t

INITRODUCERE

Limbile semito-hamitice - istoric, clasificare

gi caracteristici
Limba ebraicd biblica

1. Limbile semito-hamitice
a. rstoric. Limbile semito-hamitice formeaza una din cele 29 grupe
de limbi care existd pe giob gi ele au fost vorbite de multe popoare d1n
zona afro-asiaticd,care descind, potrivit cuvintului sfintei scripturi, din
cei doi fii ai lui Noe - sem gi Ham (Facerea, cap. 10). Aceste limbi acoperd
un spaliu intins care cuprinde orientul apropiat, mijlociu gi Africi de
nord. Denurnirea lor de limbi semitice qi rimbi hamitice apartine europe-
nilor, prima apdrind la sfirgitul secorului al XVI[-lea (tzBt A. schl6z& gi
J. Eichhorn - filologi germani), cea de a doua in a doua jumdtate a secoiu-
Iui al KX-lea.
Despre vechimea limbilor semito-hamitice avem date epigrafice gi
istorice putine ca sd putem face un studiu comparat gi a urmari mai bine
inrudirea lor gramaticald incontestabild. Existenla lor se intinde, proba-
bil, inainte de mileniulIIIi.Hr.. limbi fiind accadiana gi egipteana.
aparlinind unor popoare - care astdzi nu mai existd in istoria
lumii gi pe care le cunoagtem excl pe baza mdrturiilor vechitesta-
mentare, inscriplii pe piatrd sau lut gi vechi menliuni istorice. in mdsura
in care numdrul dovezilor este mai mare se poate cunoaqte
mai bine limba gi civilizalia acestor \popou.e din antichitate.
Marea farnilie lingvisticd are trdsdturi gramaticale
comune, ceea ce inseamnd cd aceste se inrudesc gi din cauzatimpu-
lui gi a spaliului geografic s-au iat intre ele, fiecare subdivizin-
du-se in mai multe ramuri lingvistice.
Popoarele care au vorbit aceste limbi nevoia de timpuriu ca
graiul lor sd-l exprime in scris, cea mai formd fiind scrierea
pictograficd. intrucit desenele figurative ale obiectelor erau complicate gi
insuficiente pentru a exprima ideile, oamenii au renun[at h Lle gi in
cadrul familiilor semito-hamite a fost creatd scrierea cunliformd (acca-

t'
 *

LIIVTBA EBRAiCA BIBLICA

ii.scrierea picto-
d iani) ieroglificd (egrpi,eana). Pe::ioada de tranzitie de
gi
grafica la cea qi ieroglifica este stabilitd in rnileniui fV i'Hr''
"r.r"iiui-a
cea mai veche i"r"ripG cuneifolma datind
din anul 3100 i.Hr.' ea fiind
descoperitaiaDjemdetNasr(Mesopotamia),iarlasfirgitulmil.IVi.Hr.
sau dupd anul 2g00 i.U.. liste de regi gi texte religioase qi fune-
"pa.tnd de scriere erau accesibile
rare sapate cu ierogtiie in Egipt. Arnbele forme
in cult qi pentru
unui grup restrins o" o***.ti-scribii si ele se foloseau
laice. Degi sint evoluate
consemnar"u proa.*.liiton tito*ure-religioase $i
clecit nevoile unui grup res-
fatd de scrierea pictogr:afica, ele nu satisfac
;i;r-;;;;,'Jl oIu"" vor fi inrocuite de aparilia umri nou sistem de
scr:ierenumitdscrierealfabeticA,inventatidepopcarelesemite'indeo-
sebi de fenicieni, i,, schimburiie cornerciale aveau nevoie pentru
tranzaclii d"
"a," unui aifabet' Scrierea cuneiforma siiabici com-
"urr"t"tele
portdsemnec,vulo,ipolifonice'deaceeafenicieniidinBibiosvor
renunta la aceste complicate gi vor inventa alfabetul alcdtuit
din Zzconsoane uzuiui zilnic. o influenli deosel:it6 in crearea
"*-ru"t6."
""""urru care foloseqte princi-
acestor semne a avut-o scrierea pseudo-ieroglifi,
semnui literei
piul acrofoniei potrivit cd'ruia irnaginea unui obiect devine respectiv va
cuvintul
;;;;1"";p; "ltoirrt rl obiectului 9i filologilor semili
5## ";;;I"
nentru sunetut
"";6"1;; simite. Astizi, majoritatea
uJ*if t"pi"t ca feniaenii din nevoi practice au in'entat alfabetul pe care
qi in sec. IX-1,1II i. Hr. va ii
l_au raspindit in b;;i;;iuarii Mediterane
cunoscutgia"$e"i_carel-aupreluatSii-auadSu.gatvcrcaleleprintrans-
speciaiiqti consideri c5
tormarea consoanelor laringale ,u*it". Unii parpie sudice ale
crealie ;if"b"i;iri? avut toc chiar in
aceastS
farii
"
SfintelaChiriatSeferqidupdaceeaafostdesdvirgitinFenicia.
la sfirgitul mileniului al Il-lea
Daci atrfab"t"f fi"""r fenician desdvirqit
alfabet vechi ca si acesta este
i.Hr. se apropie d;;;;i;;;;ierogtif5, u, ult
cel de la Ugarit @;;-S;;;-sirL), infllenlat
d""'l1:E:ele cuneiforme'
La baza alfabetului de Ia Ugarit se afl5 scrierea cuneiiormi $i aceasta
scriere conline ,ui-r.r" p?ntru litere care nu se aflau in limba acca-
"oi gi nici il sirul celor 22 de
deani (in care se utilizau caractere cuneiforme)
urtJ"frr"i hnear. in alfabetul de la Ras samra
(sec.
consoane t'
"r" apar mai multe
,.V-).,V i.Hr.) fale de alfabetuia" Biblos
""t"ou""1a')
alfabetuiui linear cu semne de tip
gi prin el se incearca transpunerea
cuneiform.
CeamaipotrivitiqireuSitdscriereesteceafoneticAiineardaiecdrei
originisintpuseinlegdturdcusemneledescoperiteinmineledelaSera_
bit el Khadim din pe-ninsula Sinai (1500 i'Hr.) 5i intrucit era de prove-
nienld semitd fi folositd gi de israelili gi arameeni' vechea scriere
feniciana
"u'rru- prin mijlocirea dovezilor epigrafice scoase Ia
"rt" "rrrro*uta
 *.

INTRODUCERE

lumind in pdrlile Feniciei (Libanului) gi Jarii sfinte. ordinea literelor

acestui alfabet, la desdvirgirea cdruia un rol important l-a avut oragul
fenician Biblos, se poate cunoagte chiar din unele texte din vechiul res-
tament (ex. Ps. 9 si 10) sau dintr-o inscriplie de la Lachig din sec. vII i.Hr.
vechea scriere ebraicd care se inrudegte cu scrierea feniciand va fi
inlocuitd treptat incepind cu sec. V i.Hr. de aga zisa scriere pd.tratd in care
ni s-a pistrat textul vechiului Testament. Alfabetul ebraic de azi este
inrudit cu scrierea aramaici gi dupd tradilia iudaicd (Sanhedrin 21b) el ar
fi fost inventat de Ezra care l-ar fi adus din exil pentru iudeii reveniti din
robia babiloniand. Pentru prima datd scrierea ebraicd pdtratd este confir-
matd de inscriplia de la Harak-el-Emir, la nord-est de Marea moart6,
datind din sec. III i.Hr. gi apoi de alte materiale epigrafice descoperite in
osuare gi de binecunoscutele manuscrise de la Marea Moartd (sec.IiHr. -
I d.Hr.).
b. clasificare. Din marea familie semito-hamitd, in decursul secole-
lor, s-au format limbi noi cu specificul lor fonetic gi gramatical. Familia
semitd se subdivide in doud grupe mari - oriental gi occidental. prima
grupa sau est-semitici este reprezentatd de limba accadiand, vorbitd in
vechime de poporul cu acelagi nume. Limba accadiand cuprindea proba-
bii 20 eonsoane gi 8 vocale lungi gi scurte, redate cu caractere cuneiforme.
Ea are 2 genuri gi 3 numere in care este inclus gi dualul pentru cuvinte
care exprima pdrli ale corpului omenesc (ochi, miini, picioare).
Accadlana a fost vorbit6, probabil, inainte de mileniul III i.Hr. gi la
inceput ea a coexistat in Babilonia eu sumeriana care a influenlat-o.
sumeriana a fost inlocuitd de accad iand mai intii ca limbd vorbiti gi apoi
ca limbd scrisd.
Primele dovezi privind limba accadiand le formeazd numele proprii
gi comune, apoi textul Epopeii lui Ghilgameg.Inilial aceastd limba a fost
unitard, insd la inceputul mileniului II i.Hr. se inregistreazd, o divizare
dialeetalS: una specifica pa{ilor sudice mesopotamiene numitd limba
babiloneand, alta folositd in nordul Mesopotamiei, purtind numele de
limba asiriand care va fi inlocuitd de prima.
Limba accadiand este singura lim-bd semiticd care a adoptat intre
anii 2500-2400 i.Hr. scrierea cuneiformd sumeriand cu aproape 600
semne cu dubld referinlii - semantic6 qi silabicd. Utilizarea limbii acca-
dlene se intinde din mileniul III i.Hr. gi pind la inceputui sec. I. d.Hr. pind
in sec. vII-vI i.Hr. ea a fost gi o limbd de circulalie internafionald, fiind
inlocuitd ulterior de aramaicd.
Cea de a doua grupd se subdivide in doud pa4i - nord vesticd gi sud-
vestic6. Din prima subdiviziune fac parte cele 3 grupe de limbi semitice:

l
 C

LIMBA tsBRAICA BTBLICA

canaaneanf : feniciana, amonita, moabita, ebraica, edornita etc. ; aramaica

veche medie gi noua. Din aramaicd s-au format diaiectele occidentale gi
orientale care se vorbesc qi azi de weo 20000-200000 de oameni din
Siria, Irak, Liban, Iran, u.R.s.s. (R.s. Armeane). Datoritd limbii ara-
maice intre secolele IV-VII a fost limitati in Asia rdspindirea limbii gre-
cegti. Din sec. VII d.Hr. ea va fi inlocuitd treptat de arabd.
cea de a treia grupe este reprezentata de limba ugarite (sec. 14 i.Hr.;
unii filologi o includ in prima grupa).
in partea sud-vestici sint incluse: limba arabd de nord gi de sud, vor-
bita azi de cca. 85 rnil. de oameni din Siria, Liban, Iordania, Iran, Irak,
Arabia sauditi, Bahrain, Yemen, oman, Quatar, Algeria, Tunisia etc.;9i
iimba etiopiand. Araba are 29 litere gi ea s-a format in sec. III d.Hr. Ea s-a
extins 5i dezvoltat ca limbd literard qi de cult dupa sec. vII-v[I, cind au
ar,,ut loc cuceririle arabe, fiind consideratd ,,latina Orientului"' Astazi ea
cuprinde multe dialecte 5i se prezinta sub 2 aspecte: unul literar cu un
pronunlat caracter unitar qi altul verbal cu multe idiomuri. Limba literard
continui limba Coranului gi a literaturii clasice.
Principalele dialecte ale arabei de nord sint: safaitica, Iyhyanita,
tamudeana gi araba clasicS.
Pentru araba de sud avem: mineana, sabeana, catabana, adramotica
gi dialectele de azi.
Inilial etiopiana a fost un idiom semit sud-arabic, adus de colonigti
din Arabia de sud in pd{ile estice ale Africii. Acest idiom se va diviza
ulterior in mai multe diaiecte sau limbi: gheez, cea mai veche, folositd in
regatul Aksum 5i in care pe lingd consoane s-au introdus sub in{luenla
culturii grecegti gi semnele vocalice. Din sec. KV limba gheez a ieqit din
uz gi va rdmine doar ca limbd de cult. Cea mai veche inscriplie dateazi
din sec. 4 d.Hr.
Limba tigre vorbitd de populalia din Eritreia, limba tigrina (tigrai)
continuatoarea limbii ge'ez gi limba amhara cea mai rdspinditd 5i care
este vorbita nu numai in sudul Etiopiei ci gi in Somalia 5i vestul Sudanu-
Iui. Limba amhara devine limba de culturd gi corespondenld oficiald a
populaliilor semitice gi cugite (numele vine de la Cu5, fiul lui Ham, Facere
f O, Ol. tste o limbd flexionari cu o conjugare bogatd in forme de expri-
mare a timpului, modului gi diatezei. Amhara este limba oficiali a statului
etiopian qi ea a ajuns la stadiul celor mai evoluate limbi africane.
Din marea familie hamiticd fac parte: egipteana, limbile berbere,
cugite qi ciade. Limba egipteand este cea mai veche gi ea va cunoagte mai
multe faze de dezvoltare - ieroglifri (4000-2000 i.Hr.), hieratica (800
i.Hr.), care foloseqte o scriere mai simpld, cursivd utilizatd la notarea tex-

lllilr
rilLltt
i,,l*T lllii
rfl r rr
lr
llr
|illl|||illill|l|lillilil|flttlllttlfliltlffiffimmffi
 -.
iI{TRODUCERE

telor nereligioase gi demoticd (sec. VI i.IIr.).Ultima formd de dezvoltare a

Iimbii egiptene o reprezintd copta foiosit6 din sec. m d.IIr. de masele popu-
lare cregtine 9i din sec. MI va fi inlocuitd de arabddevenind limba de cult.
Limbile berbere (sau libico-berbere) sint vorbite de populaliile ber-
bere din nordul Africii in linutul cuprins intre Egipt gi insulele Canare.
Ele folosesc un alfabet derivat din cel semitic occidental qi de-a lungul
istoriei 1or, ele vor utiliza ca limbd literard feniciana, latina gi araba.
Populatiile berbere folosesc limbi gi idiomuri ca rif gi kabyl.
Limbile cugite sint vorbite in Etiopia, Somalia, Sudan gi Kenya gi din
ele fac parte: limba beja vorbitd de triburi de pdstori din Sudan, limba
saho folositd de triburi din districtul massawa gi din platoul abisinian,
zond care se invecineaza cu alte triburi care vorbesc limba afar. Tot din
grupa cugitd face parte qi limba somalez6 care folosegte alfabetul arab gi
limba gaila, singura in care se pdstreazd texte scrise cu alfabet etiopian.
Ca idiomuri cugite amintim: kaffa, volama, gimir, ivuen.
in ultima weme filologii includ in marea familie hamiticd gi limbile
ciade, considerate in trecut in grupa limbilor negro-afoicane. Limbile ciade
sint foarte multe (100 limbi gi diaiecte) gi ele se vorbesc in Nigeria gi regiunile
invecinate. Cea mai importantd gi rdspinditd limbd clad6 este hausa.
Cercetd.rile din ultimele 2 decenii au ardtat cd nu existd dou6 familii
separate db limbi - semitd gi hamitd, ci una singurd imparliia in b ramuri
- semiticd, care se vorbegte in Asia gi Africa, egipteand, berberd, cugitd gi
ciad (toate cele 4 se vorbesc in Africa).
c. Caracteristici. Aga cum am ar6tat gi mai inainte, limbile semito-
hamitice se inrudesc intre ele, deoarece vorbitorii 1or, descendenli din fiii
lui Noe, folosesc in graiul lor mijloace de exprimare care au trdsituri
comune. Aceste caracteristici confirmd unitatea dintre ele gi originea lor
comuna. Ca gi limbile indo-europene, acestea sint flexionare, valorile
gramaticale exprimindu-se prin alternanle vocalice (flexiune internd).
Rdddcinile cuvintelor sint in majoritate triliterale gi ele iqi pdstreazd
numai consoanele. Foarte multe consoane sint cu bazd laringald, iar
altele comportd o constructie gi o tensiune a regiunii laringale (e vorba de
consoanele emfatice-pretentioase). Pentru consoanele dentale gi palatale
existd 3 serii corelative.
Pdrlile de cuvint se oblin prin combinatia vocalelor putin variate, cu
rdddcinile triconsonantice. Substantivul la singular se opune unei forme
de colectiv care se exprimd fie prin forme vechi de ,,colectiv", fie prin
forme cu sufix. Formele verbale ca gi cele nominale se pot obtine prin
alternanlele vocalice (flexiunea internd). in ceea ce privegte persoana,
aceasta este e><primatd prin 2 mdrci in distribulie complementarS: prima,
 .aD,

10 LTMBA EBRAICA BIBLICA

care este formal autonoma qi se folosegte ca subiect sau predicat, cea de a

doua prescurtati sau sufixatd are valoare de cornplement direct la verbe
gi de posesie la substantive. Persoanele 2 qi 3 la sing. 9i plural prezintd
disiinclii de gen (masculin qi feminin)'
Clasificarea structurald a limbilor semito-hamite pune in lumind
caracteristicile lor cornune. Aceastd clasificare se face: dupi tipul de for-
mare a rdddcinilor gi a cuvintelor, sistemul genului, numdrului gi cazului
la nume, sistemul pronumelor, starea de anexiune la substantive (statui
construct) gi sistemul de conjugare.
in cadrul iimbilor semite se pot urmiri eitevatrdsdturi fundamentale
de ordin fonetic,morfologic gi sintactic. Aceste limbi sint consonantice 5i
numdrul lor a variat, de aceea o parte din ele s-au asimilat sau au fost asi-
milate intre ele. inainte de aparilia scrierii alfabetice, cuvintele se pro-
nunlau pe silabe pe care le intilnim la caracterele cuneiforme. Sub aspect
morfologic este de sernnalat imprecizia in ceea ce privegte noliunea de
timp gi mod sau inexistenla declindrii care este suplinitd de alte procedee
gramaticale. Majoritatea substantivelcr derivi din riddcina verbald. Ver-
bele au numai 2 moduri personale - indicativ 5i imperativ gi douA imper-
sonale - infinitiv 5i participiu.
Din punct de vedere sintactic, Iimbile semitice au o sintaxd simpld,
Iipsind mijloacele de exprimare a coordondrii gi subordondrii propozilii-
lor intr-o frazd. Pentru coordonarea sau subordonarea propoziliilor intr-
o frazase folosesc conjunctiile 5i atunci propoziliile sint sindetice, deose-
bite de cele asindetice care nu intrebuinleazd cuvinte de legdturd.
2. Limba ebraic6 bibhce
Lirnba ebraicd biblicd face parte din grupa canaaneand qi ea inilial a
fost vorbitd in pdrlile Canaanului. O datd cu intrarea israelililor in lara
Canaan (sec. XfV-)ilII i.Hr.), ea a fost preluatd de aceqtia gi de-a lungul
secolelor va cunoagte o evidentd dezvoltare, deoarece va deveni limba
lor nalionali gi cd in ea se vor scrie cdrlile canonice ale Vechiului
Testament.
Limba ebraicd mai poartd numele de ,,ebraica biblicS" sau ,,ebraica
veche" in care era folositd o scriere veche apropiatd de cea feniciani qi ea
este reprezentatd de citeva inscriplii, ca aceea a regelui trIischia (70m.Hr.)
descoperitd la lacul Siloam. Nu ni s-au pdstrat qi fragmente din cdrlile
canonice in aceastd scriere, deoarece caracterele vechi vor fi inlocuite de
altele noi de forma patata, care se apropie de scrierea aramaica'
La inceput, iimba ebraicd a fost un dialect canaanean folosit de vechii
locuitori ai Carraanului menlionali in cdrlile sfinte sub numele de: vevim,
 .aD.

II\ITRODUCERE
11

zuzim, emimi, refaim, kadmonim, liii anacheilor (Focere 14, 5; Deut. Z

etc.). Acest dialect se apropie de cel fenician, intrucit descindea dintr_o
limbd semitd vesticd qi in vechiul Testament se numegte
,,limba canaa-
neicd" (sefath kena'an cf.. Isaia 19, 1g) sau ,,limba iudaici,;(qol yehudith
cf. .lsoio 36, 11, 13) folositd in regatul de sud (Iuda), pentru a se deosebi
de
aramaicii sau agdoditd (Neemia LS, Z4).
ca gi celelalte limbi semite numite de unii filologi gregit limbi orien-
tale, ebraiea biblicd are un alfabet consonantic, cele 2Jconsoane putind
da prin combinatia lor diferite pdrli de cuvint. Literele alcdtuiesc rddd-
cina triconsonanticd sau baza cuvintului care se scrie de la dreapta la
stinga (in afard de asiro-babilonaind gi etiopiana). Fala de consioane,
vocalele (lungi sau scur-te) au un rol secundar, ele se schimbd ugor intr-un
numdr limitat de scheme prin care se exprimd raporturi gramaticale.
schemele sint dupd posibilitalile lor combinatorii, riominale, verbale, gi
nici verbale, nici nominale. Dacd schemeie verbale folosesc sufixe prorro-
minale gi sint de 3 feluri --diatezd, timp gi mod cele nominale au ajuns
-,
si fie lexicalizate. schemele nici verbaie nici nominale se combind numai
cu prepozitia gi pronume personale.
Pentrrr derivarea cuvintelor se folosesc diferite metode. substanti-
vele comune compuse sint putine gi, in generar, substantivul se acordd
in
gen gi numdr cu numeralul, iar adjectivul n-are forme speciale pentru
gradele de comparalie care se redau prin adiugarea prefixului,
artieolu-
lui sau repetarea cuvintului. Vocabulirul limbii ebraice biblice era corn-
pus din cca. 5500 cuvinte (sec. X-II i.Hr.) 9i la originea lor se afld cele
500
de rdddcini triconsonantice.
Dupd vechiul restament terrnenul de ,,ebraic,' este mentionat nu
pentru a exprima numeie limbii israelitilor, ci in legdturd cu sosirea
patriarhului Awaam din localitatea Haran, situatd dincolo de fluviul
Eufrat, inparlile cannanului. patriarhul biblic este numitAvraam eweul
('Avram ha'irrry Facere 14, 1B). Numele d.e
,,evreu,,il vor folosi gi strdinii
pentru urmagii patriarhului Avraam.
in legdturd cu originea termenurui semit de evreu (dBpaioq,
Hebraeus), edstd mai multe ipoteze, cea mai acceptabild fiind aceea cd
numele in cauz6 derivd de ia radicalul ovr (r:y) care indicd sub formd
ver_
bald trecerea dintr-o parte in arta. Acest cuvint este potrivit pentru
Avraam ,,evreul", deoarece el a trecut Eufratul ca sd poatd veni in tara
canaanului. De aceea termenul ebr"aic de ,,haoivry,,in Septuagintaapa.e
sub forma ,,cel de dincolo",6 neprtrq6, avind in vedere faptul cd Awaam
este cel ce trecuse fluviul Eufrat.
I *.

12 LIMBA EBRAICA BIBLICA

in toatd perioada vechitestamentard cuvintul ,,Ha"ivly" are un inte-

les etnic nu lingvistic. Pentru prima oard el apare cu sensul de limbd
ebraicd abia in sec. II i.Hr. (pe la anul 130 i.Hr.) qi este menlionat in prolo-
gut carlii ^greceqti a intel,epciunii tui lsu,s Sirah ('Ev 'eouroTq 'eBpuiBd
l,ey6peva). In g'eacd gi latind acest termen indicd limba sfinti a evreilor,
Iimba Sfintei Scripturi care nu trebuie profanatd in vorbirea de toate
zilele. Limba ebraicd biblici folositd atit in literatura religioasl, cit gi in
cult gi din cauza exilului babiionean ea va inceta sd fie vorbitd de popor
care va folosi iirnba ararnaicd gi o noua scriere patratd, inruditi cu cea
aramaicd (sec. IV-II i.Hr.).
Cu timpul, Iirnba ebraicil, ca gi celelalte limbi de pe glob, a cunoscut
mai multe trepte de dezvoltare. In ordine cronologicd, ea se poate
imparli in 2 mari grupe: preexilicd qi postexiiicd. Perioada pree>rilicd se
numegte gi epoca de aur a limbii ebraice clasice care se impune prin puri-
tate, fixitate in proza, prin naturalul qi prospelimea imaginilor istorice qi
in poezie prin frecvenla paralelismului membrelor gi claritatea stilului. in
epoca de aur sau inainte de dezmernbrarea regatului (932-931 i.Hr.)
limba ebraica nu este influentatd de alte limbi striine gi aghiografii igi
pdstreazd stilul propriu in scrierile lor. Dupd dezmernbrarea regatului,
limba ebraicd este vorbitd in cele 2 state israelite, cei de Nord gi cel de
Sud Si sub formd dialectald igi va pAstra puritatea pind in anul 721 i.IIr.
cind cade Samaria, capitala regatului de nord sub asirieni gi pind in anul
58? i.Hr. cind a fost distrus Ierusalimul, capitala regatului de sud, de
babilonieni.
in perioada exilicd qi postexiiicA, limba ebraicd igi pierde din purita-
tea gi frumuselea ei gi o datA cu ea, incepe sd sufere gi literatura religioasd
care nu are un stil concis gi tinde spre imitafie. Cu timpul, limba ebraicd e
inlocuitd in vorbire de aramaici gi evreii o vor folosi numai in cult qi ca
limbd literard religioasd. intrucit poporul nu mai vorbea lirnba ebraicd, in
sinagogi nu a mai putut inlelege textul biblic Ai tilcuirea lui, de aceea au
apdrut targumele (parafrazirile) aramaice, glosele gi explicatiile pAstrate
la inceput pe cale orald. Toate explicaliile gi traducerile care au circulat pe
cale oralA au fost fixate in scris in Talmud cu elementui sdu dublu Migna
(sec. II d.Hr.) si Ghemara ierusalimiteand (sec. fV d.Hr.) gi babiloneand
(sec. VI d.Hr.).
Limba ebraicd biblica este pdrisitd definitiv in sec. I i.Hr. adici in
perioada postexilicd, cind eweii vor folosi limba aramaicd. Din sec. II
d.Hr. dateazaagazisa ebraicd miqnaicd care are numeroase imprumuturi
din aramaicd, greacd gi latind la care se adaugd anumite particularitdti
morfologice.

I
 -

INTRODUCERE 13

sub influenta filosofiei luminilor in sec. xvIII se nagte limba ebraicd

medie sau neoebraica pentru redactarea unor lucrdri cu caracter laic. Ea
este urmatd de ebraica modernd (ir,rit) care a apdrut la sfirgitul sec. al
XD(-lea, iniliatorul ei fiind Ben Yehuda. Din anul 1g21 ebraica modernd
este recunoscutd ca limbd oficiald a Paiestinei,-aldturi de arabi, iar din
anul 1948 este limba principald a statului Israel. ln Hmba ebraicd
modernd sint scrise lucrdri cu caracter poetic, filosofic gi gtiinfific.
Din respect fald de textr.rl Sfintei Scripturi gi pentru a pdstra cuprin-
sul 5i citirea traditionala, rnasorelii-tradifionaligtii sau rabinii de la Tibe-
riada gi din diaspora in sec. V-VI[ au introdus semnele vocalelor.
Din sec. Xincoace vor apare gi gramatici ebraice, primii dintre autori
fiind Gaon Saadia (t 942),Hajyug (pe ta 1000), Ibn Ezra (t 1162) gi David
Qimhi (t 1235). cet dintii cregtin care a alcdtuit o gramaticd ebraicd a fost
Jean Reuchlin ((De rttdimentis hebraicis,1506).
Alti autori strdini care au alcdtuit gramatici ebraice: w. Gesenius,
Hebrtiische Gro,m,matik, Halle, 1813, ed. 17, lglLl E. K6nig, Lehrge-
baude der hebriiisc'lrcn Spraclrc, t.I 1881, t.tr, 189b, t.m 1Bg?.
Alphonse Chabot, Gra.mmaire h.ebrdique elem.entaire, ed,. B-a, Frei-
burg im Breisgau, 1BBg.
I H. Bauer - P. Leander, Historisch,e Gra.mmatik d,er Hebriiisch,en
Spraclrc, 1918 gi 1919.
Paul Jouon, Gratnmaire de hebreu biblique, Roma, 1928, 1965.
M. Lambert, Traitd de gro..m.maire h,ebraique, Paris,1g46.
R.J. Wiliams, Hebreu Sgryta$-\oronto, 1g67.
K. H. Preisker, Hebraische Workundds Gottingen, 1967.
Teologii romani care au alcdtuit glamatici de limbd ebraicd sint: N.
Nitzulescu (1877), C.I. Popescu (190+)1 M. Mihaileanu (1904), I. popescu
Mdlaesti (ed. II 1921) si T. Negoitd (1946).
 .-.

CAPITOLLTL I

ALFABETUL SI SEMNELE MASORETICE

1. Alfabetul - scrierea, clasificarea

gi valoarea numericf, a consoanelor

a. Scrierea. in Iimba ebraicd alfabetul e format din 23litere. intn-rcit

literele gin rgi sin se aseamand ca scriere gi ca articuiatie, fac ca alfabetul
ebraic sd fie apreciat in general a fi alcAtuit dtn2z semne, tinind. seama qi
de faptui cd diacriticul lui sia care nu existd in vechea scriere ebraici pro-
vine din punctuatia babilonianA u
Literele alfabetului ebraic igi au nurne de ia fiinle, mer:hre al corpu-
lui gi obiecte. Aceste litere in serierea paleoebraicd au forme diferite fala
de cele patrate. vechea scriere ebraicd,rtg :ptconfinea un alfabet de 2g
litere din care 6 au fost transliterate prini.r-o srngura consoana in loc de 2
sau 3 Consoane cum sint: I=z,d; fl=h,h; lr=g, c; ts=$,d,t; U=g,p.
cele 5 consoane din aflabetul patrat care urrneazd ceiui paleoebraic
redau cu aproximatie 'l'aloarea foneticd. a literelor siflante si guturale.
cele 23 de litere ale alfabetului patrat sau Ketav merubba,)r?ln :fl sint
greu de reprezentat gi pronuntat intr-o limbd nesemitd. Aceste semne
liniare sint transliterate de specialiqti cu caractere iatine qi fiecare literd
are pe lingd valoarea foneticd gi una numericd. La expunerea lor vom
avea in vedere forma veche ebraic6, apoi cea patratd, descrierea fone-
ticd, pronuntia, denumirea ebraici a literei gi transcrierea cuvintului care
definegte litera cu caractere latine, traducerea cuv-intului gi valoarea
numerica.
 /
I
,i j
Jerynn/e vo c*le
i a
&*"/ ot(.' obun-- %,&*b,' ,
/
cy ttwrtp _
tnr(r.nl't/t
i- - *
@;
=* prrzer4 ('+ tunf 1 'd nTP U;>/ = ,/ne*M
/

@a u!*h0 ((tatr*l e Zllg liQ ' e+n&*":

L Ale .= dc"<.,q-
U : h/r"r{ ya/ctt {* r"*rt I iU 4 P l'n
w
vr*t/t= Qttv74{ i,r'1,,-/
(? r'*Mt o rllt}a frVi:t' * f*"
FtP
ilP? 'wt*
O ; 7,1*t {u*'t'u-{l /'L YIP
4i sry:
3( , /zc.re
o ; go"net (nh:/) A
n
YOg I

.ta.c L-
( e- h'nh t 6' I nS E l{ 2 1?/'{t}"/'ua

gA 4 - ;-* tJl-=€ _tJ_.

a
/*/*f 71T4Pl'f
n.?-
\:t '
fic't.{es(tt*"1
./.\ ry / )f
1|VJ . ij*'t<
o 1 /,n&oa (aLi'11'-.66
t./
fr21n
b rb > ft*
e ? y,q (:r t,,!l ,0, P 71'\1i
i
cx/,( I furrnn dL ,t'['oc" i?tJ ,,

/
&' &,t Cnt4r*ar@-
&* j ,lot z. 'y''&*
/

-.SO
,)" . orffi'
€ u* ed-t"w*Z *." fiu/uu,t nFr{'-- ; av|tt c, ,,,*,/*. =
.os
i1 U'bf 1 (e/ v^ e7&*rl
)) ol t wt, ( ,F,: ,, ,,

,1 \ So&.e 1"1 uat M ry,

 (&
4
"(

"/ /u
/v.ttt ouh +*{a/u' *r:*/b, e.L'L O' CA,*166.t4a
2,
I
4.t-1; OLL Lv ,r**k
,/-
.)c d"ddrJ*" eJ,* ecaq ,ttL?l {1 XC>-Z.t-t/.%;t C_Li CL
..At'..
at"&e, n;ilrfu- 4?k eaq L64l *( ,Lc{7Vd77,4'; ez( (*
erYaCIeq,t g
?QH Ypfr
o{"U, & J.Z,j{e- d,adr}e,' A/1,(- y .r/g*/e ,2*, /M* d"*
< aeo%luola , F"t e44e S<' t-t*to
.
'rrhdJ
;r&4 I , g 12{'dbe
;ti

,or(niu" sukl ;l' -8*r' {' ,rru*& d'cLLr-trcL

./' olot calu/ J
o,/-t acdu --
,b-t" , tera-&- N fr'e, W*
"""^A 0 n$o6*- ,tso&3u
cx' .
tt' a,uacczat*,c&t @iz, r,,\tffia.ttua
t *u.ay'o faz'rih frtln

)) t-t e*hte_<+ h

p,;'<-a.r't ad?atit LLL{ c'a&'{ ''}< ''or'({ lt'*

Jr(, ,%, lnur&( €c€e
- /.- i ',

.s./ob+'
')u,- -
( tn'tr'ta-/ I ,*n!/e :l ,:: ,f ;Wt-"*<(*de,
cYe+4
c;ti/:tz,tdr"L*-c<
);oo./rrfo! or)rr"/*'/ ,1,tti /dlrd 4,f: '

M' '1u"- if'! ::'-;'*{: '; -*'i,tt''

/rlz* cytJt>-t "<e/'";/t ' n')
n*.o4c*ur{ ,/- /'t c'/' .,";;iutct*/
/L
Ex ' Y ,fl ) f lry ? P

7rT L_> TQflI

4

-l L
r,
Lc
-il
 r-
W //O
/^ {t -/" r,hrub"' e(afr",u' d. eril,fu ,.t o,ipae .}'(.t/ '-J-

au c. rtct rtf'ta*/-n,r*' eff €<wq- (ql-i = G)

.f*0. ,(fr a//-uu'3 1ury
/ "/- {/ ' q*?*
fr/ c?u,t/ytd

(rrt0
@/€+5 t14w ,(4 tgttt<-o"fr*tl,{ a-fr,uQ'.
(

C -edno{ '6-e ,fr"'ro/ wzrha c{ra*ro*o*r'a anuah&/*rt,

*. 7tt37 ,
[,J,t {sf Z D WPI =,/rvr"*i
@ - C";.0( ilrA - .Lt u ,/r^ja;"/ o-vel.& /* *zvvq ea-tt w sarcw{,
,y,*e Sfr 4, *bt eQ-r4'es--€& &tZ '
r'u **
ex L'ilPT,ry , fiklo't "A ry
:t3.n
!:
py > et, ,tfrt t(firlL ryT?F
(? cdnot dt #r/- r a*oer?d.' cu?z t1 ,+7a;h"
*'
6t. f 22Ir,'t
= ,fa' (ar*dt

@ odqot rL -/b) r-r1, {y wtutozqaa /rr/"&/*' *n d"erl yrl,*

t/
Ex. r?]PQ :(q a {orruel? "/

@ )r7' r urur,la (,rrrn" {ewa "rta*&rz (V317li), /rf

.

r-tl.La'Nonf,*- .?4il n*,ilt (Vnv?),tu wrr/b.frh e*r/* oa)"r,( w*4

{uuf,a,' crt
frrya*u** (r* nothylr ( q:})
frq/ ,*t ffota
 ;r o*u# d*
3.**o e*rry { dW; , ff./*r"*e
l,tPc' ';

9=i -edq ?fu ( * N{wir/ 1"1 ?-?PY U,,,.**e*j

rl
*.t
t.. f; ric{ rf t g#, rw,t'/{eJ trYS two'*./
u ;: oedel 9*4
f.
"la<ru
I
txt''r-""t/ [ "] ' mt ]{ t ftul

n, *ru&rt;e {,*; crtailY t"qil' , @ f fr'd

;fet''*, *#t 16 '"u] 4'*d fu ry*
/
lruaxiu#A- dt/l/-Lu. t-|Wa. *Y, tewa {drfe- va*( {e,.ieeJ\
e@'.
(

J*
-cL f/ru*i.#?rrra-
r' /
/* ,xou/e f{ttt\ra6a

frqry{-H#
-@ dr-.,;fu .,ff*{,fr. %'rcutt t4 ry.Era,uco
'pbfuof
e*i*L
u'i /n
o,rJ,oc$*ei . ,fi*('"fufu. *,'*a ",rl*twy{p
d. ,u
r
to*/ , @' /)rr- ,#ftrrr* *S-/'i
U q"4 & W o cdr^C {(- ,r;hn* ru?*i"- iad&*
0

.
{o'Mr'
---_:*_.__: ^"- , hr
tu, n
r-? ?
?
3X
?+ : *uatua rf**A.
g) * / /- ea,,*et
"fd
wr**arf *,e d,r/t* icvla- ,"t^rr-f d+" ",r.tt<. ofr
Tt
rr*X,"t C* ,u*filYe€fr ^

€,x, nPJn
T;7
:

€)
* {1x e"nd erf rr,rr*&"f o{& $de {i4rtru ,xrr"** k-i.;&e
q' ry,t* okt frr/e;/^f ui ,rr-[fr$ :

//
E*. 3$V'r? *Wa,hd:
t*)

e *k* cwroot €16 *.+ruad 0d /,r,rd {*4pe /ue"ct ,;-ft''IA*

I
 .v eu..HoL s,y{l lrhl,tc4z u( ,(/,44 a/ ehc(fef dait dt oun
J"*q
a// alqcqnel ilr,t^/
..' q:._ :
E t?.r'srpt (?o's€t)
/'/ Ft?yry (7"'ok*)
l^ CI/ o/or&a. €@ w<t,r-Bt*
a/ chrfie g*.r{eArr*rrt- fu
,w,rr/
ffi r.r,& e'-"'

'@ "Y" e,drrl & dma' "wcy$ri w,r-l*fuC

N\YTP 1,rw&rarul .-, & {q.vT'p
u -.'t
\Til y'c.
fr.rgl,
TIT t rza,lfulhl"r't -? 9.s71{

L.,rIT)
$W - et{u ///tL {1/tt//t{ *rorlm.,&e h?'uJ1"fo/ Cl ,uuL _ frr,^tt ce}/. g
{ */WY*Y'Y"
e44etet *?o *rrrfrrU*t "{ //nd4, an/UrrrZ F- a t' , t)rlb}/ ?46r.rr+/4h . *
-

fu''
1
e{ urt oL da"L
*) b*iru;*{q. Lr'

*41-*

€xr'da- 6 Lf.r* u^l &//- 'u Cuka- frarrr-ufi( :.Lmuta,' {ar ,bv @s.t,t:
/
:1b 1Z "d 7b Dl nL
!-b L fr :rd 3l< EP Rt
'-n.,)*ril-il"'
fgu*u(,. /e V<o,r-,ril| fu,,tf ,r/" ^-a,t!.4b a-<- &4u4
/ /

4;* ,)* )fr'A L ,,j n ,

boqlo
t/,
r.,srt
/
c,mlu ./u/,LoLta* ,r"A* u,ua *0--
4'/Ltz!'--'(y'4c1 'uirt
outt/ '&frrtd" qr€t'fr* -----:f--
o-i' ilry'u>' ?rtcaru'da' 'trru
i'"-4' /
at nE+l zt* bfiir.T
ii 2'n
1
n:p ,7*
I
clt ny71 {'tlr hl1Tt
Tt 17t I n]?', I n?lt
 #rn w'dqiu Wic
saa/** ,fu #&rp€
iNm tWn&i$ * /r.1"* ' &' i&er
"lP '4 q& err&r;

*rr*rt ,aq/r& k$"e { *-*x' Ns,rf ; d,;#&s;{.@

/
4" ?*
Jc-gin1 firfr W /hr&'*
/h/A '&fue. &- .M 4det',
tl
.,,)rr,#'
04r,u/fi/4( firrsffiE &fa'|A e#
-til,1
tx. fi#p :, ff* : " -t$Try
w /J'n.a
/Wrt #*rre
t,/
a** rtuff &,ffiW t4@ &tr&yafi*

wqryNv
ry y::.ry4*:*
:m;'*A*d, @,,*" *r.nre## ,*s'#*{ * &,ffi**" *q^"6*4&'o$-
ffi
to**:, re ,rti&ef*" a.r" o+/q N i'/ ,w*#a" a 14
- / #y: r+hiwe w$rrfrhx
lrxy r E$ a i.?Kyrp
{ 3 er,r#u *boaa. wv4*Ma* 4raffilr'wtr abC*l

"€"t Wed-*"fis
- efi e$/ o{aa/u4 41tr cntv{ qwia r;u -,r*-.wtr 7/arr*4, a{*
crr*foiw
Jd
#4 irrr?r|rfri * .i 4d. urfp fgn ;
c) e--d**k
'-"*ru o/*
 /"
M ae:q
___T__dq_ P5P?J

- efr e.ft-r.;rA;"z /* ,fu/r'u2-rr-#"u (/.c dqqh

- gtn/,IAil & /)rrd4ahla 'u*r*&r'u/'* ,r*dr.. r*Z *.4 e?v4sd,tL.-
-../iJ/-f.//'

,/", gr-;l*rrrfr N Ft'r , /*;t

q
ca- u e6tw4c,a-c(a' 1w,)uut*{r.;
*;-il",7nfiW ,pry, ry' calyC p
e"ra;rf' ,or, ,;rrad /* au,*t" ca k/rh'
T4'
/
4* fu^r**/,,tttl

?@ il fi*,'*
u
i/*'Zu.)
y,,*,,",ha * Wry "e'W
-2
"
Qr- L

n5:tb
?* npfo-i*c,
/* cr,t/a/ta &'trrtt , r?'*ao' /ro/L '

l
I
I

I
{\