirnpul sau .~idi a ,asociat
oiclee vaga a diviziunii muncii sGciale unei id~i a diviziunii
l1111l1ciilingvi~5tice. Pe de alta parte, iconografia medieval a a
pus mereu in prim plan zidari, scripeti, blocuri de piatra
cioplita, dispozitive de ridicat greu:tati, fire cu' plumb,
compase, tehnici de 'amestecarre .a mat~riaIelor[.(a~tfel incit
l..I:nele.c. uno~tin\-e despre modul.de lucru al mai~trilor zidari
medievali rezulta, adesea, to.cmai,din reprezentarile Tumului).
In Uistoire critique du V,ieux Testaruellt a lui Simon
(1668) aparea ideea di in:yaIma~ealaDabelidi s-ar 'fi datorat
taptului ca namenji trebuiau sa denumeasca ,diferitele !luelte,
~i fiecare 0 mcea in felul sau : ~i aici,i~i face loc ideea unei
organizari.a muncF de constructie.
Catlie ~flr~itul,secolului1al XVI-lea ,pietura .olan:deza
pune, sllipinir.e pe tema Tumului Bahel; oferind mai.multe
varia,nte:ale acestuia (sa ne gindim la Breugel); leiuniidintre ,
ac~ti'arti~ti :se inmulte~tenumanil..accesoriilor tehnice :~i,fie
!i
in forma,Jie.in solida robustetea .constructiei, .se manifesta un
tel.de .incredere laidi in ,pr0gres.,PiAa~i in TlInisBabel al loi
!if
"I
if.
42
Kircher.atentia estefixata asupra pfGblemelor de statica pe
care'lecpune tumur;;i avem; mereu, 0 'reprezent,are 'a h:li in
termenii' obiectului.finit, astfel indt chiar 'autorul iezuit pare
,captivatidelminun.ea.tehnologiea pe car.e:o' pune.sub acuzatie.
Tot acum Hegel ( Estetica III, 1, 1 ) ami'l'lt~te:
«Ce este sacvul?" se intreaba Goethe intr-un distih. Si
raspunde: "Ceea ce tifl~ unite fiulte suflete" ... In vasta cimpie
a Eufratului omul construie~te 0 imensa opera arhitectonica;
lucreaza eu to~i, iar efortul cornun devine scopul ~i,.in acela§i
timp, continutul operei inse~i. Mai exact, aceasta. edificare a
unei legaturi sociale nu ramine 0 simpla uniune patriarhala;
dimpotriva, s-a destramat simpl~ uniune familiala, iar
.constructia care se ina1ta pina la nori reprezinta tocmai
obiectivarea acestei uniuni initiale ;;i realizarea uneia noi, mai
ample. Popoar.elede atunci, 10ate wpceuna, au muneit, ;;i
asemenea felului in Cffi"etoate s-au unit pentru aceasta
'nernasurata"0pera,tot astfel produsul activitatiilor trebuia sa
fie legatma, care prin intermediul pamintului sapat, a pietrelor
ridicate,a"cultivarii ,arhitecturale, ca sa zic ·~a, a pamintului,
ii a~ropia pe unii de ceilalti, ~a cum in vremmile noastre 0
jac traditiile, obiceiurile.~i constitutia juridica.a Statului».
Conform'acestei cOflc.YPliiin care tumul par.e· a
prevesti n~terea Statului Etic, confusio lil1glfarum este,
d.esigur, semnul ca unitatea statuala nu se profileaza ~i ca
universala, ci ga viatadiv.erselor natiuni; fapta babelica este,
oricum, primul semn al unei ere a progresului ~i a ratiunii.
Intuitie)dramatica, sunet de tnba iaco.btnainainte .de a reteza
capul incomodulllli Adam eu al.sau ancien regime lingvistic.
Gest ,de dzvratire p.e care il regasim in iconografia
pozitivistului secol al XIX·lea ..Sa negindim doar la desenul
dedicat Turnului Babel din Bibliailustrata de nO«~.Orgoliul
IU.cifericat lui Hegel a ilicut ;;coala, ~i nu se intelege daca
43
 jfU "fV' ,d;;~·1

"I!
I

figura care dOl1ltnacentrul gravurii, goala, eu brateIe ~i Ct;! Xl

fat a intoarse ditre cerul il,lnorat (in timpt;.:e turnul intunecat
cqp,Ie~e~temuncitorii ce transporta," blocuri, imense. de
. marmura) sfideaza mindra sa~ blcystemain:vinsaun Durnnezeu
crud, .tara sa-t;>i
accepte, insa, .cuumilinta destinul. Care va fi, deci, soarta Europei? Sa lupte impotriva
Turnului' Babel ~i sa regase(tsca 0 singura limba, sau sa-I
accepte~i sa realiieze 0 situatie de.pfurilingYism?
Fragmentarea t;>iinmultirea limbilor la care ma refeream la
, I
incepuf ~i'in contextul careia europenii nu vor vorbi, ca limM
I
materna, nici una dintre limbile intdnationale CUl1oscute,ci
lituaniana, bas'ca ~i, poate, arab a, lasa sa se intrezareasca 0
Europa in care, prin fof\a lucrurilbr, fiecare va tJ constrins S~I
fie cel putin bilingv. Care Vafllimba universaJa nu 0 ~tim, dar
nu este inipo.sibil sa fie Esperanto, cel putin 1a n1velul
intilnirilor politicet;;ia schimburilor comerciale. Acest faptnu
va elimina necesi~ateaunei Europe de poligloti, chiar dadl din
acest poliglotism Jargit se vor na~te a~a numitii pidg}n.
Programul Erasmus lasa sa se intrevada destinul a sute ~i mii
de studenti care, datorita stagiului in strainatate vor incheia.
c[lsatorii mixte din care se vor na~te copii bilingvi .Astfel, in
dtyva decenii, noua clasa conducatoare a Europei va deveni
bilingva.
In opera unui ginditor arab din secolul a1XI-lea, Ibn
Hazm, exista 0 teorie singulara a originilor limbajului. Limbile
nu ar fI aparut datorita unei conventii, deoarece, pentru a
stabili regulile acesteia, oamenii ar tJ avut, oricum, nevoie de
o limba precedenta.
Exista, decl, lit inceput, 0 limM data de Dumnezeu ~i
era atit de bogata in nlime ~iin sinonime incit Adam a putut
S~I denumeasca tara ambiguitati toate lucrurile Universului.
Aceast~1 limb~1trebuie sa Ie fI inclus py toate celelalte.
Confuzia care ii urmeaza, sustineaceasta teorie, nu

44
 T-' .~ '---f '--'Fc~---'"

coresp1l1IJ\1dejnvent*ri:i\
a no.i~limbi,.,ci fragm,€I).ta:rii,!aceleilimbi,
crnio.e9a1Jeexistaab"il.litio~j.c,are c0n~inea, toate Jim bd~ ce vqn '
urma: .IDarul, primit. <de Adami era':plurilingvismul! ,.De. aceea'
toti'oamenii; sint in:stare sa·inteleaga; 1Ieve!atia:cd,iiViNa,
i9. @rioe
limb~ a~,~ ear.expfirnata., .. '. 'lll
IN'aoest'caz; indio data.,.Babehnumauep,FeZftlita:r.a:n;a:
c~e. tf€l;m~e'vinclemata;;cidarul )Jfimordial'pe eare tliebuie: sa,-li
reClileen~Wk ,
, Am v~mtacum.citeV'a' iuni.laBruxeUe~ reda:ma"1l1nei
pizza care; poate Ji livrata foarte rep>.ed€, taki,outi, cum' s,e'
spunein:pidgiu-,ul am:ericano-ehinez. Textul ~pHnea: Ixwplus
.\peedyde'spizzas; ..
NUi' este UN' exemplu de l.i'J:nbaperfecta; dar se-' va:
ajunge; probabiJ,. Jaoreztdtate mai,bl;me'.

----- -. -
!-': l~,

~.'j

46
 fI crt'('(l~iIIW ,·\dul1l, ('oll1lfllldll'1I
J)lll1lfleWli d.
Ii adace 1/1 falli (lIIilllalt'hl l,lll1lFmullli ,~'i all' Cf'l'ullii
(11/1 ,~'i/?e,yli/) "Nit,." ('0 l'/ ,w', Iti tiN' III III W. /)UIJCI loti/I'
I'l'ohohilih7lile, in {/ill" OWlllelJl, t~d(/Hf 11lI'(I!lt(IU:,(r
ehmica, /Jodi 1>/I1J1//(I':,('/1 /lit I.•a dOlllli, \dom Ii Ilmhli
Rata .li/t'([ti'l, trelm/(' stl •.l jl duf ull dul' tll IlmNi. (1

IIwlric(' lill,l~I'i.\'lidl. ('(i,'(( .!ll1ulr/llll'/ifal. nwl Oh,Hf'f/r'( ,~i

,I/Il{ !,rill//lil' dlil'fl (/ lillINI. o did 1 rJ .Ifll'll/U IOI'ff/iolli,.
dce i (1 ,I.; ro /1/(( I/('({ 11/1 It, I i/'i' (do,

I
!

l,
l;r

f' /,
r
i-

! :1
II
r

ISBN 973 •.9224 .• II ..~,